Drum Nou, iulie 1959 (Anul 16, nr. 4515-4541)

1959-07-01 / nr. 4515

m PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VA ! ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL P. M. R. STALIN §1 AL SFATULUI POPULAR REGIONAL ANUL XVI. NR. 4515 ★ MIERCURI, 1 IULIE 1959 ★ 6 PAGINI, 20 BANI Cu toate forţele pentru strângerea la f*»no si *41 % pierderi a recoltelor! «a timp recoltăm, multe boabe adunăm11 r st îs leiept proverb popular In­­fn ip.­r.»in bogatele cercetări fice cît şi o îndelungată expe- i a ţăranilor muncitori în mun­­t pe ogoare. Griul şi orzul se recoltează în pîrgă şi cum această perioadă este destul de scurtă, tre­buie să depunem toate eforturile şi să lucrăm cu grijă ca recoltatul să se facă la vreme şi intr-un timp cît mai scurt, pentru a evita pierderile de boane. Cînd recoltatul se face cu seceră­­tori simple sau cu secerători-legători, adunatul snopilor trebuie să se facă imediat şi concomitent cu secerişul, snopii să fie transportaţi la aiii unde vor fi aşezaţi în stoguri bine clădite şi vîrfuite. Treierişul trebuie pornit în cel mult 5 zile de la începerea recoltării. Paralel cu secerişul şi treierişul trebuie să se execute ară­turile de vară. După treierat, boabele trebuie cu­răţite şi dacă sînt prea umede, se întind la soare pentru a se usca. In magazie se aşează la început în straturi subţiri şi se lopătează des, iar după uscare se pot strînge în straturi mai groase. Res altatul orzului este pe terminate Gospod­­­ria colectivă „Voin­ţa noasta­­“ din comuna Şona, raionul Tîrnăveni, a avut cul­tivate in cest an 67 hectare cu orz de t­am­ră. Datoriti faptu­lui că p­ămîntul a fost taine lu­crat cu tractoarele , mașinile S.M.T.- îî cs* solului i s-au ad­­ministr­a importante cantităţi ide îngrăşăminte naturale, că însăm.nt«tul s-a iua­t la timp cu seminţe Sf-„_ctate gj tratate, iar în pnmavară s_a acordat toata atenţia executării la timp a lucrărilor tje întreţinere, or­zul s-a dezvoltat viguros, bu­­curind inima colectiviştilor, ^'■"oltarea culturilor agrico­­lest şi e­ste urmărită zi de p­e catre colectiviştii din Şo­na. De cum orzul a dat In pîr­gă, colectiviştii au pornit la seceriş. O parte din holdă a fost culcată de vînturi şi ploi la pămint. Aci recoltatul cu combina sau cu secerătoarea legătoare nu se putea face. Timp de pierdut nu era. Orice zi întîrziată cauza numai pier­deri. La îndemnul comunişti­lor, colectiviştii au început re­coltatul orzului căzut, cu sece­ra şi coasa. în lan unde orzul n-a fost doborît de vînt lu­crează de zor la recoltat o combină a S.M.T. Boziaş — Tîrnăveni. „Pînă la 30 iunie — ne-a co­municat tov. Rusu Victor, ingi­nerul agronom al gospodăriei colective — am recoltat 50 hectare orz din cele 67 hecta­re cultivate, în două zile vom termina recoltatul acestei cul­turi. După calculele făcute, producţia medie de orz la hec­tar va fi de circa 3.000 kg. Es­te o producţie mai mare de­cit la întovărăşirile agricole din comună şi din vecinătate“. 1.900 kg, orz la heetar a tv uita nerăbdare au as­­”­2fri,;crrfa reeditatului mvnCitorn gospodăriei agrico­le din raio­nul TrnUMgni (jctr mai mult Port'd această perioadă a fafîfbta.io de către meca- - Ion Orăşeanu, S. Me­­dieşan alţii, dornici de a-şi combinele inaintînd In aurii. Şi iată că zilele maLt Aşteptate au sosit. Ingi­­neru- şef gospodăriei, tov. Lucacu zaharia, le-a adus ves­­tea locanizatorilor că pe ce­­r So Hectare cultivate cu orz n­e toamnă se poate începe re­mistul cu combina. Tractoa­­rele conduse de Ion Orăşeanu *Si Simion Medieşan au înce­put, după ce au fost puse la punct, să-şi facă auzit din nou glasul. Combinele tractate au intrat în lan. In prima zi s-au recoltat 12 hectare orz, 7 hec­tare cu combina şi 5 hectare (u­­" orzul a fost căzut­ cu sec­ei , şi coasa. „De pe cele 7 hectare recoltate cu combina — ne-a informat tov. Lucaci Zaharia inginerul şef al gospo­dăriei — am obţinut o produc­ţie de 21.000 kg., ceea ce la hectar revine 3.000 kg. orz. Pe întreaga suprafaţă de 100 hec­tare, unde avem cultivat orz, cultura este bună şi ca atare şi producţia va fi bună“. O altă informaţie primită tot din raionul Tîrnăveni, de la corespondentul nostru volun­tar Bochiş Simion, ne aduce la cunoştinţă că şi la G.A.S. Jid­­vei s-au recoltat pînă la 29 iu­nie, 10 ha. orz cu combina, iar producţia medie la hectar es­te tot de 3.000 kg. Sarcina actuală care stă in faţa muncitorilor de la gospo­dăriile agricole de stat, a co­lectiviştilor, întovărăşirilor şi tuturor oamenilor muncii din agricultura regiunii noastre, este de a depune toate efortu­rile pentru ca noua recoltă de cereale să fie strinsă la timp și fără pierderi. NICI UN BOB PIERDUT DIN RECOLTA A­­NULUI 1959! J­IN CLIŞEU.., comunistul A­­lexandru Petrescu de la uzinele „Steagul Roşu“ din Oraşul Stalin, explicînd celor doi tovarăşi din Jj echipa sa, noua­­ metodă de re- '■ glare a robine­tului central de frînă. Echipa sa depăşeşte pla­nul de montare cu 8 camioane zilnic. io 20. ­im Generalizarea experienţei înaintate în muncă - garanţia succeselor pe şantierele de construcţii In faţa constructorilor, ca şi a tuturor celorlalţi oameni ai muncii din industria şi agri­cultura regiunii Stalin, docu­mentele Plenarei C.C. al P.M.R. din noiembrie 1958 şi a hotă­­rîrii Conferinţei organizaţiei regionale de partid, pun sar­cini de mare răspundere, pen­tru îndeplinirea cărora colec­tivele de muncă din uzine, fabrici, combinate chimice, şantiere de construcţie etc., luptă cu entuziasm sporit. In­­dicînd căile de reducere a pre­ţului de cost şi grăbirea rit­mului de execuţie a lucrărilor, aceste importante documente de partid constituie un far că­lăuzitor în munca fiecărui muncitor, inginer şi tehnician de pe şantierele de construcţii care, prin eforturile depuse zi cu zi, se străduiesc să fie la nivelul sarcinilor încredinţate de partid, în vederea intensificării rit­mului de execuţie şi realiza­rea unor blocuri de calitate, de o mare importanţă este şi extinderea pe şantierele de construcţii a metodelor înain­tate de muncă printre care şi metoda lucrului în lanţ. In ce constă această metodă şi cum contribuie ea la darea în fo- Ing. MIRCEA SUMAN, şeful grupului I şantiere al întreprinderii 3 Construcţii din Oraşul Stalin (Continuare în pag. 3-a) con intiuipinarea măreţei sărbători Pe măsură ce se apropie măreaţa zi de 23 August, ziua eliberării patriei noastre, a­­lături de oamenii muncii dite­ fabrici, uzine, de pe ogoare, colectivele de muncă ale insti­tuţiilor noastre de artă, pre­cum şi artiştii amatori de la oraşe şi sate desfăşoară o vastă muncă de pregătire. Ieri am primit vestea de la clubul muncitoresc al uzinelor de tractoare „Ernst Thäl­mann“, că formaţiunile de a­­matori de aici îşi îmbogăţesc repertoriul lor cu piese mu­zicale şi dramatice adecvate măreţului eveniment. Astfel, corul clubului pregăteşte o serie de cîntece ca : „Partidul“, de Popovici, „Cintecul parti­dului“ de M. Socor, „Cintec de eliberare“ de Gheorghe Dan­ga, „Floare roşie“ de acelaşi compozitor, cunoscutul cintec rus „Volga, Volga“ şi „Cintec de pace“ de Gherase Dendri­­no. Cercul dramatic al clubu­lui pregăteşte sceneta origi­nală „Eliberarea“ al cărui text este semnat de Şt. Croi­toru­, controlor la secţia scu­­lărie, iar muzica de Gherase Alexandru, dirijorul corului. La realizarea acestei scenete îşi vor da de asemenea con­cursul echipele de dansuri a­le clubului, orchestra de man­doline şi corul clubului. •« Teatrul de stat » din Sibiu pregăteşte în cinstea zilei de 23 August piesa de teatru „Surorile Bega“ de Horia Lo­­vinescu, iar secţia germană a aceluiaşi teatru pregăteşte piesa „Arborele genealogic“ de Lucia Demetrius, în cadrul „Decadei culturii“, care va preceda ziua de 23 August teatrul va relua o serie dintre piesele originale montate în stagiunea actuală, sau în cea trecută, cum ar fi, , o scrisoa­re pierdută‘‘ de I. L. Caragia­le, „Suflete tari“ de Caiil Petrescu „Ziariştii“ de Al .Tirodan, „I­TUluL turbat“ ,­so­ţia germană) de A. Bararga etc. Paralel cu spectacolele in turneu, organizate de Teatrul muzical „Gh. Dima“ din Ora­şul Stalin colectivul teatru­lui de operetă pregăteşte lv cinstea zilei de 23 August c­­­noscuta operetă romînească „Plutaşul de pe Bistriţa“ de Filaret Barbu şi baletul „Ion cel tare“ de compozitorul lo­cal Petri Norbert. 103.000 m2 de geam tras peste plan — 365.000 Iei economii De curtid, muncitorii, inginerii şi tehnicienii de la Fabrica de geamuri din Tîrnăveni, care în frunte cu co­muniştii şi candidaţii de partid luptă neobosiţi pentru creşterea producţiei şi productivităţii muncii, reducerea preţului de cost şi îmbunătăţirea ca­lităţii produselor, au repurtat o nouă victorie: îndeplinirea planului pro­ducţiei globale pe primul semestru, cu 5 zile înainte de termen. La aceas­ta, o contribuţie deosebită şi-a adus-o colectivul de muncă al sectorului geam tras, care îndeplinindu-şi încă de mult planul de producţie a dat peste prevederile planului 103.000 metri pătraţi de geam tras. Acordind o atenţie mereu sporită realizării unor economii cît mai mari, muncitorii, inginerii şi tehnicienii din această fabrică au realizat numai în primele 5 luni ale anului econo­mic în valoare de 365.000 lei. In momentul de faţă în întreaga fabrică se desfăşoară o entuziastă întrecere socialistă a cărei obiectiv este în­­tîmpinarea marii sărbători de la 23 August cu succese tot mai remarca­bile în producţie. B. SIMION, coresp. cu în frunte In cinstea zilei de 23 August, în­trecerea socialistă se desfăşoară cu multă însufleţire şi în cadrul colec­­tivului de muncă de la secţia de tra­tament termic, al fabricii de rulmenţi, uzinele „Steagul Roşu“ . Pe grafi­cele completate la zi, sunt oglindite succesele călitorilor şi forjorilor, care se întrec între ei pentru înde­plinirea sarcinilor de plan şi a an­gajamentelor luate. In întrecerea socialistă dintre e­­chipele de la călire şi recoacere, echipa tovarăşilor Epure Vasile şi Crăciun Nicolae de la recoacere, a lua­t-o înaintea echipelor tovarăşi­lor Gh. Petcu şi V. Frăţilă care lu­crează la călire. Graficul indică că echipa tovarăşilor Epure şi Crăciun şi-a îndeplinit planul şi angajamen­tul pe luna iunie încă de la 23 iu­nie. Desigur, rămînerea în urmă a echipelor tovarăşilor Petcu şi Fră­ţilă este numai trecătoare căci pînă la sfîrşitul lunii şi ele îşi vor înde­plini şi depăşi sarcinile de pian şi angajamentele luate. In cadrul atelierului 927 forjă, bătălia mare pentru locul întîi se duce între echipele conduse de to­varăşele Mihăilescu Olimpia şi Iere Iuliana. La data de 23 iunie condu­cea echipa tovarăşei Mihăilescu. Ea a realizat pină in această zi peste 80 la sută din sarcina propusă. Ambele echipe luptă în acelaşi timp şi pentru realizarea economiei de 1.000 lei de fiecare muncitor, sar­cină trasată de Conferinţa organiza­ţiei regionale de partid. In această privinţă tovarăşele Mihăilescu Olim­pia, Bumbaru Olga, Sandicopol Ileana, Iere Iuliana, Toth Ana şi Labia Paraschiva şi-au realizat an­gajamentul, avînd fiecare pînă a­­cum cite 1.000 lei economii. GENADT DAV­ID, coresp.

Next