Drum Nou, septembrie 1959 (Anul 16, nr. 4567-4592)
1959-09-01 / nr. 4567
. Tag.t. VIAŢA DE PARTID Din activitatea organizaţiei de partid orăşeneşti Mediaş De curind a avut loc la Mediaş plenara Comitetului orăşenesc de partid in care a fost analizat felul cum au muncit membrii biroului, ai comitetului şi organizaţiile de partid, pentru îndeplinirea sarcinilor economice ce le-au revenit în primul semestru din acest an. Darea de seamă prezentată în faţa plenarei a reflectat in cea mai mare parte activitatea desfăşurată de întreaga organizaţie orăşenească de partid. Comitetul orăşenesc de partid — s-a arătat în darea de seamă — călăuzit de sarcinile trasate de plenara C.C. al P.M.R. din 26—28 noiembrie 1958, de hotărîrile Conferinţei organizaţiei regionale de partid şi de propriile hotărîri, şi-a întocmit un plan concret de măsuri menite să asigure îndeplinirea tuturor sarcinilor economice sporite pentru anul 1959. Pe baza acestui plan, în organizaţiile de bază şi pe grupe sindicale au fost dezbătute în amănunţime sarcinile concrete ce revin fiecărui colectiv de muncă, au fost scoase la iveală noi capacităţi de producţie şi însemnate rezerve interne pentru creşterea producţiei şi productivităţii muncii. Ca urmare, colectivele de muncă din întreprinderile oraşului Mediaş, însufleţite de exemplul comuniştilor, s-au angajat să depăşească sarcinile de plan pentru anul 1959. în primul semestru, de pildă, planul producţiei globale a fost depăşit cu 2,6 la sută, realizîndu-se cu 1,1 la sută mai mult decit sarcina stabilită în planul de măsuri al Comitetului orășenesc de partid, dînd în același timp produse peste plan în valoare de 6 milioane lei, adică 64 la sută din angajamentul anual, în fruntea colectivelor de muncă, care au dat mai multe produse peste plan se situează întreprinderea „Salconserv“ cu 2.837.000 lei, „Vasia Vasilescu“ cu 1.660.000 lei şi altele. Faptul că Comitetul orăşenesc de partid a îndrumat concret organizaţiile de bază, pentru introducerea tehnicii noi, organizarea judicioasă a locului de muncă, ridicarea calificării profesionale a muncitorilor, în primul semestru a avut loc o creştere a productivităţii muncii cu 6,6 la sută faţă de sarcina planificată. O contribuţie însemnată a adus-o întreprinderea de gaz metan, care a depăşit în primul semestru indicii de creştere a productivităţii muncii cu 21,4 la sută. Preţul de cost pe ansamblul industriei orăşeneşti a fost redus cu 1,39 la sută faţă de sarcina planificată. O contribuţie însemnată la îndeplinirea sarcinilor de plan au adus-o cele 575 măsuri tehnico-organizatorice, din cele 675 propuse de muncitori, tehnicieni şi ingineri în consfătuirile de producţie la începutul acestui an şi care au un efect economic de 8.936.590 lei. în aplicarea măsurilor tehnico-organizatorice s-a evidenţiat întreprinderea de gaz metan, unde s-au aplicat pînă acum 46 propuneri, cu un efect economic de3.577.000 lei, întreprinderea degeamuri, unde s-au aplicat 44 de măsuri tehnico-organizatorice, care au un efect economic de 1.026.853 lei etc. Un loc important l-a ocupat în darea de seamă felul cum Comitetul orășenesc de partid şi organizaţiile de bază s-au ocupat de lărgirea mişcării de inovaţii şi raţionalizări în scopul realizării pe această cale a unor importante economii. în primul semestru numărul inovaţiilor propuse este de 601 faţă de 338 propuneri de inovaţii făcute in aceeaşi perioadă a anului trecut. Din totalul propunerilor de inovaţii au fost aplicate un număr de 284, faţă de 162 aplicate în aceeaşi perioadă a anului trecut, iar economiile antecalculate sunt de 6.026.000 lei faţă de 2.628.000 lei, în perioada corespunzătoare a anului 1958, în fruntea întreprinderilor care au obţinut cele mai bune rezultate în mişcarea de inovaţii se află Fabrică de geamuri, „Vitrometan“, „Emailul Roşu“ şi altele. Colectivele de muncă din întreprinderile oraşului Mediaş, în frunte cu comuniştii, au obţinut însemnate succese şi în lupta pentru a da patriei cu mai multe economii. Din angajamentul anual, de 25.568.000, lei s-au realizat în primul semestru 14.900.000 lei. Peste 1.400 muncitori şi 43 ingineri şi tehnicieni şi-au îndeplinit sarcina de a realiza o economie anuală de 1.000 lei şi respectiv 15.000— 20.000 lei. Cu toate realizările obţinute, darea de seamă a scos însă în evidenţă şi unele lipsuri în activitatea unor întreprinderi, care nu şi-au îndeplinit în întregime sarcinile de plan în primul semestru. Printre acestea sunt întreprinderea de construcţii montaje care a realizat planul numai 99 la sută, cooperativa „Meşteşugarul“ cu 88,3 la sută şi întreprinderea „Ideal“ cu 96 la sută. Plenara Comitetului orăşenesc de partid, ţinînd seama de hotărîrea plenarei C.C. al P.M.R. din 13—14 iulie a.c., a stabilit măsuri care să ducă la lichidarea rămînerii în urmă a întreprinderilor de felul celor arătate, în ce priveşte îndeplinirea planului de producţie. Darea de seamă s-a ocupat pe larg de felul cum au reuşit organizaţiile de bază să formeze în jurul lor puternice active fără de partid şi cum sunt folosite aceste active pentru îndeplinirea diferitelor sarcini ce au stat în faţa organizaţiilor de partid. Astăzi, în jurul organizaţiilor de bază munceşte un activ fără de partid compus din peste 2.400 tovarăşi, muncitori, tehnicieni, ingineri, economişti, cadre didactice şi alţii, cu cincizeci la sută mai mulţi decit în perioada corespunzătoare a anului trecut. Activul fără de partid constituie un sprijin de nădejde pentru organizaţiile de bază. Cu prilejul dezbaterii hotărîrii plenarei C.C. al P.M.R. din 13—14 iulie a.c. tovarăşii din activul fără de partid, alături de comunişti, au contribuit activ la scoaterea la iveală a noi şi însemnate rezerve interne,prin valorificarea cărora se vor obţine economii de peste 5.000.000 lei, îndrumate de Comitetul Orăşenesc de partid Mediaş, organizaţiile de bază au desfăşurat o susţinută muncă politică de educare a tovarăşilor din activ, considerîndu-i ca o rezervă de seamă pentru primirea în partid a celor mai buni muncitori. în primele 6 luni organizaţiile de bază au primit 173 candidaţi de partid şi 280 membri de partid. Cu simţ de răspundere au muncit pentru îmbunătăţirea compoziţiei sociale a partidului organizaţiile de bază de la „Emailul Roşu“, „Vitrometan“ şi altele. în ansamblul său darea de seamă a cuprins şi tratat principalele sarcini ce au stat în faţa organizaţiei orăşeneşti de partid, stabilind şi direcţiile în care trebuie concentrat efortul pentru îndeplinirea tuturor sarcinilor trasate de partid. A. GROZA DRUM NOU Pe locuri sterpe Locurile unde îţi trăieşti o parte din anii vieţii şi unde îţi hotărăşti drumul pe care apuci, rămîn neşterse în minte. Amintirea lor te face să retrăieşti clipele trecute cu intensitate şi cînd prilejul se iveşte te apropii de ele, te opreşti din drum, să retrăieşti totul aevea. Prietenul meu, care a absolvit şcoala profesională în primele promoţii ale Grupului şcolar „Steagul Roşu“ din Oraşul Stalin, zilele trecute mergea în concediu. In oraş s-a oprit să viziteze şcoala unde a învăţat tainele meseriei, să-şi vadă profesorii, maiştrii şi tovarăşii. Ne-am întîlnit la poarta uzinei în şuvoiul de muncitori, care după orele de muncă, inundase strada Poenelor. Emoţii, strigăte, îmbrăţişări. Mă rog, avea cuvîntul prietenia regăsită în Care alte dăţi fie făuream visuri şi idealuri pe care azi le-am îndeplinit. Am pornit spre Orașul ucenicilor, povestind pe nerăsuflate crîmpeie din activitatea noastră. In fața noii sculării prietenul meu s-a oprit brusc strîngîndu-mă de mînă . — Dar ce e aici, vreun palat ? — Da, e palatul muncitorilor sculeri din uzina noastră — i-am răspuns. Prietenul nu mă mai asculta, îmbrăţişase cu privirea clădirea care i-a vrăjit inima de la prima vedere. Am intrat să vizităm sculăria. In hala imensă, pe care instalaţiile electrice şi tuburile luminoase cu neon o gătesc de parcă ar fi în ajunul unui mare carnaval, maşinile aşezate în linie uruiau uşor, înălţînd simfonia noilor condiţii de lucru a muncitorilor sculeri. Prin ferestrele nesfîrşite lumina pătrundea ca într-o seră. Aplecaţi asupra strungului, frezei sau a menghinei, muncitorii îmbrăcaţi în salopete curate, ca într-un laborator, lucrau calm. Pe feţele lor vesele citeai mulţumire. Cu paşi sprinteni, inginerul S. Şerbănescu trecea spre o maşină să dea indicaţii. — E sculerul şef, i-am explicat tovarăşului meu. — Ei, de-aş fi şi eu aici!... (Prietenul meu este şi el inginer). La o freză am întîlnit pe tînărul Victor Negrea. Fredona o melodie, învîrtind de manivelele maşinii... — Zi-i înainte, că-i frumos, l-am îndemnat. Frezorul Negrea, crezînd că e vorba tot despre sculărie, a adăugat: — Desigur că-i frumoasă. Doar de aceea e o sculărie modernă! — Cum vă simţiţi în noua casă ? — Imaginaţi-vă condiţiile de viaţă dintr-o căsuţă cu pereţii afumaţi, schimbate cu altele dintr-un palat modern şi o să mă înţelegeţi... Ne-a amintit apoi cum de curînd muncitorii s-au adunat în miting, în această nouă sculărie, în care şi-au arătat bucuria cu care au primit hotărîrea C.C. al P.M.R. din 13—14 iulie a.c., privind noile condiţii de viaţă ale oamenilor muncii. S-au angajat acolo strungăriţa Egyed Iuliana, rectificatorul Bacea Vasile, ungătorul Pieptănaru Manole şi alţii, ca în noua sculărie să lucreze mai bine şi lupta pentru economii să o facă mai aprigă. Am plecat apoi prin toată secţia. Prietenul se minuna de tot ceea .Ce a putut să apară pe acest teren doar în cîţiva ani. Iată, îmi spunea el, aici erau atunci spini şi bălării. Uite colo, în locul acelei freze îmi puneam eu şapca în loc de poartă la fotbal (eu eram portarul echipei şcolii) iar în colţul celălalt era o groapă de bombă... Şi tot povestind aşa, umbrele serii încep să-i mîngîîe noii clădiri acoperişul. S-au aprins atunci tuburile luminoase, transformînd hala sculăriei într-o adevărată feerie. Totul părea luat dintr-un jurnal tehnicolor de cinematograf. Am plecat spre autobus. Prietenul îşi întorcea din cînd în cînd capul, privind impunătoarea clădire care se înălța mîndră pe locul sterp de altădată, ca un trofeu al strădaniilor depuse de muncitori. IANCU MOCANU, coresp. REDUC LA MINIM procentajul de rebuturi Tinerii de la Atelierele automotoare C.F.R. din Oraşul Stalin siînt hotărîţi să contribuie cu forţe înzecite la realizarea unui miliard lei economii peste plan pe întreaga economie naţională, Străduindu-se zilnic să economisească materie primă şi materiale cu mai multe. Unul din aceştia este şi L. Doboş, secretarul organizaţiei U.T.M. din sector, pe care l-am surprins discutînd cu Gheorghe Roman, responsabilul uneia dintre brigăzile de tineret care deserveşte banda de turnare. Secretarul se interesa ca de obicei de felul cum lucrează brigada. — Cum staţi în ultimele zile cu rebutul? — Ne menţinem la procentul de 2,5 la sută şi nu este voie să ajungem la mai mult, din contră, intenţia noastră este să scădem încă acest procent — răspunse prompt Roman. Din graficele brigăzilor, tov. Doboş şi-a notat în carnet economiile realizate de brigăzi de la începutul anului. După un mic calcul reiese că atît tinerii din brigada lui Roman cit şi cei din brigada condusă de Gheorghe Savin au realizat pînă la 1 august cite 1076 lei economii fiecare. Mai sînt şi alte cifre cu care se pot mîndri tinerii turnători. Faţă de coeficientul admis de 5 la sută, rebutul la saboţi a ajuns la 2,5 la sută. Brigada U.T.M. de muncă patriotică a realizat 3032 ore, economisind peste 30.000 lei. Din totalul economiilor realizate, prin reducerea rebutului, gospodărirea cu grijă a metalului, orele de muncă patriotică efectuate, rezultă că cei 58 de utemişti, din sector, au realizat pînă in prezent sarcina trasată de Conferinţa organizaţiei regionale de partid fiecărui muncitor, de a obţine pînă la sfîrşitul anului, economii în valoare de 1000 lei. Aceste rezultate au putut fi obţinute datorită faptului că sub conducerea organizaţiei de partid, organizaţia U.T.M. de secţie a orientat eforturile tineretului asupra problemelor cheie pe care le prezenta producţia. In perioada cînd la turnarea saboţilor rebutul depăşea coeficientul admis, această problemă a fost discutată în adunările generale. Aci, tinerii ajutați de conducerea sectorului au descoperit pe rînd cauzele procentajului mare de rebuturi și au făcut propuneri concrete în acest sens. Pînă atunci, formele prost executate erau lăsate pe bandă şi se turna în ele metalul topit din care cauză piesele ieşeau rebutate. Prima măsură pentru înlăturarea acestei situaţii, a fost că acei care executau ansamblarea formelor să distrugă formele de slabă calitate, punind formatorul să le execute de la început. Unii tineri spuneau nemulţumiţi: „de ce să se strice lucrul gata făcut?“ Comunistul Alexandru Mihăilescu, secretarul organizaţiei de partid din sector şi totodată şef de partidă, a adunat tinerii brigadieri şi le-a explicat de ce este importantă îmbunătăţirea calităţii formelor. „Prin formele pe care le executăm prost, facem rebut din metalul gata topit, şi aceasta este o pagubă considerabilă. Uite, de exemplu, dacă noi nu am realiza un procent aşa de mare de rebut, am putea depăşi planul şi în acelaşi timp, pentru aceeaşi cantitate de muncă să primim un Salar mai mare“. Tinerii au ascultat cu atenţie cuvintele comunistului Mihăilescu. Din ziua aceea, cele două brigăzi au început să-şi îmbunătăţească munca. La fiecare fază de lucru, incepind de la turnarea şi pînă la dezbaterea formelor, tinerii îşi controlează singuri calitatea lucrului, aşa incit din mina fiecăruia iese lucru de bună calitate. încă din primăvara acestui an, în sector au început o serie de lucrări pentru îmbunătăţirea procesului de producţie. In locul unui „munte“ de zgură adunat din lipsa mijloacelor de transport pînă la peretele turnătoriei, trebuia prelungit podul rulant, cu ajutorul căruia să se asigure aprovizionarea cuptorului. Vechiul sistem de eliminare a zgurei de la cuptor, trebuia înlocuit cu un canal de evacuare. Intr-una din adunările generale ale organizaţiei U.T.M. pe sector, s-a hotărît ca toţi utemiştii să formeze o brigadă de muncă patriotică şi să pornească apoi la treabă. Punctul de lucru tinerii şi l-au fixat tocmai la noile lucrări. De atunci, în fiecare săptămină puteau fi văzute echipele la cărarea zgurei, la săparea gropilor şi alte lucrări. S-a pornit o întrecere între tineri. Fiecare se străduia să realizeze cit mai devreme cele o sută ore muncă patriotică. Pentru aceasta, unii, cînd lucrau în schimbul doi, au venit înainte de masă la punctul de lucru, alţii s-au prezentat duminică dimineaţa. Primul pe sector care şi-a realizat cele 100 ore muncă patriotică a fost Gheorghe Tone. Exemplul lui a fost urmat de Petre Ungureanu, Dumitru Bîr- teanu, N. Lazăr, Nicolae Stoian şi alţii. 12 tineri brigadieri au realizat pînă în prezent peste 100 ore muncă patriotică. Fie piepturile lor în curînd va străluci insigna de brigadier. Tinerii turnători muncesc cu elan pentru a reduce şi mai mult rebutul şi a gospodări cu grijă materia primă şi materialele în scopul realizării a cu mai multe economii. în anii regimului capitalist situaţia pensionarilor era cum nu se poate mai precară. Despre soarta vitregă hărăzită de burghezie pensionarilor răzbeau ecouri dureroase în presa vremii, în 1932 (la 28 ianuarie), în nr. 8 din „Gazeta Transilvaniei“, în articolul intitulat „Congresul pensionarilor“, se spune între altele: „Pensionarii protestează cu toată tăria şi indignarea contra mutilării pensiilor, prin care li se răpesc în mod samavolnic drepturile cîştigate şi putinţa de trai“. Zadarnice erau însă toate protestele şi toate jalbele lor, în anii regimului nostru situaţia pensionarilor s-a îmbunătăţit an de an. Prin hotărirea plenarei C.C. al P.M.R. din 13-14 iulie a.c., pensiile de bătrîneţe au fost sporite cu 62 la sută, iar celelalte categorii de pensii mult mărite. Ni s-a asigurat nouă, pensionarilor, în anii aceştia care au trecut de la eliberare, o viaţă demnă, lipsită de grija zilei de mîine. Nu peste mult timp şi soţul meu Mihai Matia, tehnician la uzinele de tractoare „Ernst Thälmann“, va ieşi la pensie, în timp ce fiul nostru are putinţa să studieze la Moscova. Ce ne-am fi putut dori mai mult ? Iată de ce, laolaltă cu toţi pensionarii, ne exprimăm recunoştinţa fierbinte pentru partidul clasei muncitoare, prin grija căruia ni s-au asigurat cele mai bune condiţii de viaţă. SOFIA MATIA, pensionară, Oraşul Stalin, B-dul Lenin nr. 35 In aceste zile la Institutul politehnic din Oraşul Stalin (Urmare din pag. 1.) logie şi implicit a spiritului creator al studenţilor viitori ingineri, ţinînd seama de cele mai avansate realizări, vor primi un accent deosebit de pronunţat. In lumina hotărîrii partidului şi guvernului cu privire la îmbunătăţirea învăţămîmtului seral şi fără frecvenţă de cultură generală şi superior, cadrele tehnico-ştiiinţifice ale Institutului, sub îndrumarea organizaţiei de partid, fac de pe acum toate pregătirile necesare. Demne de menţionat sunt, printre altele, noul laborator de industrializare a lemnului, înzestrat cu utilaje moderne din ţară şi import (numai in aceste zile s-a primit o maşină de tracţiune şi compresiune din R. D. Germană), laboratorul de electrotehnică în cadrul căruia se preconizează introducerea de lucrări în domeniul automatizării, unde s-a procurat o bună parte din utilaj etc. O disciplină a cărei studiere temeinică se impune cu tărie, este rezistenţa materialelor. Tocmai de aceea factorii răspunzători din institut au luat măsuri pentru dublarea spaţiului destinat laboratorului de rezistenţă, studenţii puţind să găsească la reîntoarcerea în facultate aparate noi şi superioare, utilaje, instrumente de măsură în domeniul rezistenţei materialelor. De asemeni, laboratorul de analize tehnice a primit o serie de utilaje perfecţionate ca fotometrul rapid, cuptoare electrice şi altele, incit de acum pot fi executate numeroase lucrări în sprijinul întreprinderilor din oraş şi regiune (analize, expertize etc.), iar laboratorul de fizică dispune şi el de noi întăriri, ca acumulatori pentru asigurarea lucrărilor care necesită curent continuu. Pentru viitorul an universitar studenţii vor mai primi în folosinţă şi o nouă sală de lectură, pe lingă biblioteca institutului, înzestrată cu mobilier nou. La amenajarea laboratoarelor amintite, în afara cadrelor didactice a mai depus un interes dejosebit şi personalul tehnic, din care amintim pe muncitorul electrician loan Rusu, pe Cristea loan, Vasile Hurdugaci, Vladimir Sadovski, pe strungarul loan Adăscăliţei, iar din cadrul laboratorului de industrializare a lemnului s-au evidenţiat muncitorii Vasile Buzoiu, Páll Antal şi Nicolae Paraschiv. In centrul atenţieinoile cadre recrutaţi de în centrul atenţiei conducerii Institutului politehnic stă totodată pregătirea tinerilor întreprinderi şi sfaturile populare, candidaţi la examenul de burse, în vederea examenului de intrare în facultate, pentru care se ţin zilnic cursuri speciale. Cit priveşte asigurarea condiţiilor optime de studiu pentru muncitorii dornici să înveţe fără scoaterea lor din producţie, incepind cu noul an va funcţiona o secţie serală la facultatea de mecanică, respectiv pentru secţiile tehnologia construcţiilor de maşini, automobile şi tractoare. La celelalte secţii, precum şi pentru studenţii care nu locuiesc în oraş, vor funcţiona cursurile fără frecvenţă. Dornic să vadă învăţămîntul universitar al oraşului, Stalin mereu progresând, asigurîndu-i efectiv condiţiile unui puternic avînt, colectivul de muncă al Institutului politehnic, îndrumat de organizaţia de partid, depune eforturi susţinute, conştient fiind de nobila misiune ce-i revine în formarea cadrelor atît de aşteptate pe frontul construcţiei socialiste din patria noastră. 9 B 3K ést (step de Liidel După o zi de muncă şi arşiţă, simţi uneori dorinţa de a-ţi astîmpăra setea sorbind un pahar cu bere rece sau altă băutură răcoritoare. Intri deci, după cum e şi firesc, la primul restaurant care iţi iese în cale (să zicem la grădina „Unirea“ din Piaţa 30 Decembrie) şi aştepţi răbdător butelcuţa mult rivnită. Cînd în sfirşit, nea Gogu, ospătarul, te-a luat în „evidenţă“ şi te întreabă grăbit (şi ameţit de trăscău) ce-ţi pofteşte inima, îi răspunzi cu gîtul aproape uscat: — O bere, şi dacă se poate rece... După citeva clipe răsare pe masă sticla cu lichidul străveziu, la vederea căruia îţi lasă gura apă, îţi umpli frumuşel pocalul şi îl dai de duşcă. Dar, vai! Spetea e călduţă-călduţă şi cu un gust imprecis. îndată te cuprinde amărăciunea — răspunzînd gustului pe care l-ai „savurat“ — şi profiţi de apariţia satelitică a lui nea Gogu, ca să-i spui că a făcut desigur o confuzie, deoarece i-ai cerut o bere rece iar el ţi-a adus-o caldă. — Caldă? (Pe faţa lui poţi citi o uimire fără margini). Exclus şi nu se poate, vă rog frumos. Acum am scos-o din butoi, vă rog frumos. Şi pipăie sticla pe jumătate golita, vrînd să se încredinţeze dacă lucrurile stau chiar aşa. — Da’ în butoi aveţi gheaţă?... Nea Gogu răspunde candid: — A, nu, vă rog frumos! Avem apă, că gheaţa s-a topit de mult, vă rog frumos... Plin de mîhnire rogi pe o ospătară mărunţică, ce lucrează in aceeaşi tură cu nea Gogu, să-ţi aducă niţeluş condica de sugestii şi reclamaţii. — De ce? te întreabă dînsa cu o privire rece şi tăioasă, vrînd parcă să te înghită. — Păi, vrem s-o consultăm şi eventual s-o completăm şi noi... Condica de reclamaţii şi sugestii a restaurantului „Unirea“, este doldora de însemnări nostime şi instructive. Vreo doi-trei consumatori consemnează că au fost neglijent serviţi, cu lipsă la gramaj. Alţii dezisează că unii ospătari nu au o atitudine cuviincioasă faţă de clienţi. Totuşi după cum se vede,, ele au rămas fără rezultat. N-ar fi rău ca incepind de azi la restaurantul „Unirea“, asemenea cazuri să nu se mai repete, iar consumatorii să poată pleca mulţumiţi de la această unitate a T.A.P.L. Oraşul Stalin. I. GAJDO S-AU MUTAT ÎN CASA NOUĂ nr .■ An de raft se îmbunătăţesc condiţiile de viaţă, şi de locuit ale oamenilor muncii. Pentru muncitorii Combinatului chimic nr. 1 Făgăraş s-a construit în ultimii ani un întreg cartier muncitoresc, în care locuiesc peste 1.000 de familii ale muncitorilor din combinat. __________. :tiv____________ ----------------Tart--------------------ÎN CLIŞEU:Noul bloc pentru familişti, construit în colonia muncitorească-gară şi dat înfolosinţă în cinstea zilei de 23 August a muncitorilor de la Combinatul chimic nr. 1 Făgăraş. In noul bloc modern s-au şi mutat familiile muncitorului M. Florea şi a maistrului Lazăr Luca. A. SORCA, coresp. TIU 2 • H O ,BOI NOI UNITĂŢI COMERCIALE Reţeaua de magazine aparţinind O.C.L. Produse industriale din Oraşul Stalin, se dezvoltă neîncetat. în ultima perioadă au fost deschise 4 noi unităţi, printre care două magazine de mercerie-tricotaje, un magazin cu obiecte pentru cadouri şi o unitate pentru vînzarea mobilei in oraşul Zărneşti, în lunile iulie şi august, datorită eforturilor comune depuse de colectivul de conducte, de gestionari şi vînzători, volumul cheltuielilor de circulaţie la O.C.L. Produse industriale din Oraşul Stalin s-a redus cu 100.000 lei. Circumscripţii electorale fruntaşe în cadrul întrecerii patriotice Cu un avînt înflăcărat au răspuns oamenii muncii din oraşul Codlea la chemarea patriotică lansată de Sfatul popular al oraşului Baia Mare, cu privire la obţinerea de noi succese pe tărîm gospodăresc, social şi cultural, în întrecerea pornită pe circumscripţii s-au obţinut succese de seamă prin antrenarea tuturor cetăţenilor. Rezultatele obţinute au fost analizate de Comitetul executiv al sfatului popular al oraşului Codlea într-o şedinţă festivă. Din bilanţul rodnic de realizări se desprinde că în perioada de la 25 iunie la 18 august s-au zugrăvit 690 de case, faţă de 200 cîte au fost prevăzute, s-au construit trotuare pe o suprafaţă de 2050 m.p. în loc de 1845 m.p., s-au desfundat şanţuri pe o lungime de CAROL SZABÓ, Coresp. 2260 m.l. iar rigolele au fost curăţate pe o distanţă de 5368 m.l. etc. La aceste lucrări s-au efectuat un număr de aproape 17.000 ore muncă voluntară, iar valoarea lucrărilor se cifrează la peste 29.000 lei. Cele mai frumoase realizări în întrecerea patriotică au fost obţinute în circumscripţiile deputaţilor Para Vilma, Gh. Florescu, Blum Otto, N. Seceleanu şi Gh. Spinu, însemnate succese au fost obţinute şi de colectivul întreprinderii agro-zootehnice. Drapelul de circumscripţie fruntaşă a fost decernat circumscripţiei nr. 17, deputată Para Vilma, cîştigătoarea întrecerii patriotice intre circumscripțiile din oraşul Codlea. S. NICOLAE, coresp. Nr. 4587 Desfăşurarea acţiunilor pentru desecări în raionul Rupea Plini de însufleţire, oamenii muncii din raionul Rupea, răspund chemării partidului de a reda agriculturii cît mai multe terenuri prin acţiunea de desecări. Astfel, cetăţenii comunei Drăuşeni, în frunte cu comuniştii şi deputaţii în sfatul popular local au realizat planul de desecări prevăzut pentru anul 1959, în proporţie de 174 la sută, iar cetăţenii comunei Caţa l-au realizat 100 la sută. Nu acelaşi lucru se poate spune despre locuitorii comunei Homorod, care au rămas mult în urmă, îndeplinind planul la desecări doar în proporţie de 17 la sută, deşi au primit un sprijin susţinut din partea brigăzii de tineret care a săpat 800 m.c. pămînt. C. CONSTANTIN, coresp. Prin fabricile de cherestea din regiunea noastră Cel care vizitează astăzi U.I.L- urile din Orlat, Sibiu, Tălmaciu, Homorod, Zărneşti, Oraşul Stalin, Cernatu, Zăbrătău, situate pe teritoriul regiunii Stalin, rămîne plăcut impresionat, constatînd că ele şi-au schimbat total aspectul din trecut, devenind adevărate uzine. In locul vechilor ateliere ale fabricii din Sibiu, Vizitatorul va întîlni o fabrică nouă, modernă, cu un procent de mecanizare foarte mare. La fel stau lucrurile şi la fabricile din Cernatu, Homorod şi Zărneşti, care au suferit schimbări aproape structurale, fapt ce are drept rezultat creşterea capacităţii de producţie a acestora de 5 ori faţă de anul 1938. Adevărate şantiere va găsi la Orlat, Tălmaciu şi Zăbrătău unde acum se lucrează intens pentru mecanizarea introducerii buştenilor în hala gaterelor şi la reamplasarea maşinilor şi utilajelor, spre a corespunde unor linii tehnologice de fabricaţie moderne, ţinînd seama de tehnica cea mai înaintată in sectorul industrializării lemnului. Acestea sunt ultimele fabrici ale Trustului din oraşul Sibiu care se modernizează în prezent, restul unităţilor fiind mai de mult dotate din acest punct de vedere. Paralel cu mărturiile convingătoare despre noile condiţii tehnice de fabricaţie, vizitatorul fabricilor de astăzi va constata cu bucurie că aici s-au realizat succese deosebit de valoroase şi în sensul creşterii nivelului de trai material şi cultural al muncitorilor. Stînd de vorbă cu aceştia, va afla că în timp ce în anul 1938 plăteau o chirie ce reprezenta 25 la sută din cîştigul lor, astăzi trăiesc în locuinţe confortabile, construite de stat în ultimii ani, plătind chirie numai 4,6 la sută din venitul lunar. Va afla că în timp ce in anul 1938 un număr de 255 muncitori nu ştiau carte, în prezent 50 au şcoli medii, iar 60 au şcoli profesionale de specialitate. Că astăzi, un număr de 24 mii de muncitori urmează cursurile şcolilor superioare, iar din aceştia 23 au burse de stat, în timp ce înainte de război nici un fiu de muncitor de la aceste fabrici nu se găsea în învăţămîntul universitar. Mai departe, vizitatorul va afla că în prezent un număr de 66 foşti muncitori lucrează în calitate de tehnicieni, în timp ce în 1938 nici unul nu putea rîvni să se pregătească pentru acest scop. De asemeni, la staţiunile de odihnă şi în colonii au fost trimişi în acest an 243 de muncitori şi fii de muncitori, faţă de nici unul în trecut. Interesîndu-se mai îndeaproape, vizitatorul va afla şi alte noutăţi îmbucurătoare. Astfel nu-i va fi greu să afle că 66 muncitori şi-au construit in aceşti ani case, că 19 muncitori forestieri au astăzi motociclete şi 205 dispun de biciclete proprii că în fabrici au luat fiinţă cantine, funcţionează astăzi 16 formaţiuni artistice şi culturale, biblioteci cu peste 10.000 de volume, cluburi, că dispun de echipament artistic și sportiv etc., etc. Acestea sînt numai cîteva din realizările importante ale fabricilor de cherestea din regiunea noastră, fabrici care în anii regimului democrat popular s-au dezvoltat din plin, continuînd în permanență să se dezvolte cu avînt sporite O. IOAN, coresp.