Drum Nou, iunie 1959 (Anul 16, nr. 4490-4514)
1959-06-02 / nr. 4490
PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNITI-VA ! ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL P. M. R. STALIN ŞI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL ANUL XVI, Nr. 4490 ★ MARŢI, 2 IUNIE 1959 ★ 6 PAGINI, 20 BANI Cu 3 zile înainte de termen Angrenată în întrecerea socialistă P.M.R., brigada condusă de comunis turnătorie a Atelierelor de automat ca mai judicioasă organizare a locurilor agregatelor, a reuşit să îndeplinească zile înainte de termen, adică la 28 m da a obţinut şi o economie de 1.800 denţiat în mod deosebit comunistul Fotică şi Silviu Toşcută, şi îndrumată de organizaţia de bază lui Mihai Lăscuzianu, din secţia de re C.F.R. din Oraşul Stalin, printr-o de muncă şi utilizarea raţională a sarcinile de plan pe luna mai cu 3 ai. Pe lîngă această realizare, brigadei. Din rîndul brigadierilor s-au evit Nicolae Cioroiu şi utemiştii Alexandru ION LUPU, coresp In sprijinul sarcinilor economice In faţa unui numeros public format din muncitori, ingineri şi tehnicieni, in sala festivă a uzinelor ,,Steagul Roşu“ s-a ţinut zilele trecute conferinţa „Lupta pentru economii şi realizarea planului“. Vorbind despre sarcina care stă in faţa întreprinderii pentru realizarea de economii, reducerea preţuii de cost şi despre realizările obţinute pe trimestrul I 1959, conferenţiarul a evidenţiat secţiile turnătoria de fontă cu 860.000 lei economii, forja cu 430.000 lei economii, turnătoria de oţel 230.000 lei, fabrica de rulmenţi cu 250.000 lei economii. Astfel de conferinţe, întocmite de colectivul de conferenţiari din întreprindere, ajută la realizarea sarcinilor de plan, la realizarea de noi şi măreţe economii pe baza realizării a 1000 lei de fiecare muncitor şi 15.000—20.000 lei de fiecare tehnician, sarcină reieşită din Conferinţa organizaţiei regionale de partid. Un nou procedeu de ardere a cărămizilor La fabrica de cărămizi Dumbrăveni, din raionul Sighişoara, începînd cu data de 25 aprilie 1959, s-a ars cantitatea de 300.000 bucăţi cărămizi de construcţii, după un procedeu propus de tov. Arpad Laczo. Valoarea combustibilului la mia de cărămizi cu vechea metodă practicată în anii precedenţi, s-a ridicat la 300 lei. Cu noua metodă, adică prin înlocuirea lemnelor de foc cu cărbune (lignit), turbă, valoarea combustibilului la mia de cărămizi este 130 lei. Astfel, la cele 300.000 cărămizi arse s-au realizat 51.000 lei economii. La obţinerea acestor rezultate, au contribuit comunistul Pavel Blăjan, maistrul arzător Alex. Barabaş şi arzătorii Ştefan Takacs şi Petru Kiss, care au depus tot efortul pentru aplicarea pe scară industrială a noii metode de ardere. De asemenea s-a experimentat o nouă metodă de ardere la ţiglăria manuală din Veneţia, raionul Făgăraş. Făcînd experienţe la un cuptor unde s-au aşezat 20.000 de ţigle, după primele experienţe a rezultat o economie de 200 kg. lemne pe mia de ţigle arse faţă de consumul realizat în anii precedenţi. Astfel, la acest cuptor unde s-a experimentat metoda, s-au obţinut economii de 4000 kg. lemne. Arderea ţiglelor care a necesitat o nouă metodă de aşezare pentru a folosi în loc de lemne, cărbune lignit, inovaţie care aparţine tov. Laczo Arpad, se va continua în luna iunie la unităţile Veneţia raionul Făgăraş, Cristian raionul Sibiu şi Racoş, raionul Rupea. Ing. LINTEŞ R., coresp. Succesele de pînă acum, imbold în muncă Anul trecut, datorită muncii bine organizate, colectiviştii din Albeşti, raionul Sighişoara, au obţinut aproape 2.000 kg. grîu la hectar, 3.123 kg. porumb boabe la hectar, peste 30.000 kg. sfeclă de zahăr la hectar, 25.000 kg. cartofi la hectar şi altele. Hotărîţi ca succeselor de pînă acum să le adauge în acest an altele noi, colectiviştii şi-au organizat şi mai bine munca, iar rezultatele acestei organizări au început să se arate. Pînă acum au terminat praşila întîia pe întreaga suprafaţă însămînţată cu sfeclă de zahăr, porumb, floarea soarelui, precum și sapa mare în vie, efectuînd acum cea de a doua praşilă a sfeclei de zahăr. Pentru recolte sporite Ţăranii muncitori din oraşul Săcele, hotărîţi ca în acest an să obţină recolte sporite la hectar, au terminat pină acum prima praşilă la toate culturile prăşitoare, efectuînd totodată şi cea de a doua praşilă pe 96 ha. însămînţate cu sfeclă de zahăr, 610 ha. cartofi şi 52 ha. porumb. în acelaşi timp, colectiviştii din gospodăria , 6 Martie, datorită muncii bine organizate, au terminat şi cea de a doua praşilă pe întreaga suprafaţă însăminţată cu sfeclă de zahăr. Ing, GH. IONESCU, corespondent 1.500 de reprezentaţii După ce colectivul teatrului de păpuşi „Motănel“ din Oraşul Stalin a prezentat un spectacol la televiziune cu piesa „Punguţa cu doi bani“, dramatizate de J. Gheliuc, la înapoiere colectivul acestui teatru a prezentat spectacole la Cîmpina, Breaza şi uzinele chimice „Victoria“ — Floreşti. In zilele de 21 şi 22 mai s-au prezentat spectacole cu aceeaşi piesă în Făgăraş şi comunele Beclean, Şercaia, precum şi la Oraşul Victoria, din raionul Făgăraş. Un eveniment de o semnificaţie deosebită în viaţa teatrului de păpuşi „Motănel“ este acela că odată cu spectacolul prezentat cu piesele „Gîscănelul“ şi „Prima lecţie“ s-au împlinit — de la înfiinţare — 1.500 de reprezentaţii ale acestui teatru, vizionate de un număr de 261.000 spectatori. Acum se află în pregătire spectacolul cu piesa „Păcală“, dramatizate de Zaiţa Brînduşa. Regia artistică aparţine Sabinei Metta, decorurile şi păpuşile aparţinind Măriei Dimitrescu, iar muzica fiind compusă de C. Pietroşanu. I. B. MARGINEANU. coresp. Ziua Copilului a fost sărbătorită în Oraşul Stalin printr-o entuziastă demonstraţie a tinerelor vlăstare, care au manifestat pentru partid, pentru viaţa fericită pe care o trăiesc. IN CLIŞEU: Prin faţa tribunelor trece echipa de dansuria Şcolii medii mixte nr. 5 „Unirea''. La fabrica de tricotaje din Agnita au fost făcute numeroase inovaţii prin care rezultă anual economii în valoare de 172.192 lei. IN CLIŞEU: o nouă inovaţie este aplicată la maşinile automate circulare, constînd în schimbarea automată a firului. Pregătiri pentru campania de vară Colectivul de mecanizatori al S.M.T. Turnişor- Sibiu lucrează cu însufleţire nentru a termina la timp reparaţiile ultimei batoze şi secerătoarelegătoare necesare în campania agricolă de vară. La S.M.T. Turnişor s-au reparat pină in prezent 35 batoze, 12 secerători-legători și s-a făcut reparație capitală la 8 tractoare. Fiecare mecanic lucrează cu elan pentru a întîmpina campania de vară cu succese cit mai frumoase. STANESE NICOLAE, coresp. S-au luat oare toate măsurile? In raionul Sibiu, lucrările de întreţinere a culturilor nu se desfăşoară in raport cu forţele şi posibilităţile existente. E adevărat că, în privinţa plivitului şi a combaterii dăunătorilor, s-au făcut o seamă de progrese frumoase. Dar aceasta nu trebuie să mulţumească sfaturile populare, organele agricole şi conducerile unităţilor socialist-cooperatiste, deoarece, în general, la capitolul prăşit, raionul Sibiu nu stă tocmai bine. Citeva cifre sunt edificatoare în acest sens. Din praşila I-a bunăoară, la total culturi, s-a executat numai 57 la sută. Cu totul nesatisfăcător se desfăşoară lucrările de prăşit — deşi condiţii sunt — la porumb. Pe raion, suprafaţa prăşită la această cultură reprezintă numai 37,5 la sută din plan. Cit priveşte praşila a doua, situaţia Pe raion este mult (Continuare în pag. 5-a) Flăcăii din Poplaca... Dacă bătrinul Ion Frăţilă, şef de brigadă la întreprinderea 2 construcţii Sibiu, nu poate spune cu precizie cite clădiri a ridicat de-a lungul celor patru decenii de cînd lucrează cu mistria şi nici clţi băieţii au deprins meşteşugul zidăritului de la el, nu acelaşi lucru se-ntimplă întrebindu-l care-i sînt cei mai buni învăţăcei... La această întrebare, fără a sta de loc în cumpănă, bătrinul constructor răspunde cu graiul domol... — Apăi... ficiori mai faini decit cei din Poplaca, n-am avut eu niciodată pină acum... Toţi unu‘ şi-unu-n meserie, şi veseli nevoie mare incit ţi-e mai mare dragul să munceşti cu ei... I-auzi cum cintă ? Parc-ar fi artişti nu altceva... Cintă şi muncesc cu zor, căci pin‘ la toamnă, trebuie neapărat să gătăm maternitatea căreia tot noi i-am săpat temelia... ★ Sus pe schelele noii maternităţi sibiene, in viitoarele-i săli, sau pe terasă, flăcăii din Poplaca, împletindu-şi melodiile vesele cu cintecul muncii creatoare, tencuiesc cu dibăcie zidurile zvelte, netezindu-le faţa, ori aştern mozaicurile trainice şi lucioase, cu îndeminarea caracteristică bâtrinilor. Deşi nici unul dintre ei n-a împlinit virsta încorporării, tinerii zidari nu sunt de loc începători în ale meseriei, căci fiecare dintre ei are cel puţin experienţa câtorva mari lucrări. Şi zburdalnicul Vlădăşel Maniu, care la tencuit face cu regularitate două norme zilnic, şi cel mai „tare“ mozaicar din toată întreprinderea, neîntrecutul Bădilă Petru, şi Petrică Bîrză, care s-a înapoiat in brigadă de curînd după terminarea dispensarului din comuna Răvăşel, şi Mitică Foamete, şi Nelu Schiau, cel care vrea neapărat să se facă inginer... Cu toţii, tinerii zidari din comuna Poplaca, crescuţi şi căliţi în focul muncii şi-au legat numele de marile realizări sibiene din ultimii ani: halele noi de la întreprinderile „Metalurgica“, „Libertatea“ şi Iptochim, noua clădire a policlinicii, lucrările de amenajare la Muzeul Bruckenthal şi acum, de noua clădire a maternităţii. ★ La şantierul maternităţii din strada Pasteur nr. 1 din Sibiu, constructorii zoresc cu mult spor lucrările de finisare. Printre ei, se află şi flăcăii din Poplaca. Şapte feciori, şapte zidari pricepuţi. Şapte zidari, şapte utemişti de nădejde, care se străduiesc cu deosebită pasiune să dea viaţă sarcinilor încredinţate de partid, construind trainic, frumos, ieftin şi cu — Ceea ce fac băieţii noştri, e adevărată artă, — spune cu competenţa cunoscătorului inginerul Dobrotă Ion. în plus, datorită atenţiei deosebite pe care o acordă folosirii materialelor, lucrările lor ies întotdeauna mai ieftine decit prevederile planului. Cu alte cuvinte, ei înregistrează pe zi ce trece tot mai multe economii. Bunăoară, numai pe acest şantier, de la începutul anului şi pină acum, băieţii au economisit peste 1.500 kg. fier beton, 6.000 cărămizi, 4.000 kg. ipsos, 8 m. c. de cherestea pentru cofraje, şi alte materiale in valoare de aproape 10.000 lei. Pentru şapte flăcăi e ceva, nu-i aşa ? Pe schele sus, unde munca se desfăşoară cu spor, soarele primăverii desmiardă feţele bronzate ale tinerilor constructori din brigada lui Ion Frăţilă, care, inălţînd întruna cintece pline de voie bună, minuiesc neobosiţi ciocanul, cumpăna şi mistria. Punind cărămidă peste cărămidă, şi netezind cu migală zidurile zvelte, braţele lor conturează pe zi ce trece tot mai mult chipul viitoarei maternităţi, unde spre toamnă, spatoasele-i săli se vor umple de freamătul vieţii, şi unde, în anii viitorului, se vor naşte poate şi urmaşii lui Vlădăşel Maniu, Bădilă Petru, Schiau Ion, şi-ai celorlalţi harnici flăcăi din Poplaca... C. GRINDEANV Im ic KPORWJ