Drum Nou, august 1959 (Anul 16, nr. 4542-4566)

1959-08-01 / nr. 4542

PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIŢI-VA­­ ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL P. M. R. STALIN ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL ANUL XVI, Nr. 4542 ★ SIMBATA, 1 AUGUST 1959 ★ 6 PAGINI, 20 BANI ■i Mobilizaţi de chemările partidului, muncitorii şi tehnicienii de la fabrica „Ancora Romina“ depun străduinţe noi pentru a spori productivitatea muncii. In cinstea zilei de 23 August, ei au hotărît să-şi îndeplinească pînă la 10 august angajamentele luate. IN PRIMUL CLIŞEU: Comunistul Radu Iustin, mecanic şef, dă explicaţii lăcătuşului Lechr Alfred şi strungaru­lui Bunganu Ion, pentru modificarea maşinii de luţat, prin care i-au sporit randamentul cu 100 la sută. UN AL DOILEA CLIŞEU: Lăcătuşii Cărămidă Constantin şi Vereş Dumitru, din colectivul comunistului Stoican Dionisie, ajustează angrenajele saboţilor maşinii de cablat, îmbunătăţire prin care se aduc însemnate economii. CU CE CONTRIBUIM LA REALIZAREA UNUI MILIARD DE LEI ECONOMII Mobilizing rezervele interne vor dia 100.000 lei economii peste plan Documentele recentei plenare a C.C. al P.M.R. prevăd o substanţială spo­rire a salariilor maiştrilor, deci ca atare şi creşterea salariului meu. Spre a răspunde cum se cuvine gri­jii partidului faţă de condiţiile de trai ale celor ce muncesc, alături de tovarăşii mei de muncă am chib­zuit asupra rezervelor interne ale secţiei noastre şi mi-am suplimentat angajamentul privitor la realizarea de economii, înaintea plenarei, an­gajamentul meu în cinstea, zilei de 23 August a fost de a realiza 50.006 lei economii, iar acum m-am anga­jat ca pînă la sfîrşitul anului să a­­jung la cel puţin 100.000 lei. La sculărie, unde muncesc, meta­lele folosite sînt de o calitate su­perioară şi deci, fiecare bucată de metal economisit duce la economii însemnate. Ţinînd cont de acest fapt, am pus un accent deosebit pe înlocuirea metalelor speciale cu o­­ţeluri obişnuite de scule, aplicînd metoda de sudură cap la cap la di­ferite scule rotunde, care astfel sînt compuse din metale de diferite ca­lităţi, speciale în partea solicitată (aşchietoare) şi normale în partea care este prinsă în maşină. O altă rezervă importantă, adu­cătoare de mari economii, este şi reutilizarea sculelor deşeu, care printr-o recoacere şi profilare la di­mensiunile cerute sunt din nou fo­losite, economisindu-se cantităţi în­semnate de metal. Pentru a elimina pierderile de me­tal, timpii suplimentari la prelucra­rea şi uzura nejustificată a scule­lor, materialele sosite din exte­rior sînt reprofilate la cotele cerute de specificul sculăriei, ceea ce de asemeni constituie un bogat izvor de economii. Utilizarea raţională a capetelor de bară este încă o rezervă, foarte importantă, care mă ajută la realizarea angajamentului luat. Re­zervele însă nu s-au epuizat. In cinstea zilei de 23 August şi pentru a contribui la obţinerea pe întreaga ţară­ a unor economii de 1 miliard lei, sarcină trasată de partid, voi descoperi şi folosi noi rezerve, fiind conştient că prin aceasta îmi aduc şi eu contribuţia la ridicarea nive­lului de trai al celor ce muncesc. TEODOR OGLEJAN maistru la sculăria uzinelor „Steagul Roşu“ Şi-au sporit şi ei angajamentele Muncitorii şi tehnicienii de la în­treprinderea „Vitrometan“ din Me­diaş au obţinut însemnate succese in semestrul I al acestui an, rea­­lizind economii în valoare de 756.000 lei. Datorită muncii dusă de către organizaţia de partid, care a mobilizat muncitorii în descoperi­rea rezervelor interne, colectivul de muncă s-a angajat să realizeze în cinstea zilei de 23 August, economii în­­valoare de încă 736.000 lei. Recenta hotărire a C.C. al P.M.R. a fost primită cu multă însufleţire şi de muncitorii şi tehnicienii aces­tei fabrici, întruniţi în consfătuiri de producţie pe secţii şi ateliere, a­­reanizînd mai îndeaproape posibili­tăţile de valorificare a noi rezerve interne existente, ei şi-au propus să realizeze în afara angajamentelor luate în cinstea zilei de 23 August o economie de 268.000 lei. Suma totală a economiilor reieșite din angaja­mente, se ridică la peste 1.700.000 lei- 1. GABRA, coresp Noi construcţii la G.A.S. Blaj De curind, la gospodăria a­­gricolă de stat Blaj, raionul Tirnăveni, au început lucrările de amenajare a Unui nou local ce va adăposti pavilionul ad­ministrativ. Totodată se va în­fiinţa un club modern dotat cu cele necesare, se va ame­naja un teren de volei, o ma­gazie cu o capacitate de 20 vagoane de cereale și un grajd pentru 100 capete vaci. O parte din construcțiile în­cepute sunt deja gata, iar la celelalte se fac ultimele lucrări de finisare. Fiecare zi şi ceas bun de lucru să fie folosit pentru urgentarea treierişului! Partidul şi guvernul nostru au pus în faţa agriculturii sarcina de mare importanţă şi răspundere de a se realiza la toate culturile producţii superioare anilor trecuţi, atît prin extinderea suprafeţelor cultivate, cit mai ales prin creşterea producţiei la hectar, înţelegînd să traducă în fapt cuvîntul partidului, organele de stat şi de partid, din regiunea noastră, oamenii muncii din agricultură, au depus şi depun eforturi sporite pen­tru ca de pe aceeaşi suprafaţă de teren să obţină o producţie mai ma­re şi la un preţ de cost cît mai re­dus. Secerişul şi treierişul , două lu­crări importante pentru obţinerea u­­nor recolte bogate, au început, şi ele se desfăşoară tot mai intens. Cu o­­cazia efectuării unor sondaje s-a con­statat că, ŞI IN COMUNELE DE SUB MUNTE, unde condiţiile pedo­climatice diferă de cele pe care le au în general comunele regiunii, SE­CERIŞUL ŞI TREIERIŞUL POT ÎNCEPE DIN PLIN LA TOATE PA­­NOASELE. Ştiinţa agricolă a dovedit nu odată că orice întîrziere, fie ea chiar şi de o zi, influenţează în mod negativ obţinerea unor producţii mari. Practic s-a stabilit că o zi de întîrziere la recoltarea orzului sau griului, poate aduce pagube de sute de kilograme de boabe. In acest an, cînd unităţile socia­­list-cooperatiste şi S.M.T.-urile au fost înzestrate cu noi tractoare şi maşini agricole, cu noi cadre teh­nice, cînd, in general, nivelul profe­sional în domeniul agriculturii al ţăranilor muncitori a crescut, se im­pune, mai mult ca oricînd, ca mun­cile din campania agricolă de va­ră să se desfăşoare în condiţiile ce­rute de agrotehnică şi în conformi­tate cu planurile operative întocmite de secţiile agricole ale sfaturilor populare. De aceea secerişul SI CU ATIT MAI MULT TREIERIŞUL, tre­buie să se organizeze cît mai te­meinic, mobilizind toate forţele ?• mijloacele de lucru şi folosindu-le în mod raţional, cît mai productiv. In regiunea noastră s-au înregis­trat pînă în prezent o serie de suc­cese preţioase în campania de vară. Unele raioane ca: Agnita, Tîrnăveni şi Mediaş, au terminat recoltatul or­zului, iar celelalte raioane, cu ex­cepţia raionului Codlea, care n-a secerat decît 38 la suta din plan, sînt pe terminate cu secerişul or­zului. Progrese însemnate s-au obţi­nut şi la secerişul griului şi al seca­rei. Există toate şansele ca în ma­ximum 2—3 zile întreaga suprafaţă de grîu şi secară să fie secerată, în afară de RAIOANELE CODLEA SI RUPEA, CARE AU RĂMAS IN UR­MĂ. l­a capitolul secerişului pe to­tal păioase de asemeni se constată unele rezultate bune, procentul rea­lizat pînă în ziua de 28 iulie indi­­cînd 67 la sută din plan. TREIERIŞUL însă, continuă să se desfăşoare cu totul nemulţiumitor. Pe regiune s-a treierat abia 5,5 la sută din plan. RAIOANELE FAGA­RAS SI RUPEA N-AU TREIERAT NICI 2 LA SUTA DIN TOTALUL CEREALELOR PĂIOASE. Pentru a justifica rămînerea în urmă la treie­­riş, unii şefi ai secţiilor agricole ra­ionale, invo­că diferite cauze „de or­din obiectiv“, aducînd drept scuză veşnicul, mereu veşnicul, timp nefa­vorabil. Există un sîmbure de ade­văr în afirmaţia acestor conducători. Dar acesta nu e un element hotărî­­tor şi rămânerea în urmă la treieri, are cu totul altă explicaţie. Oare fap­tul că din 732 batoze numai 205 sînt în activitate — şi chiar şi acestea nu lucrează cu întreaga lor capaci­tate — se datoreşte unor cauze obiective? Sau ce fel de cauze obiec­tive ar putea să invoce comitetul ra­ional de partid Sighişoara şi comi­tetul executiv al sfatului popular ra­ional, cînd din totalul de 69 arii ame­­najate, se lucrează doar pe 5 arii! Deşi pe o serie din ariile existen­te, lipsa de organizare a muncii a­­duce prejudicii scopului de a obţine recolte bogate, ecoul acestor ano­malii n-a reuşit să ajungă la ure­chea agronomilor de la secţiile a­­gricole raionale. In raionul RUPEA, bunăoară, aproape nu există zi în care să nu se defecteze o batoză, pe aici nu se treieră din sire, batozele sînt mutate foarte des de la un foc la altul şi lucrîndu-se în acest fel se pierd ore preţioase, recolta se răscoace pe cîmp, trîntită la pămînt, se produc pagube apreciabile. In ra­ionul FĂGĂRAŞ, din 118 batoze lu­crează numai 28. Apoi, pe ariile­e­ (Continuare în pag. 3-a) (Blocul'i tortuieifâreifr Miros de tencuială, crud. Se amestecă în boarea dimineţii cu lumina Şi se împrăştie — svon olfactiv al noului — peste ţig­lele putrede ale T­ere­zi anunţ­ului. Chiar parfumul teilor, li­ric, s a oprit respectuos din­colo de podul Cibinului, ca să nu impieteze parcă epicul de epopee al varului şi al cimen­tului. între schelele albe blocu­rile roşii par nişte trandafiri uriaşi agăţaţi pe spaliere care străpung cerul. Pe benzile ru­lante urcă spre ultimul etaj şerpii de teracotă ai cărămizi­lor. Meşterii îi rup şi-i aşează, bucată cu bucată, deasupra zidului care creşte văzînd cu ochii. Se aud mistrcile frecind aspru mortarul şi uruitul ac­celerat al troliului care urcă în ,,turnul de bob“ platfor­mele cu material. Pe potecile de sanduri care duc de la de­misol la al treilea etaj circu­laţia e mai degrabă un exod. Te miri cum nu s-au instituit sensuri unice şi stopuri. Dul­gherii, purtînd pe umeri sche­letele galbene ale ferestrelor şi uşilor, se încrucişează cu fetele care transportă in tărgi tencu­iala vîscoasă, cu electricienii, cu zidarii, cu ochii celor nouă meşteri mari, ori cu Leopold Köber, şeful de vot, care — vorba citecului — ii şi întrece. E un dute-vino aproape frenetic. Tăbliţele care strigă pe la toate colţurile cu sterele lor de-o şchioapă : ,,Tovarăşi, folosiţi din plin cele 480 de minute pentru îndeplinirea şi depăşirea planuului“ nu-şi mai au rostul. Au fost ele ieşite de­păşite. Trebuie să dea primul lot de apartamente la 23 Au­gust. 32 de famili ale oame­nilor muncii de la ,,Indepen­denţa,,Balanţa“, „Elastic“, „Metalurgica“ vor arbora dra­pele in cinstea marii sărbători a eliberării de la ferestrele pe care le poartă acum in spina­re tinerii dulgheri din echipa meşterului Eb­nereiter Matei. De la unele vor zimbi şi copii. Sigur vor zimbi şi copii Şi a­­tunci zîmbetele lor vor zbura ca nişte porumbei ai bucuriei Se pregătesc pentru faza finală a concursului In urma desfăşurării fazei regionale şi interregionale a celui de al V-lea concurs al formaţiilor artistice, o serie de formaţii s-au calificat pentru a merge la faza finală pe ţară. I­itre acestea se numără corul uzinelor de tractoare „Ernst Thälmannorchestra se­mi-sim­fonică a lucrătorilor din invă­­ţămint Oraşul Stalin, orchestra de mandoline a Direcţiei re­gionale C.FR. Oraşul Stalin, brigada artistică de agitaţie a uzinelor „Metrom“, fanj­ira U­­zinelor de tractoare, echipa de­r­­unsuri a I.M.S. Sibiu etc. In prezent aceste formaţiuni se pregătesc intens pentru ca la faza finală să ocupe un loc fruntaş şi să aducă noi diplo­me şi laude regiunii noastre Alături de noile blocuri, cooperaţia meşteşugărească din Sibiu a ridicat un modern şi bine înzestrat complex pentru deservirea populaţiei. IN CLIŞEU: Aspect al noului complex de deservire.

Next