Drum Nou, octombrie 1959 (Anul 16, nr. 4594-4619)
1959-10-02 / nr. 4594
PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIŢI-VA ! ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL P. M. R. STALIN ŞI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL ANUL XVI, Nr. 4594 * VINERI, 7 OCTOMBRIE 1959 ★ 4 PAGINI, 20 BANI Sfaturile populare să se ocupe concret de campania însămînțărilor de toamnă Obţinerea unei producţii din ce în ce mai sporite la hectar, constituie una din sarcinile cele mai importante care stau în faţa oamenilor muncii din agricultură. Pentru realizarea acestei principale sarcini, G.A.S.-urile şi S.M.T.-urile au fost înzestrate cu tot mai multe tractoare şi maşini agricole. Astfel, numai în cursul acestui an unităţile agricole din regiunea noastră au mai primit încă 150 de tractoare, 40 combine, 62 batoze şi alte utilaje. Folosind aceste mijloace principale de lucru, cu ajutorul cărora s-a putut aplica o agrotehnică din ce în ce mai avansată şi la timp, printr-o mai bună organizare a muncii şi a procesului de producţie agricolă, s-a reuşit ca în acest an unităţile agricole de stat şi cooperatiste, să obţină sporuri însemnate de producţie la hectar la produsele de grîu şi orz. Multe dintre acestea au obţinut producţii medii în jurul a 3.000 kg. la hectar, ca de exemplu gospodăria agricolă de stat Hălchiu, raionul Codlea, 2.960 kg. grîu, C.A.S. Sighişoara 2750 kg., C.A.C. Harman (Codlea) 3002 kg., C.A.C. Veseud (Tirnăveni) 2325 kg., etc. La fel, la orzul de toamnă G.A.S. Criţ (Rupea) a obţinut o producţie treuie de 3.050 kg. la hectar, G.A.S. Bazna (Mediaş) 2.750 kg., G.A.C. Cincşor (Făgăraş) 3.622 kg., Data (Sighişoara) 3.370 kg. Aceste rezultate au dovedit că şi în condiţiile pedo-climatice ale regiunii noastre, există posibilităţi ca producţia la hectar, la culturile de grîu şi orz de toamnă, să crească simţitor. Acum cind ne aflăm la începutul muncilor agricole de toamnă, o atenţie deosebită se impune să dăm însăminţărilor din această perioadă. Sfaturile populare au un mare rol în această fază hotărâtoare a asigurării piinii oamenilor muncii pentru anl viitor. Intr-adevăr, la indicaţia comitetului regional de partid, comitetele executive regional şi raionale au organizat şi au făcut analiza pregătirii lucrărilor agricole de toamnă şi au stabilit ca factorii chemaţi să le duc la îndeplinire, sarcinile ce le revin pru executarea insămînţării la timp în bune condition!, a griului şi or.^.u de toamnă. Analizînd însă situaţia pregătirii, iar în prezent şi a efectuării campaniei însămînţărilor de toamnă, se constată că aceasta nu corespunde timpului înaintat. Astfel pînă la data de 28 septembrie planul însămînţărilor de toamnă pe regiune a fost realizat numai în proporţie de 16%. In fruntea campaniei se situează raionul Făgăraş cu 42%, urmat de raionul Sighişoara cu 24%. Restul raioanelor stau foarte slab cu lucrările de însămînţări. Pentru exemplificare arătăm realizările obţinute de celelalte raioane: Agnita 11 la sută, Mediaş 7,2, Rupea 10, Codlea 12, Sibiu 11, iar Tirnăveni a realizat doar 4,3 la sută. Sfaturile populare raionale, prin comitetele lor executive, trebuie deci să ia măsuri hotărîtoare pentru ca comitetele executive comunale să urgenteze punerea in practică a sarcinilor stabilite in consfătuirile ținute la fiecare raion. Dacă unele comitete executive comunale ca de exemplu Saschiz, Hoghilag (Sighişoara), Bratei (Mediaş), Avrig (Sibiu), Beclean (Făgăraş) etc. au discutat problemele campaniei agricole de toamnă şi au reactualizat activitatea comandamentului comunal de coordonare a muncilor agricole, marea majoritate a comitetelor executive ale sfaturilor populare comunale din regiune, n-au procedat la fel şi ca urmare în comunele respective nici ritmul acţiunilor nu este satisfăcător. Deoarece executarea însămînţărilor, a recoltării şi prelunării produselor de toamnă contractate şi cuvenite statului, a arăturilor de toamnă, sunt acţiuni largi, cu caracter de masă, sub îndrumarea organelor de partid, sfaturile populare trebuie să-şi creeze active largi din conducătorii unităţilor agricole de stat şi cooperatiste, inginerii şi tehnicienii acestor unităţi, din reprezentanţii locali ai diferitelor instituţii de stat (fabrica de zahăr, baze şi puncte de recepţie etc.), ai cooperaţiei şi celorlalte organizaţii de masă şi mai ales din deputaţi apreciaţi de masa alegătorilor ca cei mai destoinici şi mai apropiaţi de ei. Deputaţii regionali, raionali şi comunali, puşi la curent cu sarcinile tehnico-organizatorice ale campaniei însămînţărilor şi cu celelalte munci agricole de toamnă, au datoria ca pe toată durata acestora, cu ajutorul comitetelor de cetăţeni, să desfăşoare o largă şi permanentă muncă de mobilizare în mijlocul alegătorilor lor, pentru ca aceştia să fie antrenaţi cu toate forţele lor în efectuarea muncilor de toamnă. Fiecare comitet executiv comunal, care pînă la această dată nu a pus în practică sarcinile stabilite prin planul de măsuri al comitetelor executive raionale respective, prin activul său lărgit, a conducerii G.A.S.-urilor, S.M.T.urilor, G.A.C.-urilor şi întovărăşirilor agricole, prin comitetele de cetăţeni, trebuie de îndată să prelucreze şi să stabilească măsurile corespunzătoare, pentru ca însămînţările să se facă la timp, conform, graficului săptămânal stabilit pentru fiecare unitate agricolă de stat şi cooperatistă, ca şi în general pe fiecare comună cu satele aparţinătoare. Asigurarea efectuării însămînţărilor în bune condiţiuni şi la timp, impune sfaturilor populare, fără nici o amînare, luarea de măsuri hotărîte, pentru ca suprafeţele deja pregătite să fie însămînţate. Ca o consecinţă a condiţiilor de temperatură mai puţin favorabile vegetaţiei culturilor prăşitoare — cartofi, sfeclă de zahăr şi porumb — eliberarea şi pregătirea terenurilor pentru grîu, in acest an prezintă în regiunea noastră un aspect deosebit faţă de aiii precedenţi. Faţă de această situaţie, se impune turile populare să ia măsuri caterenurile ocupate cu aceste cuişi destinate însăminţărilor de toamnă, sa ne enotrate in cel mai scurt timp, pentru ca ele să poată fi pregătite în bune condiţiuni. Rămînerea în urmă a recoltatului cartofilor (pe regiune numai în proporţie de 19 la sută) este nejustifiată în toate raioanele. Aceeaşi atenţie trebuie acordată şi transportului îngrăşămintelor naturale la locurile de folosire, iar în cazul cînd terenurile sînt ocupate cu prăşitoare, îngrăşămintele vor trebui depozitate la capătul terenurilor respective. Ţinînd cont de faptul că toate întovărăşirile agricole execută în toamna aceasta însămînţatul culturilor în comun, sfaturile populare trebuie să le acorde tot sprijinul pentru efectuarea acestor lucrări în cele mai bune condiţiuni şi la timp. In acest scop ele trebuie să ţină o legătură permanentă cu conducerile întovărăşirilor agricole, să urmărească zilnic realizările lor şi ca atare să le îndrume in mod operativ. Paralel cu executarea însămînţărilor de toamnă, comitetelor raionale şi comunale de partid, sfaturilor populare le revine sarcina de a veghea şi a lua măsuri ca şi celelalte acţiuni agricole de toamnă să fie coordonate şi îndeplinite la timp. Dintre cele mai principale sarcini, amintim: însilozările, recoltatul culturilor de toamnă şi preluarea cantităţilor contractate şi cuvenite statului, terminarea lucrărilor de îmbunătăţiri funciare, dezţelenirile şi arăturile de toamnă. Sub îndrumarea organelor şi organizaţiilor de partid, să ne mobilizăm toate forţele pentru ca efectuarea însămînţărilor şi a celorlalte munci agricole din această toamnă, să fie realizată la timp şi în bune condiţiuni, contribuind astfel la întărirea statului nostru democrat-popular. COMUNA MALINCRAV — complet colectivizată In toamna anului 1958, un număr de 85 familii de ţărani muncitori din comuna Mălîncrav, raionul Sighişoara, s-au întovărăşit pentru a munci în comun pamintul cu tractoarele şi maşinile statului, formind întovărăşirea agricolă „13 Septembrie“. La formarea acestei întovărăşiri o contribuţie de seamă au adus membrii de partid din comună, salariaţii şi deputaţii sfatului popular comunal, care, sub îndrumarea Comitetului raional P.M.R. şi a Comitetului executiv al Sfatului popular al raionului Sighişoara, au desfăşurat o vie activitate de lămurire în rîndul ţăranilor muncitori asupra avantajelor ce le oferă munca in comun. Pildă vie au stat în faţa ţăranilor întovărăşiţi şi rezultatele bune ale gospodăriei agricole colective din comună. Munca a fost continuată şi după ce întovărăşirea a fost inaugurată, astfel că la data de 1 martie 1959, întovărăşirea agricolă din Mălîncrav număra 96 de familii, cu o suprafaţă de peste 300 hectare teren agricol. Astfel, comuna Mălîncrav, devenise în întregime cooperativizată. Roadele muncii care se desfăşoară în raionul Sighişoara pe linia transformării socialiste a agriculturii, au prins rădăcini tot mai puternice şi în comuna Mălîncrav. Întovărăşirea s-a transformat în gospodăria agricolă colectivă „Ilie Pintilie“. De curînd, adunarea generală a colectiviştilor a luat în discuţie primirea ultimelor familii de ţărani în gospodăria agricolă colectivă. Astfel, în ultimele două adunări generale au fost primite în gospodăria colectivă ,,Ilie Pintilie“ încă 118 familii de ţărani muncitori cu o suprafaţă de 340,56 hectare teren. în prezent, gospodăria colectivă numără peste 300 de familii şi are o suprafaţă de 1.002 hectare teren. După intrarea acestor familii, comuna Maricrav este complet colectivizată. Ţăranii colectivişti care au luat cuvintul în adunarea, generală printre care se numără Lucaci Nicolae, Baias Gavril, Jeleriu Sever şi alţii, şi-au manifestat dragostea faţă de partid şi guvern şi hotărîrea fermă de a munci cu şi mai mare avînt pentru întărirea economico-organizatorică a gospodăriei colective, izvor de belşug şi bunăstare. IOAN REGMAN, secretarul Comitetului executiv al Sfatului popular al comunei Mălîncrav raionul Sighișoara 3622 In cuprinsul ziarului: — VIAŢA DE PARTID: Grupele de partid.— ajutoare preţioase in muncă (pag. 2-a) — Educarea patriotică a tineretului — sarcină importantă (pag. 2-a) — Oaspeţi noi — Mai , mult sprijin A.S.I.T. din Mediaş — Săptămîna filmului P .'SGermană • (pag. 2-a) cercurilor (pag. 2-a) din R. D. (pag. 3-a) SFATUL MEDICULUI: Dispneea (pag. 3-a) Informaţiile zilei, radio, publicitate (pag. 3-a) Raportul prezentat de AV. Ulbricht în faţa Camerei Populare a R. D. Germane (pag. ,4-a) In ajunul alegerilor parlamentare din Anglia (pag. 4-a) Recepţie cu prillejul celei de a 10-a aniversări a proclamării R. P. Chineze Joi seara, ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al R.F. Chineze la Bucureşti, Siu Gienguo, a oferit o recepţie în saloanele Casei Centrale a Armatei cu prilejul sărbătoririi celei de a 10-a aniversări a proclamării Republicii Populare Chineze. Au luat parte tovarășii Gheorghe Gheorghiu-Dej, Chivu Stoica, Petre Borilă, Constantin Pîrvulescu, Ștefan Voitec, Alexandru Bîrlădeanu, Gherasim Popa, Gheorghe Stoica, membri ai C. C. ai P.M.R., ai guvernului și Prezidiului Marii Adunări Naţionale, reprezentanţi ai conducerii Ministerului Afacerilor Externe, conducători ai instituţiilor centrale şi organizaţiilor obşteşti, generali şi ofiţeri superiori, academicieni şi alţi oameni de ştiinţă şi cultură, conducătorii unor mari întreprinderi bucureştene, ziarişti. Au participat şefi ai misiunilor diplomatice acreditaţi la Bucureşti şi alţi membri ai corpului diplomatic. în timpul recepţiei, ambasadorul Fru Gien-guo şi preşedintele Consiliului de Miniştri al R. P. Româno, Chivu Stoica, au rostit toasturi. Recepția s a desfăşurat într-o atmosferă de caldă prietenie. (Agerpres). Să reducem greutatea produselor din metal şi consumul specific de metal pe fiecare produs! Prin ratarea conului pi: 1121 bine niniermid Reducerea consumului specific de metal, sursă importantă de economii, este o preocupare permanentă a constructorilor de tractoare de la uzinele „Ernst Thälmann“ din Oraşul Stalin. Fiind iniţiatorul acestei importante acţiuni de reducere a greutăţii produselor din metal şi a consumului specific, colectivul uzinelor işi îmbogăţeşte pe zi ce trece experienţa sa, obţinînd succese tot mai frumoase in acest sens. Gospodărind cu grijă fiecare gram de metal, introducînd in procesul de producţie metode noi de muncă şi tehnica avansată, de la începutul anului şi pînă în prezent, constructorii de tractoare prin reducerea consumurilor specifice au economisit 1828 tone metal. Pe lingă această realizare, colectivul uzinelor „Ernst Thälmann“ în frunte cu comuniştii şi sub permanenta îndrumare a comitetului de partid a înregistrat şi alte succese valoroase. Astfel de la începutul anului si pină in prezent au fost fabricate 7.550 de tractoare, dintre care 1.000 bucăţi peste plan, înregistrîndu-se, tot peste plan, în primele 8 luni ale anului economic în valoare de 10.195.000 lei. însufleţiţi fie rezultatele obţinute, colectivul de constructori de tractoare este hotărît să întîmpine ziua de 7 Noiembrie cu noi succese în muncă, menite să, ducă la înflorirea economiei noastre naționale, la ridicarea continuă a nivelului de trai al celor ce muncesc. Din zori şi pînă-n noapte Pentru ca lucrările de arături şi însămînţări să se execute la timp şi în cit mai bune condiţii agrotehnice, la gospodăria de stat din Sibiu se lucrează cu 1? tractori. Din suprafaţa totală ce va fi insămintată in toamna aceasta au fost arate la adîncimea ă? 20—22 cvi. 192 ha. şi însămînţate 86 ha. cu grîu şi orz. Suprafeţele cele mai mari au fost insăminţate de tractoriştii N. Almaşan, membru de partid şi loan Dănuleţ. Concomitent cu arăturile şi însămînţăriie, lucrătorii gospodăriei sc zni'. K Iz r.ecolefa&g culturilor prăşitoare. Pînă acum, s-au recoltat 21 ha. cu cartofi şi 26 ha. cu sfeclă de zahăr. în cursul acestei săptămîni va începe și recoltarea porumbului- iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiHiimiiiiimifimiiiiiiiiimiiiiiiii C ITIŢI în numărul nostru de mîine Magazin săptănina! iimilllUHlinillHHIIHIIIIIIIIIIIIHIIIIIIIIIHIilIlllimiHUUi i &tL&p La manea ÎN NOUL AN UNIVERSITAR! Uriaşa sală a marelui amfiteatru al Institutului politehnic din Oraşul Stalin, freamătă de sutele de studenţi, cadre didactice şi invitaţi veniţi să participe la marea sărbătoare a oraşului nostru — deschiderea noului an universitar, în aplauzele însufleţite ale asistenţei, la masa prezidiului iau loc tovarăşii Gheorghe Drăgoi, secretar al Comitetului regional de partid Stalin, Constantin Cîrţînă, prim-secretar al Comitetului regional U.T.M, Gheorghe Rădoi, director general al uzinelor „Steagul Roşu“, Gheorghe Niţescu, candidat în ştiinţe tehnice, rector al Institutului politehnic, loan Lupu, şeful catedrei de ştiinţe sociale, secretar al organizaţiei de partid, loan Damian, decanul facultăţii de silvicultură, Victor Hoffmann, decanul facultăţii de mecanică, Iuliu Moraru, şeful catedrei de botanică, Aurel Negruţiu, asistent la facultatea de silvicultură, secretarul comitetului U.T.M. şi Corneliu Ciochină, student anul I. A luat apoi cuvintul tovarăşul Gheorghe Niţescu, rector al Institutului politehnic, care face un scurt bilanţ al realizărilor obţinute de regimul nostru democrat-popular, arată grija părintească a partidului şi guvernului pentru asigurarea unor condiţii optime de muncă şi învăţătură cadrelor didactice şi studenţilor, indică sarcinile ce stau în faţa Institutului politehnic şi declară deschis noul an universitar. în continuare, tov. Gheorghe Drăgoi, secretar al Comitetului regional de partid, aduce un călduros salut cadrelor didactice şi studenţilor, arătînd că Institutul politehnic, înfiinţat în anii regimului democratpopular, a reuşit să şi cîştige un mare prestigiu prin contribuţia pe care o aduce la creşterea de noi cadre tehnice, capabile să lupte cu hotărîre pentru aplicarea în viaţă a hotăririlor partidului şi guvernului. Cu deosebită căldură au fost primite cuvintele tovarăşului Gheorghe Drăgoi referitoare la dragostea pe care o poartă studenţii eroicei noastre clasa muncitoare, care sub conducerea înţeleaptă a partidului a înfăptuit măreţele acte revoluţionare ale regimului nostru, creînd astfel condiţii fără precedent pentru o activitate ştiinţifică şi de educare a noilor cadre tehnice. Au mai luat cuvintul tovarăşii Moraru Iuliu, şeful catedrei de botanică la Facultatea de silvicultură şi Ciochină Corneliu, student anul I. în încheiere, tov. Gheorghe Drăgoi a urat studenţilor şi cadrelor didactice spor la muncă în noul an universitar. Şi din nou sălile de clasă şi coridoarele s-au umplut de vocile vesele tinereşti ale studenţilor de toate naţionalităţile, care prin grija părintească a partidului şi guvernului îşi dau mina în lupta pentru cucerirea înaltei cetăţi a ştiinţei. IN CLIŞEU: Aspect din amfiteatrul Institutului politehnic BUNA ÎNTREŢINERE A SUVEICILOR CONTI INDICELUI DE UTILIZARE A RĂZBOAIELOR. U maistru Haupt Eduard, care este şi responsabilul te de tineret de la fabrica „Partizanul Roşu“ din Oraşi răşei Popa Ioana, responsabila brigăzii, felul cum ca, eliminînd aşchierile şi prin aceasta ruperea firel O.R.A.C.A. — Stalin a primit Drapelul de imitare fruntaşă pe ramură în ziua de 27 septembrie, în sala festivă a Sfatului popular regional a avut loc solemnitatea acordării titlului de „întreprindere fruntaşă“ pentru cele mai bune rezultate obţinute în semestrul 1/1959. După referatul prezentat de tov. DobrinPetru, directorul O.R.A.C.A. — Stalin in aplauzele celor prezenţi s-a luminat colectivului de lucrători din O.R.A.C.A.-Stalin „Drapelul de întreprindere fruntaşă pe ramură“, simbol al succeselor obţinute în semestrul I al anului 1959. Distincţia acordată întreprinderii O.R.A.C.A. - Stalin se data-Astfel în semestrul I al anului acesta, colectivul întreprinderii a realizat planul de aprovizionare în proporţie de 114,4 la sută, contribuind la formarea fondului central al statului cu 563 tone carne mai mult ca în aceeaşi perioadă a anului 1958. Realizarea de cit mai multe economii a devenit o problemă de masă în cadrul O.R.A.C.A. - Stalin. Fiecare lucrător la locul său de muncă foloseşte cu multă chibzuinţă materialele şi furajele, aducînd importante economii. Aşa a fost posibil ca întreprinderea să se angajeze să realizeze în anul 1959 economii in valoare de 7.CCI.741 lei din care în 4.503.484 In mun. J.Î5T - - -și V. VZAZili i v ti participar au transa colectiva. O.R.A.C.Z . jat că vor urma exemplul întreprinderii fruntașe, aplicind înpractică cele mai bune metode de muncă. în încheierea adunării festive, O. R.A.C.A. - Stalin a lansat o chemare către toate întreprinderile din sectorul cărnii din ţară, chemîndu-le la luptă pentru traducerea în viață a sarcinilor trasate de plenara C.C. al P. M.R. din 13—14 iulie 1959. GOLU CONSTANTIN, coresp. Frag luni în vec desfășur, pro duciit pmarii nr. 1 Fă organele care au ce se im Din pl scop, tu executai fost rea au fost înlocuiri augusi nile pr vină ta Mfífr fost irt cornuv, clădi ă făcui ri mar ni vârfte. Cu numele Floricăi Fera, cea mai vrednică filatoare a fabricii de postav „Partizanul Roşu“ din Oraşul Stalin, autorul ziarului nostru s-a mai intîlnit, nu de mult. Aceasta s-a intimplat la 19 august, după ce cu o zi înainte şefa brigăzii nr. 3 din atelierul de lină cardată, adoptind cu căldură iniţiativa binecunoscutului fruntaş în producţie Nicolae Militari, a preluat conducerea brigăzii rămasă în urmă. Cum a fost ? E simplu. O scurtă şedinţă de producţie, în care şefa brigăzii deţinătoare a steagului roşu, de fruntaşă, s-a angajat să ridice la acelaşi nivel şi brigada condusă de Badea Dana. Zis şi făcut. Chiara de a doua zi, canisi didata de partL„ Floric a Fern a verf in mijlocul noi(cf, sale tovarăşe cu muncă, împărtăş c!° du-le cu multă *0i goste din bogg' bu experienţă. i.F ret lor! — se adrdf ea filatoarelor r~ vc ka Păli. DoTM tin Munteanu. J ir nă Ene și HildiaT~ nu tzel, după r j'a ort observat ct1~r~ do crează. Nu-Piace ăa cum proc/ la TfS punerea b„+ cu sa preț ort laf.ct°°;' saT re. De ce ¥ “®". cei sinile ? TtC\ atente lPe!“ & nm svrintenf aTată xe7 Teltei fem nn - cum pot fi Fe &e- i tele in timpe mai sina merge, adăugînd: „Vedj? A‘ ceasta-i moda bri., gadierului Sovietic Melnikov, fe ne a■ jută fo aram uit la obţinerea iei prot ducţii spre“. 1 Fetele »’• brigada I nr. 1 ii furtă sfaturile cumit interes, sfduindu-se luijlfsputeri sa-i , sete. Mașinile lor I fnt să fie mai binjtreținute, ochii ifj, atenţi, mîinile » r îndemînatice. fare dintre ele prumuîă ceva din luta exemplară în ancă a noii lor şe- i de brigadă. Fiepte pune mai mulă , pasiune in tot eea ce face. De a-. eea rezultatul nunii după primele ouă săptămîni a ost altul, foarte îmucurător: planul ralisat în proporţie de 100,6 la sută... De la 98,9 cît se clonuse înainte, şi pîă la 100,6 la sută, u-i un salt extra'dinar. El insă a ovedit că si brigaa nr. i poate să-şt ’Mizeze şi chiar-şi depăşească ireniile de plan. A- rastă dovadă Fiona Fera a obţiit-o datorită e- mplului personal muncă Si min n. 0incuma fiecare ia realizarea mult rivi nitului sută la sută.... ir în ultimul timp Florica Fera a revenit în mijlocul vecililor sale tovarăşe , de muncă, adică la brigada nr. 3, deţinătoarea steagului roşu de fruntaşă. Totuşi, din cînd in cînd ea dă o fugă la noile sale prietene, fetele din brigada nr. 1, care o necăjesc întotdeauna: „Ce-a zice ca in cinstea lu! ■ 7 Noiembrie să-i luăm steagul ? Neai lăsat cu 100,6 la sută, nu-i ■ aţa ? Rubine, acum, in prima jumătate a lunii septembrie avem 100,9. Vezi ce-ai făcut ?!... Ne-ai uutat şi n-o să ne lăsăm pină ce n-oot aduce steagu-n brigada noastră...“ Florica Ferarid bucuroasă în faţa ,,ameninţărilor“ acestora. Şi ea, şi fetele din brigada pe care o conduce, "şi noile sale prietene sunt conştiente că „rivalitatea“ dintre ■ ele urmăreşte un■ singur scop: să dea patriei produse ma ! multe, mai bune și. j mai ieftine. De a ceea, cele 12 „rivale“ din brigada nr 1 îi sunt atit de dragi candidatei d. partid Florica Fera... C. GRINDEANU jlpKtt nj&otccLH' \~rrr.——"«sksbst