Drum Nou, aprilie 1959 (Anul 16, nr. 4439-4464)

1959-04-01 / nr. 4439

A/1 vfo ri ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL P. M. R. STALIN ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL ANUL XVI, Nr. 4439 ★ MIERCURI, 1 APRILIE 1959 ★ 6 PAGINI, 20 BANI IUL LOOS PROLETARI T­TTI TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VÂ! Urgentarea­­­nsam­i­ntarilor, sarcina imediata a gospodariilor agricole de alai Pînă la 30 martie G.A.S.-urile din regiunea noastră au efec­tuat insămînţările la griul de primăvară în proporţie de 117 la sută, orzul şi ovăzul a fost însămînţat în proporţie de peste 80 la sută, iar sfecla de Jud. zahăr in proporţie de 48 la su­tă. G.A.S.-urile din Cincul, Hărman, Homorod, Rupea, Saschiz, Sibiu şi altele, au ter­minat in întregime însămînţa­­rea suprafeţelor planificate cu griu, orz şi ovăz. Pe lingă a­­cestea însă sînt G.A.S.-uri un­de, ca urmare a slabei organi­zări a muncii, insămînţările nu s-au efectuat nici pe jumătate din suprafeţele planificate. Printre acestea se numără şi cele din Hendorf, Feldioară, Bazna, Cisnădie, Sinmiclăuş. Dacă gospodăriile agricole de stat din raioanele Agnita, Mediaş, Sibiu, Sighişoara, res­­pectind regulile agrotehnice, folosindu-se de condiţiile opti­me — au pornit mai hotărîte la INSAM1NTAREA SFECLEI in corelatie rato.a­­­ne lucrările merg mult mai greu. Ca urmare a noilor sarcini izvorite din recentele docu­mente de partid, conducerile tuturor gospodăriilor agricole de stat, îndrumate de organi­zaţiile de bază, trebuie să lupte PENTRU O MAI BUNA ORGA­NIZARE A MUNCII, să folo­sească întreaga capacitate de lucru a tractoarelor şi maşini­lor agricole, SA FOLOSEASCĂ PENTRU INSAMINTARI FIE­(Continuare In pag. 5­ a) 36 W­ Noi unităţi ale industriei chimice din regiunea noastră Fabrica de fenol din cadrul combinatului chimic nr. 1 a intrat în producţie La Combinatul chimic nr. 1 Făgăraş colectivul de munci­tori, ingineri şi tehnicieni a trăit un eveniment deosebit: marţi seara fabrica de fenol a intrat in producţie. Construită după proiectele întocmite de specialişti de la IPROCHIM cu ajutorul documentaţiei sovietice, noua unitate va produce materia primă pentru fabricarea firelor şi fibrelor sin­tetice volan din care se vor realiza în acest an 1.500.000 metri pătraţi ţesături şi 700.000 bucăţi tricotate. Utilajele perfecţiona­te cu care este înzestrată fabrica de fenol au fost realizate de muncitorii fabricii de utilaj chimic din Făgăraş şi ai uzinelor „23 August“-Bucureşti. Pentru a spori producţia de fenol, un colectiv de ingineri şi tehnicieni ai Combinatului chimic nr. 1 a studiat temeinic în­tregul proces tehnologic. Prin scurtarea timpului de reacţie şi a altor tm­odificări în fluxul tehnologic, capacitatea fabricii de fenol a sporit de la 3.000 tone cit era prevăzut la 5.000 tone fe­nol pe an. NOUL CUPTOR TUNEL DE LA COMBINATUL CHIMIC „KARL MARX“ La combinatul chimic ,,Karl Marx“ din Tîrnăveni s-a termi­nat construcţia unui cuptor tu­nel de 84 metri lungime, care va produce plăci de faianţă. In ziua de 31 martie la orele 11 dimineaţa după ce au fost efectuate ultimele lucrări de verificare a instalaţiilor pentru stabilirea diagramei de tempe­rare, a început încălzirea cup­torului. După 15—20 de zile cinci temperatura va ajunge la 1250 grade va fi elaborata pri­ma şarjă de plăci de faianţă. Prin darea în exploatare a noului agregat, capacitatea fa­bricii de faianţă se va dubla. Odată cu intrarea ei in produc­ţie, noile construcţii care se ri­dică în patria noastră vor primi cu 153 la sută mai multe plăci de faianţă decit in anul 1958. Atît cuptorul­ tunei de mare capacitate cit şi hala modernă a fabricii de faianţă au fost concepute şi realizate in ţară. Proiectele au fost întocmite de IPROCHIM, iar lucrările de con­strucţie au fost executate de muncitorii întreprinderii 505 construcţii Mediaş şi a între­prinderii­or 3 noroţi roşii. Fabr­ca de faianţă din cadrul com­it­atulu­i chimic „Karl Marx­ este azi una din cele mai mari şi mai moderne unităţi de acest gen din ţara noastră. O hală modernă la combinatul chimic „Karl Marx“ Tot la combinatul chimic „Karl Marx“ din Tîrnăveni s-a ter­minat construcţia unei hale moderne. In noua hală a început monta­rea instalaţiilor pentru uscarea policlorurei de vinil. Intrarea în func­ţiune a noii instalaţii va aduce o contribuţie însemnată la sporirea productivităţii muncii şi la obţinerea unei po­licloruri de calitate su­perioară. Prin elimi­narea pierderilor actua­le la policlorură, co­lectivul combinatului va obţine o economie a­­nuală de 2.000.000 lei. Fiecare muncitor, tehnician şi inginer cît mai multe economii în producţie! întreprinderile din raionul codlea AU REALIZAT APROAPE 3.500.000 LEI ECONOMII Documentele Plenarei C. C. al P.M.R. din noiembrie 1958, au ară­tat că este o datorie patriotică a fiecărui organ de partid, a fiecărui co­munist şi om al muncii, să descopere şi să valorifice numeroasele şi importantele rezerve existente în toate întreprinderile. Prin utilizarea mai bună a capacităţilor de producţie, scurtarea termenelor de dare în func­ţiune a noilor instalaţii, prin economii de materie primă, materiale, e­­nergie, combustibil şi îmbunătăţirea calităţii produselor, trebuie să se asigure o continuă creştere a productivităţii muncii şi reducerea siste­matică a preţului de cost. Colectivele întreprinderilor din raionul Codlea, sub îndrumarea organiza­ţiilor de partid, pe baza sarcinilor trasate de Conferinţa organizaţiei regio­nale de partid şi ca răspuns la chemarea celor 8 întreprinderi din Ca­pitală, s-au angajat ca prin valorificarea rezervelor interne existente în întreprinderi să realizeze economii peste plan în valoare de peste 28 milioane lei. Zilele trecute biroul comite­tului raional de partid Codlea a analizat felul cum se preocu­pă colectivele de muncitori şi tehnicieni sub îndrumarea or­ganizaţiilor de partid, de înde­plinirea angajamentelor luate, b­. scopul realizării de cît mai multe economii peste plan. La şedinţa de analiză au partici­pat directorii şi secretarii or­ganizaţiilor de bază din între­prinderile raionului. Din referatele prezentate de către directorii unor întreprin­deri din raion a reieşit că pînă acum s-au obţinut unele re­zultate bune. Astfel la între­prinderea „Nicolae Bălcescu“— Zărneşti s-au luat o serie de măsuri menite să asigure inde­­­plinirea angajamentelor luate. în acest scop, cifrele de plan pe fiecare lună sunt discutate în consfătuirile de producţie, care se ţin cu regularitate cu 4—5 zile înainte de începerea fiecărei luni şi unde se fac va­loroase propuneri privind buna desfăşurare a producţiei. Din măsurile tehnico-organizatorice propuse de muncitori, pînă a­­cum s-a aplicat cea referitoare la montarea unui hidropulper prin care s-a făcut posibilă măcinarea maculaturii chiar în magazie, de unde se pom­pează apoi la maşini, uşurin­­du-se în felul acesta munca şi realizîndu-se economii în va­loare de 70.970 lei. Analizînd rezervele locurilor de muncă ale secţiilor, munci­torii au ajuns la concluzia că există posibilitatea ca fiecare să realizeze economii la ma­terii prime, combustibil, energie (Continuare în pag. 2 a) In cuprinsul ziarului­­ — Eroi ai clasei muncitoare: ION FONAGHI pag. 2-a — Gospodarii din comună învaţă pag. 2-a — O iniţiativă bună pag. 2-a — Pe scurt din activitatea organi­zaţiilor de partid pag. 3-a — Mica mecanizare în exploatările forestiere — Izvor de economii pag. 3-a — Creşte şi se întărește sectorul so­cialist al agriculturii pag. 3-a sovietic în legătură cu sesiunea N.A.T.O. pag. 6-a — Congresul al XXVI-lea al P.C. din Marea Britanie și-a încheiat lucrările pag. 6-a Retribuirea suplimentară a muncii, ÎN GOSPODĂRIILE COLECTIVE Din experienţa G.H.C. „7 Noiembrie“ Codlea Creşterea interesului colecti­viştilor faţă de calitatea mun­cii, faţă de sporirea averii ob­şteşti, prin cointeresarea lor materială, are o deosebită im­portanţă în întărirea şi dezvol­tarea gospodăriilor colective. Sistemul retribuirii suplimenta­re a muncii este un puternic stimulent pentru fiecare colec­tivist, în lupta pentru continua sporire a producţiei agricole. Aplicarea acestui sistem cere însă un grad ridicat al organi­zării muncii in gospodărie, bri­găzile de producţie să fie per­manente, evitînd fluctuaţiile de oameni dintr-o brigadă într­­alta, forţele de muncă să fie proporţional repartizate în fie­care brigadă, planul de pro­ducţie să fie repartizat de la începutul anului, fiecărei bri­găzi, iar în brigadă pe fiecare echipă în parte, evidenţa zilelor muncă să fie ţinută de briga­dieri la zi şi pe culturi, la fel şi de către serviciul contabili­tăţii. La gospodăria colectivă „7 Noiembrie“ din Codlea sistemul de retribuire suplimentară a muncii a fost introdus pentru prima dată în anul 1958. Felul cum se aplică aci retribuirea suplimentară este demn de evi­denţiat, încă la începutul anului 1953 organizaţia de bază a discutat introducerea sistemului de re­tribuire suplimentară a muncii în gospodărie. Agitatorii au popularizat în rîndul colectiviş­tilor importanţa deosebită pe care o are retribuirea suplimen­tară a muncii. Adunarea gene­rală a gospodăriei a luat de a­­semenea o hotărire în acest scop, iar consiliul de conduce­re a luat unele măsuri cores­punzătoare. Totuşi, pînă în lu­na octombrie a anului trecut, nu se făcuse prea mare lucru pentru îndeplinirea hotărîrii a­­dunării generale. Fostul conta­bil al gospodăriei, un element înrăit și dușmănos, a căutat să submineze unitatea gospodăriei, să Împiedice îndeplinirea hotă­(Continuare în pag. 4-a) însemnate cantităţi de produse şi plante termitee contractate cu statul­ ­ SIBIU.­­ Pînă acum colectiviştii din comuna Şelimbăr au contractat cu statul 2 vagoane cu grîu, 17.000 kg. orz, 5.000 kg. porumb, 10 vagoane cartofi, 15 hectare sfeclă de zahăr, 3 hecta­re cicoare, 10 hectare mac, 13.000 kg. floarea-soarelui şi 11 va­goane de legume şi zarzavaturi. Importante cantităţi de produse agricole au contractat şi cele 4 întovărăşiri agricole din comuna Şelimbăr şi satul Bung­ard. Ele au contractat 13.400 kg. griu, orz­ şi porumb, 20.500 kg. car­tofi şi 10 hectare cu sfeclă de zahăr. Printre ţăranii muncitori întovărăşiţi care au încheiat contracte cu statul sunt Nicolae Isan, Maria Bucurenciu şi Nicolae Modran. ION POPESCU, coresp. Au terminat insămînţările din prima urgenţă • SIGHIŞOARA. — Gospodăria agri­colă de stat din co­muna Saschiz pose­dă un trup de 400 hectare în comuna Daia. Muncitorii de la acest trup au fost fruntaşi în toate campaniile agricole. Nici în acest an ei nu s-au lăsat mai prejos. Printr-o bu­nă organizare a mun­cii, pînă acum, ei au însămînţat 28 hecta­re cu ovăz şi orzoai­­că. S-au arat, grăpat şi pregătit alte 72 hectare pentru însă­­mînţatul porumbului şi cartofilor. Terenul a fost pregătit prin împrăştierea a 180 tone gunoi. Printr-o muncă chibzuită au fost curăţate 32 hec­tare fîneaţă, s-au cu­răţat şi stropit pomii pe 18 hectare, s-a dezgropat şi legat via pe 5 hectare. E­­xemplu în muncă sunt maistrul recol­telor bogate Mihail Geller, şeful de e­­chipă Mihail Rim­­mer şi viticultorul Ioan Schuster. VLASIF. TR. VASILE coresp. Brigada de tractorişti de la Gostat Stupini ară zilnic 15 hectare pen­tru însămînţatul sfeclei de zahăr. IN CLIŞEU: comunistul Dumitru Mihai împreună cu ceilalţi tractorişti, pe tarlalele gospodăriei. Fruntaşi pe ţară In urma întrecerii organizate de Ministerul Industriei Petro­lului şi Chimiei, în trimestrul IV al anului trecut, cele mai bune rezultate le-au obţinut muncitorii şi tehnicienii din gospodăria nr. 6 de la Combi­natul chimic nr. 1 Făgăraş, care au realizat planul producţiei globale in proporţie de 110,9 la sută, iar din reducerea preţului de cost au obţinut economii în valoare de 1.269.000 lei. Pentru aceste succese frumoase colec­tivul secţiei a prim­it Steagul roşu de gospodărie socialistă fruntaşă, şi un premiu în va­loare de 12.000 iei. In acest an, colectivul secţiei a realizat economii la preţul de cost pe primele două luni ale anului acesta în valoare de 38.000 lei. In fruntea luptei pentru economii se situează: muncitorii Iosif Bata, Gujbă Mina, Ioan Munteanu şi­­alţii t

Next