Drum Nou, decembrie 1958 (Anul 15, nr. 4338-4363)

1958-12-02 / nr. 4338

% m I SIBIU PROLETARI DIN TOATE TARILE. INVITI..VA 1 ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL PM.R. SI AL - ^ SFATULUI POPULAR REGIONAL REGIUNEA STALIN ANUL XV, NR. 4338 ★ MARȚI, 2 DECEMBRIE 1958 ★ 6 PAGINI, 20 BANI întreprinderi care lucrează în cordul anului viitor I. C.U­. a dat peste planul anual — 120.000 kg. unt — 130.000 kg. brînzeturi — 330.000­­. lapte La data de 27 noiembrie 1958, întreprinderea pentru contrac­tarea şi industrializarea lapte­lui din Oraşul Stalin şi-a rea­lizat planul anual la toţi indicii. Peste sarcinie anuale de plan, s-au dat în consum populaţiei, prin comerţul de stat, mai mult cu 120.000 kg. unt, 330 000 kg. brinzeturi diferite şi peste 530 000 litri lapte de consum. Sarcina de plan a reducerii preţului de cost a fost realizată lună de lună, obţinîndu-se in 11 luni economii de peste 1 mi­lion lei-Rezultatele frumoase obţinu­te de ICIL. Oraşul Stalin se datoresc în cea mai mare mă­sură strînsei colaborări cu sec­torul socialist din agricultură, care pe baza contractelor în­cheiate a livrat zilnic impor­tante şi crescînde cantităţi de lapte, ca urmare a creşterii şeptelului şi sporirii produc­ţiei de lapte, traducînd astfel în viaţă învăţămintele cons­fătuirii de la Constanţa, întrecerea socialistă, în care s-au angrenat cu obiective lega­te de sarcinile de plan achizito­rii, muncitorii şi tehnicienii în­treprinderii din cele patru ra­ioane ce constituie bazinul de aprovizionare cu materie primă, a fost al doilea factor determi­nant al succesului obţinut. Mecanizarea răcirii laptelui la un număr de 14 centre de colectare, introdusă în cursul anului, acţionarea mecanică a unui important număr de se­paratoare de lapte, amenajarea a 6 centre de mare capacitate pentru producţia brînzei tele­mea, instalarea unei maşini e­­lectrice de spălat bidoane, sunt numai câte­va din micile meca­nizări ce au fost introduse în cursul anului în procesul de producţie. Prin instalarea unei maşini pentru umplerea sticlelor cu lapte, concepută de un colectiv de salariaţi, s-a dat în consum sortimentul nou de lapte îmbu­teliat, bine primit de consuma­tori. AL. ARGHIR, coresp. II DE PASIN­E din policlorură de vinii La construcţiile de locuinţe se întrebuinţează ca material de protecţie la instalaţiile elec­trice tubul Bergmann Gum plumbul este un material defi­citar, colectivul întreprinderii „Chimica“ nr. 10 din Bucu­reşti, produce tuburi din poli­clorură de vinil, care înlocuiesc cu succes tuburile Bergmann. Noile tuburi se prelucrează mai uşor, elimină rebuturile şi nu necesită accesorii. Totodată, se exclud la montaj uneltele speciale : scule, cleşte etc. în vederea apicării noului fel de protecţie a instalaţiei elec­trice, tov. ing. Maxim Grigore de la întreprinderea 506 insta­laţii din Oraşul Stalin a luat parte la un instructaj ţinut la I­C.M.L. Bucureşti. După reîn­toarcere, în cadrul întreprin­derii de instalaţii au început pregătirile teoretice cu toţi electricienii şi tehnicienii, pri­vind introducerea tuburilor de policlorură de vinii in locul tu­burilor Bergmann în acelaşi timp s-au format două grupuri de muncitori şi tehnicieni, care studiază înlocuirea tuburilor de scurgere din oţel galvanizat, cu tuburi din policlorură de vinii, iar al­ doilea grup, înlo­cuirea tuburilor etanşe de la instalaţiile electrice. GOG­O­IU, FELICIA, coresp B! BIBLIOTE:CA CENTRALA | 48,6 tone METAL ECONOMISIT Un important succes a ob­ţinut şi colectivul fabricii „E­­lastic" din Sibiu, care la 22 no­iembrie şi-a îndeplinit planul anual de producţie. Ce la începutul anului şi pî­­nă la această dată, muncitorii şi tehnicienii fabricii au dat peste plan 83,4 tone piese de schimb pentru tractor, 68 tone arcuri late, 38 tone topoare şi altele. In întreprindere s-a pornit o adevărată acţiune pentru bu­na gospodărire a metalului. In 10 luni s-au economisit 48,6 tone metal faţă de 48 tone cît era angajamentul anual. De a­­semenea productivitatea mun­cii a sporit cu 4 la sută. Creş­terea productivităţii muncii şi folosirea resurselor interne a dat posibilitatea colectivului de muncă să dea peste plan, în 10 luni, 1.179.000 lei beneficii. Cele mai bune rezultate în întrecerea socialistă le-au ob­ţinut forforii, în frunte cu co­muniştii Ioan Toţu­, Ilie Mun­­teanu, Aurel Pascu şi alţii. La Atelierele de automotoare La Atelierele de automotoare CFR din Oraşul Sta­lin, în cadrul secţiei turnătorie, a fost mecaniza­tă încărcarea şi descărcarea piese­lor grele. IN CLIŞEU: Podul rulant con­struit în acest scop, cu ajuto­rul căruia este înlesnit mult transportul aces­tor piese. Ştiri CULTURALE La expoziţia bienală de artă plas­tică a artiştilor amatori, ce se des­chide peste cîteva zile la Bucureşti, regiunea noastră este reprezentată prin 68 de lucrări — pictură, gra­fică şi sculptură. Printre acestea remarcări ale lui Bela Element, Ma­tei Nicolae, Kaerschner W., W. Flu­­bacher, Gabriela Ungureanu etc. A­­cestea au fost selecţionate din expo­ziţia regională încheiată de curînd. O comisie a Ministerului Invăţămîn­­tului şi Culturii a selecţionat cîteva lucrări din aceeaşi expoziţie pentru a fi trimise la Expoziţia internaţională de artă plastică a artiştilor amatori anunţată pentru a doua jumătate a lunii decembrie, la Londra. ★ Pentru instructorii formaţii­lor artistice de amatori, pe lingă fiecare casă raională de cultură funcţionează secţii ex­terne ale şcolilor populare de artă din Sibiu şi Oraşul Stalin, la mai multe specialităţi. Iniţiativa este cit se poate de lăudabilă, ea contribuind din plin la ridicarea nivelului cu­noştinţelor celor mai destoinici instructori ai formaţiilor artis­tice de amatori. ★ In curînd, pe lingă Casa ra­ională de cultură „N. Bălces­­cu“ din Făgăraş, va lua fiinţă un cenaclu literar, care va con­tribui in mare măsură la în­drumarea tinerelor talente. ★ Casa regională de creaţie pregăteşte o culegere cu pro­ducţii ale compozitorilor din regiunea noastră. Tot aici se pregăteşte tipărirea unei mo­nografii a corului din Sălişte şi a unui pliant cu porturile naţionale româneşti, germane şi maghiare din regiunea noas­tră. Conferinţa organizaţiei orăşeneşti de partid Stalin In zilele de 29 şi 30 noiembrie, a avut loc Conferinţa organizaţiei oră­şeneşti de partid Stalin. La punctul întîi din ordinea de zi, s-a prezentat darea de seamă a Comitetului orăşenesc de partid Stalin şi referatul co­misiei de revizie. Pe marginea dării de seamă prezentate au luat cuvîntul, în cadrul discuţiilor, un mare număr de delegaţi şi invitaţi. La punctul doi din ordinea de zi s-a trecut la alegerea noului comitet al organiza­ţiei orăşeneşti de partid Stalin. Au fost aleşi următorii tovarăşi: Anghel Tudor, Antal Iuliu, Bálint Elza, Barna Simion, Biro Enteric, Böhm Mat­el, Brass Otília, Buday Alexandra, Bog­dan Gheorghe, Bunea Ștefan, Chihaia Alexandra, Chirilă Ioan, Coman Andrei, Crăciun Ana, Cuceu Vasile, Costache Nicolae, Demeter Ana, Dogaru Gheorghe, Datcu Maria, Fehér Andrei, Fekete loan, Ferencz Sára, Georgescu Elena, Grigore loan, Hie Mihalea, Ilieş Andrei, Incze Ludovic, Limbeanu Petre, Lupşan Vasile, Măeraţiu Gheor­ghe, Matei Virgil, Metea Vio­rel, Mihăilescu Traian, Mihuţ Vasile, Mitulschi Frida, Moldo­van Pavel, Mreană Maria, Ne­­goescu Ioan, Niculescu Stelian, Oană Florica, Olteanu Nicolae, Palfi Rozalia, Pincovici Matei, Pleşu Pavel, Pop Emilia, Popa Dumitru, Popa Ioan, Puiu Au­rel, Schmidt Ernst, Simea Pa­vel, Stern Iosif, Stoica Stela, Ţirea Gheorghe, Topoleanu Mir­­cea şi Vitican Moise. De asemenea, conferinţa a mai ales un număr de 14 membri supleanţi ai comitetului orăşenesc: Bălan Dumitru, Leder Radu, Miclăuş Nicolae, Oláh Pavel Oláh Grigore, Rátz Francisc, Raduly Ecaterina, Răducan Ni­colae, Sandi Gheorghe, State Nicolae, Szemancsák Rudolf, Vass Vicenţiu, Vecerzan Ioan şi Vîntu Vasile. In prima sa plenară, comitetul a ales noul birou al comitetului orăşe­nesc de partid Stalin, compus din următorii tovarăşi: Mihuţ Vasile, prim-secretar, Anghel Tudor, Fehér Andrei, Topoleanu Mircea, secretari, Moldovan Pavel, Popa loan, Metea Viorel, Matei Virgil, Do­garu Gheorghe, membri. Ca membri supleanţi ai biroului au fost aleşi tovarăşii: Schmidt Ernst, Georgescu Elena şi Ţirea Gheorghe. In comisia de revizie au fost aleşi tovarăşii: Dézsi Iuliu, Ganciu Nicolae, Neagu Constantin, Răcheru Gheorghe şi Vasile Traian. Comisia de revizie a ales ca pre­ședinte pe tov. Ganciu Nicolae. Creşte şi se întăreşte sectorul socialist al agriculturii In raionul Sighişoara • In acest an s-au înfiinţat 9 întovărăşiri agricole • 1917 familii cu 3732,53 ha., au păşit pe calea agriculturii socialiste • 12 sate şi comune complet cooperativizate Am păşit în luna decembrie, lună în care oamenii muncii de la oraşe şi sate fac bilanţul unui an întreg de muncă neobosită pentru bunăstarea lor, pentru fericirea întregului popor. In raionul Sighişoara, ca de altfel în întreaga ţară, pentru colectivişti, înovărăşiţi, învăţămintele Consfătui­rii de la Constanţa au constituit în acest an un nou şi puternic imbold în muncă. Producţiile obţinute la hectar, atît la păioase cît şi la cultu­rile tîrzii, au depăşit cu mult pe cele realizate de ţăranii muncitori cu lo­turi individuale, demonstrînd astfel încă odată superioritatea agriculturii noi, socialiste. In urma recoltărilor, văzînd producţiile mari realizate în sectorul socialist al agriculturii, ţăranii cu gospodării individuale s-au putut convinge singuri de avantajele muncii în comun, de faptul că nu­mai agricultura nouă socialistă poate asigura un trai cu adevărat fericit, o viaţă îmbelşugată. Organizaţiile de bază săteşti, îndrumate în permanen­ţă de Comitetul raional de partid, comuniştii, cadrele didactice, deputaţii, au dus de asemeni o muncă politică susţinută, pe baza exemplelor concrete arătînd ţăranilor muncitori care-şi mai muncesc de unul singur pămîn­­tul, că drumul belşugului şi al fericirii este drumul agriculturii socialiste, munca pămînului în comun cu mij­loace mecanizate şi conform agroteh­nicii moderne. Pilda şi viaţa plină de roade a colectiviştilor şi întovărăşiţilor, mun­ca politică desfăşurată, nu au rămas fără răsunet. In raionul Sighişoara, în anul 1958, AU FOST ÎNFIINŢATE 9 ÎNTOVĂRĂŞIRI AGRICOLE ŞI S-AU COOPER­ATI­VIZAT IN ÎNTRE­GIME 12 COMUNE ŞI SATE. De la începutul anului şi pînă la data de 30 noiembrie, 1917 FAMILII CU 3732,53 HECTARE au fost primite în unităţile socialist-cooperatiste e­­xistente sau nou înfiinţate. Ast­fel, în gospodăriile agricole colecti­ve s-au înscris 511 familii cu 1.413,65 hectare, iar în întovărăşirile agricole 1.406 familii cu 2.318,88 hectare. A­­ceste cifre arată grăitor că ţăranii muncitori din raion urmează cu în­credere îndemnul partidului şi păşesc cu dragoste pe calea agriculturii noi. In acest an, traducînd în viaţă învă­ţămintele Consfătuirii de la Constan­ţa, gospodăriile agricole colective din raion au pus un accent deosebit pe dezvoltarea sectorului zootehnic, ra­mură de producţie care asigură în­semnate venituri gospodăriilor şi im­plicit colectiviştilor. Faţă de 1 ianua­rie a.c., şeptelul a crescut considera­bil, pînă la data de 31 decembrie a.c., gospodăriile agricole colective din raion urmînd să aibă 1.599 capete taurine, din care 526 vaci cu lapte (o creştere de 377 şi respectiv 146 capete), 1.306 porcine din care 276 scroafe (o creştere de 633 şi respectiv 88 capete) şi 7.204 ovine din care 5.669 oi mame (cu 1.195 şi respectiv 871 capete mai mult ca la 1 ianua­rie). Munca plină de elan a colectiviş­tilor şi întovărăşiţilor, in fruntea că­rora se află comuniştii, viaţa lor care devine an de an tot mai fericită şi plină de bucurii, este un exemplu grăitor pentru toţi ţăranii muncitori cu gospodărie individuală, un imbold ca şi ei să păşească cu încredere pe făgaşul vieţii noi, pe calea agricul­turii socialiste. ­ universităţi populare muncitoreşti I­n acest an, filiala La Oraşul Stalin, ele fiinţă la Sibiu, una func­­regională S.R.S.C. funcţionează pe lîngă nc­ţionează cu limba de Stalin, a înfiinţat zonele „Steagul Roşu“ şi predare germană. Alte „Etn* TM,TM *,».Din două an, sunt frecventate de 700 cele două universităţi citoreşti fiinţează la Me­de cursanţi, populare care au luat diaş şi una la Cisnădie. Se măreşte capacitatea de producţie a fabricii „Berea Sibiului“ Nu de mult la fabrica „Berea Sibiului“ au început, lucrările de înlocuire a vechilor maşini de umplut sticle cu bere cu un a­­gregat modern de tras bere la sticlă. Sala maşinilor este îm­brăcată cu faianţă. Pînă acum s-au terminat terasamentele, în zilele acestea va începe monta­­rea agregatului. Prin intrarea în funcţie a noii instalaţii de tras bere, capacita­tea de producţie va creşte cu peste 35 000 sticle de bere pe un schimb, iar numărul muncitori­lor se reduce cu 8 faţă de ciţi erau la vechea instalaţie, care vor fi încadrați în munci pro­ductive.

Next