Drum Nou, octombrie 1959 (Anul 16, nr. 4594-4619)

1959-10-02 / nr. 4594

PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIŢI-VA ! ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL P. M. R. STALIN ŞI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL ANUL XVI, Nr. 4594 * VINERI, 7 OCTOMBRIE 1959 ★ 4 PAGINI, 20 BANI Sfaturile populare să se ocupe concret de campania însămînțărilor de toamnă Obţinerea unei producţii din ce în ce mai sporite la hectar, constituie una din sarcinile cele mai importante care stau în faţa oamenilor muncii din agricultură. Pentru realizarea acestei principale sarcini, G.A.S.-urile şi S.M.T.-urile au fost înzestrate cu tot mai multe trac­toare şi maşini agricole. Astfel, numai în cursul acestui an unităţile agricole din regiunea noastră au mai primit încă 150 de tractoare, 40 combine, 62 batoze şi alte utilaje. Folosind aceste mijloace principale de lucru, cu ajutorul cărora s-a putut aplica o agrotehnică din ce în ce mai avansată şi la timp, printr-o mai bună organizare a muncii şi a procesului de producţie agricolă, s-a reuşit ca în acest an unităţile agricole de stat şi cooperatiste, să obţină sporuri însem­nate de producţie la hectar la produ­sele de grîu şi orz. Multe dintre aces­tea au obţinut producţii medii în jurul a 3.000 kg. la hectar, ca de exemplu gospodăria agricolă de stat Hălchiu, raionul Codlea, 2.960 kg. grîu, C.A.S. Sighişoara 2750 kg., C.A.C. Harman (Codlea) 3002 kg., C.A.C. Veseud (Tirnăveni) 2325 kg., etc. La fel, la orzul de toamnă G.A.S. Criţ (Rupea) a obţinut o producţie tr­euie de 3.050 kg. la hectar, G.A.S. Bazna (Mediaş) 2.750 kg., G.A.C. Cincşor (Făgăraş) 3.622 kg., Data (Sighişoara) 3.370 kg. Aceste rezultate au dovedit că şi în condiţiile pedo-climatice ale regiunii noastre, există posibilităţi ca produc­ţia la hectar, la culturile de grîu şi orz de toamnă, să crească simţitor. Acum cind ne aflăm la începutul muncilor agricole de toamnă, o aten­ţie deosebită se impune să dăm însă­­minţărilor din această perioadă. Sfatu­rile populare au un mare rol în a­­ceastă fază hotărâtoare a asigurării piinii oamenilor muncii pentru an­l vii­tor. Intr-adevăr, la indicaţia comite­tului regional de partid, comitetele executive regional şi raionale au or­ganizat şi au făcut analiza pregătirii lucrărilor agricole de toamnă şi au stabilit ca factorii chemaţi să le duc la îndeplinire, sarcinile ce le revin p­­ru executarea insămînţării la timp în bune condition!, a griului şi or­.^.u de toamnă. Analizînd însă situaţia pregătirii, iar în prezent şi a efectuării campa­niei însămînţărilor de toamnă, se con­stată că aceasta nu corespunde tim­pului înaintat. Astfel pînă la data de 28 septembrie planul însămînţărilor de toamnă pe regiune a fost realizat nu­mai în proporţie de 16%. In fruntea campaniei se situează raionul Făgăraş cu 42%, urmat de raionul Sighişoara cu 24%. Restul raioanelor stau foar­te slab cu lucrările de însămînţări. Pentru exemplificare arătăm realiză­rile obţinute de celelalte raioane: Ag­nita 11 la sută, Mediaş 7,2, Rupea 10, Codlea 12, Sibiu 11, iar Tirnăveni a rea­lizat doar 4,3 la sută. Sfaturile populare raionale, prin comitetele lor executive, trebuie deci să ia măsuri hotărîtoare pen­tru ca comitetele executive comunale să urgenteze punerea in practică a sarci­nilor stabilite in consfătuirile ținute la fiecare raion. Dacă unele comitete e­­xecutive comunale ca de exemplu Sas­­chiz, Hoghilag (Sighişoara), Bratei (Mediaş), Avrig (Sibiu), Beclean (Fă­găraş) etc. au discutat problemele cam­paniei agricole de toamnă şi au reac­tualizat activitatea comandamentului comunal de coordonare a muncilor a­­gricole, marea majoritate a comite­telor executive ale sfaturilor populare comunale din regiune, n-au procedat la fel şi ca urmare în comunele res­pective nici ritmul acţiunilor nu este satisfăcător. Deoarece executarea însămînţărilor, a recoltării şi prelun­ării produselor de toamnă contractate şi cuvenite sta­tului, a arăturilor de toamnă, sunt ac­ţiuni largi, cu caracter de masă, sub îndrumarea organelor de partid, sfa­turile populare trebuie să-şi creeze active largi din conducătorii unităţilor agricole de stat şi cooperatiste, ingi­nerii şi tehnicienii acestor unităţi, din reprezentanţii locali ai diferitelor in­stituţii de stat (fabrica de zahăr, baze şi puncte de recepţie etc.), ai cooperaţiei şi celorlalte organizaţii de masă şi mai ales din deputaţi apre­ciaţi de masa alegătorilor ca cei mai destoinici şi mai apropiaţi de ei. Deputaţii regionali, raionali şi co­munali, puşi la curent cu sarcinile teh­­nico-organizatorice ale campaniei în­­sămînţărilor şi cu celelalte munci agri­cole de toamnă, au datoria ca pe toa­tă durata acestora, cu ajutorul comi­tetelor de cetăţeni, să desfăşoare o largă şi permanentă muncă de mobi­lizare în mijlocul alegătorilor lor, pen­tru ca aceştia să fie antrenaţi cu toate forţele lor în efectuarea muncilor de toamnă. Fiecare comitet executiv comunal, care pînă la această dată nu a pus în practică sarcinile stabilite prin planul de măsuri al comitetelor executive ra­ionale respective, prin activul său lăr­git, a conducerii G.A.S.-urilor, S.M.T.­­urilor, G.A.C.-urilor şi întovărăşirilor agricole, prin comitetele de cetăţeni, trebuie de îndată să prelucreze şi să stabilească măsurile corespunzătoare, pentru ca însămînţările să se facă la timp, conform, graficului săptămânal stabilit pentru fiecare unitate agricolă de stat şi cooperatistă, ca şi în gene­ral pe fiecare comună cu satele apar­ţinătoare. Asigurarea efectuării însămînţărilor în bune condiţiuni şi la timp, impune sfaturilor populare, fără nici o amî­­nare, luarea de măsuri hotărîte, pen­tru ca suprafeţele deja pregătite să fie însămînţate. Ca o consecinţă a condiţiilor de temperatură mai puţin favorabile vege­taţiei culturilor prăşitoare — cartofi, sfeclă de zahăr şi porumb — elibera­rea şi pregătirea terenurilor pentru grîu, in acest an prezintă în regiunea noastră un aspect deosebit faţă de a­iii precedenţi. Faţă de această situaţie, se impune turile populare să ia măsuri ca­­terenurile ocupate cu­ aceste cui­­şi destinate însăm­inţărilor de toamnă, sa ne enotrate in cel mai scurt timp, pentru ca ele să poată fi pregătite în bune condiţiuni. Rămînerea în urmă a recoltatului cartofilor (pe regiune numai în pro­porţie de 19 la sută) este nejustif­iată în toate raioanele. Aceeaşi atenţie tre­buie acordată şi transportului îngră­şămintelor naturale la locurile de fo­losire, iar în cazul cînd terenurile sînt ocupate cu prăşitoare, îngrăşăm­i­ntele vor trebui depozitate la capătul tere­nurilor respective. Ţinînd cont de faptul că toate înto­vărăşirile agricole execută în toamna aceasta însămînţatul culturilor în co­mun, sfaturile populare trebuie să le acorde tot sprijinul pentru efectuarea acestor lucrări în cele mai bune con­­diţiuni şi la timp. In acest scop ele trebuie să ţină o legătură permanentă cu conducerile întovărăşirilor agricole, să urmărească zilnic realizările lor şi ca atare să le îndrume in mod ope­rativ. Paralel cu executarea însămînţărilor de toamnă, comitetelor raionale şi co­munale de partid, sfaturilor populare le revine sarcina de a veghea şi a lua măsuri ca şi celelalte acţiuni agricole de toamnă să fie coordonate şi înde­plinite la timp. Dintre cele mai prin­cipale sarcini, amintim: însilozările, recoltatul culturilor de toamnă şi pre­luarea cantităţilor contractate şi cuve­nite statului, terminarea lucrărilor de îmbunătăţiri funciare, dezţelenirile şi arăturile de toamnă. Sub îndrumarea organelor şi orga­nizaţiilor de partid, să ne mobilizăm toate forţele pentru ca efectuarea în­­­sămînţărilor şi a celorlalte munci a­­gricole din această toamnă, să fie realizată la timp şi în bune condiţiuni, contribuind astfel la întărirea statului nostru democrat-popular. COMUNA MALINCRAV — complet colectivizată In toamna anului 1958, un număr de 85 familii de ţărani muncitori din comuna Mălîncrav, raionul Sighişoara, s-au întovărăşit pentru a munci în comun pamintul cu tractoarele şi maşinile statului, formind întovărăşirea agricolă „13 Septembrie“. La formarea acestei întovărăşiri o contribuţie de seamă au adus membrii de partid din comună, salariaţii şi deputaţii sfatului popular comunal, care, sub îndrumarea Comitetului raional P.M.R. şi a Comitetului executiv al Sfatului popular al raionului Sighişoara, au desfăşurat o vie activitate de lămurire în rîndul ţăranilor muncitori asupra avantajelor ce le oferă munca in comun. Pildă vie au stat în faţa ţăranilor întovărăşiţi şi rezultatele bune ale gospodăriei agricole colective din comună. Munca a fost continuată şi după ce întovărăşirea a fost inaugurată, ast­fel că la data de 1 martie 1959, întovărăşirea agricolă din Mălîncrav nu­măra 96 de familii, cu o suprafaţă de peste 300 hectare teren agricol. Astfel, comuna Mălîncrav, devenise în întregime cooperativizată. Roadele muncii care se desfăşoară în raionul Sighişoara pe linia trans­formării socialiste a agriculturii, au prins rădăcini tot mai puternice şi în comuna Mălîncrav. Întovărăşirea s-a transformat în gospodăria agricolă colec­tivă „Ilie Pintilie“. De curînd, adunarea generală a colectiviştilor a luat în discuţie primirea ultimelor familii de ţărani în gospodăria agricolă colectivă. Astfel, în ultimele două adunări generale au fost primite în gospodăria colectivă ,,Ilie Pintilie“ încă 118 familii de ţărani muncitori cu o suprafaţă de 340,56 hectare teren. în prezent, gospodăria colectivă numără peste 300 de familii şi are o suprafaţă de 1.002 hectare teren. După intrarea acestor familii, comuna Ma­­ricrav este complet colectivizată. Ţăranii colectivişti care au luat cuvintul în adunarea, generală printre care se numără Lucaci Nicolae, Baias Gavril, Jeleriu Sever şi alţii, şi-au manifestat dragostea faţă de partid şi guvern şi hotărîrea fermă de a munci cu şi mai mare avînt pentru întărirea economico-organizatorică a gospodăriei co­lective, izvor de belşug şi bunăstare. IOAN REGMAN, secretarul Comitetului executiv al Sfatului popular al comunei Mălîncrav raionul Sighișoara 3622 In cuprinsul ziarului: — VIAŢA DE PARTID: Grupele de partid.— ajutoare preţioase in muncă (pag. 2-a) — Educarea patriotică a tineretului — sarcină importantă (pag. 2-a) — Oaspeţi noi — Mai , mult sprijin A.S.I.T. din Mediaş — Săptămîna filmului P­ .'SGermană • (pag. 2-a) cercurilor (pag. 2-a) din R. D. (pag. 3-a) SFATUL MEDICULUI: Dispneea (pag. 3-a) Informaţiile zilei, radio, publici­tate (pag. 3-a) Raportul prezentat de AV. Ul­bricht în faţa Camerei Populare a R. D. Germane (pag. ,4-a) In ajunul alegerilor parlamentare din Anglia (pag. 4-a) Recepţie cu prillejul celei de a 10-a aniversări a proclamării R. P. Chineze Joi seara, ambasadorul extra­ordinar şi plenipotenţiar al R.F. Chineze la Bucureşti, Siu Gien­­guo, a oferit o recepţie în sa­loanele Casei Centrale a Arma­tei cu prilejul sărbătoririi celei de a 10-a aniversări a procla­mării Republicii Populare Chi­neze. Au luat parte tovarășii Gheorghe Gheorghiu-Dej, Chivu Stoica, Petre Borilă, Constantin Pîrvulescu, Ștefan Voitec, A­lexandru Bîrlădeanu, Gherasim­ Popa, Gheorghe Stoica, membri ai C. C. ai P.M.R., ai guvernu­lui și Prezidiului Marii Adunări Naţionale, reprezentanţi ai con­ducerii Ministerului Afacerilor Externe, conducători ai institu­ţiilor centrale şi organizaţiilor obşteşti, generali şi ofiţeri su­periori, academicieni şi alţi oameni de ştiinţă şi cultură, conducătorii unor mari între­prinderi bucureştene, ziarişti. Au participat şefi ai misiu­nilor diplomatice acreditaţi la Bucureşti şi alţi membri ai corpului diplomatic. în timpul recepţiei, ambasa­dorul Fru Gien-guo şi preşedin­tele Consiliului de Miniştri al R. P. Româno, Chivu Stoica, au rostit toasturi. Recepția s a desfăşurat într-o atmosferă de caldă prietenie. (Agerpres). Să­ reducem greu­ta­te­a produselor din metal şi consumul specific de metal pe fiecare produs! Prin ratarea conului pi: 1121 bine nini­ermid Reducerea consumului specific de metal, sursă importantă de economii, este o preocupare per­manentă a constructorilor de tractoare de la uzinele „Ernst Thälmann“ din Oraşul Stalin. Fiind iniţiatorul acestei impor­tante acţiuni de reducere a greu­tăţii produselor din metal şi a consumului specific, colectivul uzinelor işi îmbogăţeşte pe z­i ce trece experienţa sa, obţinînd succese tot mai frumoase in a­­cest sens. Gospodărind cu grijă fiecare gram de metal, introducînd in procesul de producţie metode noi de muncă şi tehnica avan­sată, de la începutul anului şi pînă în prezent, constructorii de tractoare prin reducerea consu­murilor specifice au economisit 1828 tone metal. Pe lingă această realizare, colectivul uzinelor „Ernst Thälmann“ în frunte cu comuniştii şi sub permanenta îndrumare a comitetului de par­tid a înregistrat şi alte succese valoroase. Astfel de la începutul anului si pină in prezent au fost fabricate 7.550 de tractoare, din­tre care 1.000 bucăţi peste plan, înregistrîndu-se, tot peste plan, în primele 8 luni ale anului economic în valoare de 10.195.000 lei. însufleţiţi fie rezultatele obţi­nute, colectivul de constructori de tractoare este hotărît să în­tîmpine ziua de 7 Noiembrie cu noi succese în muncă, menite să, ducă la înflorirea economiei noastre naționale, la ridicarea continuă a nivelului de trai al celor ce muncesc. Din zori şi pînă-n noapte Pentru ca lucrările de ară­turi şi însămînţări să se exe­cute la timp şi în cit mai bune condiţii agrotehnice, la gospo­dăria de stat din Sibiu se lu­crează cu 1? tract­ori­. Din su­prafaţa totală ce va fi insămin­­tată in toamna aceasta au fost arate la adîncimea ă? 20—22 cvi. 192 ha. şi însămînţate 86 ha. cu grîu şi orz. Suprafeţele cele mai mari­ au fost insămin­­ţate de tractoriştii N. Almaşan, membru de partid şi loan Dă­­nuleţ. Concomitent cu arăturile şi însămînţăriie, lucrătorii gospo­dăriei sc zni'. K Iz r.ecolefa&g culturilor prăşitoare. Pînă acum, s-au recoltat 21 ha. cu cartofi şi 26 ha. cu sfeclă d­e zahăr. în cursul acestei săptămîni va în­cepe și recoltarea porumbului- iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiHiimiiiiimifimiiiiiiiiimiiiiiiii C ITIŢI în numărul nostru de mîine Magazin săptănina! iimilllUHlinillHHIIHIIIIIIIIIIIIHIIIIIIIIIHIilIlllimiHUUi i &tL&p La manea ÎN NOUL AN UNIVERSITAR! Uriaşa sală a marelui am­f­i­teatru al Institutului politehnic din Oraşul Stalin, freamătă de sutele de studenţi, cadre didac­tice şi invitaţi veniţi să parti­cipe la marea sărbătoare a ora­şului nostru — deschiderea nou­lui an universitar, în aplauzele însufleţite ale asistenţei, la masa prezidiului iau loc tovarăşii Gheorghe Dră­­goi, secretar al Comitetului re­gional de partid Stalin, Con­stantin Cîrţînă, prim-secretar al Comitetului regional U.T.M, Gheorghe Rădoi, director gene­ral al uzinelor „Steagul Roşu“, Gheorghe Niţescu, candidat în ştiinţe tehnice, rector al Insti­tutului politehnic, loan Lupu, şeful catedrei de ştiinţe socia­le, secretar al organizaţiei de partid, loan Damian, decanul facultăţii de silvicultură, Victor Hoffmann, decanul facultăţii de mecanică, Iuliu Moraru, şeful catedrei de botanică, Aurel Ne­­gruţiu, asistent la facultatea de silvicultură, secretarul comi­tetului U.T.M. şi Corneliu Cio­chină, student anul I. A luat apoi cuvintul tova­răşul Gheorghe Niţescu, rec­tor al Institutului politehnic, care face un scurt bilanţ al rea­lizărilor obţinute de regimul no­stru democrat-popular, arată grija părintească a partidului şi guvernului pentru asigura­rea unor condiţii optime de muncă şi învăţătură cadrelor didactice şi studenţilor, indică sarcinile ce stau în faţa Insti­tutului politehnic şi declară deschis noul an universitar. în continuare, tov. Gheorghe Drăgoi, secretar al Comitetului regional de partid, aduce un călduros salut cadrelor didac­tice şi studenţilor, arătînd că Institutul politehnic, înfiinţat în anii regimului democrat­­popular, a reuşit să şi cîştige un mare prestigiu prin contri­buţia pe care o aduce la creş­terea de noi cadre tehnice, ca­pabile să lupte cu hotărîre pen­tru aplicarea în viaţă a hotări­­rilor partidului şi guvernului. Cu deosebită căldură au fost primite cuvintele tovarăşului Gheorghe Drăgoi referitoare la dragostea pe care o poartă studen­ţii eroicei noastre clasa muncitoa­re, care sub conducerea înţeleaptă a partidului a înfăptuit măre­ţele acte revoluţionare ale re­gimului nostru, creînd astfel condiţii fără precedent pentru o activitate ştiinţifică şi de edu­care a noilor cadre tehnice. Au mai luat cuvintul tovară­şii Moraru Iuliu, şeful catedrei de botanică la Facultatea de silvicultură şi Ciochină Corne­liu, student anul I. în încheiere, tov. Gheorghe Drăgoi a urat studenţilor şi ca­drelor didactice spor la muncă în noul an universitar. Şi din nou sălile de clasă şi coridoarele s-au umplut de vo­cile vesele tinereşti ale studen­ţilor de toate naţionalităţile, care prin grija părintească a partidului şi guvernului îşi dau mina în lupta pentru cucerirea înaltei cetăţi a ştiinţei. IN CLIŞEU: Aspect din amfiteatrul Institutului politehnic BUNA ÎNTREŢINERE A SUVEICILOR CONTI INDICELUI DE UTILIZARE A RĂZBOAIELOR. U­ maistru Haupt Eduard, care este şi responsabilul te de tineret de la fabrica „Partizanul Roşu“ din Oraşi răşei Popa Ioana, responsabila brigăzii, felul cum­­ ca, eliminînd aşchierile şi prin aceasta ruperea firel O.R.A.C.A. — Stalin a primit Drapelul de imitare fruntaşă pe ramură în ziua de 27 septembrie, în sala festivă a Sfatului popular regional a avut loc solemnitatea acordării titlului de „între­prindere fruntaşă“ pentru cele mai bune rezultate obţinute în semestrul 1/1959. După referatul prezentat de tov. Dobrin­­Petru, directorul O.R.A.C.A. — Stalin in aplau­zele celor prezenţi s-a luminat colectivului de lucrători din O.R.A.C.A.-Stalin „Drapelul de întreprindere fruntaşă pe ra­mură“, simbol al succeselor ob­ţinute în semestrul I al anului 1959. Distincţia acordată întreprin­derii O.R.A.C.A. - Stalin se data-Astfel în semestrul I al anului acesta, colectivul întreprinderii a realizat planul de aprovizio­nare în proporţie de 114,4 la sută, contribuind la formarea fondului central al statului cu 563 tone carne mai mult ca în aceeaşi perioadă a anului 1958. Realizarea de cit mai multe economii a devenit o problemă de masă în cadrul O.R.A.C.A. - Stalin. Fiecare lucrător la locul său de muncă foloseşte cu mul­tă chibzuinţă materialele şi fu­rajele, aducînd importante eco­nomii. Aşa a fost posibil ca în­treprinderea să se angajeze să realizeze în anul 1959 economii in valoare de 7.CCI.741 lei din care în 4.503.484 In mun. J­.Î5T - - -și­ V. VZAZili i v ti participar au transa colectiva. O.R.A.C.Z . jat că vor urma exemplul între­prinderii fruntașe, aplicind în­­practică cele mai bune metode de muncă. în încheierea adunării festive, O. R.A.C.A. - Stalin a lansat o chemare către toate întreprin­derile din sectorul cărnii din ţară, chemîndu-le la luptă pen­tru traducerea în viață a sarci­nilor trasate de plenara C.C. al P. M.R. din 13—14 iulie 1959. GOLU CONSTANTIN, coresp. Frag luni în vec desfășur, pro duciit pmarii nr. 1 Fă organele care au ce se im Din pl scop, tu executai fost rea au fost înlocuiri augusi nile pr vină ta Mfífr fost irt cornuv, clădi ă făcui ri mar ni vârfte. Cu numele Flori­­căi Fera, cea mai vrednică filatoare a fabricii de postav „Partizanul Roşu“ din Oraşul Stalin, au­­torul ziarului nostru s-a mai intîl­­nit, nu de mult. A­­c­east­a s-a intimplat la 19 august, după ce cu o zi înainte şefa brigăzii nr. 3 din atelierul de li­nă cardată, adop­­tind cu căldură ini­ţiativa binecunoscu­tului fruntaş în pro­­ducţie Nicolae Mili­tari, a preluat con­ducerea brigăzii­­­­ rămasă în urmă. Cum­ a fost ? E simplu. O scurtă şe­dinţă de producţie, în care şefa brigăzii deţinătoare a stea­gului roşu, de frun­taşă, s-a angajat să ridice la acelaşi ni­vel şi brigada con­­dusă de Badea Da­na. Zis şi făcut. Chiara de a doua zi, canisi didata de partL„ Floric a Fern a verf in mijlocul noi(cf, sale tovarăşe cu muncă, împărtăş c!° du-le cu multă *0i goste din bogg' bu experienţă. i.F ret lor! — se adrdf ea filatoarelor r~ vc ka Păli. DoTM tin Munte­anu. J ir nă Ene și HildiaT~ nu tzel, după r j'a ort observat ct1~r~­ do crează. Nu-Piace ăa cum proc/ la TfS punerea b„+ cu sa preț ort laf.ct°°;' saT re. De ce ¥ “®". cei sinile ? TtC\ atente l­Pe!“ & nm svrintenf aTată xe7 Teltei fem nn - cum pot fi Fe &e- i tele in timpe ma­­i sina merge, adău­­­­­gînd: „Vedj? A­­‘ ceasta-i moda bri­­., gadierului Sovietic­­ Melnikov, fe ne a­­■ jută fo aram uit la­­ obţinerea iei pro­­t ducţii spre“. 1 Fetele »’• brigada I nr. 1 ii furtă sfa­­turile cumit inte­­­­res, sfduindu-se l­uijlfsputeri sa-i , sete. Mașinile lor I fnt să fie mai bi­­njtreținute, ochi­i ifj, atenţi, mîinile » r îndemînatice. fare dintre ele prumuîă ceva din l­ut­a exemplară în ancă a noii lor şe- i de brigadă. Fie­pte pune mai mul­­ă , pasiune in tot eea ce face. De a-. eea rezultatul nun­ii după primele ouă săptămîni a ost altul, foarte îm­­ucurător: planul ralisat în proporţie de 100,6 la sută... De la 98,9 cît se clo­­nuse înainte, şi pî­­ă la 100,6 la sută, u-i un salt extra­­'dinar. El insă a ovedit că si briga­­a nr. i poate să-şt ’Mizeze şi chiar­­-şi depăşească ireniile de plan. A- rastă dovadă Fio­na Fera a obţi­­it-o datorită e-­­ mplului personal muncă Si m­i­n n. 0­incuma fiecare ia­­ realizarea mult riv­­i nitului sută la sută.... ir în ultimul timp­­ Florica Fera a reve­­nit în mijlocul ve­­­­cililor sale tovarăşe , de muncă, adică la brigada nr. 3, deţi­nătoarea steagului roşu de fruntaşă. Totuşi, din cînd in cînd ea dă o fugă la noile sale prietene, fetele din brigada nr. 1, care o necăjesc întotdeauna: „Ce-a zice ca in cinstea lu! ■ 7 Noiembrie să-i luăm steagul ? Ne­­ai lăsat cu 100,6 la sută, nu-i ■ aţa ? Ru­bine, acum, in pri­ma jumătate a lunii septembrie a­v­e­m 100,9. Vezi ce-ai fă­cut ?!... Ne-ai uu­­tat şi n-o să ne lă­săm pină ce n-oot aduce steagu-n bri­gada noastră...“ Florica Fera­rid bucuroasă în faţa ,,ameninţărilor“ a­­­cestora. Şi ea, şi fe­tele din brigada pe care o conduce, "şi noile sale prietene sunt conştiente că­­ „rivalitatea“ dintre ■ ele urmăreşte un­­■ singur scop: să dea­­ patriei produse ma ! multe, mai bune și. j mai ieftine. De a­­ ceea, cele 12 „riva­­­le“ din brigada nr 1 îi sunt atit de dragi candidatei d­. partid Florica Fe­ra... C. GRIN­DEAN­U jlpKtt n­­j&otccLH' \~rrr.——"«sksbst

Next