Drum Nou, ianuarie 1959 (Anul 16, nr. 4364-4388)

1959-01-03 / nr. 4364

A/VI'1% v1­& PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITI-VA! 13— ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL P. M. R. STALIN SI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL ——­—...... ........ ............................. ANUL XVI, Nr. 4364 ★ SIMBATA, 3 IANUARIE 1959 ★ 6 PAGINI, 20 BANI Cuvîntarea tovarăşului Chivu Stoica rostită la posturile de radio cu prilejul Anului Nou Cu prilejul Anului Nou, tovarăşul Chivu Stoica, mem­bru al Biroului Politic al C.C. al P.M.R., preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Române, a rostit în noaptea de 31 decembrie 1958 la posturile noastre de radio, următoarea cuvîntare: Tovarăşi şi tovarăşe, cetăţeni şi cetăţene. Ne aflăm în pragul Anului Nou, al 15-lea an de cind poporul nostru a devenit stăpîn al propriului său destin. In anul care s-a sfîrşit, pe întinsul ţării noastre s-au înălţat noi fabrici, uzine, sonde, centrale electrice, locuinţe, şcoli şi spitale, s-a lărgit şi s-a consolidat sectorul socialist al agriculturii, s-a îmbunătăţit traiul oamenilor miuncii de la oraşe şi sate, înfăptuirile rodnice ale acestui a şi sunt rezultatul muncii creatoare a eroicei noastre clase muncitoare, a harnicei ţărănimi munci­toare, a oamenilor de cultură legaţi de popor. Ele sînt rodul politicii marxist-leniniste a partidului nostru, care conduce cu mînă sigură poporul muncitor pe drumul socialismului. Succesele pe care le-am obţinut au cerut poporului nostru muncitor eforturi susţinute, abnegaţie şi elan patriotic în lupta pentru înfrîngerea greutăţilor, inerente perioadei de mari transformări social-economice şi de lichidare a înapoierii în care a fost ţinută ţara noastră, de burghezie şi moşierime, însufleţiţi de victoriile repur­tate, încrezători în viitorul luminos al patriei noastre, strîns uniţi în jurul partidului şi guvernului, oamenii muncii vor manifesta şi în anul care vine acelaşi avînt creator în­suţită pentru îndeplinirea planului de stat pe anul 1959, pentru traducerea în viaţă a sarcinilor măreţe pe care partidul nostru le-a pus in faţa poporului. N«. apronieri tot mai mult de ace.! stadii de tri- 'i’.­. tare, cine rezultatele eforturilor noastre vor fi şi mai evi­dente, asigurînd un nivel tot mai ridicat al bunăstării materiale şi Culturale a tuturor celor ce muncesc. Trecînd în revistă realizările obţinute de poporul nostru în anul ce s-a scurs, ne bucurăm totodată de marile realizări ale popoarelor frăţeşti din Uniunea So­vietică şi din­ celelalte ţări ale lagărului socialist. Rea­litatea vie, înfăptuirile materiale şi spirituale ale siste­mului socialist mondial, demonstrează în faţa întregii lumi superioritatea socialismului asupra capitalismului. In lumea capitalistă noul an începe pentru oamenii muncii sub semnul fenomenelor tot mai acute ale crizei economice, sub semnul devalorizării şi inflaţiei, al agra­vării şomajului, al atacului reacţiunii împotriva libertă­ţilor democratice; lupta oamenilor muncii pentru inte­resele lor vitale, pentru democraţie şi progres social capătă o amploare şi o intensitate tot mai mare. Poporul nostru este doritor de pace şi ştie că această năzuinţă a sa este împărtăşită de toate popoarele lumii. Popoarele vor să fie eliberate de povara goanei înarmă­rilor şi a cheltuielilor militare, de primejdiile grave ale politicii „pe marginea prăpastiei“, dusă de agresorii im­perialişti dornici să cotropească pămînturi străine, să subjuge alte popoare, să Ie răpească independenţa naţio­nală şi dreptul de a dispune de soarta lor. Succesele însemnate obţinute de popoarele iubitoare de pace în anul 1958, justifică convingerea noastră că anul care vine va fi anul unor noi biruinţe ale forţelor păcii, care sunt în măsură să împiedice orice tentativă a cercurilor imperialiste, îndreptată împotriva păcii şi securităţii popoarelor. Umăr la umăr cu celelalte ţări ale lagărului socialist, în frunte cu Uniunea Sovietică, laolaltă cu toate forţele ce luptă pentru pace. Republica Populară Romînă îşi va aduce şi pe viitor contribuţia activă la rezolvarea celei mai arzătoare probleme a timpului nostru — asigurarea unei păci trainice în întreaga lume. In numele Comitetului Central al Partidului Munci­toresc Romín, al guvernului Republicii Populare Romíne, al Prezidiului Marii Adunări Naţionale, urez din toată tfiiin­s oamenilor ,nuro­it rîui p-tna noastra, nărpaţi, fe­mei, tineri, care muncesc cu dragoste şi devotament în uzine şi fabrici, în mine, pe ogoare, în instituţii şi lăca­şuri de cultură, noi succese în activitatea lor, în lupta pentru construirea socialismului, pentru propăşirea ţării şi fericirea poporului, pentru pace în lumea întreagă, şi te adresez tradiţionala urare a poporului nostru: La mulţi ani! N’OpOrtiC­io&agi­oAr din 3Zhaos A fost cumplită noaptea a­­ceea. Ţipau cucuvelele pe coa­ma bordeelor şi pe sute streşini se cuibăriseră liliecii. Noaptea nu-şi mai furişa taivele-n bez­nă şi satul nu era tulburat doar de lătratul dinilor. Se-ncinsese focul la conacul banului Simion. Tîrnava îşi o­­glindea salciile-n flăcări şi oa­menii răcneau cu­ ii ţineau gura. — Cărţile, cărţile să ardă ori să le scalde Tîrnava. Prea se umpluse de singe ha­rapnicul logofătului, prea uda­se sudoarea şi lacrimile — pă­mintul boierului, prea era greu jugul foamei şi al nedreptăţii ... S-au răsculat în 1383 ioba­gii din Dirlos. Au dat foc cona­cului, au furat cărţile de moşie şi au căutat să-şi facă singuri dreptate. Dar, răscoala lor a fost innăbuşită în cele mai cum­plite fărădelegi, în cele mai fioroase chinuri, aşa cum nu­mai tirania şi cu­noşenia boie­rilor puteau s-o facă■ Zeci de iobagi au fost spinzuraţi şi schingiuiţi îngrozitor in văzul mulţimii spre a fi pildă pentru cei care nu voiau să se supună prindiarilor vremii. Au trecut de atunci veacuri întregi. Dar dacă anii treceau viaţa rămînea aceeaşi, iar bo­ierii cu fiecare an mai văi, mai haini şi mai lacomi. ★ Daniel avea nouă ani, venise primăvara şi rotindu-şi ochii du­pă muguri, privirea i-a furat-o o pată neagră de pe albastrul cerului. Ochii s-au făcut mari, degetele s-au cuibărit in colţul gurii şi a început să fugă şi să strige: — Tată, tată vin rîndunelele. A rămas bătrînul în pragul casei şi n-a spus nimic decit şi-a acoperit ochii, să nu vadă că stolul se apropie. Oamenii din Ciclosul Media­şului ştiau că atunci cindi vin rîndunelele se apropie şi ziua cind trebuie să vie „grofoaia Era bogată, rea şi zgîrcită gro­foaia Kark. Ea avea trei sferturi din pămintul Dîrlosului şi dacă o necăjea mai rău un ţăran, ur­gia se abătea pe capul lui. îşi amintea Daniel din spusele bu­nicii cum o batea administrato­rul moşiei cînd intîrzia cu cî­­teva minute să ducă mincare bărbatului, cum pentru cea mai mică greşeală groful îl scotea (Continuare în pag. 4-a) 3 o­0. Numărul localurilor de şcoală a sporit simţitor la Mediaş în anii regimului democrat popular. IN CLIŞEU: Şcoala eleme­ntară de 7 ani construită şi dată în folosinţă în acest an in cartierul muncitoresc „Vitro­­metan". Şcoala profesională de sticlărie. Cuvîntarea tovarăşului ION GHEORGHE MAURER preşedintele Prezidiului Marii Adunări Naţionale rostită la posturile de radio şi televiziune In seara de 30 decembrie tovarăşul Ion Gheorghe Maurer, preşedintele Prezidiului Marii Adunări Naţionale a R. P. Române, a rostit la posturile de radio şi televiziune următoarea cuvîn­tare: Tovarăşi, Poporul român sărbătoreşte cu în­dreptăţită mîndrie patriotică împlini­rea a 11 ani de la proclamarea Re­publicii Populare Romíne, eveniment de hotărîtoare importanţă istorică în viaţa ţării noastre. Izgonirea monarhiei, instaurarea Republicii Populare Române ca stat al oamenilor muncii de la oraşe şi sate, cucerirea întregii puteri politice de către clasa muncitoare în alianţă cu ţărănimea muncitoare au dat po­porului român posibilitatea trecerii la înfăptuirea măreţei opere istorice de construire a socialismului. 30 Decembrie 1947 este rezultatul luptei maselor largi populare pentru libertate şi independenţă naţională, al înfăptuirii victorioase a insurecţiei armate de la 23 August 1944 de că­tre forţele patriotice, organizate şi conduse de Partidul Comunist Ro­mân, al luptei duse de clasa munci­toare în alianţă cu ţărănimea munci­toare pentru făurirea regimului de democraţie populară. Prin actul isto­ric de la 30 Decembrie 1947 poporul muncitor a alungat pentru totdeauna monarhia, frînă în dezvoltarea ţării, stîlp al forţelor reacţionare interne şi de peste hotare. Poporul român a urît monarhia încă din primele zile ale creării ei de către clasele stăpî­­nitoare — burghezia şi moşierimea romînă. De la primul şi pînă la ul­timul rege, Hohenzollernii au fost străini de ţară, străini de interesele şi aspiraţiile naţionale, nefiind alt­ceva decit paznicii credincioşi ai in­tereselor marilor capitalişti romîni şi străini. Scriitorul Barbu Ştefă­­nescu-Delavrancea, exprimînd senti­mentele de împotrivire a poporului nostru faţă de Hohenzollerni, ase­muia pe Carol I cu un negustor de cărnuri sărate, cu marii bancheri de pe glob pentru care natb­a este lo­cul un­de pot jefui mai mult. Cu s­­­prigă minte şi dezgust au izgonit oa­menii muncii familia de paraziţi ca­re acaparase în timp de cîteva de­cenii averi imense, exploatînd crunt poporul şi secătuind bogăţiile ţării Tovarăşi, In republica noastră poporul mun­citor, adevăratul stăpîn al destine­lor ţării, se bucură de cele mai largi drepturi şi libertăţi democratice. Cla­sa muncitoare, în trecut exploatată şi asuprită, este forţa conducătoare în stat. Ea se află in fruntea mase­lor muncitoare în procesul de con­struire a vieţii noi, socialiste. Alian­ţa frăţească între clasa muncitoare şi ţărănimea muncitoare, frăţia de luptă a poporului român cu minorită­ţile naţionale, unitatea de nezdrun­cinat a poporului în jurul partidului şi guvernului, dragostea­ şi devota­mentul maselor largi populare pen­tru orînduirea noastră constituie iz­vorul forţei şi vitalităţii regimului democrat-popular. Poporul român, ca­re a cîştigat cu trudă şi singe liber­tatea şi independenţa sa naţională, este ferm hotărît să întărească con­tinuu cucerirea sa cea mai de preţ — statul democrat-popular. Deşi de la proclamarea republicii au trecut numai 11 ani, o perioadă istorică scurtă în viaţa unui popor, genera­ţiei tinere, copiilor şi nepoţilor noş­­tri le este greu să-şi închipuie tris­tul tablou al Romîniei burghezo-mo­­şiereşti. Au apus pentru vecie tim­purile cînd avuţia ţării era dusă pes­te mări şi ţări spre a înmulţi averile monopoliştilor, în timp ce în casele muncitorilor şi ţăranilor stăpîneau mizeria, boala şi neştiinţa de carte. In anii democraţiei populare harni­cul nostru popor, sub conducerea Partidului Muncitoresc Romîn, a transformat Romînia într-o ţară cu o puternică industrie socialistă, cu o agricultură în plină dezvoltare pe calea socialismului şi cu o cultură înfloritoare. Uzine şi fabrici, echi­pate cu tehnica modernă, hidrocen­trale şi termocentrale, furnale de mare capacitate, utilaj petrolifer şi minier, tractoare şi camioane, ex­tracţie de uraniu şi reactorul ato­mic — iată imaginea forţei indus­triale crescînde a ţării noastre. In locuri năpădite odinioară de scaieţi şi ciulini s-au înălţat falnice cetăţi ale industriei socialiste. Acum, în­­tr-un singur trimestru se realizează producţia industrială a anului 1938, anul cu cea mai înaltă producţie din timpul regimului burghezo-moşie­­resc. Ţărănimea muncitoare, în trecut fără pămînt şi unelte de lucru, je­fuită de moşieri şi chiaburi, bătută de logofeţi, vechili şi jandarmi, mun­ceşte astazi cu sug ogoarele patriei spre a obţine producţii mereu spori­te, îşi transformă felul de viaţă pă­şind cu încredere şi hotărîre pe calea arătată de partid, calea agriculturii socialiste, a belşugului şi bunăstării materiale şi culturale. Intelectualitatea credincioasă idea­lurilor înalte ale poporului muncitor îşi pune talentul şi opacitatea crea­toare în slujba operei de construire a socialismului, dezvoltă necontenit ştiinţa şi artele, partcipă alături de oamenii muncii la lupta pentru în­florirea patriei noastre dragi. Pe măsura realizărilor obţinute in dezvoltarea economiei şi culturii­cre­(Continuare în pag. 4-a) “Prima zi — primele succese1 La turnătoria Uzinelor de tractoar După sărbătorirea revelionu­lui, turnătorii de la uzinele de tractoare „Ernst Thälmann“ s-au întîlnit din nou la muncă. încă din prima zi de muncă a noului an, turnătorii şi-au depăşit sar­cinile de plan. Astfel, miezuito­­rii şi formatorii pînă la ora 12 a primei zile de lucru şi-au de­păşit planul pe schimb cu cir­ca 18 procente. In fruntea între s’ tuat formatorii şi Finteşteanu cente peste Austeder E­­tantin, c­­proporţie cum şi şi Mur depăş’ Oţelarii au dat în pr 2000 kg. Ofel lo cî Oţelarii din echipele conduse şi de prim-topitorii Mihai Dezide- Ii­riu şi Puiu Mihai de la cupto­­­nul electric al uzinelor „Stea- J­gul Roşu“ din Oraşul Stalin, în dimineaţa primei zile de muncă a noului an, după ce şi-au strîns mîinile unindu-şi „La mulţi ani” şi noi succese Paşi noi,­­ Gospodăria colectivă „7­iembrie”, numără azi 469 fii cu 1.187 hectare teren col, numeroase ferme zooi­ce și alte ramuri de pro- Fondul de bază al goi s-a ridicat la aproape­­ de lei. Veniturile bă­nuite de gospodărie în anul care s-a ridică la peste 2

Next