Drum Nou, august 1958 (Anul 15, nr. 4235-4260)

1958-08-01 / nr. 4235

m PROLETAR! DIN TOATE ȚĂRILE, UNITI-VA! /MS hmsm­mmm­mm « ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL PM.R. SI AL «SIRE» SFATULUI POPULAR REGIONAL REGIUNEA STALIN ANUL XV, Nr. 4235 ★ VINERI, 1 AUGUST 1958 ★ 6 PAGINI, 20 BANI 0n intimmam zilei de 23 August Să folosim cu grijă metalul Tona de oţel lichid mai ieftină cu 183 lei Iniţiativa o­­ţelarilor de la Hunedoara de a reduce preţul de cost cu 40,51 lei pe tona de oţel lichid a fost îmbrăţişată cu multă căldu­ră de colectivul de oţelari al u­­zinelor,, St­eagull Roşu“ din Oraşu­l Stalin. De altfel, acţiunile întreprinse de colectivul nostru înainte de da­ta lansării acestei iniţiative au condus la obţinerea unor im­portante realizări. Din iniţia­tiva comitetului de întreprin­dere, pe baza sarcinilor rezul­tate din conferinţa de alegeri pe uzină, s-a pornit o largă acţiune de control obştesc în toate sectoarele pentru redu­cerea consumurilor specifice de materiale şi metale, organizin­­du-se colective pe obiective în fiecare secţie. Entuziasmul cu care a fost primiţi această acţiune de că­tre întregul colectiv al secţiei s-a reflectat din prima lună (aprilie) in micşorarea cifrei de rebut sub procentul admis cu 0,9 la sută, a cifrei de văr-De la postul de corespondenţi al uzinelor „Steagul Roşu“ saturi cu 10 la sută faţă de lunile anterioare. Colectivele formate au acţionat pe baza planurilor de muncă întocmite după ce muncitorii şi tehnicie­nii secţiei au făcut propuneri concrete de îmbunătăţire a tehnologiei de turnare, micşo­rarea rebutului, a vărsăturilor de metal lichid, reducerea greu­tăţii pieselor şi a consumurilor de materiale auxiliare. La aceste acţiuni s-a adău­gat aplicarea iniţiativei oţela­­rilor de la Hunedoara, în ur­ma cărora oţelăria a obţinut rezultate de seamă Pe semes­trul I al anului 1958 Preţul de cost al tonei de oţel lichid Siemens-Martin a fost redus în medie cu 188 lei, iar a tonei de oţel lichid elec­tric cu 134 lei faţă de sarcina planificată. Voi arăta numai cîteva mă­suri luate care ne-au condus la obţinerea reducerii preţului de cost la oţelul lichid. Pe interiorul zidăriei refrac­tare a oalelor de turnare se aplică un strat protector de mortar de şamotă care a dus la o economie de 11 lei pe to­na de oţel lichid prin micşo­rarea consumului de cărămizi refractare. Deşeurile de cără­mizi de şamotă măcinate se fo­losesc acum pentru frudifica­­rea zgurei în locul florurei de calciu, realizîndu-se astfel o e­­conomie de 2,8 lei pe tona de oţel lichid; magnezis­a granula­tă de import folosită pentru repararea şi întreţinerea la cald a cuptoarelor a fost înlocuită în cea mai mare parte cu do­lomit­ă nearsă indigenă, rea­­lizîndu-se astfel o economie de 1,30 lei pe tona de oţel li­chid. Prin executarea unor boxe speciale pentru fiecare echipă de la cuptorul de elaborare, cărora li se predau periodic pe bază de cântărire feroaliajele necesare pentru planul de pro­ducţie, conform consumului specific, s-a redus de asemeni în mare măsură risipa de ma­teriale. Astfel, în primele 6 luni ale anului s-au realizat numai la 11 materiale auxiliare, o e­­conomie de 35 Iei pe tona de oţel lichid. Toate aceste măsuri tehnice şi organizatorice au fost în per­manenţă susţinute de o vie a­­gitaţie concretă in vederea creşterii răspunderii fiecărui muncitor, tehnician şi inginer pentru realizarea de economii. In fiecare şedinţă de grupă sindicală s-au analizat lunar, în mod concret, realizările şi lipsurile în acţiunea de econo­misire a metalelor şi materia­lelor. Printre muncitorii care au contribuit la economisirea materialelor şi reducerea pre­ţului de cost al oţelului sunt cei din colectivul condus de ing. Sergiu Lewandovschi, prim topitorii Arion Crăciun, Aurel Vartolomeu şi alţii. In felul acesta şi prin apli­carea propunerilor constructi­ve ale muncitorilor a fost crea­tă o largă opinie împotriva ri­sipei de materiale şi metale. In cinstea zilei de 23 August, co­lectivul de oţelari de la uzi­nele „Steagul Roşu“ va conti­nua să reducă şi mai mult pre­ţul de cost al oţelului lichid şi al pieselor turnate. Ing S.ILIE LA FABRICA „IDEAL” Cărucioarele de copii confecţionate la fabrica „Ideal“ din Mediaş sunt apreciate în întreaga ţară. Muncitorul fruntaş Herman Pelger îşi depăşeşte norma zilnică cu 48 la sută. IN CLIŞEU: NU vedem executînd montajul ge­neral al cărucioarelor de copii. 100 tone îngrăşăminte cl­­mice peste pli Colectivul de muncă al sec­ţiei nr. 3 din cadrul Combina­tului chimic „I. V. Stalin“ in­ti­mp­i­nă ziua de 23 August cu noi succese în muncă. Animaţi de dorinţa de a da cut mai multe produse peste plan şi folosind în mod raţio­nal utilajele, muncitorii aces­tei secţii se străduiesc pe zi ce trece să dea cut mai multe îngrăşăminte chimice agricul­turii. Pînă acum au fost date peste plan 100 tone îngrăşă­minte de azotat de amoniu, iar producţia la uree a fost realizată in proporţie de 106,6 la sută. Un aport deosebit în obţine­rea acestor rezultate l-au dat comunistul Gheorghe Bujor, candidaţii de partid Vaier Bu­jor, operator chimist, Ioan Gi­­lea electrician, utemistul Va­lerul Văcaru şi alţii, care au fost întotdeauna la înălţimea sarcinilor, pe linia ridicării producţiei şi productivităţii muncii. B. STOICIU, coresp. Veşti din inclusia gazului metan Un spor de 1 miliard metri cubi gaz metan Planurile cehă de al doilea cincinal preconizează o sporire considerabilă a extracţiei de gaz metan. In această lumină, în­treprinderile de foraj, transport gaze, extracţia gazului, carotaje şi perforări, din cadrul Direcţiei generale a gazului metan Me­diaş, au sarcini complexe. Pentru explorarea şi mai apoi pen­tru exploatarea zăcămintelor de gaz metan existente sau desco­perite pe parcurs, se investesc sume considerabile. Obiectivele prevăzute în cel de al doilea cincinal prind astfel viaţă şi prin darea în transport, parţial sau total, a conductelor de Vest şi Est. Conducta de Est, de pildă, va alimenta cu gaz metan noile unităţi ale industriei din Nordul şi Sednul Moldovei. Ea va fi terminată parţial încă în cursul acestui an. In comparaţie cu primul cincinal, în acest cincinal extrac­ţia de gaz metan va spori global cu 65 la sută. Pînă în prezent, pe calea conductelor au luat dru­mul in toate direcţiile ţării a­­proape cu 1 miliard metri cubi gaz metan mai mult ca in anii primului cincinal. Volumul lucrărilor de foraj a sporit pină în prezent compa­rativ cu aceeaşi perioadă, cu 2,7 la sută. Carotaje radioactive la sondele de gaz metan Cu utilaje romîneşti Muncitor­ii şi specialiştii de la întreprinderea de foraj Mediaş lucrează in prezent ne şantiere, pui utilaje fabricate în întregime în ţara noastră. Utilajele care mai înainte erau importate cu bani grei, sînt azi fabricate tot atît de bine la uzinele „1 Mai“ dlim Ploeşti. Printre acestea amintim: turlele de sonde, macaralele, pompele de noroi, cazane de aburi, mese Rotary, pompe triplex pentru instalaţia termică 5 B şi altele. Din anul 1950 şi pînă în pre­zent instalaţiile şi utilajele aces­tei întreprinderi de foraj au fost complet reînnoite. Folosind uti­laje romîneşti, specialiştii de aici au ajuns să execute forări pînă la o aldinerme de 3.200 metri. întreprinderea de carotaje şi perforări, baza auxiliară din Mediaş, execută anual aproxi­mativ 500 de carotaje felurite. Intre acestea se numără caro­tajele electrice şi laterale, ter­­mocarotajele, termometriile, torpilările şi altele. In ultimul timp, tehnicienii acestei în­treprinderi au aplicat în mod experimental pentru prima da­tă în ţara noastră, carotajele radioactive la sondele de gaz metan de la Nadeş şi Noul Săsesc. Rezultatele obţinute sunt mult mai buni decit cele înregistrate la carotajele elec­trice, care nu în toate cazurile indică rezultatul fidel din strat. Metoda carotajului radioac­tiv va fi extinsă mai cu seamă la sondele de gaz metan, care prezintă straturi masive cu noroi sărat. Prin folosirea acestei metode avansate, specialiştii au con­tribuit la descoperirea de noi şi bogate zăcăminte de gaz metan in raioanele Sibiu şi Tg. Mureş. Recent, baza auxiliară a fost înzestrată cu aparate speciale necesare efectuării micro-caro­­tajelor, cu ajutorul cărora se detectează straturile subţiri de gaz metan. Acest aparataj este fabricat in întregime in țara noastră. îndeplinirea angajamentelor din contractul colectiv pe primul semestru Contractele colective înche­iate între conducerea întreprin­­derii şi comitetul de întreprin­dere arată obligaţiile asumate de părţile contractante, pentru îndeplinirea şi depăşirea sar­cinilor de producţie ce revin întreprinderii în cadrul planu­lui de stat, asigurarea de con­diţii mereu mai bune de mun­că­ şi de trai salariaţilor, asigu­rarea protecţiei muncii etc. Intr-o adunare generală ţi­nută recent a avut loc la uzi­nele „Strungul“ analiza reali­zărilor angajamentelor din con­tractul colectiv pe primul se­mestru al anului. Darea de seamă prezentată de comitetul de întreprindere a arătat, prin analiza făcută fiecărui punct înscris în contract, că majori­tatea obligaţiunilor înscrise au devenit realitate prin munca întregului colectiv de munci­tori şi prin strădania depusă de conducerea administrativă şi sindicală a întreprinderii, îndrumate permanent de orga­nizaţia de partid. Darea de sea­mă a analizat cel mai adine punctele cuprinse în primul capitol din contractul colectiv — obligaţiunile conducerii u­­zinei şi comitetului de între­prindere în Îndeplinirea şi de­păşirea planului de stat. Rea­lizările obţinute s-au reflectat în îndeplinirea producţiei glo­bale cu 103,5 la sută (ceea ce reprezintă o creştere de 1,5 la sută faţă de angajamentul în­scris în contract) realizarea producţiei marfă In proporţie de 107,1 la sută (o creştere de 5,1 faţă de angajament) şi in depăşirea cu 225.000 lei a be­neficiului planificat pe primele şase luni. In procente, rebutul pe în­treaga întreprindere în primul semestru nu depăşeşte cifra ad­misă, ci e chiar sub această cifră. Totuşi el se ridică la suma de 419.000 lei, care echi­valează cu costul a 8 locuinţe muncitoreşti După cum a reie­şit din discuţiile muncitorilor şi inginerilor pe marginea dării de seamă, rebutul putea să fie cu mult mai scăzut. Pierderile de rebut s-au datorat şi um­or (Continuare în pag. 4­ a) Mîini aspre sădesc trandafirii Se zicea pe timpuri că ţăra­nului sărac ii e dat să mun­cească aşa cum s-a pomenit pe lume: să-şi lucreze bruma de pămînt, să-şi înjuge vaca, să suie în căruţă plugul, copiii şi muierea şi s-o pornească la cîmp. Iar... dacă ni avea pă­mînt să-şi cate de lucru Pe ta­ţi procopsiţi. Că săracul s-a născut în necaz şi aşa trebuie să pătimească. Că dacă toate-s rele pe pămînt, după moarte îi aşteaptă fericirea şi belşugul. Mai cîrcoteau oamenii, mai ziceau că ar voi să vorbească cu unui intors din rai, că lu­mea s-a schimbat, dar... numai atît... Era pe la începutul lui ‘950, cind un sat a venit un tovarăş de la partid. Din una din alta, a adus vorba şi de colectivă. S-a împrăştiat vorba prin sat cu iuţeală de fulger. Şi odată cu vestea despre colectivă au început să-şi facă loc prin sat tot felul de zvonuri. Vezi bine, chiaburii începeau să-şi mişte coarnele: — Zice că ne ia toată averea şi apoi ne bagă pe toţi să min­­căm la cazan! — C-o să, muncim pămintul tot noi, dar nu ne dă nici un bob. — S-or umple hambarele de păienjeni şi curtea o să fie pustie... Erau oameni care încercau să­-i facă să înţeleagă că toate astea sunt minciuni. Că, colec­tiva înseamnă bunăstare, că partidul vrea binele, ţăranilor. Dar cite partide de altădată n-au pretins că vor binele ţă­ranilor ... Oamenii se lăsau greu lămuriţi, se codeau. Comuniiş­­tii şi cei care credeau in viaţa nouă a ţării n-au avut însă o­­dihnă, vorbeau cu oamenii, ii lămureau cit mai amănunţit, le spuneau despre viitorul lumi­nos pe care şi-l clădesc pe drumul socialismului, drum cu totul nou, drum al bunăstării celor ce muncesc. Şi iată că, intr-o seară din luna lui iunie 1950, 43 de la­(Continuare în pag. 4-a)

Next