Drum Nou, aprilie 1959 (Anul 16, nr. 4439-4464)
1959-04-01 / nr. 4439
A/1 vfo ri ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL P. M. R. STALIN ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL ANUL XVI, Nr. 4439 ★ MIERCURI, 1 APRILIE 1959 ★ 6 PAGINI, 20 BANI IUL LOOS PROLETARI TTTI TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VÂ! Urgentareansamintarilor, sarcina imediata a gospodariilor agricole de alai Pînă la 30 martie G.A.S.-urile din regiunea noastră au efectuat insămînţările la griul de primăvară în proporţie de 117 la sută, orzul şi ovăzul a fost însămînţat în proporţie de peste 80 la sută, iar sfecla de Jud. zahăr in proporţie de 48 la sută. G.A.S.-urile din Cincul, Hărman, Homorod, Rupea, Saschiz, Sibiu şi altele, au terminat in întregime însămînţarea suprafeţelor planificate cu griu, orz şi ovăz. Pe lingă acestea însă sînt G.A.S.-uri unde, ca urmare a slabei organizări a muncii, insămînţările nu s-au efectuat nici pe jumătate din suprafeţele planificate. Printre acestea se numără şi cele din Hendorf, Feldioară, Bazna, Cisnădie, Sinmiclăuş. Dacă gospodăriile agricole de stat din raioanele Agnita, Mediaş, Sibiu, Sighişoara, respectind regulile agrotehnice, folosindu-se de condiţiile optime — au pornit mai hotărîte la INSAM1NTAREA SFECLEI in corelatie rato.ane lucrările merg mult mai greu. Ca urmare a noilor sarcini izvorite din recentele documente de partid, conducerile tuturor gospodăriilor agricole de stat, îndrumate de organizaţiile de bază, trebuie să lupte PENTRU O MAI BUNA ORGANIZARE A MUNCII, să folosească întreaga capacitate de lucru a tractoarelor şi maşinilor agricole, SA FOLOSEASCĂ PENTRU INSAMINTARI FIE(Continuare In pag. 5 a) 36 W Noi unităţi ale industriei chimice din regiunea noastră Fabrica de fenol din cadrul combinatului chimic nr. 1 a intrat în producţie La Combinatul chimic nr. 1 Făgăraş colectivul de muncitori, ingineri şi tehnicieni a trăit un eveniment deosebit: marţi seara fabrica de fenol a intrat in producţie. Construită după proiectele întocmite de specialişti de la IPROCHIM cu ajutorul documentaţiei sovietice, noua unitate va produce materia primă pentru fabricarea firelor şi fibrelor sintetice volan din care se vor realiza în acest an 1.500.000 metri pătraţi ţesături şi 700.000 bucăţi tricotate. Utilajele perfecţionate cu care este înzestrată fabrica de fenol au fost realizate de muncitorii fabricii de utilaj chimic din Făgăraş şi ai uzinelor „23 August“-Bucureşti. Pentru a spori producţia de fenol, un colectiv de ingineri şi tehnicieni ai Combinatului chimic nr. 1 a studiat temeinic întregul proces tehnologic. Prin scurtarea timpului de reacţie şi a altor tmodificări în fluxul tehnologic, capacitatea fabricii de fenol a sporit de la 3.000 tone cit era prevăzut la 5.000 tone fenol pe an. NOUL CUPTOR TUNEL DE LA COMBINATUL CHIMIC „KARL MARX“ La combinatul chimic ,,Karl Marx“ din Tîrnăveni s-a terminat construcţia unui cuptor tunel de 84 metri lungime, care va produce plăci de faianţă. In ziua de 31 martie la orele 11 dimineaţa după ce au fost efectuate ultimele lucrări de verificare a instalaţiilor pentru stabilirea diagramei de temperare, a început încălzirea cuptorului. După 15—20 de zile cinci temperatura va ajunge la 1250 grade va fi elaborata prima şarjă de plăci de faianţă. Prin darea în exploatare a noului agregat, capacitatea fabricii de faianţă se va dubla. Odată cu intrarea ei in producţie, noile construcţii care se ridică în patria noastră vor primi cu 153 la sută mai multe plăci de faianţă decit in anul 1958. Atît cuptorul tunei de mare capacitate cit şi hala modernă a fabricii de faianţă au fost concepute şi realizate in ţară. Proiectele au fost întocmite de IPROCHIM, iar lucrările de construcţie au fost executate de muncitorii întreprinderii 505 construcţii Mediaş şi a întreprinderiior 3 noroţi roşii. Fabrca de faianţă din cadrul comitatului chimic „Karl Marx este azi una din cele mai mari şi mai moderne unităţi de acest gen din ţara noastră. O hală modernă la combinatul chimic „Karl Marx“ Tot la combinatul chimic „Karl Marx“ din Tîrnăveni s-a terminat construcţia unei hale moderne. In noua hală a început montarea instalaţiilor pentru uscarea policlorurei de vinil. Intrarea în funcţiune a noii instalaţii va aduce o contribuţie însemnată la sporirea productivităţii muncii şi la obţinerea unei policloruri de calitate superioară. Prin eliminarea pierderilor actuale la policlorură, colectivul combinatului va obţine o economie anuală de 2.000.000 lei. Fiecare muncitor, tehnician şi inginer cît mai multe economii în producţie! întreprinderile din raionul codlea AU REALIZAT APROAPE 3.500.000 LEI ECONOMII Documentele Plenarei C. C. al P.M.R. din noiembrie 1958, au arătat că este o datorie patriotică a fiecărui organ de partid, a fiecărui comunist şi om al muncii, să descopere şi să valorifice numeroasele şi importantele rezerve existente în toate întreprinderile. Prin utilizarea mai bună a capacităţilor de producţie, scurtarea termenelor de dare în funcţiune a noilor instalaţii, prin economii de materie primă, materiale, energie, combustibil şi îmbunătăţirea calităţii produselor, trebuie să se asigure o continuă creştere a productivităţii muncii şi reducerea sistematică a preţului de cost. Colectivele întreprinderilor din raionul Codlea, sub îndrumarea organizaţiilor de partid, pe baza sarcinilor trasate de Conferinţa organizaţiei regionale de partid şi ca răspuns la chemarea celor 8 întreprinderi din Capitală, s-au angajat ca prin valorificarea rezervelor interne existente în întreprinderi să realizeze economii peste plan în valoare de peste 28 milioane lei. Zilele trecute biroul comitetului raional de partid Codlea a analizat felul cum se preocupă colectivele de muncitori şi tehnicieni sub îndrumarea organizaţiilor de partid, de îndeplinirea angajamentelor luate, b. scopul realizării de cît mai multe economii peste plan. La şedinţa de analiză au participat directorii şi secretarii organizaţiilor de bază din întreprinderile raionului. Din referatele prezentate de către directorii unor întreprinderi din raion a reieşit că pînă acum s-au obţinut unele rezultate bune. Astfel la întreprinderea „Nicolae Bălcescu“— Zărneşti s-au luat o serie de măsuri menite să asigure indeplinirea angajamentelor luate. în acest scop, cifrele de plan pe fiecare lună sunt discutate în consfătuirile de producţie, care se ţin cu regularitate cu 4—5 zile înainte de începerea fiecărei luni şi unde se fac valoroase propuneri privind buna desfăşurare a producţiei. Din măsurile tehnico-organizatorice propuse de muncitori, pînă acum s-a aplicat cea referitoare la montarea unui hidropulper prin care s-a făcut posibilă măcinarea maculaturii chiar în magazie, de unde se pompează apoi la maşini, uşurindu-se în felul acesta munca şi realizîndu-se economii în valoare de 70.970 lei. Analizînd rezervele locurilor de muncă ale secţiilor, muncitorii au ajuns la concluzia că există posibilitatea ca fiecare să realizeze economii la materii prime, combustibil, energie (Continuare în pag. 2 a) In cuprinsul ziarului — Eroi ai clasei muncitoare: ION FONAGHI pag. 2-a — Gospodarii din comună învaţă pag. 2-a — O iniţiativă bună pag. 2-a — Pe scurt din activitatea organizaţiilor de partid pag. 3-a — Mica mecanizare în exploatările forestiere — Izvor de economii pag. 3-a — Creşte şi se întărește sectorul socialist al agriculturii pag. 3-a sovietic în legătură cu sesiunea N.A.T.O. pag. 6-a — Congresul al XXVI-lea al P.C. din Marea Britanie și-a încheiat lucrările pag. 6-a Retribuirea suplimentară a muncii, ÎN GOSPODĂRIILE COLECTIVE Din experienţa G.H.C. „7 Noiembrie“ Codlea Creşterea interesului colectiviştilor faţă de calitatea muncii, faţă de sporirea averii obşteşti, prin cointeresarea lor materială, are o deosebită importanţă în întărirea şi dezvoltarea gospodăriilor colective. Sistemul retribuirii suplimentare a muncii este un puternic stimulent pentru fiecare colectivist, în lupta pentru continua sporire a producţiei agricole. Aplicarea acestui sistem cere însă un grad ridicat al organizării muncii in gospodărie, brigăzile de producţie să fie permanente, evitînd fluctuaţiile de oameni dintr-o brigadă întralta, forţele de muncă să fie proporţional repartizate în fiecare brigadă, planul de producţie să fie repartizat de la începutul anului, fiecărei brigăzi, iar în brigadă pe fiecare echipă în parte, evidenţa zilelor muncă să fie ţinută de brigadieri la zi şi pe culturi, la fel şi de către serviciul contabilităţii. La gospodăria colectivă „7 Noiembrie“ din Codlea sistemul de retribuire suplimentară a muncii a fost introdus pentru prima dată în anul 1958. Felul cum se aplică aci retribuirea suplimentară este demn de evidenţiat, încă la începutul anului 1953 organizaţia de bază a discutat introducerea sistemului de retribuire suplimentară a muncii în gospodărie. Agitatorii au popularizat în rîndul colectiviştilor importanţa deosebită pe care o are retribuirea suplimentară a muncii. Adunarea generală a gospodăriei a luat de asemenea o hotărire în acest scop, iar consiliul de conducere a luat unele măsuri corespunzătoare. Totuşi, pînă în luna octombrie a anului trecut, nu se făcuse prea mare lucru pentru îndeplinirea hotărîrii adunării generale. Fostul contabil al gospodăriei, un element înrăit și dușmănos, a căutat să submineze unitatea gospodăriei, să Împiedice îndeplinirea hotă(Continuare în pag. 4-a) însemnate cantităţi de produse şi plante termitee contractate cu statul SIBIU. Pînă acum colectiviştii din comuna Şelimbăr au contractat cu statul 2 vagoane cu grîu, 17.000 kg. orz, 5.000 kg. porumb, 10 vagoane cartofi, 15 hectare sfeclă de zahăr, 3 hectare cicoare, 10 hectare mac, 13.000 kg. floarea-soarelui şi 11 vagoane de legume şi zarzavaturi. Importante cantităţi de produse agricole au contractat şi cele 4 întovărăşiri agricole din comuna Şelimbăr şi satul Bungard. Ele au contractat 13.400 kg. griu, orz şi porumb, 20.500 kg. cartofi şi 10 hectare cu sfeclă de zahăr. Printre ţăranii muncitori întovărăşiţi care au încheiat contracte cu statul sunt Nicolae Isan, Maria Bucurenciu şi Nicolae Modran. ION POPESCU, coresp. Au terminat insămînţările din prima urgenţă • SIGHIŞOARA. — Gospodăria agricolă de stat din comuna Saschiz posedă un trup de 400 hectare în comuna Daia. Muncitorii de la acest trup au fost fruntaşi în toate campaniile agricole. Nici în acest an ei nu s-au lăsat mai prejos. Printr-o bună organizare a muncii, pînă acum, ei au însămînţat 28 hectare cu ovăz şi orzoaică. S-au arat, grăpat şi pregătit alte 72 hectare pentru însămînţatul porumbului şi cartofilor. Terenul a fost pregătit prin împrăştierea a 180 tone gunoi. Printr-o muncă chibzuită au fost curăţate 32 hectare fîneaţă, s-au curăţat şi stropit pomii pe 18 hectare, s-a dezgropat şi legat via pe 5 hectare. Exemplu în muncă sunt maistrul recoltelor bogate Mihail Geller, şeful de echipă Mihail Rimmer şi viticultorul Ioan Schuster. VLASIF. TR. VASILE coresp. Brigada de tractorişti de la Gostat Stupini ară zilnic 15 hectare pentru însămînţatul sfeclei de zahăr. IN CLIŞEU: comunistul Dumitru Mihai împreună cu ceilalţi tractorişti, pe tarlalele gospodăriei. Fruntaşi pe ţară In urma întrecerii organizate de Ministerul Industriei Petrolului şi Chimiei, în trimestrul IV al anului trecut, cele mai bune rezultate le-au obţinut muncitorii şi tehnicienii din gospodăria nr. 6 de la Combinatul chimic nr. 1 Făgăraş, care au realizat planul producţiei globale in proporţie de 110,9 la sută, iar din reducerea preţului de cost au obţinut economii în valoare de 1.269.000 lei. Pentru aceste succese frumoase colectivul secţiei a primit Steagul roşu de gospodărie socialistă fruntaşă, şi un premiu în valoare de 12.000 iei. In acest an, colectivul secţiei a realizat economii la preţul de cost pe primele două luni ale anului acesta în valoare de 38.000 lei. In fruntea luptei pentru economii se situează: muncitorii Iosif Bata, Gujbă Mina, Ioan Munteanu şialţii t