Drum Nou, septembrie 1958 (Anul 15, nr. 4261-4285)

1958-09-02 / nr. 4261

biönü­t M­V*1-\ SIBIU PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE. UNITI-VA! ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL PM.R. SI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL REGIUNEA STALIN ANUL XV, NR. 4261 ★ MARŢI, 2 SEPTEMBRIE 1958 ★ 6 PAGINI, 20 BANI Creşte şi se dezvoltă sectorul socialist din agricultură Treierişul este o lucrare agricolă bilanţieră. La batoză se poate vedea clar cine este mai cîştigat, cel care a lucrat pămîntul cu mijloace me­canice sau cel care a lucrat aşa cum a apucat de la moşi-strămoşi. Fap­tele au dovedit şi dovedesc cu priso­sinţă că la gospodăriile colective, cooperativele agricole de producţie cu­rentă şi întovărăşirile fruntaşe unde s-a arat cu tractorul, unde se­mănatul s-a făcut cu maşina, intro­­ducîndu-se în sol numai seminţe se­lectate, tratate şi de soiuri produc­tive, producţiile sînt m­ult mai mari decît cele obţinute de ţăranii munci­tori individuali care mai execută se­mănatul „cu mina“. Dăm numai cîteva rezultate, din nenumăratele care se pot da şi fie­care ţăran muncitor individual poa­te singur să-şi dea cu părerea cine este mai cîştigat. Gospodăria colec­tivă „Drum nou“ din Albeşti, raionul Sighişoara, cea mai tînără gospodă­rie colectivă din raion a obţinut o producţie medie de 1.940 kg. grîu la hectar, pe cînd ţăranii muncitori individuali din sat numai 900—1000 kg. grîu la hectar. Gospodăria co­lectivă „Partizanii Păcii“ din Moş­na-Mediaş, a recoltat în acest an cîte 1900 kg. grîu şi cîte 2.160 kg. orz de pe fiecare hectar, iar ţăranii muncitori individuali din sat numai 855 kg. grîu şi 700 kg. orz la hec­tar. Rezultatele acestea sînt atît de grăitoare încît nu le lipseşte nici un comentariu. La împărţirea avansurilor de 40 la sută care are loc în prezent în gospo­dăriile colective, colectiviştii harnici primesc însemnate cantităţi de pro­duse agricole. Tot mai mulţi ţărani muncitori cu gospodărie individuală din regiunea noastră se conving de superioritatea gospodăriei colective şi pornesc pe drumul agriculturii so­cialiste. Organizaţiile de bază să­teşti au datoria să ducă o mai inten­să muncă de lămurire în rîndul ţă­ranilor muncitori convingîndu-i pe baza exemplelor concrete ca să intre în gospodării colective, cooperative agricole de producţie şi întovărăşiri. ★ Munca politică de masă desfăşu­rată zi de zi de către organizaţia de bază din satul Veseuş, raionul Tîr­năveni, s-a încununat de succes. In cinstea celei de a 14-a aniversări a eliberării patriei noastre, 21 familii de ţărani muncitori cu 96 ha. teren s-au unit în întovărăşirea agricolă „23 August“. Primii care s-au în­scris şi care au luptat pentru înfiin­ţarea întovărăşirii sunt comuniştii Vasile Bucur, secretar al organiza­ţiei de bază, Mihuţ Teodor, Uie Ho­­dîrnău şi alţii. Toţi comuniştii s-au înscris în întovărăşire cu tot pămîn­tul pe care îl au. Exemplul lor a fost urmat şi de ceilalţi ţărani muncitori care li s-au alăturat. Inaugurarea întovărăşirii pentru comuniştii din Veseus n-a însemnat, că de aci îna­inte pot sta liniştiţi, ci un prilej de noi angajamente. Paralel cu munca ce o desfăşoară pentru buna pregă­tire a campaniei agricole de însă­­mînţări de toamnă, zi de zi ei merg din casă în casă ducînd muncă de lămurire cu fiecare ţăran muncitor ca să vină alături de ei în întovără­şire. In numai o săptămînă de la inaugurarea întovărăşirii, 10 noi fa­milii de ţărani muncitori cu 38 hec­tare, cu tot pămîntul care îl au, au intrat în întovărășire. A îk la Agnita^otorca la K­ladeş^Oristi MOTTO: ,,Cu partidu’ nostru-n frunte Spargem munte după munte“, A sărbătorit cea de a 14-a aniversare a eliberării patriei noastre. Cîte înfăptuiri mă­reţe nu s-au înscris de atunci în is­toria ei? Evenimentele pe care le-am trăit cu toţi în anii aceştia vor con­stitui pentru cronicarul acestor vre­muri, materialul celui mai glorios ca­pitol din istoria Romîniei. Partidul Comunist din Romînia a organizat acum 14 ani lupta de elibe­rare şi a arătat mai apoi poporului dru­­­mul spre victoriile pe care le-a obţi­nut de atunci. Tinerilor reîntorşi în oraşele şi satele patriei, cu urmele marilor bătălii din Ardeal şi din munţii Tatra, le-a revenit sarcina tra­sată de partid de a fi în fruntea lup­tei pentru reconstrucţia ţării. In anii care s-au scurs de la 23 August 1944 s-a ridicat o generaţie nouă. Este generaţia pe care croni­carul o va numi generaţia eliberării. Acei care acum 14 ani erau copii, azi sînt tinerii care au înscris şi în­scriu fapte de eroism pe frontul lup­tei pentru construcţia socialismului. Ii întîlnim în dogoarea marilor fur­nale şi în abatajele minelor, îi regă­sim în rîndurile constructorilor de tractoare şi autocamioane, la răz­boaiele de ţesut şi pe ogoare, în u­­ni­vers­it­ăţi sau în armată, învăţînd să apere libertatea şi independenţa cucerite prin lupte grele. De-a lungul acestor ani însă ti­nerii din generaţia eliberării au în­scris pagini nemuritoare de abnega­ţie şi eroism pe marile şantiere na­ţionale ale tineretului, răspunzînd cu miile la chemările partidului şi U.T.M.-ului. 27 OCTOMBRIE 1947I­n această zi de toamnă tim­purie tinerii au citit cu emo­ţie chemarea G.C. al Uniunii Tineretului Muncitor. Tov. Gh. Gheorghiu-Dej încredinţa tineretului o sarcină grea dar măreaţă. Intr-un timp scurt tineretul trebuia să con­struiască conducta care să lege Bo­­torcai, sursa de gaz metan, cu Agni­ta, pe unde trecea conducta magis­trală care transporta gazul metan spre Capitală, încă în iarna care se anun­ţa, lucrarea trebuia terminată. Ter­menul: 15 decembrie. De îndeplinirea acestei sarcini depindea dacă indus­tria Capitalei avea să lucreze sau nu din plin. In chemarea C.C. al U.T.C. se arăta: „In noi tinerii mun­citori, poporul are un izvor nesecat de energie, de voinţă şi putere, de muncă, de dragoste nemărginită de ţară. Pe noi ne inspiră în muncă sa­crificiul suprem în luptă al lui Vasile (Continuare în pag. 3-a) Mijloacele mecanizate contribuie la creşterea randamentului mun­cii pe şantier. din întreprinderile regiunii noastre A fost m­ontat cel de al 100-lea tractor U. T. O. S. - 27 In cinstea zilei de 1 Mai constructorii de tractoare au rea­lizat primele tractoare UT.O­ S.-27, cu caracteristici tehnice noi fată de tipurile de tractoare antecedente. Nu de mult, ca rezultat al intensificării întrecerii socialis­te a ieșit din hala de montaj general, cel de al 109-lea trac­tor U.T O.S -27 In curînd, încă un lot mare de tractoare va lua drumul că­tre S.M.T -uri, contribuind la întărirea bazei tehnice a agri­culturii. Peste 40 tone fier vechi colectat Forjorii de la uzinele ,,Stea­gul Roşu­’ din Oraşul Stalin. In dorinţa de a contribui cu­ mai mult la ieftinirea camio­nului, au colectat şi au pre­dat turnătoriei în decurs de 3 zile peste 40 tone fier vechi. Printre tovarăşii care au participat la această acţiu­ne se află Comănici Gheorghe, şeful sectorului, inginerii Vătui Florea şi Vedetea ştefan, ute­­miştii Mărgineanu Corneliu, Apărătoaie Vasile, Gavriş Gheorghe şi alţii. Ei au contri­buit de asemeni la acţiunea de înfrumuseţare a uzinei. NICHITOAIA NICOLAE, coresp. O nouă fabrică de conserve Pe lingă întreprinderea de mezeluri şi conserve de carne I.M.C.C. Sibiu, a intrat recent în funcţiune o nouă fabrică de conserve de preparate din car­ne. Noua fabrică utilată mo­dern cu maşini şi agregate in cea mai mare parte produse în ţară, sporeşte capacitatea de producție a întreprinderii cu 70 la sută. Primele tone de con­serve au fost livrate consumului public. Of muşti snari camfitaţi de plante însiloacate Practica a dovedit că la gospodăriile colective din Hărman, Codlea, Sînpetru, Gh­imbav, Bod şi altele, unde se folosesc pe scară largă la hrănirea animalelor, îndeosebi a vacilor cu lap­te, însemnate cantităţi de nutreţ murat (însilozat) producţia de lapte este sporită (2100—2309 litri lapte pe cap de vacă fura­jată). Valoarea nutritivă a nutreţului murat este foarte ridi­cată. In general, 4—6 kg. de nutreţ murat au aceeaşi valoare nutri­tită ca şi 1 kg. grăunţe de ovăz. Inţelegînd importanţa nutreţului murat, şi mai ales avan­tajele lui, colectiviştii, cooperatorii şi întovărăşiţii din raionul Codlea, au însilozat pină la 31 august, 4510 tone diferite plante furajere. In raionul Sibiu, s-au însilozat 850 tone plante fura­jere, la Agnita 625 tone, iar la Timăveni 450 tone, şi la Rupea 395 tone. Rămase mult în urmă sunt raioanele Făgăraş (82 to­ne), Mediaş (143 tone), şi Sighişoara (180 tone). Sfaturile populare, îndeosebi în raioanele rămase în urmă, au datoria să acorde un sprijin esenţial unităţilor agricole coo­peratiste pentru sporirea cantităţilor de plante insilozate. O sarcină deosebit de importantă în această direcţie revine ingi­nerilor agronomi şi trebuie nu numai să lămurească teoretic importanţa şi avantajele nutreţului mural, ci să îndrume practic pe colectivişti, cooperatori şi întovărăşiţi, cum să efec­tueze însilozarea diferitelor plante furajere. Pregătiri pentru însămînţările de toamnă Gospodăria agricolă de stat a fost întotdeauna exemplu în muncă pentru ţărănimea cu gospodărie individuală. Secţia din comuna D­a­i­a, raionul Sighişoara, a gospodăriei de stat „Bobîlna” din Saschiz, a fost şi în vara aceasta un fru­mos exemplu în muncă. Sece­ratul s-a făcut la timpul potri­vit, cînd grrîul era în pîrgă. Treieratul s-a făcut la arie, term­inîndu-se la începutul lu­nii august. De calitatea recol­tei şi producţia la hectar nici nu se mai discută. Este net su­perioară — cu 250—300 kg. la hectar mai mare ca a ţăranilor cu gospodărie individuală. O grijă deosebită pe care o are şi a avut-o întotdeauna conducerea gospodăriei agricole de stat din Saschiz, este aceea a pregătirii campaniei însă­­minţărilor de toamnă. Şi in­tr-adevăr, imediat după ce a secerat, a avut grijă să desem­neze griul de sămînţă. Organele componente ale gospodăriei au ales din griul experimentat acum cîţiva ani la Daia şi anume Od­­voş, care produce cel mai mult la hectar pe terenurile cam dos­nice şi reci din Daia. S-a re­zervat cantitatea suficientă de 14.000 kg. grîu pentru sămînţă, căci gospodăria vrea să-şi mă­rească suprafaţa însămînţată cu grîu din toamna aceasta de la 40 hectare la 80 hectare. In vederea acestei măriri de plan la insămînţările de toamnă, gospodăria de stat a trecut la pregătirea terenului pentru a­­ceastă importantă suprafaţă de grîu de toamnă. Zilnic puteai vedea care trase de boi voinici, care transportau gunoiul la cîmp. Lucrul însă nu s-a oprit aici. După transportul bălegarului pe tarla au apărut plugurile şi Un tractor puternic. Se fac dezmi­­riştiri intens. Se pregăteşte te­renul pentru însămînţări­. Pînă în prezent sînt pregătite 30 ha. pentru a primi noua să­­minţă­ sănătoasă şi de soi. Mas­terul recoltelor Gottler Mihai, ne-a declarat că pînă la data de 15­ septembrie cele 80 hecta­re vor fi gata de însămânţat, cu care diată se va deschide şi cam­pania de însămînţări de toam­nă. In anul acesta pregăti­rea campaniei însămînţărilor de toamnă, se face mult mai lesne ca în toamna trecută, deoarece ploile căzute în ultimul timp permit să se are mai uşor, iar griul semănat în pămîn­t umed va răsări repede şi va fi mai viguros în iarnă — a încheiat ei. S-au remarcat în muncă M. Gunesch şi I. Glotz. Văzind intensele pregătiri din gospodăria agricolă de stat şi ţărănimea ca o gospodărie indivi­duală ia exemplu în muncă şi se pregăteşte pentru însămîn­­ţările de toamnă. Astfel, s-a dezmiriştit o suprafaţă d­e 927 hectare, în vederea însămînţă­rilor de toamnă. VLASIE TR. VASILE, coresp.

Next