Drum Nou, iunie 1959 (Anul 16, nr. 4490-4514)

1959-06-02 / nr. 4490

PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNITI-VA ! ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL P. M. R. STALIN ŞI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL ANUL XVI, Nr. 4490 ★ MARŢI, 2 IUNIE 1959 ★ 6 PAGINI, 20 BANI Cu 3 zile înainte de termen Angrenată în întrecerea socialistă P.M.R., brigada condusă de comunis turnătorie a Atelierelor de automat ca mai judicioasă organizare a locurilor agregatelor, a reuşit să îndeplinească zile înainte de termen, adică la 28 m da a obţinut şi o economie de 1.800 denţiat în mod deosebit comunistul Fotică şi Silviu Toşcută, şi îndrumată de organizaţia de bază lui Mihai Lăscuzianu, din secţia de re C.F.R. din Oraşul Stalin, printr-o de muncă şi utilizarea raţională a sarcinile de plan pe luna mai cu 3 ai. Pe lîngă această realizare, briga­­dei. Din rîndul brigadierilor s-au evit Nicolae Cioroiu şi utemiştii Alexandru ION LUPU, coresp In sprijinul sarcinilor economice In faţa unui numeros public format din muncitori, ingineri şi tehnicieni, in sala festivă a uzinelor ,,Steagul Roşu“ s-a ţinut zilele trecute conferinţa „Lupta pentru economii şi realizarea planului“. Vorbind despre sarcina care stă in faţa întreprinderii pen­tru realizarea de economii, re­ducerea preţuii de cost şi des­pre realizările obţinute pe tri­mestrul I 1959, conferenţiarul a evidenţiat secţiile turnătoria de fontă cu 860.000 lei econo­mii, forja cu 430.000 lei eco­nomii, turnătoria de oţel 230.000 lei, fabrica de rulmenţi cu 250.000 lei economii. Astfel de conferinţe, întoc­mite de colectivul de confe­renţiari din întreprindere, a­­jută la realizarea sarcinilor de plan, la realizarea de noi şi măreţe economii pe baza rea­lizării a 1000 lei de fiecare muncitor şi 15.000—20.000 lei de fiecare tehnician, sarcină reieşită din Conferinţa orga­nizaţiei regionale de partid. Un nou procedeu de ardere a cărămizilor La fabrica de cărămizi Dum­brăveni, din raionul Sighişoara, începînd cu data de 25 apri­lie 1959, s-a ars cantitatea de 300.000 bucăţi cărămizi de con­strucţii, după un procedeu pro­pus de tov. Arpad Laczo. Valoarea combustibilului la mia de cărămizi cu vechea me­todă practicată în anii prece­denţi, s-a ridicat la 300 lei. Cu noua metodă, adică prin înlo­cuirea lemnelor de foc cu căr­bune (lignit), turbă, valoarea combustibilului la mia de că­rămizi este 130 lei. Astfel, la cele 300.000 cărămizi arse s-au realizat 51.000 lei economii. La obţinerea acestor rezultate, au contribuit comunistul Pa­vel Blăjan, maistrul arzător Alex. Barabaş şi arzătorii Şte­fan Takacs şi Petru Kiss, care au depus tot efortul pentru a­­plicarea pe scară industrială a noii metode de ardere. De asemenea s-a experimen­tat o nouă metodă de ardere la ţiglăria manuală din Vene­ţia, raionul Făgăraş. Făcînd experienţe la un cuptor unde s-au aşezat 20.000 de ţigle, după primele experienţe a re­zultat o­ economie de 200 kg. lemne pe mia de ţigle arse faţă de consumul realizat în anii precedenţi. Astfel, la acest cuptor unde s-a experimentat metoda, s-au obţinut economii de 4000 kg. lemne. Arderea ţiglelor care a ne­cesitat o nouă metodă de aşe­zare pentru a folosi în loc de lemne, cărbune lignit, inova­ţie care aparţine tov. Laczo Arpad, se va continua în luna iunie la unităţile Veneţia ra­ionul Făgăraş, Cristian raio­nul Sibiu şi Racoş, raionul Rupea. Ing. LINTEŞ R., coresp. Succesele de pînă acum, imbold în muncă Anul trecut, datorită muncii bine organizate, colectiviştii din Albeşti, raionul Sighişoara, au obţinut aproape 2.000 kg. grîu la hectar, 3.123 kg. po­rumb boabe la hectar, peste 30.000 kg. sfeclă de zahăr la hectar, 25.000 kg. cartofi la hectar şi altele. Hotărîţi ca succeselor de pînă acum să le adauge în acest an altele noi, colectiviştii şi-au organizat şi mai bine munca, iar rezultatele acestei organi­zări au început să se arate. Pînă acum au terminat praşila întîia pe întreaga suprafaţă însămînţată cu sfeclă de za­hăr, porumb, floarea soarelui, precum și sapa mare în vie, efectuînd acum cea de a doua praşilă a sfeclei de zahăr. Pentru recolte sporite Ţăranii muncitori din oraşul Săcele, hotărîţi ca în acest an să obţină recolte sporite la hectar, au terminat pină a­­cum prima praşilă la toate culturile prăşitoare, efectuînd totodată şi cea de a doua pra­şilă pe 96 ha. însămînţate cu sfeclă de zahăr, 610 ha. cartofi şi 52 ha. porumb. în acelaşi timp, colectiviştii din gospodăria , 6 Martie, da­torită m­uncii bine organizate, au terminat şi cea de a doua praşilă pe întreaga suprafaţă însăminţată cu sfeclă de za­hăr. Ing, GH. IONESCU, corespondent 1.500 de reprezentaţii După ce colectivul teatrului de păpuşi „Motănel“ din Ora­şul Stalin a prezentat un spec­tacol la televiziune cu piesa „Punguţa cu doi bani“, dra­matizate de J. Gheliuc, la îna­poiere colectivul acestui teatru a prezentat spectacole la Cîmpina, Breaza şi uzinele chimice „Victoria“ — Flo­­reşti. In zilele de 21 şi 22 mai s-au prezentat spectacole cu aceeaşi piesă în Făgăraş şi comunele Beclean, Şercaia, precum şi la Oraşul Victoria, din raionul Făgăraş. Un eveniment de o semnifi­caţie deosebită în viaţa teatru­lui de păpuşi „Motănel“ este acela că odată cu spectacolul prezentat cu piesele „Gîscăne­­lul“ şi „Prima lecţie“ s-au îm­plinit — de la înfiinţare — 1.500 de reprezentaţii ale a­­cestui teatru, vizionate de un număr de 261.000 spectatori. Acum se află în pregătire spec­tacolul cu piesa „Păcală“, dra­matizate de Zaiţa Brînduşa. Regia artistică aparţine Sabi­nei Metta, decorurile şi păpu­şile aparţinind Măriei Dimi­­trescu, iar muzica fiind com­pusă de C. Pietroşanu. I. B. MARGINEANU. coresp. Ziua Copilului a fost sărbătorită în Oraşul Stalin prin­tr-o entuziastă de­monstraţie a tine­relor vlăstare, ca­re au manifestat pentru partid, pen­tru viaţa fericită pe care o trăiesc. IN CLIŞEU: Prin faţa tribunelor tre­ce echipa de dan­suri­­a Şcolii me­dii mixte nr. 5 „Unirea''. La fabrica de tricotaje din Agnita au fost făcute numeroase inovaţii prin care rezultă anual economii în valoare de 172.192 lei. IN CLIŞEU: o nouă inovaţie este aplicată la maşinile automate cir­culare, constînd în schimbarea automată a firului. Pregătiri pentru campania de vară Colectivul de mecanizatori al S.M.T. Turnişor- Sibiu lu­crează cu însufleţire nentru a termina la timp reparaţiile ultimei batoze şi secerătoare­­legătoare necesare în campa­nia agricolă de vară. La S.M.T. Turnişor s-au re­parat pină in prezent 35 bato­ze, 12 secerători-legători și s-a făcut reparație capitală la 8 tractoare. Fiecare mecanic lucrează cu elan pentru a întîmpina cam­pania de vară cu succese cit mai frumoase. STANESE NICOLAE, coresp. S-au luat oare toate măsurile? In raionul Sibiu, lucrările de întreţinere a culturilor nu se desfăşoară in raport cu for­ţele şi posibilităţile existente. E adevărat că, în privinţa plivitului şi a combaterii dău­nătorilor, s-au făcut o seamă de progrese frumoase. Dar a­­ceasta nu trebuie să mulţu­mească sfaturile populare, or­ganele agricole şi conducerile unităţilor socialist-cooperatis­­te, deoarece, în general, la ca­pitolul prăşit, raionul Sibiu nu stă tocmai bine. Citeva cifre sunt edificatoare în acest sens. Din praşila I-a bunăoară, la total culturi, s-a executat nu­mai 57 la sută. Cu totul ne­satisfăcător se desfăşoară lu­crările de prăşit — deşi con­diţii sunt — la porumb. Pe ra­ion, suprafaţa prăşită la a­­ceastă cultură reprezintă nu­mai 37,5 la sută din plan. Cit priveşte praşila a doua, situaţia Pe raion este mult (Continuare în pag. 5-a) Flăcăii din Poplaca... Dacă bătrinul Ion Frăţilă, şef de bri­gadă la întreprin­derea 2 construcţii Sibiu, nu poate spune cu precizie cite clădiri a ridi­cat de-a lungul ce­lor patru decenii de cînd lucrează cu mistria şi nici clţi băieţii au deprins meşteşugul zidări­­tului de la el, nu a­­celaşi lucru se-n­­timplă întrebindu-l care-i sînt cei mai buni învăţăcei... La această între­bare, fără a sta de loc în cumpănă, bă­trinul constructor răspunde cu graiul domol... — Apăi... ficiori mai faini decit cei din Poplaca, n-am avut eu niciodată pină acum... Toţi unu‘ şi-unu-n mese­rie, şi veseli nevoie mare incit ţi-e mai mare dragul să mun­ceşti cu ei... I-auzi cum cintă ? Parc-ar fi artişti nu altce­va... Cintă şi mun­cesc cu zor, căci pin‘ la toamnă, trebuie neapărat să gătăm maternitatea căreia tot noi i-am săpat temelia... ★ Sus pe schelele noii maternităţi si­­biene, in viitoarele-i săli, sau pe terasă, flăcăii din Poplaca, împletindu-şi melo­diile vesele cu cin­­tecul muncii crea­toare, tencuiesc cu dibăcie zidurile zvel­te, netezindu-le fa­ţa, ori aştern mo­zaicurile trainice şi lucioase, cu îndemi­­narea caracteristică bâtrinilor. Deşi nici unul dintre ei n-a împlinit virsta în­corporării, tinerii zi­dari nu sunt de loc începători în ale meseriei, căci fie­care dintre ei are cel puţin experienţa câtorva mari lucrări. Şi zburdalnicul Vlă­­dăşel Maniu, care la tencuit face cu re­gularitate două nor­­me zilnic, şi cel mai „tare“ mozaicar din toată întreprinderea, neîntrecutul Bădilă Petru, şi Petrică Bîrză, care s-a îna­poiat in brigadă de curînd după termi­narea dispensarului din comuna Răvăşel, şi Mitică Foamete, şi Nelu Schiau, cel care vrea neapărat să se facă inginer... Cu toţii, tinerii zi­dari din comuna Poplaca, crescuţi şi căliţi în focul mun­cii şi-au legat nu­mele de marile rea­lizări sibiene din ul­timii ani: halele noi de la întreprinderile „Metalurgica“, „Li­bertatea“ şi Ipto­­chim, noua clă­dire a policlinicii, lucrările de amena­jare la Muzeul Bruckenthal şi a­­cum, de noua clă­dire a maternităţii. ★ La şantierul ma­ternităţii din strada Pasteur nr. 1 din Sibiu, constructorii zoresc cu mult spor lucrările de finisa­re. Printre ei, se află şi flăcăii din Poplaca. Şapte fe­ciori, şapte zidari pricepuţi. Şapte zi­dari, şapte utemişti de nădejde, care se străduiesc cu deose­bită pasiune să dea viaţă sarcinilor în­credinţate de partid, construind trainic, frumos, ieftin şi cu­ — Ceea ce fac bă­ieţii noştri, e ade­vărată artă, — spu­ne cu competenţa cunoscătorului ingi­nerul Dobrotă Ion. în plus, datorită a­­tenţiei deosebite pe care o acordă folo­sirii materialelor, lu­crările lor ies în­totdeauna mai ief­tine decit prevede­rile planului. Cu alte cuvinte, ei înregis­trează pe zi ce trece tot mai multe eco­nomii. Bunăoară, numai pe acest şan­tier, de la începutul anului şi pină acum, băieţii au economi­sit peste 1.500 kg. fier beton, 6.000 că­rămizi, 4.000 kg. ip­sos, 8 m. c. de che­restea pentru co­­fraje, şi alte mate­riale in valoare de aproape 10.000 lei. Pentru şapte flăcăi e ceva, nu-i aşa ? Pe schele sus, un­de munca se desfă­şoară cu spor, soa­rele primăverii des­­miardă feţele bron­zate ale tinerilor constructori din bri­gada lui Ion Frăţilă, care, inălţînd într­una cintece pline de voie bună, minuiesc neobosiţi ciocanul, cumpăna şi mistria. P­unind cărămidă peste cărămidă, şi netezind cu migală zidurile zvelte, bra­ţele lor conturează pe zi ce trece tot mai mult chipul vii­toarei maternităţi, unde spre toamnă, spatoasele-i săli se vor umple de frea­mătul vieţii, şi un­de, în anii viitoru­lui, se vor naşte poate şi urmaşii lui Vlădăşel Maniu, Bă­dilă Petru, Schiau Ion, şi-ai celorlalţi harnici flăcăi din Poplaca... C. GRIN­DE­ANV Im i­c KPORWJ

Next