Drum Nou, august 1958 (Anul 15, nr. 4235-4260)
1958-08-01 / nr. 4235
m PROLETAR! DIN TOATE ȚĂRILE, UNITI-VA! /MS hmsmmmmmm « ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL PM.R. SI AL «SIRE» SFATULUI POPULAR REGIONAL REGIUNEA STALIN ANUL XV, Nr. 4235 ★ VINERI, 1 AUGUST 1958 ★ 6 PAGINI, 20 BANI 0n intimmam zilei de 23 August Să folosim cu grijă metalul Tona de oţel lichid mai ieftină cu 183 lei Iniţiativa oţelarilor de la Hunedoara de a reduce preţul de cost cu 40,51 lei pe tona de oţel lichid a fost îmbrăţişată cu multă căldură de colectivul de oţelari al uzinelor,, Steagull Roşu“ din Oraşul Stalin. De altfel, acţiunile întreprinse de colectivul nostru înainte de data lansării acestei iniţiative au condus la obţinerea unor importante realizări. Din iniţiativa comitetului de întreprindere, pe baza sarcinilor rezultate din conferinţa de alegeri pe uzină, s-a pornit o largă acţiune de control obştesc în toate sectoarele pentru reducerea consumurilor specifice de materiale şi metale, organizindu-se colective pe obiective în fiecare secţie. Entuziasmul cu care a fost primiţi această acţiune de către întregul colectiv al secţiei s-a reflectat din prima lună (aprilie) in micşorarea cifrei de rebut sub procentul admis cu 0,9 la sută, a cifrei de văr-De la postul de corespondenţi al uzinelor „Steagul Roşu“ saturi cu 10 la sută faţă de lunile anterioare. Colectivele formate au acţionat pe baza planurilor de muncă întocmite după ce muncitorii şi tehnicienii secţiei au făcut propuneri concrete de îmbunătăţire a tehnologiei de turnare, micşorarea rebutului, a vărsăturilor de metal lichid, reducerea greutăţii pieselor şi a consumurilor de materiale auxiliare. La aceste acţiuni s-a adăugat aplicarea iniţiativei oţelarilor de la Hunedoara, în urma cărora oţelăria a obţinut rezultate de seamă Pe semestrul I al anului 1958 Preţul de cost al tonei de oţel lichid Siemens-Martin a fost redus în medie cu 188 lei, iar a tonei de oţel lichid electric cu 134 lei faţă de sarcina planificată. Voi arăta numai cîteva măsuri luate care ne-au condus la obţinerea reducerii preţului de cost la oţelul lichid. Pe interiorul zidăriei refractare a oalelor de turnare se aplică un strat protector de mortar de şamotă care a dus la o economie de 11 lei pe tona de oţel lichid prin micşorarea consumului de cărămizi refractare. Deşeurile de cărămizi de şamotă măcinate se folosesc acum pentru frudificarea zgurei în locul florurei de calciu, realizîndu-se astfel o economie de 2,8 lei pe tona de oţel lichid; magnezisa granulată de import folosită pentru repararea şi întreţinerea la cald a cuptoarelor a fost înlocuită în cea mai mare parte cu dolomită nearsă indigenă, realizîndu-se astfel o economie de 1,30 lei pe tona de oţel lichid. Prin executarea unor boxe speciale pentru fiecare echipă de la cuptorul de elaborare, cărora li se predau periodic pe bază de cântărire feroaliajele necesare pentru planul de producţie, conform consumului specific, s-a redus de asemeni în mare măsură risipa de materiale. Astfel, în primele 6 luni ale anului s-au realizat numai la 11 materiale auxiliare, o economie de 35 Iei pe tona de oţel lichid. Toate aceste măsuri tehnice şi organizatorice au fost în permanenţă susţinute de o vie agitaţie concretă in vederea creşterii răspunderii fiecărui muncitor, tehnician şi inginer pentru realizarea de economii. In fiecare şedinţă de grupă sindicală s-au analizat lunar, în mod concret, realizările şi lipsurile în acţiunea de economisire a metalelor şi materialelor. Printre muncitorii care au contribuit la economisirea materialelor şi reducerea preţului de cost al oţelului sunt cei din colectivul condus de ing. Sergiu Lewandovschi, prim topitorii Arion Crăciun, Aurel Vartolomeu şi alţii. In felul acesta şi prin aplicarea propunerilor constructive ale muncitorilor a fost creată o largă opinie împotriva risipei de materiale şi metale. In cinstea zilei de 23 August, colectivul de oţelari de la uzinele „Steagul Roşu“ va continua să reducă şi mai mult preţul de cost al oţelului lichid şi al pieselor turnate. Ing S.ILIE LA FABRICA „IDEAL” Cărucioarele de copii confecţionate la fabrica „Ideal“ din Mediaş sunt apreciate în întreaga ţară. Muncitorul fruntaş Herman Pelger îşi depăşeşte norma zilnică cu 48 la sută. IN CLIŞEU: NU vedem executînd montajul general al cărucioarelor de copii. 100 tone îngrăşăminte clmice peste pli Colectivul de muncă al secţiei nr. 3 din cadrul Combinatului chimic „I. V. Stalin“ intimpină ziua de 23 August cu noi succese în muncă. Animaţi de dorinţa de a da cut mai multe produse peste plan şi folosind în mod raţional utilajele, muncitorii acestei secţii se străduiesc pe zi ce trece să dea cut mai multe îngrăşăminte chimice agriculturii. Pînă acum au fost date peste plan 100 tone îngrăşăminte de azotat de amoniu, iar producţia la uree a fost realizată in proporţie de 106,6 la sută. Un aport deosebit în obţinerea acestor rezultate l-au dat comunistul Gheorghe Bujor, candidaţii de partid Vaier Bujor, operator chimist, Ioan Gilea electrician, utemistul Valerul Văcaru şi alţii, care au fost întotdeauna la înălţimea sarcinilor, pe linia ridicării producţiei şi productivităţii muncii. B. STOICIU, coresp. Veşti din inclusia gazului metan Un spor de 1 miliard metri cubi gaz metan Planurile cehă de al doilea cincinal preconizează o sporire considerabilă a extracţiei de gaz metan. In această lumină, întreprinderile de foraj, transport gaze, extracţia gazului, carotaje şi perforări, din cadrul Direcţiei generale a gazului metan Mediaş, au sarcini complexe. Pentru explorarea şi mai apoi pentru exploatarea zăcămintelor de gaz metan existente sau descoperite pe parcurs, se investesc sume considerabile. Obiectivele prevăzute în cel de al doilea cincinal prind astfel viaţă şi prin darea în transport, parţial sau total, a conductelor de Vest şi Est. Conducta de Est, de pildă, va alimenta cu gaz metan noile unităţi ale industriei din Nordul şi Sednul Moldovei. Ea va fi terminată parţial încă în cursul acestui an. In comparaţie cu primul cincinal, în acest cincinal extracţia de gaz metan va spori global cu 65 la sută. Pînă în prezent, pe calea conductelor au luat drumul in toate direcţiile ţării aproape cu 1 miliard metri cubi gaz metan mai mult ca in anii primului cincinal. Volumul lucrărilor de foraj a sporit pină în prezent comparativ cu aceeaşi perioadă, cu 2,7 la sută. Carotaje radioactive la sondele de gaz metan Cu utilaje romîneşti Muncitorii şi specialiştii de la întreprinderea de foraj Mediaş lucrează in prezent ne şantiere, pui utilaje fabricate în întregime în ţara noastră. Utilajele care mai înainte erau importate cu bani grei, sînt azi fabricate tot atît de bine la uzinele „1 Mai“ dlim Ploeşti. Printre acestea amintim: turlele de sonde, macaralele, pompele de noroi, cazane de aburi, mese Rotary, pompe triplex pentru instalaţia termică 5 B şi altele. Din anul 1950 şi pînă în prezent instalaţiile şi utilajele acestei întreprinderi de foraj au fost complet reînnoite. Folosind utilaje romîneşti, specialiştii de aici au ajuns să execute forări pînă la o aldinerme de 3.200 metri. întreprinderea de carotaje şi perforări, baza auxiliară din Mediaş, execută anual aproximativ 500 de carotaje felurite. Intre acestea se numără carotajele electrice şi laterale, termocarotajele, termometriile, torpilările şi altele. In ultimul timp, tehnicienii acestei întreprinderi au aplicat în mod experimental pentru prima dată în ţara noastră, carotajele radioactive la sondele de gaz metan de la Nadeş şi Noul Săsesc. Rezultatele obţinute sunt mult mai buni decit cele înregistrate la carotajele electrice, care nu în toate cazurile indică rezultatul fidel din strat. Metoda carotajului radioactiv va fi extinsă mai cu seamă la sondele de gaz metan, care prezintă straturi masive cu noroi sărat. Prin folosirea acestei metode avansate, specialiştii au contribuit la descoperirea de noi şi bogate zăcăminte de gaz metan in raioanele Sibiu şi Tg. Mureş. Recent, baza auxiliară a fost înzestrată cu aparate speciale necesare efectuării micro-carotajelor, cu ajutorul cărora se detectează straturile subţiri de gaz metan. Acest aparataj este fabricat in întregime in țara noastră. îndeplinirea angajamentelor din contractul colectiv pe primul semestru Contractele colective încheiate între conducerea întreprinderii şi comitetul de întreprindere arată obligaţiile asumate de părţile contractante, pentru îndeplinirea şi depăşirea sarcinilor de producţie ce revin întreprinderii în cadrul planului de stat, asigurarea de condiţii mereu mai bune de muncă şi de trai salariaţilor, asigurarea protecţiei muncii etc. Intr-o adunare generală ţinută recent a avut loc la uzinele „Strungul“ analiza realizărilor angajamentelor din contractul colectiv pe primul semestru al anului. Darea de seamă prezentată de comitetul de întreprindere a arătat, prin analiza făcută fiecărui punct înscris în contract, că majoritatea obligaţiunilor înscrise au devenit realitate prin munca întregului colectiv de muncitori şi prin strădania depusă de conducerea administrativă şi sindicală a întreprinderii, îndrumate permanent de organizaţia de partid. Darea de seamă a analizat cel mai adine punctele cuprinse în primul capitol din contractul colectiv — obligaţiunile conducerii uzinei şi comitetului de întreprindere în Îndeplinirea şi depăşirea planului de stat. Realizările obţinute s-au reflectat în îndeplinirea producţiei globale cu 103,5 la sută (ceea ce reprezintă o creştere de 1,5 la sută faţă de angajamentul înscris în contract) realizarea producţiei marfă In proporţie de 107,1 la sută (o creştere de 5,1 faţă de angajament) şi in depăşirea cu 225.000 lei a beneficiului planificat pe primele şase luni. In procente, rebutul pe întreaga întreprindere în primul semestru nu depăşeşte cifra admisă, ci e chiar sub această cifră. Totuşi el se ridică la suma de 419.000 lei, care echivalează cu costul a 8 locuinţe muncitoreşti După cum a reieşit din discuţiile muncitorilor şi inginerilor pe marginea dării de seamă, rebutul putea să fie cu mult mai scăzut. Pierderile de rebut s-au datorat şi umor (Continuare în pag. 4 a) Mîini aspre sădesc trandafirii Se zicea pe timpuri că ţăranului sărac ii e dat să muncească aşa cum s-a pomenit pe lume: să-şi lucreze bruma de pămînt, să-şi înjuge vaca, să suie în căruţă plugul, copiii şi muierea şi s-o pornească la cîmp. Iar... dacă ni avea pămînt să-şi cate de lucru Pe taţi procopsiţi. Că săracul s-a născut în necaz şi aşa trebuie să pătimească. Că dacă toate-s rele pe pămînt, după moarte îi aşteaptă fericirea şi belşugul. Mai cîrcoteau oamenii, mai ziceau că ar voi să vorbească cu unui intors din rai, că lumea s-a schimbat, dar... numai atît... Era pe la începutul lui ‘950, cind un sat a venit un tovarăş de la partid. Din una din alta, a adus vorba şi de colectivă. S-a împrăştiat vorba prin sat cu iuţeală de fulger. Şi odată cu vestea despre colectivă au început să-şi facă loc prin sat tot felul de zvonuri. Vezi bine, chiaburii începeau să-şi mişte coarnele: — Zice că ne ia toată averea şi apoi ne bagă pe toţi să mincăm la cazan! — C-o să, muncim pămintul tot noi, dar nu ne dă nici un bob. — S-or umple hambarele de păienjeni şi curtea o să fie pustie... Erau oameni care încercau să-i facă să înţeleagă că toate astea sunt minciuni. Că, colectiva înseamnă bunăstare, că partidul vrea binele, ţăranilor. Dar cite partide de altădată n-au pretins că vor binele ţăranilor ... Oamenii se lăsau greu lămuriţi, se codeau. Comuniiştii şi cei care credeau in viaţa nouă a ţării n-au avut însă odihnă, vorbeau cu oamenii, ii lămureau cit mai amănunţit, le spuneau despre viitorul luminos pe care şi-l clădesc pe drumul socialismului, drum cu totul nou, drum al bunăstării celor ce muncesc. Şi iată că, intr-o seară din luna lui iunie 1950, 43 de la(Continuare în pag. 4-a)