Drum Nou, iulie 1959 (Anul 16, nr. 4515-4541)

1959-07-22 / nr. 4533

PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITI VA ! ORGAN­UL COMITETULUI REGIONAL P. M. R. STALIN ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL ANUL XVI, Nr. 4633 * MIERCURI, 71 IULIE 1959 ★ 6 PAGINI, *6 BANI Sub îndrumarea partidului, spre noi realizări în dezvoltarea economiei naţionale Adunarea activului comitetelor regional şi orăşenesc de partid Stalin ,­oi ziua de 21 iulie ax, în sala de festivităţi a uzi­nelor de tractoare „Ernst Thälmann“ din Oraşul Sta­lin, a avut loc adunarea activului comitetelor regional şi orăşenesc de partid Stalin. Cu această ocazie tovarăşul Maxim Berghianu, membru supleant al C.C. al P.M.R., prim-secretar al Comitetului regional de partid Stalin, a făcut o amplă expunere pe marginea Documentelor plenarei C.C. al P.M.R. din 13—14 mrie 1959, privind măsurile adop­tate pentru o nouă ridicare a nivelului de trai al po­porului muncitor. In cuvintul său, tovarăşul Maxim Berghianu a ară­tat că oamenii muncii au primit cu o vie bucurie, cu satisfacţie şi entuziasm noile măsuri elaborate de partid şi că ei văd în aceste măsuri o nouă confirmare a justeţei politicii leniniste a partidului nostru, la baza căreia stă ridicarea continuă a bunăstării poporului muncitor. Măsurile adoptate de Plenară sunt o urmare a rezultatelor economice obţinute an de an de poporul muncitor, de eroica noastră clasă muncitoare, sub con­ducerea fermă şi înţeleaptă a partidului, a Comitetului său Central în frunte cu tovarăşul Gheorghe Gheorghiu- Dej, în lupte pentru sporirea producţiei şi a producti­­vităţii muncii, reducerea preţului de cost, îmbunătăţirea calităţii produselor, izvoare sigure şi sănătoase pentru creşterea bunăstării celor ce muncesc. Un aport însemnat la crearea de noi posibilităţi de creştere a nivelului de trai al oamenilor muncii, l-a adus şi regiunea Stalin, care deţine o pondere princi­pală în totalul producţiei industriale a ţării. In continuarea expunerii, tovarăşul Maxim Berghianu a arătat că oamenii muncii din regiunea Stalin, trecînd, pe baza sarcinii trasate de Plenara C.C. al P.M.R. din noiembrie 1958 la descoperirea şi valorificarea rezerve­lor interne ale producţiei s-au, angajat să dea peste plan în anul acesta produse în valoare de 380.000.000 lei, însufleţiţi de Documentele Plenarei C.C. al P.M.R. din iulie a.c., oamenii muncii din regiunea noastră, îndru­maţi de organizaţiile de partid şi-au suplimentat anga­jamentele cu încă 34 milioane lei, ceea ce înseamnă că pînă în prezent după date preliminare angajamentul de economii pe regiune se ridică la 235.000.000 Iei. După ce arată succesele însemnate obţinute de regiunea noastră în transformarea socialistă a agriculturii, tova­răşul Maxim, Berghianu subliniază necesitatea ca fiecare membru şi candidat de partid, fiecare om al muncii din G.A.S., G.A.C. şi S.M.T. să lupte pentru mărirea productivităţii muncii în agricultură şi reducerea preţu­lui de cost al produselor agro-alimentare. Pe marginea expunerii făcute de tovarăşul Maxim Berghianu au luat cuvîntul numeroşi tovarăşi, care au manifestat deplina lor satisfacţie şi bucurie faţă de recentele măsuri adoptate de Plenara C.C. al P.M.R. din iulie a.c., exprimîndu-şi hotărîrea de a lupta cu toate forţele pentru creşterea productivităţii muncii, re­ducerea preţului de cost, descoperirea de noi şi valo­roase rezerve interne în toate domeniile de activitate. Colectivul Uzinelor de tractoare — a spus în cuvîn­­tul său tovarăşul ing. Alex. Tripsa, secretarul comite­tului de partid al uzinelor — a primit cu multă bucurie documentele Plenarei. Dragostea noastră fierbinte faţă de partid, ne-o exprimăm prin suplimentarea angaja­mentului nostru de economii, astfel ca pînă la sfîrşitul anului să dăm peste plan 16.500.000 lei economii şi un plus de 1000 tractoare peste angajamentul luat, adică 2000 tractoare peste plan. Uzinele ,,Steagul Roşu“ din Oraşul Stalin — a spus în cuvîntul său tovarăşul Gh. Rădoi, director general al uzinelor — au făcut progrese uriaşe în construcţia autocamionului. Ca răspuns la grija partidului pentru ridicarea continuă a nivelului de trai al celor ce mun­cesc, constructorii de autocamioane s-au angajat să dea peste sarcinile de plan încă 100 autocamioane, adică în total un plus de 400 autocamioane faţă de prevederile planului. De asemenea, prin suplimentarea angajamentului de economii cu încă 6.135.000 lei, uzinele de autocamioane vor da peste plan pînă la sfîrșitul anului economii în valoare de 15.400.000 lei. A luat cuvîntul de asemeni tovarășul Ifrim Costache, prim-secretar al Comitetului raional de partid Codlea, care a arătat că oamenii muncii din raionul Codlea, suplim­entîndu-şi angajamentele vor da pînă la sfirşitul anului economii peste plan în valoare de 38.000.000 lei, cu 11 milioane mai mult decît angajamentul iniţial. In cadrul şedinţei de activ au luat cuvîntul un număr de 24 tovarăşi, care au exprimat hotărîrea maselor de muncitori de a răspunde grijii părinteşti a partidului iubit, prin noi succese în lupta pentru creşterea pro­ducţiei şi productivităţii muncii, realizarea de economii, îmbunătăţirea calităţii produselor, în vederea realizării pe ţară a unor economii în valoare de 1 miliard lei. In încheiere a fost adoptat un plan de măsuri privind dezbaterea Documentelor Plenarei C.C. al P.M.R. din iulie a.c., în activele comitetelor raionale şi orăşeneşti, în organizaţiile de bază şi cu toţi oamenii muncii. In secţia me­canicului şef a u­­zinei „Strungul“. Documentele Ple­narei C. C. al P.M.R. din 1S- 14 iulie a. c. au fost pe larg dez­bătute. IN CLI­ŞEU , tov. Tibad Tiberiu, secretarul organizaţiei de bază, citeşte Ra­portul tovarăşu­lui Gheorghe Gheorghiu-Dej la şedinţa plenară a C. C. a­ P.M.R. din 13—14 iu­lie 1959. Colec­tivul secției s-a angajat să depă­șească cu 50.000­­/n­ angajamentul luat la capitolul economii. ­ai multe apartamente pentru oamenii muncii Plenara C.C. al P.M.R. din 26—28 noiembrie 1958 prin a­­naliza făcută şi sarcinile tra­sate în domeniul industriei şi agriculturii a făcut posibilă trecerea la un nou stil de muncă şi în construcţii, la ac­celerarea ritmului de execuţie cu un preţ de cost cit mai re­dus la lucrările de construcţii în general şi la construcţia de locuinţe in special. Astfel încă de la începutul a­­cestui an, organele de partid şi de stat au dat o atenţie deo­sebită problemei construcţiei de locuinţe pentru oamenii muncii din regiunea noastră şi aceasta începind chiar din prima fază, a proiectării, cînd se pot adop­ta soluţiile cele mai economice fără a afecta confortul. In vederea realizării acestor cerinţe s-a iniţiat un concurs de proiectare în cadrul regiunii, un­de s-au prezentat 34 proiecte, piese scrise şi desenate, crite­riile de apreciere fiind stabilite printr-un procentaj după eco­nomicitatea, funcţionalitatea şi plastica construcţiilor. Este demn de menţionat fap­tul că la întocmirea proiecte­lor s-au respectat intru totul directivele plenarei C.C. al P.M.R. ajungindu-se la un preţ mediu pe apartament cu o su­prafaţă locuibilă de 30 mip., sub 37.000 lei. Tot in scopul ieftinirii cons­trucţiilor, întreprinderile T. R. C L. au luat o serie de măsuri ca de exemplu: formarea unor grupuri de şantiere profilate pe construcţii de locuinţe, apro­vizionarea cu materiale de ma­să din punctele cele mai apro­piate de şantiere. In acest scop s-au deschis cariera Stupini pentru Oraşul Stalin şi carie­ra Şelimbăr pentru oraşul­­Si­biu etc.; s-au luat de aseme­nea măsuri pentru eliminarea cu desăvîrşire a încrucişărilor in transporturile de materiale de masă, folosindu-se materialele de la întreprinderile economi­ce de pe raza localităților res­pective; materialul lemnos se (Continuare in pag. 4-a) DESTINE CONTEMPORANE „c£m de­ve­nit oameni“ O dată cu trecerea geruri­lor şi nămeţilor iernii, însoţite întotdeauna In casa împovărată de copii a bătunului pe nume Gundac, de Upsuri de tot felul, ince­­pind cu mălaiul şi pînă la în­călţări sau gasul din lampă, întreaga familie îşi reîncepea vechile preocupări. De la pri­mele adieri primăvăratice şi pînă ce chiciura sau zăpada înveleau din nou întinderile cu mantia-i strălucitoare, pă­rinţii şi cei 7 feciori, cu mic cu mare, stringeau pe nuci ghiocei, fragi, bureţi, afine. Din lăstăriş făceau u­imiri sau meşteşugite coşuri, iar din lemn linguri, troace sau te miri ce încă. Deopotrivă de chinuitoare cu foamea sau cutreierările fără şir pentru a vinde afine sau coşurile era şi obida care-l întovărăşea la tot pasul. Şi ţiganilor din Gir­­cini ca şi tuturor celorlalţi oameni, indiferent de ce neam ar fi fost ei, şi a căror avuţie erau doar palmele, „sfinta constituţie” a statului bur­ghez le dădea... dreptul la foa­me, mizerie. De aici, molime, ftizie, pelagră, fi la mulţi nici atîta ştiinţă de carte, ca să-şi poată scrie numele sau să ci­tească o firmă. sta era faţa lumii, and Radu Gîndac, unul­ din fiii bătrinului amintit mai sus, a văzut lumina zilei, în primii ani, şi nici după aceia nu înţelegea de ce „ţigan“ e vorbă de obidă şi nu-şi explica de ce băieţii frumos îmbrăcaţi şi... bine crescuţi ai chiaburilor îl luau cu pietre sau asmuţeau dinii cind le trecea prin faţa porţii. De cînd s-a pomenit, tot pe pămînt dormea (casa de oameni nevoiaşi a părin­ţilor n-avea podele) şi cit era vara de mare, tot prin pădure şi mărăcinişuri îşi sin­ger­a tăl­pile desculţe după bureţi, fragi, afine. La boţul de mămăligă sau pline ce-l punea mama pe masă, Radu işi avea partea lui de contribuţie. Asta, cînd nu­măra doar cîţiva anişori. Pri­marele, cînd avea ceva treabă cu ei, strimba din nas, văzîn­­du-i. Jandarmii pe unde-i ve­deau, se mintau pe dată şi să (Continuare în pag. 4­ a) Fiecare G.A.S. — o unitate rentabila Din experienţa G.A.S. „Octombrie Roşu“ Hălchiu G.A.S. Hălchiu, prin poziţia sa geografică, în vecinătatea Oraşului Stalin, are un rol im­portant în aprovizionarea oa­menilor muncii din acest oraş cu produse agro-alimentare proaspete, de bună calitate şi la un preţ de cost­ cit mai re­dus. In acest scop, sub condu­cerea organizaţiei de partid şi cu sprijinul comitetului regio­nal şi a celui raional de partid, gospodăria şi-a dezvoltat intr-un ritm rapid sectoarele de pro­ducţie, reuşind ca din anul 1956 să devină rentabilă, dînd an de an statului beneficii importan­te. Ca suprafaţă de teren, gospo­dăria deţine peste 1.400 ha., din care 1.100 ha. arabil, profi­lul ei fiind agrozootehnic. Concomitent cu sectorul ve­getal se dezvoltă şi sectorul zootehnic, alcătuit din peste 700 capete taurine şi peste 2.600 capete porcine, avind deci o în­cărcătură la 100 ha. teren a­­gricol de 57 capete taurine, din care 24,4 vaci și 115 capete porcine din care 25 scroafe. Gospodăria este organizată de principiul gospodăriei chibzuite în 2 brigăzi de cîmp, o brigadă de grădină, o brigadă la pepi­nieră, iar în sectorul zootehnic sunt 4 brigăzi la taurine și 3 brigăzi la porcine. Pentru des­(Continuare în pag. 4-a) 4.600 kg. orz la hectar In cadrul gospodăriei colec­tive „11 Iunie“ din comuna Hălchiu, raionul Codlea, an de an complexul de măsuri agro­tehnice a fost aplicat pe su­prafeţe bat mai mari, iar ca urmare producţiile obţinute la hectar au fost tot mai ridi­cate. In primii ani de existenţă a gospodăriei, colectiviştii nu prea cultivau orz de toamnă. Pornind de la 5 hectare în 1955 s-a ajuns ca în acest an suprafaţa cultivată cu orz de toamnă, soiul Cenad 396, să crească la 120 hectare. Colec­tiviştii şi-au dat seama, din proprie experienţă, de avan­tajele mari pe care le aduce cultura orzului şi-i acordă in prezent o mare atenţie. In urma unei bune organi­zări a muncii şi prin determi­narea momentului optim de recoltare am reuşit intr-un termen scurt să recoltăm cu combinele S.M.T.-ului întreaga suprafaţă cultivată cu orz de (Continuare în pag. 3-a) Pretutindeni unde există spirit gospodăresc în unităţile agricole, munca la arie este în plină desfăşurare. IN CLIŞEU: Brigada­ condusă de Gh. Munteanu, de la gospodăria agricolă’ colectivă „8 Mai"* din Sinpetru a realizat 3.600 kg. orz la hectar.

Next