Drum Nou, septembrie 1959 (Anul 16, nr. 4567-4592)

1959-09-01 / nr. 4567

. Tag.­t. VIAŢA DE PARTID Din activitatea organizaţiei de partid orăşeneşti Mediaş De curind a avut loc la Me­diaş plenara Comitetului orăşe­nesc de partid in care a fost a­­nalizat felul cum au muncit membrii biroului, ai comitetului şi organizaţiile de partid, pen­tru îndeplinirea sarcinilor eco­nomice ce le-au revenit în pri­mul semestru din acest an. Darea de seamă prezentată în faţa plenarei a reflectat in cea mai mare parte activitatea des­făşurată de întreaga organizaţie orăşenească de partid. Comite­tul orăşenesc de partid — s-a arătat în darea de seamă — că­lăuzit de sarcinile trasate de ple­nara C.C. al P.M.R. din 2­6—28 noiembrie 1958, de hotărîrile Conferinţei organizaţiei regiona­le de partid şi de propriile hotă­­rîri, şi-a întocmit un plan con­cret de măsuri menite să asigure îndeplinirea tuturor sarcinilor economice sporite pentru anul 1959. Pe baza acestui plan, în orga­nizaţiile de bază şi pe grupe sin­dicale au fost dezbătute în a­­mănunţime sarcinile concrete ce revin fiecărui colectiv de mun­că, au fost scoase la iveală noi capacităţi de producţie şi în­semnate rezerve interne pentru creşterea producţiei şi producti­vităţii muncii. Ca urmare, co­lectivele de muncă din între­prinderile oraşului Mediaş, în­sufleţite de exemplul comuniş­tilor, s-au angajat să depăşească sarcinile de plan pentru anul 1959. în primul semestru, de pildă, planul producţiei globa­le a fost depăşit cu 2,6 la sută, realizîndu-se cu 1,1 la sută mai mult decit sarcina stabilită în planul de măsuri al Comitetu­lui orășenesc de partid, dînd în același timp produse peste plan în valoare de 6 milioane lei, adică 64 la sută din angaja­mentul anual, în fruntea colectivelor de mun­că, care au dat mai multe pro­duse peste plan se situează între­prinderea „Salconserv“ cu 2.837.000 lei, „Vasia Vasilescu“ cu 1.660.000 lei şi altele. Faptul că Comitetul orăşenesc de partid a îndrumat concret organizaţiile de bază, pentru in­troducerea tehnicii noi, organi­zarea judicioasă a locului de muncă, ridicarea calificării pro­fesionale a muncitorilor, în pri­mul semestru a avut loc o creş­tere a productivităţii muncii cu 6,6 la sută faţă de sarcina pla­nificată. O contribuţie însemna­tă a adus-o întreprinderea de gaz metan, care a depăşit în pri­mul semestru indicii de creştere a productivităţii muncii cu 21,4 la sută. Preţul de cost pe an­samblul industriei orăşeneşti a fost redus cu 1,39 la sută faţă de sarcina planificată. O contribuţie însemnată la în­deplinirea sarcinilor de plan au adus-o cele 575 măsuri teh­­nico-organizatorice, din cele 675 propuse de muncitori, tehnicieni şi ingineri în consfătuirile de producţie la începutul acestui an şi care au un efect economic de 8.936.590 lei. în aplicarea măsurilor tehnico-organizatorice s-a evidenţiat întreprinderea de gaz metan, unde s-au aplicat pînă acum 46 propuneri, cu un efect economic de­­3.577.000 lei, întreprinderea de­­geamuri, un­de s-au aplicat­­ 44 de măsuri tehnico-organizatorice, care au un efect economic de 1.026.853 lei etc. Un loc important l-a ocupat în darea de seamă felul cum Co­mitetul orășenesc de partid şi organizaţiile de bază s-au ocu­pat de lărgirea mişcării de ino­vaţii şi raţionalizări în scopul realizării pe această cale a unor importante economii. în primul semestru numărul inovaţiilor propuse este de 601 faţă de 338 propuneri de inovaţii făcute in aceeaşi perioadă a anului tre­cut. Din totalul propunerilor de inovaţii au­ fost aplicate un nu­măr de 284, faţă de 162 apli­cate în aceeaşi perioadă a anu­lui trecut, iar economiile ante­­calculate sunt de 6.026.000 lei faţă de 2.628.000 lei, în pe­rioada corespunzătoare a anu­lui 1958, în fruntea întreprin­derilor care au obţinut cele mai bune rezultate în mişcarea de inovaţii se află Fabrică de gea­muri, „Vitrometan“, „Emailul Roşu“ şi altele. Colectivele de muncă din în­treprinderile oraşului Mediaş, în frunte cu comuniştii, au obţinut însemnate succese şi în lupta pentru a da patriei cu­ mai mul­te economii. Din angajamentul anual, de 25.568.000, lei s-au realizat în primul semestru 14.900.000 lei. Peste 1.400 mun­citori şi 43 ingineri şi tehnicieni şi-au îndeplinit sarcina de a realiza o economie anuală de 1.000 lei şi respectiv 15.000— 20.000 lei. Cu toate realizările obţinute, darea de seamă a scos însă în evidenţă şi unele lipsuri în activitatea unor întreprinderi, care nu şi-au îndeplinit în în­tregime sarcinile de plan în pri­mul semestru. Printre acestea sunt întreprinderea de construcţii montaje care a realizat planul numai 99 la sută, cooperativa „Meşteşugarul“ cu 88,3 la sută şi întreprinderea „Ideal“ cu 96 la sută. Plenara Comitetului orăşenesc de partid, ţinînd seama de ho­­tărîrea plenarei C.C. al P.M.R. din 13—14 iulie a.c., a stabilit măsuri care să ducă la lichida­rea rămînerii în urmă a între­prinderilor de felul celor arătate, în ce priveşte îndeplinirea pla­nului de producţie. Darea de seamă s-a ocupat pe larg de felul cum au reuşit organizaţiile de bază să formeze în jurul lor puternice active fă­ră de partid şi cum sunt folosite aceste active pentru îndeplini­rea diferitelor sarcini ce au stat în faţa organizaţiilor de partid. Astăzi, în jurul organizaţiilor de bază munceşte un activ fără de partid compus din peste 2.400 tovarăşi, muncitori, tehnicieni, ingineri, economişti, cadre di­dactice şi alţii, cu cincizeci la sută mai mulţi decit în perioada corespunzătoare a anului trecut. Activul fără de partid constituie un sprijin de nădejde pentru organizaţiile de bază. Cu prile­jul dezbaterii hotărîrii plenarei C.C. al P.M.R. din 13—14 iulie a.c. tovarăşii din activul fără de partid, alături de comunişti, au contribuit activ la scoaterea la iveală a noi şi însemnate rezerve interne,­­prin­ valorificarea cărora se vor obţine economii de peste 5.000.000 lei, îndrumate de Co­mitetul Orăşenesc de partid Me­diaş, organizaţiile de bază au desfăşurat o susţinută muncă politică de educare a tovarăşi­lor din activ, considerîndu-i ca o rezervă de seamă pentru pri­mirea în partid a celor mai buni muncitori. în primele 6 luni or­ganizaţiile de bază au primit 173 candidaţi de partid şi 2­80 membri de partid. Cu simţ de răspundere au muncit pentru îmbunătăţirea compoziţiei socia­le a partidului organizaţiile de bază de la „Emailul Roşu“, „Vi­trometan“ şi altele. în ansamblul său darea de sea­mă a cuprins şi tratat princi­palele sarcini ce au stat în faţa organizaţiei orăşeneşti de par­tid, stabilind şi direcţiile în ca­re trebuie concentrat efortul pentru îndeplinirea tuturor sar­cinilor trasate de partid. A. GROZA DRUM NOU Pe locuri sterpe Locurile unde îţi trăieşti o parte din anii vieţii şi unde îţi hotărăşti drumul pe care apuci, rămîn neşterse în minte. Amintirea lor te face să retrăieşti clipele trecute cu intensitate şi cînd prilejul se iveşte te apropii de ele, te opreşti din drum, să retrăieşti to­tul aevea. Prietenul meu, care a ab­solvit şcoala profesională în primele promoţii ale Grupului şcolar „Steagul Roşu“ din Oraşul Stalin, zilele tre­cute mergea în concediu. In oraş s-a oprit să viziteze şcoala unde a învăţat tainele meseriei, să-şi vadă profesorii, maiştrii şi tovarăşii. Ne-am întîlnit la poarta uzinei în şu­voiul de muncitori, care după orele de muncă, inundase strada Poe­­nelor. Emoţii, strigăte, îmbrăţişări. Mă rog, avea cuvîntul prietenia regă­sită în Care alte dăţi fie făuream vi­suri şi idealuri pe care azi le-am în­deplinit. Am pornit spre Orașul uce­nicilor, povestind pe nerăsuflate crîm­­peie din activitatea noastră. In fața noii sculării prietenul meu s-a oprit brusc strîngîndu-mă de mînă . — Dar ce e aici, vreun palat ? — Da, e palatul muncitorilor sculeri din uzina noastră — i-am răspuns. Prietenul nu mă mai asculta, îm­brăţişase cu privirea clădirea care i-a vrăjit inima de la prima vedere. Am intrat să vizităm sculăria. In hala imensă, pe care instalaţiile electrice şi tuburile luminoase cu neon o gătesc de parcă ar fi în ajunul unui mare carnaval, maşinile aşezate în linie uruiau uşor, în­ălţînd simfo­nia noilor condiţii de lucru a mun­citorilor sculeri. Prin ferestrele nesfîrşite lumina pă­trundea ca într-o seră. Aplecaţi a­­supra strungului, frezei sau a men­ghinei, muncitorii îmbrăcaţi în salo­pete curate, ca într-un laborator, lu­crau calm. Pe feţele lor vesele citeai mulţumire. Cu paşi sprinteni, inginerul S. Şerbănescu trecea spre o maşină să dea indicaţii. — E sculerul şef, i-am explicat to­varăşului meu. —­ Ei, de-aş fi şi eu aici!... (Prie­tenul meu este şi el inginer). La o freză am întîlnit pe tînărul Victor Negrea. Fredona o melodie, învîrtind de manivelele maşinii... — Zi-i înainte, că-i frumos, l-am îndemnat. Frezorul Negrea, crezînd că e vorba tot despre sculărie, a adău­gat: — Desigur că-i frumoasă. Doar de aceea e o sculărie modernă! — Cum vă simţiţi în noua casă ? — Imaginaţi-vă condiţiile de viaţă dintr-o căsuţă cu pereţii afumaţi, schimbate cu altele dintr-un palat modern şi o să mă înţelegeţi... Ne-a amintit apoi cum de curînd muncitorii s-au adunat în miting, în această nouă sculărie, în care şi-au arătat bucuria cu care au primit ho­­tărîrea C.C. al P.M.R. din 13—14 iulie a.c., privind noile condiţii de viaţă ale oamenilor muncii. S-au anga­jat acolo strungăriţa Egyed Iuliana, rectificatorul Bacea Vasile, ungătorul Pieptănaru Manole şi alţii, ca în­­ noua sculărie să lu­creze mai bine şi lupta pentru eco­nomii să o facă mai aprigă. Am plecat apoi prin toată secţia. Prietenul se minuna de tot ceea .Ce a putut să apară pe acest teren doar în cîţiva ani. Iată, îmi spunea el, aici erau a­­tunci spini şi bălării. Uite colo, în locul acelei freze îmi puneam eu şapca în loc de poartă la fotbal (eu eram portarul echipei şcolii) iar în colţul celălalt era o groapă de bom­bă... Şi tot povestind aşa, umbrele serii încep să-i mîngîîe noii clădiri acoperişul. S-au aprins atunci tubu­rile luminoase, transformînd hala sculăriei într-o adevărată feerie. To­tul părea luat dintr-un jurnal tehnico­­lor de cinematograf. Am plecat spre autobus. Prietenul îşi întorcea din cînd în cînd capul, privind impună­toarea clădire care se înălța mîndră pe locul sterp de altădată, ca un tro­feu al strădaniilor depuse de munci­tori. IANCU MOCANU, coresp. REDUC LA MINIM procentajul de rebuturi Tinerii de la Atelierele auto­motoare C.F.R. din Oraşul Sta­lin siînt hotărîţi să contribuie cu forţe înzecite la realizarea unui miliard lei economii peste plan pe întreaga economie naţională, Străduindu-se zilnic să economi­sească materie primă şi mate­riale cu­ mai multe. Unul din a­­ceştia este şi L. Doboş, secretarul organizaţiei U.T.M. din sector, pe care l-am surprins discutînd cu Gheorghe Roman, responsabilul uneia dintre brigăzile de tineret care deserveşte banda de tur­nare. Secretarul se interesa ca de obicei de felul cum lucrează brigada. — Cum staţi în ultimele zile cu rebutul? — Ne menţinem la procentul de 2,5 la sută şi nu este voie să ajungem la mai mult, din con­tră, intenţia noastră este să scă­dem încă acest procent — răs­punse prompt Roman. Din graficele brigăzilor, tov. Doboş şi-a notat în carnet eco­nomiile realizate de brigăzi de la începutul anului. După un mic calcul reiese că atît tinerii din brigada lui Roman cit şi cei din brigada condusă de Gheor­­ghe Savin au realizat pînă la 1 august cite 1076 lei economii fiecare. Mai sînt şi alte cifre cu care se pot m­îndri tinerii turnători. Faţă de coeficientul admis de 5 la sută, rebutul la saboţi a a­­juns la 2,5 la sută. Brigada U.T.M. de muncă patriotică a realizat 3032 ore, economisind peste 30.000 lei. Din totalul eco­nomiilor realizate, prin reduce­rea rebutului, gospodărirea cu grijă a metalului, orele de mun­că patriotică efectuate, rezultă că cei 58 de utemişti, din sector, au realizat pînă in prezent sar­cina trasată de Conferinţa or­ganizaţiei regionale de partid fiecărui muncitor, de a obţine pînă la sfîrşitul anului, econo­mii în valoare de 1000 lei. Aceste rezultate au putut fi obţinute datorită faptului că sub conducerea organizaţiei de partid, organizaţia U.T.M. de secţie a orientat eforturile tine­retului asupra problemelor cheie pe care le prezenta producţia. In perioada cînd la turnarea saboţilor rebutul depăşea coefi­cientul admis, această proble­mă a fost discutată în adunările generale. Aci, tinerii ajutați de conducerea sectorului au desco­perit pe rînd cauzele procenta­jului mare de rebuturi și au fă­cut propuneri concrete în acest sens. Pînă atunci, formele prost executate erau lăsate pe bandă şi se turna în ele metalul topit din care cauză piesele ieşeau re­but­ate. Prima măsură pentru în­lăturarea acestei situaţii, a fost că acei care executau ansam­­blarea formelor să distrugă for­mele de slabă calitate, punind formatorul să le execute de la început. Unii tineri spuneau nemulţumiţi: „de ce să se strice lucrul gata făcut?“ Comunistul Alexandru Mihăilescu, secreta­rul organizaţiei de partid din sector şi totodată şef de parti­dă, a adunat tinerii brigadieri şi le-a explicat de ce este im­portantă îmbunătăţirea calită­ţii formelor. „Prin formele pe care le executăm prost, facem rebut din metalul gata topit, şi aceasta este o pagubă consi­derabilă. Uite, de exemplu, da­că noi nu am realiza un procent aşa de mare de rebut, am putea depăşi planul şi în acelaşi timp, pentru aceeaşi cantitate de muncă să primim un Salar mai mare“. Tinerii au ascultat cu atenţie cuvintele comunistului Mihăi­lescu. Din ziua aceea, cele două brigăzi au început să-şi îmbu­nătăţească munca. La fiecare fază de lucru, incepind de la turnarea şi pînă la dezbaterea formelor, tinerii îşi controlează singuri calitatea lucrului, aşa incit din mina fiecăruia iese lu­cru de bună calitate. încă din primăvara acestui an, în sector au început o serie de lucrări pentru îmbunătăţirea procesului de producţie. In locul unui „munte“ de zgură adunat din lipsa mijloacelor de tran­sport pînă la peretele turnăto­riei, trebuia prelungit podul ru­lant, cu ajutorul căruia să se asigure aprovizionarea cuptoru­lui. Vechiul sistem de elimi­nare a zgurei de la cuptor, tre­buia înlocuit cu un canal de e­­vacuare. Intr-una din adunările generale ale organizaţiei U.T.M. pe sector, s-a hotărît ca toţi u­­temiştii să formeze o brigadă de muncă patriotică şi să por­nească apoi la treabă. Punctul de lucru tinerii şi l-au fixat toc­mai la noile lucrări. De atunci, în fiecare săptămină puteau fi văzute echipele la cărarea zgu­rei, la săparea gropilor şi alte lucrări. S-a pornit o întrecere între tineri. Fiecare se străduia să realizeze cit mai devreme cele o sută ore muncă patrioti­că. Pentru aceasta, unii, cînd lucrau în schimbul doi, au venit înainte de masă la punctul de lucru, alţii s-au prezentat du­minică dimineaţa. Primul pe sector care şi-a realizat cele 100 ore muncă pa­triotică a fost Gheorghe Tone. Exemplul lui a fost urmat de Petre Ungureanu, Dumitru Bîr- teanu, N. Lazăr, Nicolae Stoian şi alţii. 12 tineri brigadieri au realizat pînă în prezent peste 100 ore muncă patriotică. Fie piepturile lor în curînd va stră­luci insigna de brigadier. Tinerii turnători muncesc cu elan pen­tru a reduce şi mai mult rebu­tul şi a gospodări cu grijă ma­teria primă şi materialele în scopul realizării a cu­ mai multe economii. în anii regimului capitalist si­tuaţia pensionarilor era cum nu se poate mai precară. Despre soar­ta vitregă hărăzită de burghezie pensionarilor răzbeau ecouri du­reroase în presa vremii, în 1932 (la 28 ianuarie), în nr. 8 din „Gazeta Transilvaniei“, în articolul intitulat „Congresul pensionarilor“, se spune între altele: „Pensionarii protestează cu toată tăria şi indignarea con­tra mutilării pensiilor, prin care li se răpesc în mod samavolnic drepturile cîştigate şi putinţa de trai“. Zadarnice erau însă toate pro­testele şi toate jalbele lor, în anii regimului nostru si­tuaţia pensionarilor s-a îmbu­nătăţit an de an. Prin hotărirea plenarei C.C. al P.M.R. din 13-14 iulie a.c., pensiile de bătrîneţe au fost sporite cu 62­ la sută, iar celelalte categorii de pensii mult mărite. Ni s-a asigurat nouă, pensionarilor, în anii aceştia care au trecut de la eliberare, o viaţă demnă, lipsită de grija zilei de mîine. Nu peste mult timp şi soţul m­eu Mihai Matia, tehnician la uzinele de tractoa­re „Ernst Thälmann“, va ieşi la pensie, în timp ce fiul nostru are putinţa să studieze la Mos­cova. Ce ne-am fi putut dori mai mult ? Iată de ce, laolaltă cu toţi pensionarii, ne exprimăm recu­noştinţa fierbinte pentru parti­dul clasei muncitoare, prin grija căruia ni s-au asigurat cele mai bune condiţii de viaţă. SOFIA MATIA, pensionară, Oraşul Stalin, B-dul Lenin nr. 35 In aceste zile la Institutul politehnic din Oraşul Stalin (Urmare din pag. 1.) logie şi implicit a spiritului creator al studenţilor viitori ingineri, ţinînd seama de cele mai avansate realizări, vor primi un accent deosebit de pronunţat. In lumina hotărîrii partidului şi guvernului cu pri­vire la îmbunătăţirea învăţă­­mîmtului seral şi fără frecvenţă de cultură generală şi superior, cadrele tehnico-ştiiinţifice ale Institutului, sub îndrumarea or­ganizaţiei de partid, fac de pe acum toate pregătirile nece­sare. Demne de menţionat sunt, printre altele, noul laborator de industrializare a lemnului, înzestrat cu utilaje moderne din ţară şi import (numai in aceste zile s-a primit o maşină de tracţiune şi compresiune din R. D. Germană), laboratorul de electro­tehnică în cadrul că­ruia se preconizează introduce­rea de lucrări în domeniul au­tomatizării, unde s-a procurat o bună parte din utilaj etc. O disciplină a cărei studiere temeinică se impune cu tărie, este rezistenţa materialelor. Tocmai de aceea factorii răs­punzători din institut au luat măsuri pentru dublarea spaţiu­lui destinat laboratorului de re­zistenţă, studenţii puţind să găsească la reîntoarcerea în facultate aparate noi şi supe­rioare, utilaje, instrumente de măsură în domeniul rezistenţei materialelor. De asemeni, labo­ratorul de analize tehnice a primit o serie de utilaje perfec­ţionate ca fotometrul rapid, cuptoare electrice şi altele, incit de acum pot fi executate numeroase lucrări în sprijinul întreprinderilor din oraş şi re­giune (analize, expertize etc.), iar laboratorul de fizică dispune şi el de noi întăriri, ca acumu­latori pentru asigurarea lu­crărilor care necesită curent continuu. Pentru viitorul an universi­tar studenţii vor mai primi în folosinţă şi o nouă sală de lectură, pe lingă biblioteca in­stitutului, înzestrată cu mobi­lier nou. La amenajarea laboratoarelor amintite, în afara cadrelor di­dactice a mai dep­us un interes dejosebit şi personalul tehnic, din care amintim pe muncito­rul electrician loan Rusu, pe Cristea loan, Vasile Hurdugaci, Vladimir Sadovski, pe strunga­rul loan Adăscăliţei, iar din cadrul laboratorului de indus­trializare a lemnului s-au evi­denţiat muncitorii Vasile Bu­­zoiu, Páll Antal şi Nicolae Pa­­raschiv. In centrul atenţiei­­noile cadre recrutaţi de în centrul a­­tenţiei conduce­rii Institutului politehnic stă totodată pregă­tirea tinerilor întreprinderi şi sfaturile populare, candidaţi la examenul de burse, în vederea examenului de intrare în facul­tate, pentru care se ţin zilnic cursuri speciale. Cit priveşte asigurarea condiţiilor optime de studiu pentru muncitorii dor­nici să înveţe fără scoaterea lor din producţie, incepind cu noul an va funcţiona o secţie serală la facultatea de mecanică, res­pectiv pentru secţiile tehnologia construcţiilor de maşini, au­tomobile­ şi tractoare. La cele­lalte secţii, precum şi pentru studenţii care nu locuiesc în oraş, vor funcţiona cursurile fără frecvenţă. Dornic să vadă învăţămîntul universitar al oraşului, Stalin mereu progresând, asigurîndu-i efectiv condiţiile unui puter­nic avînt, colectivul de muncă al Institutului politehnic, în­drumat de organizaţia de par­tid, depune eforturi susţinute, conştient fiind de nobila misiu­ne ce-i revine în formarea ca­drelor atît de aşteptate pe fron­tul construcţiei socialiste din patria noastră. 9 B 3K ést (step de Liidel După o zi de muncă şi arşiţă, simţi uneori dorinţa de a-ţi a­­stîmpăra setea sorbind un pahar cu bere rece sau altă băutură răcoritoare. Intri deci, după cum e şi firesc, la primul restaurant care iţi iese în cale (să zicem la grădina „Unirea“ din Piaţa 30 Decembrie) şi aştepţi răbdă­tor butelcuţa mult rivnită. Cînd în sfirşit, nea Gogu, os­pătarul, te-a luat în „evidenţă“ şi te întreabă grăbit (şi ameţit de trăscău) ce-ţi pofteşte inima, îi răspunzi cu gîtul­­ aproape uscat: — O bere, şi dacă se poate rece... După cit­ev­a clipe răsare pe masă sticla cu lichidul străveziu, la vederea căruia îţi lasă gura apă, îţi umpli frumuşel pocalul şi îl dai de duşcă. Dar, vai! Spe­tea e călduţă-călduţă şi cu un gust imprecis. îndată te cuprin­de amărăciunea — răspunzînd gustului pe care l-ai „savurat“ — şi profiţi de apariţia sateli­­tică a lui nea Gogu, ca să-i spui că a făcut desigur o confuzie, deoarece i-ai cerut o bere rece iar el ţi-a adus-o caldă. — Caldă? (Pe faţa lui poţi citi o uimire fără margini). Ex­clus şi nu se poate, vă rog fru­mos. Acum am scos-o din butoi, vă rog frumos. Şi pipăie sticla pe jumătate golita, vrînd să se încredinţeze dacă lucrurile stau chiar aşa. — Da’ în butoi aveţi gheaţă?... Nea Gogu răspunde candid: — A, nu, vă rog frumos! Avem apă, că gheaţa s-a topit de mult, vă rog frumos... Plin de mîhnire rogi pe o os­pătară mărunţică, ce­ lucrează in aceeaşi tură cu nea Gogu, să-ţi aducă niţeluş condica de suges­tii şi reclamaţii. — De ce? te întreabă dînsa cu o privire rece şi tăioasă, vrînd parcă să te înghită. — Păi, vrem s-o consultăm şi eventual s-o completăm şi noi... Condica de reclamaţii şi su­gestii a restaurantului „Unirea“, este doldora de însemnări nos­time şi instructive. Vreo doi-trei consumatori consemnează că au fost neglijent serviţi, cu lipsă la gramaj. Alţii dezisează că u­­nii ospătari nu au o atitudine cuviincioasă faţă de clienţi. To­tuşi după cum se vede,, ele au rămas fără rezultat. N-ar fi rău ca incepind de azi la restaurantul „Unirea“, ase­menea cazuri să nu se mai re­pete, iar consumatorii să poată pleca mulţumiţi de la această unitate a T.A.P.L. Oraşul Stalin. I. GAJDO S-AU MUTAT ÎN CASA NOUĂ nr .■ An de raft se îmbunătăţesc condiţiile de viaţă, şi de locuit ale oamenilor muncii. Pentru muncitorii Combinatu­lui chimic nr. 1 Făgăraş s-a construit în ultimii ani un întreg cartier munci­toresc, în care locuiesc peste 1.000 de familii ale muncitorilor din combinat.­­ __________. :tiv____________ ----------------Tart--------------------­ÎN CLIŞEU:­Noul bloc pentru fami­lişti, construit în colonia muncitoreas­­că-gară şi dat în­­folosinţă în cinstea zilei de 23 August a muncitorilor de la Combinatul chimic nr. 1 Făgăraş. In noul bloc modern s-au şi mutat familiile muncitorului M. Florea şi a maistru­lui Lazăr Luca. A. SORCA, coresp. TIU 2 • H O ,BOI NOI UNITĂŢI COMERCIALE Reţeaua de magazine aparţi­­nind O.C.L. Produse industriale din Oraşul Stalin, se dezvoltă neîncetat. în ultima perioadă au fost deschise 4 noi unităţi, prin­tre care două magazine de mer­cerie-tricotaje, un magazin cu obiecte pentru cadouri şi o uni­tate pentru vînzarea mobilei in oraşul Zărneşti, în lunile iulie şi august, da­torită eforturilor comune depuse de colectivul de conducte, de gestionari şi vînzători, volumul cheltuielilor de circulaţie la O.C.L. Produse industriale din Oraşul Stalin s-a redus cu 100.000 lei. Circumscripţii electorale fruntaşe în cadrul întrecerii patriotice Cu un avînt înflăcărat au răs­puns oamenii muncii din oraşul Codlea la chemarea patriotică lan­­sată­ de Sfatul popular al oraşu­lui Baia Mare, cu privire la ob­ţinerea de noi succese pe tărîm gospodăresc, social şi cultural, în întrecerea pornită pe cir­cumscripţii s-au obţinut succese de seamă prin antrenarea tutu­ror cetăţenilor. Rezultatele ob­ţinute au fost analizate de Co­mitetul executiv al sfatului popular al oraşului Codlea într-o şedinţă festivă. Din bilanţul rod­nic de realizări se desprinde că în perioada de la 25 iunie la 18 august s-au zugrăvit 690 de ca­se, faţă de 200 cîte au fost pre­văzute, s-au construit trotuare pe o suprafaţă de 2050 m.p. în loc de 1845 m.p., s-au desfun­­­dat şanţuri pe o lungime de CAROL SZABÓ, Coresp. 2260 m­.l. iar rigolele au fost cu­răţate pe o distanţă de 5368 m.l. etc. La aceste lucrări s-au efec­tuat un număr de aproape 17.000 ore muncă voluntară, iar valoarea lucrărilor se cifrează la peste 29.000 lei. Cele mai fru­moase realizări în întrecerea pa­triotică au fost obţinute în cir­cumscripţiile deputaţilor Para Vilma, Gh. Florescu, Blum Otto, N. Seceleanu şi Gh. Spinu, în­semnate succese au fost obţi­nute şi de colectivul întreprin­derii agro-zootehnice. Drapelul de circumscripţie fruntaşă a fost decernat circum­scripţiei nr. 17, deputată Para Vilma, cîştigătoarea întrecerii patriotice intre circumscripțiile din oraşul Codlea. S. NICOLAE, coresp. Nr. 4587 Desfăşurarea acţiunilor pentru desecări în raionul Rupea Plini de însufleţire, oamenii muncii din raionul Rupea, răs­pund chemării partidului de a reda agriculturii cît mai multe terenuri prin acţiunea de dese­cări. Astfel, cetăţenii comunei Drăuşeni, în frunte cu comuniş­tii şi deputaţii în sfatul popular local au realizat planul de de­secări prevăzut pentru anul 1959, în proporţie de 174 la su­tă, iar cetăţenii comunei Caţa l-au realizat 100 la sută. Nu a­­celaşi lucru se poate spune des­pre locuitorii comunei Homorod, care au rămas mult în urmă, îndeplinind planul la desecări doar în proporţie de 17 la sută, deşi au primit un sprijin susţi­nut din partea brigăzii de ti­neret care a săpat 800 m.c. pă­­mînt. C. CONSTANTIN, coresp. Prin fabricile de cherestea din regiunea noastră Cel care vizitează astăzi U.I.L- urile din Orlat, Sibiu, Tălmaciu, Homorod, Zărneşti, Oraşul Sta­lin, Cernatu, Zăbrătău, situate pe teritoriul regiunii Stalin, ră­­mîne plăcut impresionat, con­­statînd că ele şi-au schimbat total aspectul din trecut, deve­nind adevărate uzine. In locul vechilor ateliere ale fabricii din Sibiu, Vizitatorul va întîlni o fabrică nouă, modernă, cu u­n procent de mecanizare foarte mare. La fel stau lucru­rile şi la fabricile din Cernatu, Homorod şi Zărneşti, care au suferit schimbări aproape struc­turale, fapt ce are drept rezul­tat creşterea capacităţii de pro­ducţie a acestora de 5 ori faţă de anul 1938. Adevărate şantiere va găsi la Orlat, Tălmaciu şi Zăbrătău un­de acum se lucrează intens pentru mecanizarea introducerii buştenilor în hala gaterelor şi la reamplasarea maşinilor şi utilajelor, spre a corespunde­ unor linii tehnologice de fabri­caţie moderne, ţinînd seama de tehnica cea mai înaintată in sectorul industrializării lemnu­lui. Acestea sunt ultimele fabrici ale Trustului din oraşul Sibiu care se modernizează în pre­zent, restul unităţilor fiind mai de mult dotate din acest punct de vedere. Paralel cu mărturiile convin­gătoare despre n­oile condiţii tehnice de fabricaţie, vizitatorul fabricilor de astăzi va constata cu bucurie că aici s-au realizat succese deosebit de valoroase şi în sensul creşterii nivelului de trai material şi cultural al mun­citorilor. Stînd de vorbă cu a­­ceştia, va afla că în timp ce în anul 1938 plăteau o chirie ce re­prezenta 25 la sută din cîştigul lor, astăzi trăiesc în locuinţe confortabile, construite de stat în ultimii ani, plătind chirie num­ai 4,6 la sută din venitul lunar. Va afla că în timp ce in anul 1938 un număr de 255 mun­citori nu ştiau carte, în prezent 50 au şcoli medii, iar 60 au şcoli profesionale de specialitate. Că astăzi, un număr de 24 mii de muncitori urmează cursurile şcolilor superioare, iar din aceş­tia 23 au burse de stat, în timp ce înainte de război nici un fiu de muncitor de la aceste fabrici nu se găsea în învăţămîntul u­­niversitar. Mai departe, vizitatorul va a­­fla că în prezent un număr de 66 foşti muncitori lucrează în calitate de tehnicieni, în timp ce în 1938 nici unul nu putea rîvni să se pregătească pentru acest scop. De asemeni, la sta­ţiunile de odihnă şi în colonii au fost trimişi în acest an 243 d­e muncitori şi fii de munci­tori, faţă de nici unul în tre­cut. Interesîndu-se mai îndeaproa­pe, vizitatorul va­ afla şi alte noutăţi îmbucurătoare. Astfel nu-i va fi greu să afle că 66 muncitori şi-au construit in a­­ceşti ani case, că 19 muncitori fo­restieri au astăzi motociclete şi 205 dispun de biciclete proprii că în fabrici au luat fiinţă can­tine, funcţionează astăzi 16 for­maţiuni artistice şi culturale, biblioteci cu peste 10.000 de vo­lume, cluburi, că dispun de echi­pament artistic și sportiv etc., etc. Acestea sînt numai cîteva din realizările importante ale fa­bricilor de cherestea din regiu­nea noastră, fabrici care în anii regimului democrat popular s-au dezvoltat din plin, continuînd în permanență să se dezvolte cu avînt sporite O. IOAN, coresp.

Next