Drum Nou, august 1959 (Anul 16, nr. 4542-4566)
1959-08-01 / nr. 4542
PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIŢI-VA ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL P. M. R. STALIN ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL ANUL XVI, Nr. 4542 ★ SIMBATA, 1 AUGUST 1959 ★ 6 PAGINI, 20 BANI ■i Mobilizaţi de chemările partidului, muncitorii şi tehnicienii de la fabrica „Ancora Romina“ depun străduinţe noi pentru a spori productivitatea muncii. In cinstea zilei de 23 August, ei au hotărît să-şi îndeplinească pînă la 10 august angajamentele luate. IN PRIMUL CLIŞEU: Comunistul Radu Iustin, mecanic şef, dă explicaţii lăcătuşului Lechr Alfred şi strungarului Bunganu Ion, pentru modificarea maşinii de luţat, prin care i-au sporit randamentul cu 100 la sută. UN AL DOILEA CLIŞEU: Lăcătuşii Cărămidă Constantin şi Vereş Dumitru, din colectivul comunistului Stoican Dionisie, ajustează angrenajele saboţilor maşinii de cablat, îmbunătăţire prin care se aduc însemnate economii. CU CE CONTRIBUIM LA REALIZAREA UNUI MILIARD DE LEI ECONOMII Mobilizing rezervele interne vor dia 100.000 lei economii peste plan Documentele recentei plenare a C.C. al P.M.R. prevăd o substanţială sporire a salariilor maiştrilor, deci ca atare şi creşterea salariului meu. Spre a răspunde cum se cuvine grijii partidului faţă de condiţiile de trai ale celor ce muncesc, alături de tovarăşii mei de muncă am chibzuit asupra rezervelor interne ale secţiei noastre şi mi-am suplimentat angajamentul privitor la realizarea de economii, înaintea plenarei, angajamentul meu în cinstea, zilei de 23 August a fost de a realiza 50.006 lei economii, iar acum m-am angajat ca pînă la sfîrşitul anului să ajung la cel puţin 100.000 lei. La sculărie, unde muncesc, metalele folosite sînt de o calitate superioară şi deci, fiecare bucată de metal economisit duce la economii însemnate. Ţinînd cont de acest fapt, am pus un accent deosebit pe înlocuirea metalelor speciale cu oţeluri obişnuite de scule, aplicînd metoda de sudură cap la cap la diferite scule rotunde, care astfel sînt compuse din metale de diferite calităţi, speciale în partea solicitată (aşchietoare) şi normale în partea care este prinsă în maşină. O altă rezervă importantă, aducătoare de mari economii, este şi reutilizarea sculelor deşeu, care printr-o recoacere şi profilare la dimensiunile cerute sunt din nou folosite, economisindu-se cantităţi însemnate de metal. Pentru a elimina pierderile de metal, timpii suplimentari la prelucrarea şi uzura nejustificată a sculelor, materialele sosite din exterior sînt reprofilate la cotele cerute de specificul sculăriei, ceea ce de asemeni constituie un bogat izvor de economii. Utilizarea raţională a capetelor de bară este încă o rezervă, foarte importantă, care mă ajută la realizarea angajamentului luat. Rezervele însă nu s-au epuizat. In cinstea zilei de 23 August şi pentru a contribui la obţinerea pe întreaga ţară a unor economii de 1 miliard lei, sarcină trasată de partid, voi descoperi şi folosi noi rezerve, fiind conştient că prin aceasta îmi aduc şi eu contribuţia la ridicarea nivelului de trai al celor ce muncesc. TEODOR OGLEJAN maistru la sculăria uzinelor „Steagul Roşu“ Şi-au sporit şi ei angajamentele Muncitorii şi tehnicienii de la întreprinderea „Vitrometan“ din Mediaş au obţinut însemnate succese in semestrul I al acestui an, realizind economii în valoare de 756.000 lei. Datorită muncii dusă de către organizaţia de partid, care a mobilizat muncitorii în descoperirea rezervelor interne, colectivul de muncă s-a angajat să realizeze în cinstea zilei de 23 August, economii învaloare de încă 736.000 lei. Recenta hotărire a C.C. al P.M.R. a fost primită cu multă însufleţire şi de muncitorii şi tehnicienii acestei fabrici, întruniţi în consfătuiri de producţie pe secţii şi ateliere, areanizînd mai îndeaproape posibilităţile de valorificare a noi rezerve interne existente, ei şi-au propus să realizeze în afara angajamentelor luate în cinstea zilei de 23 August o economie de 268.000 lei. Suma totală a economiilor reieșite din angajamente, se ridică la peste 1.700.000 lei- 1. GABRA, coresp Noi construcţii la G.A.S. Blaj De curind, la gospodăria agricolă de stat Blaj, raionul Tirnăveni, au început lucrările de amenajare a Unui nou local ce va adăposti pavilionul administrativ. Totodată se va înfiinţa un club modern dotat cu cele necesare, se va amenaja un teren de volei, o magazie cu o capacitate de 20 vagoane de cereale și un grajd pentru 100 capete vaci. O parte din construcțiile începute sunt deja gata, iar la celelalte se fac ultimele lucrări de finisare. Fiecare zi şi ceas bun de lucru să fie folosit pentru urgentarea treierişului! Partidul şi guvernul nostru au pus în faţa agriculturii sarcina de mare importanţă şi răspundere de a se realiza la toate culturile producţii superioare anilor trecuţi, atît prin extinderea suprafeţelor cultivate, cit mai ales prin creşterea producţiei la hectar, înţelegînd să traducă în fapt cuvîntul partidului, organele de stat şi de partid, din regiunea noastră, oamenii muncii din agricultură, au depus şi depun eforturi sporite pentru ca de pe aceeaşi suprafaţă de teren să obţină o producţie mai mare şi la un preţ de cost cît mai redus. Secerişul şi treierişul , două lucrări importante pentru obţinerea unor recolte bogate, au început, şi ele se desfăşoară tot mai intens. Cu ocazia efectuării unor sondaje s-a constatat că, ŞI IN COMUNELE DE SUB MUNTE, unde condiţiile pedoclimatice diferă de cele pe care le au în general comunele regiunii, SECERIŞUL ŞI TREIERIŞUL POT ÎNCEPE DIN PLIN LA TOATE PANOASELE. Ştiinţa agricolă a dovedit nu odată că orice întîrziere, fie ea chiar şi de o zi, influenţează în mod negativ obţinerea unor producţii mari. Practic s-a stabilit că o zi de întîrziere la recoltarea orzului sau griului, poate aduce pagube de sute de kilograme de boabe. In acest an, cînd unităţile socialist-cooperatiste şi S.M.T.-urile au fost înzestrate cu noi tractoare şi maşini agricole, cu noi cadre tehnice, cînd, in general, nivelul profesional în domeniul agriculturii al ţăranilor muncitori a crescut, se impune, mai mult ca oricînd, ca muncile din campania agricolă de vară să se desfăşoare în condiţiile cerute de agrotehnică şi în conformitate cu planurile operative întocmite de secţiile agricole ale sfaturilor populare. De aceea secerişul SI CU ATIT MAI MULT TREIERIŞUL, trebuie să se organizeze cît mai temeinic, mobilizind toate forţele ?• mijloacele de lucru şi folosindu-le în mod raţional, cît mai productiv. In regiunea noastră s-au înregistrat pînă în prezent o serie de succese preţioase în campania de vară. Unele raioane ca: Agnita, Tîrnăveni şi Mediaş, au terminat recoltatul orzului, iar celelalte raioane, cu excepţia raionului Codlea, care n-a secerat decît 38 la suta din plan, sînt pe terminate cu secerişul orzului. Progrese însemnate s-au obţinut şi la secerişul griului şi al secarei. Există toate şansele ca în maximum 2—3 zile întreaga suprafaţă de grîu şi secară să fie secerată, în afară de RAIOANELE CODLEA SI RUPEA, CARE AU RĂMAS IN URMĂ. la capitolul secerişului pe total păioase de asemeni se constată unele rezultate bune, procentul realizat pînă în ziua de 28 iulie indicînd 67 la sută din plan. TREIERIŞUL însă, continuă să se desfăşoare cu totul nemulţiumitor. Pe regiune s-a treierat abia 5,5 la sută din plan. RAIOANELE FAGARAS SI RUPEA N-AU TREIERAT NICI 2 LA SUTA DIN TOTALUL CEREALELOR PĂIOASE. Pentru a justifica rămînerea în urmă la treieriş, unii şefi ai secţiilor agricole raionale, invocă diferite cauze „de ordin obiectiv“, aducînd drept scuză veşnicul, mereu veşnicul, timp nefavorabil. Există un sîmbure de adevăr în afirmaţia acestor conducători. Dar acesta nu e un element hotărîtor şi rămânerea în urmă la treieri, are cu totul altă explicaţie. Oare faptul că din 732 batoze numai 205 sînt în activitate — şi chiar şi acestea nu lucrează cu întreaga lor capacitate — se datoreşte unor cauze obiective? Sau ce fel de cauze obiective ar putea să invoce comitetul raional de partid Sighişoara şi comitetul executiv al sfatului popular raional, cînd din totalul de 69 arii amenajate, se lucrează doar pe 5 arii! Deşi pe o serie din ariile existente, lipsa de organizare a muncii aduce prejudicii scopului de a obţine recolte bogate, ecoul acestor anomalii n-a reuşit să ajungă la urechea agronomilor de la secţiile agricole raionale. In raionul RUPEA, bunăoară, aproape nu există zi în care să nu se defecteze o batoză, pe aici nu se treieră din sire, batozele sînt mutate foarte des de la un foc la altul şi lucrîndu-se în acest fel se pierd ore preţioase, recolta se răscoace pe cîmp, trîntită la pămînt, se produc pagube apreciabile. In raionul FĂGĂRAŞ, din 118 batoze lucrează numai 28. Apoi, pe ariilee (Continuare în pag. 3-a) (Blocul'i tortuieifâreifr Miros de tencuială, crud. Se amestecă în boarea dimineţii cu lumina Şi se împrăştie — svon olfactiv al noului — peste ţiglele putrede ale Terezi anunţului. Chiar parfumul teilor, liric, s a oprit respectuos dincolo de podul Cibinului, ca să nu impieteze parcă epicul de epopee al varului şi al cimentului. între schelele albe blocurile roşii par nişte trandafiri uriaşi agăţaţi pe spaliere care străpung cerul. Pe benzile rulante urcă spre ultimul etaj şerpii de teracotă ai cărămizilor. Meşterii îi rup şi-i aşează, bucată cu bucată, deasupra zidului care creşte văzînd cu ochii. Se aud mistrcile frecind aspru mortarul şi uruitul accelerat al troliului care urcă în ,,turnul de bob“ platformele cu material. Pe potecile de sanduri care duc de la demisol la al treilea etaj circulaţia e mai degrabă un exod. Te miri cum nu s-au instituit sensuri unice şi stopuri. Dulgherii, purtînd pe umeri scheletele galbene ale ferestrelor şi uşilor, se încrucişează cu fetele care transportă in tărgi tencuiala vîscoasă, cu electricienii, cu zidarii, cu ochii celor nouă meşteri mari, ori cu Leopold Köber, şeful de vot, care — vorba citecului — ii şi întrece. E un dute-vino aproape frenetic. Tăbliţele care strigă pe la toate colţurile cu sterele lor de-o şchioapă : ,,Tovarăşi, folosiţi din plin cele 480 de minute pentru îndeplinirea şi depăşirea planuului“ nu-şi mai au rostul. Au fost ele ieşite depăşite. Trebuie să dea primul lot de apartamente la 23 August. 32 de famili ale oamenilor muncii de la ,,Independenţa,,Balanţa“, „Elastic“, „Metalurgica“ vor arbora drapele in cinstea marii sărbători a eliberării de la ferestrele pe care le poartă acum in spinare tinerii dulgheri din echipa meşterului Ebnereiter Matei. De la unele vor zimbi şi copii. Sigur vor zimbi şi copii Şi atunci zîmbetele lor vor zbura ca nişte porumbei ai bucuriei Se pregătesc pentru faza finală a concursului In urma desfăşurării fazei regionale şi interregionale a celui de al V-lea concurs al formaţiilor artistice, o serie de formaţii s-au calificat pentru a merge la faza finală pe ţară. Iitre acestea se numără corul uzinelor de tractoare „Ernst Thälmannorchestra semi-simfonică a lucrătorilor din invăţămint Oraşul Stalin, orchestra de mandoline a Direcţiei regionale C.FR. Oraşul Stalin, brigada artistică de agitaţie a uzinelor „Metrom“, fanjira Uzinelor de tractoare, echipa derunsuri a I.M.S. Sibiu etc. In prezent aceste formaţiuni se pregătesc intens pentru ca la faza finală să ocupe un loc fruntaş şi să aducă noi diplome şi laude regiunii noastre Alături de noile blocuri, cooperaţia meşteşugărească din Sibiu a ridicat un modern şi bine înzestrat complex pentru deservirea populaţiei. IN CLIŞEU: Aspect al noului complex de deservire.