Drum Nou, noiembrie 1959 (Anul 16, nr. 4620-4644)

1959-11-01 / nr. 4620

um nou ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL RM.R. STANI­A” ■ SI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL ANUL XVI, Nr. 4620 ★ DUMINICA 1 NOIEMBRIE 1959 ★ 4 PAGINI, 20 BANI Prin inovaţii la importante economii Inovatorii îşi realizează angajamentele Pentru a traduce în viaţă hotărî­­rile partidului şi a antrena inovatorii într-o activitate însufleţită în vederea obţinerii unor economii tot mai mari prin inovaţii şi raţionalizări, cercul A.S.I.T. al fabricii „Elastic“-Sibiu a desfăşurat şi desfăşoară o susţinută muncă. Astfel în secţia forje, inginerul Ale­xandru Teofil prin adaptarea diferite­lor dispozitive la maşini a înregistrat pînă la data de 1 octombrie economii în valoare de 12.900 lei. In momentul de faţă lucrează la introducerea unei noi metode de matriţare a ciocanelor. Prin diferite raţionalizări, care contri­buie la ridicarea productivităţii mun­cii şi îmbunătăţirea calităţii produse­lor, inginerul Radu Mihai a obţinut o economie de 14.189 lei, iar ing. Alexandru Steliana 12.700 lei. Un inovator activ s-a dovedit şi maistrul Andrei Telegdi, care numai prin inovaţia făcută la matriţele pen­tru noduri de schele metalice a reali­zat o economie de 9.500 lei. Şi la secţia arcuri s-au obţinut e­­conomii valoroase prin introducerea inovaţiilor. Aici, colectivul format din inginer Simion Ioan, Dumitru Beb­eş şi Ladislau Bendik, a aplicat cu suc­ces inovaţia: înfăşurarea arcurilor de şa de bicicletă pe maşina „Wafios“, inovaţie care s-a soldat cu o economie de 39.000 lei. Un colectiv format din comunistul Ioan Molnar, inginerii Zaharia Gele­­riu şi Pavel Moraru, candidaţi de partid, introducînd recoacerea dublă a pilelor, a adus fabricii o economie de 44.000 lei. In cinstea zilei de 7 Noiembrie, mişcarea de inovaţii la fabrica „Elas­­tic“-Sibiu a luat un avînt şi mai pu­ternic, contribuind prin aceasta la re­ducerea tot mai accentuată a prețului de cost, izvor nesecat al creșterii ni­velului de trai. D. GOTTSCHLING, coresp. PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VA ! CITIŢI în pagina 4-a N. S. HRUŞCIOV DESPRE SITUAŢIA INTERNAŢIONA­LĂ ŞI POLITICĂ EXTERNĂ A UNIUNII SOVIETICE. Raportul prezentat la 31 octombrie la cea de-a 3-a sesiune a Sovietului Suprem al U.R.S.S. Deschiderea lucrărilor celui de-al V-lea Congres al A. R. L. U­. S. Simbătă dimineaţa, la Pala­tul Marii Adunări Naţionale s-au deschis lucrările celui de-al V-I lea Congres al Asociaţiei Ro­mâne pentru Legături de Prie­tenie cu Uniunea Sovietică — A.R.L.U.S. La lucrări iau parte delegaţii aleşi în adunările care au avut loc în Capitală şi în toate cen­trele regionale din ţară — mun­citori fruntaşi care aplică şi răs­­pîndesc metodele înaintate de muncă sovietice, inovatori şi ra­­ţionalizatori din fabrici, uzine, mine, fruntaşi ai recoltelor bo­gate, academicieni şi alţi oa­meni de ştiinţă, artă şi cultură, profesori şi învăţători, activişti ai A.R.LUS.-UlUI care s-au dis­tins în muncă pe tărîmul întă­ririi prieteniei romîno-sovietice. Participanţii la Congres au intimpinat cu puternice aplauze pe tovarăşii Gh. Gheorghiu-Dej, Chivu Stoica, Gheorghe Apos­tol, Constantin Pirvulescu. în sală se aflau numeroşi in­vitaţi — membri ai C.C. al P.M.R., ai guvernului şi Prezi­diului Marii Adunări Naţionale, conducători ai instituţiilor cen­trale şi ai organizaţiilor obşteşti, ziarişti româ­ni şi corespondenţi ai presei străine. Sînt de asemenea prezenţi membrii delegaţiei Asociaţiei de Prietenie Sovieto-Romîne în frunte cu E. I. Afanasenko, pre­şedintele asociaţiei, ministrul învăţămîntului al R.S.F.S.R., precum şi A. A. Epişev, amba­sadorul U.RS.S. la Bucureşti şi m­embri ai Ambasadei sovietice. Cuvîntul de deschidere, a Con­gresului a fost rostit de acad. Uie Murgulescu, președinte al Consiliului General A.R.L.U.S. Congresul a adoptat în unani­mitate următoarea ordine de zi: 1. Darea de seamă a Consiliu­lui General A.R.L.U.S. cu pri­vire la activitatea desfășurată între cele două congrese; 2. A­­legerea noului Consiliu General A.R.L.U.S. Intrîndu-se în ordinea de zi a lucrărilor Congresului, a luat cuvîntul acad. Petre Constanti­­nes­cu-Iaşi, vicepreşedinte al Consiliului General A.R.LU.S., care a prezentat darea de sea­mă,­ în numele delegaţiei pe care o conduce, E. I. Afanasenko a adresat Congresului un căldu­ros cuvînt de salut. Totodată conducătorul delegaţiei sovieti­ce a transmis celui de-al V-lea Congres al A.R.L.U.S. un mesaj adresat de Prezidiul Uniunii A­­sociaţiilor Sovietice de prietenie şi relaţii culturale cu ţările străine şi de conducerea Aso­ciaţiei de prietenie sovieto-ro­­m­îne. Cuvîntarea conducătorului de­legaţiei sovietice şi mesajul pe care l-a transmis au fost pri­mite cu puternice şi îndelungi aplauze. După pauză, lucrările congre­sului au continuat sub preşe­dinţia acad. Cezar Petrescu, ca­re a dat citire salutului adre­sat congresului de acad. C. I. Parhon, preşedintele A.R.L.U.S. După ce îşi exprimă regre­tul de a nu putea participa la lucrările congresului, acad. C. I. Parhon scrie printre altele: Prietenia faţă de lumea nouă, dragostea faţă de constructorii comunismului, a încolţit de mult trainic în conştiinţele oameni­lor adevăraţi de pe meleagurile noastre. Sămânţa aceasta a dat roade îmbelşugate, pe care le culeg necontenit constructorii socialismului din patria noas­tră. Şi de fiecare dată, cînd ză­bovim puţin, ca să contemplăm peisajul realizărilor înfăptuite, nu putem să nu le asociem cu frăţia româno-sovietică, cu ideea minunată a prieteniei popoare­lor noastre, în încheiere acad. C. I. Par­hon urează delegaţilor şi con­gresului dezbateri rodnice şi spor la muncă. Textul salutului a fost primit cu multă căldură de participan­ţii la Congres. Ceferiştii din Blaj obţin frumoase realizări In muncă Conduşi de organizaţiile de par­tid şi urmînd îndemnul şi exem­plul comuniştilor care se află in fruntea întrecerii organiza­tă in cinstea zilei de 7 Noiem­brie, muncitorii ceferişti de la remiza de locomotive­ Blaj, a­­vînd­ ca prim ţel obţinerea de cit mai multe economii, au reu­şit să-şi realizeze planul la ki­­lometri-ungere în proporţie de 107 la sută, reducînd preţul de cost cu 10 la sută. De asemeni la trenurile supratonate, planul a fost realizat în proporţie de 103 la sută. Muncitorii ceferişti de la re­miza de locomotive din Blaj au reuşit să realizeze pînă în prezent economii în valoare de 633000 lei, fiind hotărîţi de a contribui din plin la realizarea sarcinilor prevăzute în docu­mentele plenarei C.C. al P­.M.R. din 13—14 iulie a c. Rezultate la fel de frumoase intîlnim şi la staţia C.F.R. Blaj, unde planul d­e transport a fost realizat în proporţie de 110 la sută, muncitorii din staţie reu­şind să obţină o economie de 52.000 lei. De asemeni şi la sec­torul clădiri C.F.R. Blaj s-au realizat sarcinile de plan în pro­porţie de 116 la sută, înregis­­trindu-se la rubrica economii 15.000 lei. Puţinele zile care­­ au mai ră­mas pînă la marea sărbătoare de 7 Noiembrie, muncitorii ce­ferişti blăjeni, le folosesc din plin pentru a putea raporta partidului noi şi frumoase rea­lizări în muncă. ANDREI STANCIU, coresp. «Iroggsei’laaate C­on«m‘i I« *«Vîc» „»«! Pe zi ce trece, harnicii mun­citori, tehnicieni, ingineri şi funcţionari ai fabricii „Rulmen­tul“ din Oraşul Stalin, înregis­trează noi şi noi succese în lupta pentru o producţie sporită şi de calitate, pentru economii. Astfel, colectivul atelierului colivii, pe lingă realizarea şi de­păşirea sarcinilor de plan, şi-a realizat încă din preajma zilei de 23 August angajamentul de a da patriei cite 1.000 lei eco­nomii pe cap de muncitor şi 15000 Iei de fiecare tehnician. încurajat de acest succes, co­lectivul şi-a luat atunci un nou angajament şi anume să duble­ze pînă la sfîrşitul anului su­ma de economii prevăzută în angajamentul iniţial. Muncind cu atenţie, gospodă­rind cu grijă fiecare gram de metal, muncitorii atelierului au cucerit o nouă victorie. Noul an­gajament a fost realizat în cin­stea zilei de 7 Noiembrie. în cinstea acestei mari sărbători, maistrul Pillmann și-a contabi­lizat 40.816 lei economii, iar muncitorii peste 62.000 lei. S-au distins presatoarele Suciu Roza­lia, Gödri Suzana, Stetes Mar­ta, Dany Elisabeta, Antonessu Maria, Schuller Sara, Kajcsarácz Elisabeta, Gh. Bătrîneanu şi bi­neînţeles întreg colectivul. D. GHENAD, coresp. în dorinţa de a deprinde pe elevi cu calcule matematice co­recte şi cit mai rapide, printre alte forme, la Şcoala medie nr. 6 din Oraşul Stalin s-a organi­zat un concurs „Drumeţii ve­seli“, avînd ca temă diferite probleme de matematică. Cel mai bine s-au prezentat elevii claselor a V-a D şi C, cla­sa V-a D totalizînd 268 puncte, iar clasa V-a C 265 puncte. Ciştigătorii concursului au fost premiaţi cu cărţi. Clasa cîş­­tigătoare împreună cu elevii din celelalte clase care au dat răs­punsuri bune vor participa la o excursie în regiune, cu auto­busele uzinelor „Steagul Roşu“ care patronează această şcoală. V. VEŢELEANU, coresp. Istoria unei brigăzi U.T.M. de calitate... Era prin luna noiembrie 1957- Pînă la sfîrşitul anului, zilele erau numărate. Conducerea sectorului automate de la uzi­nele de tractoare „Ernst Thäl­mann“ din Oraşul Stalin, se zbătea să găsească diverse so­luţii pentru ca planul anual de producţie să fie realizat. O măsură adoptată în acest sens a fost: trecerea la reorganizarea întregului proces de producţie, pentru ca pe utilajul existent să se obţină maximum de pro­ducţie. Aceasta apărea ca o necesitate vitală. Organizaţia U.T.M. a sectoru­lui, sub îndrumarea organiza­ţiei de partid, într-o adunare generală a discutat problema reorganizării, ca fiind una din cele mai importante la or­dinea zilei. Şi, în frămintările generale care au avut loc atunci, de undeva din sala unde se ţi­nea adunarea, a răsărit ideea înfiinţării unei brigăzi de pro­ducţie, idee care a străbătut sala de la un capăt la altul. Spre sfîrşitul dezbaterilor, a­­dunarea­ generală a hotărit în­fiinţarea primei brigăzi de ti­neret din Uzinele de tractoare, care a primit numărul 1 şi de­numirea de „30 Decembrie“. Pe atunci brigada avea doar zece membri. Dintre aceştia, astăzi, mai sunt numai doi: Bârsan Gheorghe şi Mazilu Sava — „veteranii” — care îşi amin­tesc cu dragoste, de prim­ii lor paşi. E adevărat că a fost greu la început, chiar foarte greu. Ritmul de muncă pe care şi-l propuseseră brigadierii, nu era uşor de respectat. Dar, sub în­drumarea organizaţiei de par­tid, al cărei secretar este tova­răşul Lazăr Ioan, greutăţile au putut fi învinse. în luna de­cembrie a aceluiaşi an, primele rezultate au întinerit secţia. Şi conducerea era minoră de asta. Responsabilul brigăzii, candi­datul de partid Kiss Eugen, care pînă mai acum citva timp a fost motorul şi iniţiatorul tuturor acţiunilor, şi-a depăşit planul. Şi după el au urmat alţi şi alţi brigadieri, care şi-au depăşit cu regularitate obliga­ţiile de producţie. ★ Timpul Insă a trecut. Briga­dierii lucrau din plin. Realiză­rile pe care le obţineau îi mul­ţumeau şi pe ei, dar şi pe cei­lalţi. Dar nu toţi membrii bri­găzii făceau faţă sarcinilor. Tineri ca Zahan Gheorghe şi Iacob Mihai, îşi îndeplineau nu­mai 98 la sută din sarcinile de plan. Organizaţia U.T.M. a sec­torului s-a frământat mult pen­tru acest lucru Trebuia găsită soluţia ca toţi tinerii din bri­gadă să-şi îndeplinească pla­nul. Intr-un tîrziu, Kiss Eugen, care se gindise mai mult decit ceilalţi, propuse ca brigada să (Continuare în pag. 2-a) i ÎN CLIŞEU : Ţesătoarea stelei Sora, una dintre fruntaşele în producţie de la secţia ţesătorie a fabricii „Partizanul Roşu“ din Oraşul Stalin. Ea îşi­ depăşeşte zilnic norma cu 18 la sută. ------------------------------------------------------------------------------------------------------­ Cu planul anual îndeplinit in dorinţa de a întîmpina cu realizări cit mai importante cea de-a 42-a aniversare a Marii Re­voluţii Socialiste din Octombrie, muncitorii şi mecanizatorii Sta­ţiunii de maşini şi tractoare din Sighişoara au desfăşurat — fie­care în locul său de muncă — o vie întrecere socialistă. Ca ur­mare, planul de producţie pe a­­nul 1959 a fost realizat încă de la data de 30 octombrie, obţinîn­­du-se totodată şi însemnate e­­conomii la carburanţi, lubrefianţi şi piese de schimb. M. DUŢESCtr, coresp. Brigada de producţie „30 Decembrie“ de la fabrica de Încălţăminte „Timpuri noi“ din Oraşul Stalin în cursul lunii septembrie a economisit 7.081 de m. pătraţi piele din care se pot confecţiona 650 perechi încălţăminte pentru copii. IN CLIŞEU, conducătorul brigăzii Oross Emil explicînd tovarășilor săi o nouă metodă de croire. f IMPRESII DE CĂLĂTORIE de pămintul Un Am cunoscut mai întîi Uniu­nea Sovietică din cărţi, din ga­zete, publicaţii şi documentaţii. Acum am ajuns să cunosc pă­­mîntul acestei minunate ţări, oamenii şi reali­zările lor, in dru­mul pe care l-am făcut la Moscova. E greu să găseşti cuvinte ni­merite pentru a descrie tot ce ochiul a prins din goana trenu­lui, dar e mai greu să redai sub adevărata înfăţişare arta, reali­zările, omul şi ştiinţa sovietică in minunata lor structură şi prezentare. Totul este grandios. La Kiev, la Moscova sau la Un­­gheni, pretutindeni în oraş sau la sat, în uzine sau pe şantie­rele de construcţii, totul parcă te îmbie la desfătare. Nu ştii ce să vezi şi ce să ad­miri­­mai întîi. .Multitudinea, imensitatea şi armonia con­strucţiilor noi, monumentele ar­hitecturii din veacurile trecute, sau peisajul variat al naturii, via­ţa şi obiceiurile naţionale ale po­poarelor din U.R.S.S. Suntem la Ungheni. Trecusem repede peste formalităţile va­male şi după cîteva ore ne ur­căm în trenul pentru linie cu ecartament mărit ce ne aştepta de cealaltă parte a gării. Ad­mirăm eleganţa trenului. Sate şi cîmpii bogate rămin în urmă. După un scurt popas la Chi­şinău ajungem în oraşul Viniţa din R.S.S. Ucraina. Un oraş cu circa 128­ 000 locuitori, aşezat pe rîul Bug, care nu este prea ma­re şi nici nu este considerat centru industrial, dar are tea­tru, mai multe cinematografe, spitale, şcoli, muzee şi centre de cultură modernă. Deşi în pli­nă cîmpie, nu e un oraş tipic de stepă. Clădirile sînt în ma­joritate cu 2—3 etaje, iar arbo­rii înalţi străjuiesc bulevardele şi străzile oraşului. în apropiere de Viniţa am vi­zitat un centru mecanic, care pînă în anul 1958 a deservit cu cele două staţiuni de maşini şi tractoare ale sale 33 colhozuri. Prin comasarea celor două sta­ţiuni utilajele au fost vindute in întregime colhoznicilor, in rate plătibile în 3 ani. Toate colhozurile din raionul Viniţa au achitat însă întreaga sumă de 7.600.000 ruble la prima ra­tă, în colhozurile din raionul Viniţa muncile agricole, aproa­pe în totalitate sunt mecaniza­te. Tractoare de diverse tipuri, combaine de cereale, combaine de porumb şi sfeclă, maşini de semănat, cultivatoare etc., în total peste 1.000 de vaşini a­­gricole pentru prelucrarea celor 44­ 000 ha. teren arabil, îşi aduc contribuţia la ceşterea venitu­lui global şi rentabilizarea col­hozurilor. sarcina centrului me­canic constă acum­ în deservi­rea tehnică a mecanismelor din colhozuri, aprovizionarea cu pie­se de schimb, combustibil, lu­brefianţi, îngrăşăminte chimice şi constituie baza de reparaţii a întregului utilaj. Reparaţiile principale la utilaje se execută in timpul iernii, după graficele de reparaţii anuale, care se res­pectă întocmai. Periodicitatea şi ciclul reparaţiilor se sta­bileşte în funcţie de consumul de carburanţi şi nu după nu­mărul de hantri executaţi. Mun­cile sunt organizate pe brigăzi şi în prezent brigăzile sunt în întrecere, pentru a deveni în to­talitate brigăzi comuniste. Pentru combaterea dăunători­lor în culturi, există aerodroa­­me special dotate. Colhoznicii se ocupă de cul­tura cerealelor, a sfeclei de za­hăr, a legumelor şi de creşterea vitelor. Despre ospitalitatea şi primirea călduroasă a colhozni­cilor din aceste locuri s-ar pu­tea spune multe. Amintesc nu­mai că fastuoasa primire de la Ungheni s-a transformat la Vi­niţa în adevărată zi de sărbă­toare. Ne-am cunoscut, ne-am luat adresele, am primit şi luat autografe, iar la plecare, căldu­ra sufletească a colhoznicilor ne-a făcut să regretăm că nu putem rămîne mai mult. Nu mult după plecarea din oraşul Viniţa ajungem într-unul dintre cele­ mai frumoase oraşe ale Uniunii Sovietice, Kiev, un oraş unde prezentul se îmbină armonios cu trecutul. Este si­tuat pe malul drept al Niprului, pe coline şi dealuri puţin înal­te. Are bulevarde şi străzi largi, de-a lungul cărora stăjuiesc şi­ruri de castani, plopi şi arţari, cu parcuri numeroase şi două grădini botanice, şapte teatre de stat, numeroase muzee, o expoziţie republicană agricolă şi industrială, deschisă recent, renumita catedrală Sf. sofia, care datează din secolul al XI-lea cu minunatele ei mozaicuri şi fresce, monumente arhitectoni­ce de seamă, construite în ul­timul timp, iată numai cîteva din frumuseţile acestui bătrîn oraş, pe vremuri capitală a stră­vechii Rusii. Kievul sau ,,părintele oraşelor ruseşti“ cum i se zice în istorie, e leagănul a trei popoare fră­ţeşti: rus, u­crainean şi bielorus. Pe malul sting al Niprului se dezvoltă în ritm rapid raionul industrial, legat de centrul ora­şului printr-un pod lung de 1.500 m. Este primul pod din lume de o astfel de lungime şi e construit fără nici un nit, toate elemen­tele de construcţie fiind îmbina­te prin sudură. Tot pe acest mal este construit un minunat com­plex de construcţii pentru spor­tul nautic. Moscova ne-a impresionat pro­fund prin străzile ei drepte, străjuite de clădiri cu frumoase ansambluri arhitectonice, străzi cu pieţe largi. Minunatele palate subterane ale giganticei con­strucţii moderne, metroul, ne-au uimit. Am umblat zi și noapte să vedem cît mai mult, dar ne-ar fi trebuit luni de zile ca să cu­treierăm orașul, să vizităm toate VALERIA GĂVAN, inginer şef la G.A.S. Rîşnov, raionul Codlea (Continuare în pag. 3-a) Şi-au respectat angajamentul După ce şi-a realizat sarcinile de plan pe primul semestru al anului cu­rent în proporţie de 124 la sută, an­trenaţi în întrecerea organizată pe în­treaga ţară, lucrătorii C.E.C. din re­giunea Stalin au continuat şi în tri­mestrul II să-şi intensifice munca or­ganizatorică şi propagandistică. Mă­surile luate pe marginea plenarei C.C. al P.M.R. din 13—14 iulie a.c. privind majorarea salariilor şi pensiilor, re­ducerea impozitelor pe salarii şi re­ducerea preţurilor la peste 2.600 de sor­timente, au creat posibilităţi sporite de economisire din partea oamenilor mun­cii, fapt­ care a uşurat mult sarcina lucrătorilor de la C.E.C. din regiunea noastră de a atrage prin unităţile C.E.C. o parte cit mai mare din su­mele disponibile ale populaţiei. Condiţiile obiective create precum şi eforturile susţinute au dus la reali­zarea planului trimestrial în­ proporţie de 116 la sută pe regiune. Cele mai bune rezultate au fost obţinute de Ca­sele de Economii din Sighişoara, Si­biu, Oraşul Stalin şi Tirnăveni, care şi-au realizat şi depăşit planul trimes­trial. RUSU DUMITRU, coresp. 30.000 kg. sfeclă de zahăr la hectar Răspunzînd sarcinilor ce reies din Plenara C.C. al P.M.R. din 26—28 no­iembrie anul trecut şi din Conferinţa organizaţiei regionale de partid privind mărirea suprafeţelor cultivate cu sfeclă de zahăr, membrii gospodăriei agricole colective „Drumul lui Lenin“ din co­muna Alţîna, raionul Agnita, au trecut încă din iarnă la fapte. Intr-o adunare generală membrii gospodăriei au dezbătut şi au răspuns chemării lansate de colectiviştii din co­muna Hălchiu, raionul Codlea. Supra­faţa prevăzută pentru a fi însămînţată cu sfeclă de zahăr a fost mărită la 33 hectare. Invăţînd din experienţa col­hoznicilor sovietici, ei au arat pămîn­­tul cu tractoarele S.M.T. la o adîncim­e de 25 cm. şi au aplicat la hectar în medie 25.000 kg. gunoi de grajd. Insă­mînţatul s-a făcut în primăvară, cînd pămîntul avea o temperatură de 6—8 grade. După răsărire s-au completat golurile şi s-a tratat întreaga suprafaţă cu D.D.T. Înainte de executarea fiecă­rei prăşiţe, colectiviştii au aplicat la hectar câte 150 kg. îngrăşăminte azo­­toase. Toate lucrările de întreţinere a sfeclei de zahăr s-au făcut la timp şi sub directa îndrumare a inginerului agronom Petru Roman. In urma aplicării acestor măsuri a­­grotehnice, colectiviştii din comuna Alţîna, raionul Agnita — primul raion cooperativizat din regiunea noastră — au obţinut o producţie medie la hectar de 30.000 kg. sfeclă de zahăr. De ase­menea colectiviştii din Alţîna au cul­tivat pe un lot experimental de 0,75 hectare, sfeclă de zahăr, obţinînd 45.000 kg. la hectar. Sunt exemplare ce depăşesc greutatea de 7 kg. S-au evidenţiat în lupta desfăşurată pentru recolte bogate colectiviştii Au­gustin Bucşa, membru de partid, A. Ţichindeleanu, Friedrich Zander ute­­mişti, precum şi colectiviştii din brigă­zile conduse de A. Mehburger şi I. Brezac. Pentru campania anului viitor, co­lectiviştii din Alţîna sînt hotărîţi să dea o nouă extindere culturilor de sfe­clă de zahăr şi pe baza experienţei acumulate în acest an, atît la cultura obişnuită cît şi pe lotul experimental, să obţină recolte sporite şi de o cît mai bună calitate. C. CĂLUŢIU, coresp. Industria locală din regiunea Stalin şi cerinţele populaţiei • 27 sortimente noi • 57.000.000 lei producţie în plus faţă de anul trecut • Măsuri necesare pentru viitor Industria noastră locală are menirea de a completa industria republicană în realizarea unor sortimente de bunuri de larg consum, solicitate de popu­laţia regiunii Stalin. Se caută ca a­­ceste sortimente să se realizeze din resurse locale şi din deşeurile întreprin­derilor republicane sau locale. De la an la an industria locală pro­duce tot mai multe sortimente de bu­nuri de larg consum destinate comer­ţului socialist. Astfel, volumul produc­ţiei a crescut de la 159.000.000 lei, în 1956, la 216.000.000 lei în anul 1959, iar numărul sortimentelor a crescut de la 43 în anul 1956 la 70 în anul 1959. . Dintre sortimentele mai importante produse de industria locală amintim: pîine neagră, pîine albă şi specialităţi, făină, carne, preparate de carne, oţet din vin, băuturi răcoritoare, ape ga­zoase, gheaţă artificială, griş, săpun de rufe, mobilă, jucării, binale, casete ra­dio, cretă şcolară, găleţi zincate, jghia­­buri, burlane, maşini de gătit, articole electrotehnice din bachelită etc. Cu toate că s-a­u obţinut unele suc­­cese, industria locală nu satisface în totalitate cerinţele populaţiei. In unele cazuri cu toate insistenţele organizaţii­lor comerciale, diferite întreprinderi ca: 1. I. Oraşul Stalin, I.I.R. Sighişoara, I. I. R. Codlea, n-au luat măsuri să producă articole de larg con­sum deficitare pe piaţa locală, cum sunt: chei pentru broaşte, cleşti pentru tub Bergmann, dălţi pentru balamale, prese pentru roşii, şurubelniţe, cărucioare pentru piaţă etc. Această problemă se prezintă şi sub aspectul că organizaţiile comerciale fac comenzi în cantităţi mici pentru unele produse către necesită cheltuieli de pregătire a fabricaţiei, fapt care ar duce la majorarea preţului de vînzare, cum sunt: burghie, cumpene zidar, bla­­cheuri, colţare din oţel, vinciuri, dălţi, domuri, ceapraze, producele etc. Aceste produse mărunte ar fi rentabile nu­­mai în cazul fabricaţiei în serie mare. Aci se observă defecţiuni şi în ce pri­veşte coordonarea producţiei din partea organizaţiilor comerciale centrale. Pen­­tru aceste produse s-ar putea profila cu succes cîteva întreprinderi de in­dustrie locală, care să acopere necesa­­rul de consum pentru toată ţara. In urma intensificării construcţiilor de locuinţe şi cerinţelor populaţiei, în regiunea noastră s-au produs cantităţi tot mai mari de materiale de construc­ţii, astfel că industria locală face faţă în totalitate cerinţelor regiunii şi li­vrează însemnate cantităţi in alte re­giuni ale ţării. In primele trei trimestre ale anului 1959, s-au produs cu peste 5.000.000 bucăţi cărămizi, cu 2.000.000 ţigle şi cu 13.000 tone var mai mult decit în aceeaşi perioadă a anului 1958. La toate aceste produse s-a redus sim­ţitor preţul de cost. Pentru a veni în ajutorul populaţiei, parte din aceste produse se pot cumpăra direct de la întreprinderea producătoare. Industria locală produce întreaga cantitate de pîine necesară consumului populaţiei din regiune. Deşi în ultimii ani s-a îmbunătăţit calitatea pîinii, to­tuşi se primesc­­ şi pe bună dreptate Ing. LINTEŞ RUSEN şeful secţiunii industrie locală a Sfatului popular regional Stalin (Continuare în pag. 3­ a)

Next