Drum Nou, iulie 1959 (Anul 16, nr. 4515-4541)
1959-07-01 / nr. 4515
m PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VA ! ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL P. M. R. STALIN §1 AL SFATULUI POPULAR REGIONAL ANUL XVI. NR. 4515 ★ MIERCURI, 1 IULIE 1959 ★ 6 PAGINI, 20 BANI Cu toate forţele pentru strângerea la f*»no si *41 % pierderi a recoltelor! «a timp recoltăm, multe boabe adunăm11 r st îs leiept proverb popular Infn ip.r.»in bogatele cercetări fice cît şi o îndelungată expe- i a ţăranilor muncitori în munt pe ogoare. Griul şi orzul se recoltează în pîrgă şi cum această perioadă este destul de scurtă, trebuie să depunem toate eforturile şi să lucrăm cu grijă ca recoltatul să se facă la vreme şi intr-un timp cît mai scurt, pentru a evita pierderile de boane. Cînd recoltatul se face cu secerători simple sau cu secerători-legători, adunatul snopilor trebuie să se facă imediat şi concomitent cu secerişul, snopii să fie transportaţi la aiii unde vor fi aşezaţi în stoguri bine clădite şi vîrfuite. Treierişul trebuie pornit în cel mult 5 zile de la începerea recoltării. Paralel cu secerişul şi treierişul trebuie să se execute arăturile de vară. După treierat, boabele trebuie curăţite şi dacă sînt prea umede, se întind la soare pentru a se usca. In magazie se aşează la început în straturi subţiri şi se lopătează des, iar după uscare se pot strînge în straturi mai groase. Res altatul orzului este pe terminate Gospodria colectivă „Voinţa noasta“ din comuna Şona, raionul Tîrnăveni, a avut cultivate in cest an 67 hectare cu orz de tamră. Datoriti faptului că pămîntul a fost taine lucrat cu tractoarele , mașinile S.M.T.- îî cs* solului i s-au administra importante cantităţi ide îngrăşăminte naturale, că însăm.nt«tul s-a iuat la timp cu seminţe Sf-„_ctate gj tratate, iar în pnmavară s_a acordat toata atenţia executării la timp a lucrărilor tje întreţinere, orzul s-a dezvoltat viguros, bucurind inima colectiviştilor, ^'■"oltarea culturilor agricolest şi este urmărită zi de pe catre colectiviştii din Şona. De cum orzul a dat In pîrgă, colectiviştii au pornit la seceriş. O parte din holdă a fost culcată de vînturi şi ploi la pămint. Aci recoltatul cu combina sau cu secerătoarea legătoare nu se putea face. Timp de pierdut nu era. Orice zi întîrziată cauza numai pierderi. La îndemnul comuniştilor, colectiviştii au început recoltatul orzului căzut, cu secera şi coasa. în lan unde orzul n-a fost doborît de vînt lucrează de zor la recoltat o combină a S.M.T. Boziaş — Tîrnăveni. „Pînă la 30 iunie — ne-a comunicat tov. Rusu Victor, inginerul agronom al gospodăriei colective — am recoltat 50 hectare orz din cele 67 hectare cultivate, în două zile vom termina recoltatul acestei culturi. După calculele făcute, producţia medie de orz la hectar va fi de circa 3.000 kg. Este o producţie mai mare decit la întovărăşirile agricole din comună şi din vecinătate“. 1.900 kg, orz la heetar a tv uita nerăbdare au as”2fri,;crrfa reeditatului mvnCitorn gospodăriei agricole din raionul TrnUMgni (jctr mai mult Port'd această perioadă a fafîfbta.io de către meca- - Ion Orăşeanu, S. Medieşan alţii, dornici de a-şi combinele inaintînd In aurii. Şi iată că zilele maLt Aşteptate au sosit. Ingineru- şef gospodăriei, tov. Lucacu zaharia, le-a adus vestea locanizatorilor că pe cer So Hectare cultivate cu orz ne toamnă se poate începe remistul cu combina. Tractoarele conduse de Ion Orăşeanu *Si Simion Medieşan au început, după ce au fost puse la punct, să-şi facă auzit din nou glasul. Combinele tractate au intrat în lan. In prima zi s-au recoltat 12 hectare orz, 7 hectare cu combina şi 5 hectare (u" orzul a fost căzut cu secei , şi coasa. „De pe cele 7 hectare recoltate cu combina — ne-a informat tov. Lucaci Zaharia inginerul şef al gospodăriei — am obţinut o producţie de 21.000 kg., ceea ce la hectar revine 3.000 kg. orz. Pe întreaga suprafaţă de 100 hectare, unde avem cultivat orz, cultura este bună şi ca atare şi producţia va fi bună“. O altă informaţie primită tot din raionul Tîrnăveni, de la corespondentul nostru voluntar Bochiş Simion, ne aduce la cunoştinţă că şi la G.A.S. Jidvei s-au recoltat pînă la 29 iunie, 10 ha. orz cu combina, iar producţia medie la hectar este tot de 3.000 kg. Sarcina actuală care stă in faţa muncitorilor de la gospodăriile agricole de stat, a colectiviştilor, întovărăşirilor şi tuturor oamenilor muncii din agricultura regiunii noastre, este de a depune toate eforturile pentru ca noua recoltă de cereale să fie strinsă la timp și fără pierderi. NICI UN BOB PIERDUT DIN RECOLTA ANULUI 1959! JIN CLIŞEU.., comunistul Alexandru Petrescu de la uzinele „Steagul Roşu“ din Oraşul Stalin, explicînd celor doi tovarăşi din Jj echipa sa, noua metodă de re- '■ glare a robinetului central de frînă. Echipa sa depăşeşte planul de montare cu 8 camioane zilnic. io 20. im Generalizarea experienţei înaintate în muncă - garanţia succeselor pe şantierele de construcţii In faţa constructorilor, ca şi a tuturor celorlalţi oameni ai muncii din industria şi agricultura regiunii Stalin, documentele Plenarei C.C. al P.M.R. din noiembrie 1958 şi a hotărîrii Conferinţei organizaţiei regionale de partid, pun sarcini de mare răspundere, pentru îndeplinirea cărora colectivele de muncă din uzine, fabrici, combinate chimice, şantiere de construcţie etc., luptă cu entuziasm sporit. Indicînd căile de reducere a preţului de cost şi grăbirea ritmului de execuţie a lucrărilor, aceste importante documente de partid constituie un far călăuzitor în munca fiecărui muncitor, inginer şi tehnician de pe şantierele de construcţii care, prin eforturile depuse zi cu zi, se străduiesc să fie la nivelul sarcinilor încredinţate de partid, în vederea intensificării ritmului de execuţie şi realizarea unor blocuri de calitate, de o mare importanţă este şi extinderea pe şantierele de construcţii a metodelor înaintate de muncă printre care şi metoda lucrului în lanţ. In ce constă această metodă şi cum contribuie ea la darea în fo- Ing. MIRCEA SUMAN, şeful grupului I şantiere al întreprinderii 3 Construcţii din Oraşul Stalin (Continuare în pag. 3-a) con intiuipinarea măreţei sărbători Pe măsură ce se apropie măreaţa zi de 23 August, ziua eliberării patriei noastre, alături de oamenii muncii dite fabrici, uzine, de pe ogoare, colectivele de muncă ale instituţiilor noastre de artă, precum şi artiştii amatori de la oraşe şi sate desfăşoară o vastă muncă de pregătire. Ieri am primit vestea de la clubul muncitoresc al uzinelor de tractoare „Ernst Thälmann“, că formaţiunile de amatori de aici îşi îmbogăţesc repertoriul lor cu piese muzicale şi dramatice adecvate măreţului eveniment. Astfel, corul clubului pregăteşte o serie de cîntece ca : „Partidul“, de Popovici, „Cintecul partidului“ de M. Socor, „Cintec de eliberare“ de Gheorghe Danga, „Floare roşie“ de acelaşi compozitor, cunoscutul cintec rus „Volga, Volga“ şi „Cintec de pace“ de Gherase Dendrino. Cercul dramatic al clubului pregăteşte sceneta originală „Eliberarea“ al cărui text este semnat de Şt. Croitoru, controlor la secţia sculărie, iar muzica de Gherase Alexandru, dirijorul corului. La realizarea acestei scenete îşi vor da de asemenea concursul echipele de dansuri ale clubului, orchestra de mandoline şi corul clubului. •« Teatrul de stat » din Sibiu pregăteşte în cinstea zilei de 23 August piesa de teatru „Surorile Bega“ de Horia Lovinescu, iar secţia germană a aceluiaşi teatru pregăteşte piesa „Arborele genealogic“ de Lucia Demetrius, în cadrul „Decadei culturii“, care va preceda ziua de 23 August teatrul va relua o serie dintre piesele originale montate în stagiunea actuală, sau în cea trecută, cum ar fi, , o scrisoare pierdută‘‘ de I. L. Caragiale, „Suflete tari“ de Caiil Petrescu „Ziariştii“ de Al .Tirodan, „ITUluL turbat“ ,soţia germană) de A. Bararga etc. Paralel cu spectacolele in turneu, organizate de Teatrul muzical „Gh. Dima“ din Oraşul Stalin colectivul teatrului de operetă pregăteşte lv cinstea zilei de 23 August cnoscuta operetă romînească „Plutaşul de pe Bistriţa“ de Filaret Barbu şi baletul „Ion cel tare“ de compozitorul local Petri Norbert. 103.000 m2 de geam tras peste plan — 365.000 Iei economii De curtid, muncitorii, inginerii şi tehnicienii de la Fabrica de geamuri din Tîrnăveni, care în frunte cu comuniştii şi candidaţii de partid luptă neobosiţi pentru creşterea producţiei şi productivităţii muncii, reducerea preţului de cost şi îmbunătăţirea calităţii produselor, au repurtat o nouă victorie: îndeplinirea planului producţiei globale pe primul semestru, cu 5 zile înainte de termen. La aceasta, o contribuţie deosebită şi-a adus-o colectivul de muncă al sectorului geam tras, care îndeplinindu-şi încă de mult planul de producţie a dat peste prevederile planului 103.000 metri pătraţi de geam tras. Acordind o atenţie mereu sporită realizării unor economii cît mai mari, muncitorii, inginerii şi tehnicienii din această fabrică au realizat numai în primele 5 luni ale anului economic în valoare de 365.000 lei. In momentul de faţă în întreaga fabrică se desfăşoară o entuziastă întrecere socialistă a cărei obiectiv este întîmpinarea marii sărbători de la 23 August cu succese tot mai remarcabile în producţie. B. SIMION, coresp. cu în frunte In cinstea zilei de 23 August, întrecerea socialistă se desfăşoară cu multă însufleţire şi în cadrul colectivului de muncă de la secţia de tratament termic, al fabricii de rulmenţi, uzinele „Steagul Roşu“ . Pe graficele completate la zi, sunt oglindite succesele călitorilor şi forjorilor, care se întrec între ei pentru îndeplinirea sarcinilor de plan şi a angajamentelor luate. In întrecerea socialistă dintre echipele de la călire şi recoacere, echipa tovarăşilor Epure Vasile şi Crăciun Nicolae de la recoacere, a luat-o înaintea echipelor tovarăşilor Gh. Petcu şi V. Frăţilă care lucrează la călire. Graficul indică că echipa tovarăşilor Epure şi Crăciun şi-a îndeplinit planul şi angajamentul pe luna iunie încă de la 23 iunie. Desigur, rămînerea în urmă a echipelor tovarăşilor Petcu şi Frăţilă este numai trecătoare căci pînă la sfîrşitul lunii şi ele îşi vor îndeplini şi depăşi sarcinile de pian şi angajamentele luate. In cadrul atelierului 927 forjă, bătălia mare pentru locul întîi se duce între echipele conduse de tovarăşele Mihăilescu Olimpia şi Iere Iuliana. La data de 23 iunie conducea echipa tovarăşei Mihăilescu. Ea a realizat pină in această zi peste 80 la sută din sarcina propusă. Ambele echipe luptă în acelaşi timp şi pentru realizarea economiei de 1.000 lei de fiecare muncitor, sarcină trasată de Conferinţa organizaţiei regionale de partid. In această privinţă tovarăşele Mihăilescu Olimpia, Bumbaru Olga, Sandicopol Ileana, Iere Iuliana, Toth Ana şi Labia Paraschiva şi-au realizat angajamentul, avînd fiecare pînă acum cite 1.000 lei economii. GENADT DAVID, coresp.