Drum Nou, noiembrie 1959 (Anul 16, nr. 4620-4644)
1959-11-01 / nr. 4620
um nou ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL RM.R. STANIA” ■ SI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL ANUL XVI, Nr. 4620 ★ DUMINICA 1 NOIEMBRIE 1959 ★ 4 PAGINI, 20 BANI Prin inovaţii la importante economii Inovatorii îşi realizează angajamentele Pentru a traduce în viaţă hotărîrile partidului şi a antrena inovatorii într-o activitate însufleţită în vederea obţinerii unor economii tot mai mari prin inovaţii şi raţionalizări, cercul A.S.I.T. al fabricii „Elastic“-Sibiu a desfăşurat şi desfăşoară o susţinută muncă. Astfel în secţia forje, inginerul Alexandru Teofil prin adaptarea diferitelor dispozitive la maşini a înregistrat pînă la data de 1 octombrie economii în valoare de 12.900 lei. In momentul de faţă lucrează la introducerea unei noi metode de matriţare a ciocanelor. Prin diferite raţionalizări, care contribuie la ridicarea productivităţii muncii şi îmbunătăţirea calităţii produselor, inginerul Radu Mihai a obţinut o economie de 14.189 lei, iar ing. Alexandru Steliana 12.700 lei. Un inovator activ s-a dovedit şi maistrul Andrei Telegdi, care numai prin inovaţia făcută la matriţele pentru noduri de schele metalice a realizat o economie de 9.500 lei. Şi la secţia arcuri s-au obţinut economii valoroase prin introducerea inovaţiilor. Aici, colectivul format din inginer Simion Ioan, Dumitru Bebeş şi Ladislau Bendik, a aplicat cu succes inovaţia: înfăşurarea arcurilor de şa de bicicletă pe maşina „Wafios“, inovaţie care s-a soldat cu o economie de 39.000 lei. Un colectiv format din comunistul Ioan Molnar, inginerii Zaharia Geleriu şi Pavel Moraru, candidaţi de partid, introducînd recoacerea dublă a pilelor, a adus fabricii o economie de 44.000 lei. In cinstea zilei de 7 Noiembrie, mişcarea de inovaţii la fabrica „Elastic“-Sibiu a luat un avînt şi mai puternic, contribuind prin aceasta la reducerea tot mai accentuată a prețului de cost, izvor nesecat al creșterii nivelului de trai. D. GOTTSCHLING, coresp. PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VA ! CITIŢI în pagina 4-a N. S. HRUŞCIOV DESPRE SITUAŢIA INTERNAŢIONALĂ ŞI POLITICĂ EXTERNĂ A UNIUNII SOVIETICE. Raportul prezentat la 31 octombrie la cea de-a 3-a sesiune a Sovietului Suprem al U.R.S.S. Deschiderea lucrărilor celui de-al V-lea Congres al A. R. L. U. S. Simbătă dimineaţa, la Palatul Marii Adunări Naţionale s-au deschis lucrările celui de-al V-I lea Congres al Asociaţiei Române pentru Legături de Prietenie cu Uniunea Sovietică — A.R.L.U.S. La lucrări iau parte delegaţii aleşi în adunările care au avut loc în Capitală şi în toate centrele regionale din ţară — muncitori fruntaşi care aplică şi răspîndesc metodele înaintate de muncă sovietice, inovatori şi raţionalizatori din fabrici, uzine, mine, fruntaşi ai recoltelor bogate, academicieni şi alţi oameni de ştiinţă, artă şi cultură, profesori şi învăţători, activişti ai A.R.LUS.-UlUI care s-au distins în muncă pe tărîmul întăririi prieteniei romîno-sovietice. Participanţii la Congres au intimpinat cu puternice aplauze pe tovarăşii Gh. Gheorghiu-Dej, Chivu Stoica, Gheorghe Apostol, Constantin Pirvulescu. în sală se aflau numeroşi invitaţi — membri ai C.C. al P.M.R., ai guvernului şi Prezidiului Marii Adunări Naţionale, conducători ai instituţiilor centrale şi ai organizaţiilor obşteşti, ziarişti români şi corespondenţi ai presei străine. Sînt de asemenea prezenţi membrii delegaţiei Asociaţiei de Prietenie Sovieto-Romîne în frunte cu E. I. Afanasenko, preşedintele asociaţiei, ministrul învăţămîntului al R.S.F.S.R., precum şi A. A. Epişev, ambasadorul U.RS.S. la Bucureşti şi membri ai Ambasadei sovietice. Cuvîntul de deschidere, a Congresului a fost rostit de acad. Uie Murgulescu, președinte al Consiliului General A.R.L.U.S. Congresul a adoptat în unanimitate următoarea ordine de zi: 1. Darea de seamă a Consiliului General A.R.L.U.S. cu privire la activitatea desfășurată între cele două congrese; 2. Alegerea noului Consiliu General A.R.L.U.S. Intrîndu-se în ordinea de zi a lucrărilor Congresului, a luat cuvîntul acad. Petre Constantinescu-Iaşi, vicepreşedinte al Consiliului General A.R.LU.S., care a prezentat darea de seamă, în numele delegaţiei pe care o conduce, E. I. Afanasenko a adresat Congresului un călduros cuvînt de salut. Totodată conducătorul delegaţiei sovietice a transmis celui de-al V-lea Congres al A.R.L.U.S. un mesaj adresat de Prezidiul Uniunii Asociaţiilor Sovietice de prietenie şi relaţii culturale cu ţările străine şi de conducerea Asociaţiei de prietenie sovieto-romîne. Cuvîntarea conducătorului delegaţiei sovietice şi mesajul pe care l-a transmis au fost primite cu puternice şi îndelungi aplauze. După pauză, lucrările congresului au continuat sub preşedinţia acad. Cezar Petrescu, care a dat citire salutului adresat congresului de acad. C. I. Parhon, preşedintele A.R.L.U.S. După ce îşi exprimă regretul de a nu putea participa la lucrările congresului, acad. C. I. Parhon scrie printre altele: Prietenia faţă de lumea nouă, dragostea faţă de constructorii comunismului, a încolţit de mult trainic în conştiinţele oamenilor adevăraţi de pe meleagurile noastre. Sămânţa aceasta a dat roade îmbelşugate, pe care le culeg necontenit constructorii socialismului din patria noastră. Şi de fiecare dată, cînd zăbovim puţin, ca să contemplăm peisajul realizărilor înfăptuite, nu putem să nu le asociem cu frăţia româno-sovietică, cu ideea minunată a prieteniei popoarelor noastre, în încheiere acad. C. I. Parhon urează delegaţilor şi congresului dezbateri rodnice şi spor la muncă. Textul salutului a fost primit cu multă căldură de participanţii la Congres. Ceferiştii din Blaj obţin frumoase realizări In muncă Conduşi de organizaţiile de partid şi urmînd îndemnul şi exemplul comuniştilor care se află in fruntea întrecerii organizată in cinstea zilei de 7 Noiembrie, muncitorii ceferişti de la remiza de locomotive Blaj, avînd ca prim ţel obţinerea de cit mai multe economii, au reuşit să-şi realizeze planul la kilometri-ungere în proporţie de 107 la sută, reducînd preţul de cost cu 10 la sută. De asemeni la trenurile supratonate, planul a fost realizat în proporţie de 103 la sută. Muncitorii ceferişti de la remiza de locomotive din Blaj au reuşit să realizeze pînă în prezent economii în valoare de 633000 lei, fiind hotărîţi de a contribui din plin la realizarea sarcinilor prevăzute în documentele plenarei C.C. al P.M.R. din 13—14 iulie a c. Rezultate la fel de frumoase intîlnim şi la staţia C.F.R. Blaj, unde planul de transport a fost realizat în proporţie de 110 la sută, muncitorii din staţie reuşind să obţină o economie de 52.000 lei. De asemeni şi la sectorul clădiri C.F.R. Blaj s-au realizat sarcinile de plan în proporţie de 116 la sută, înregistrindu-se la rubrica economii 15.000 lei. Puţinele zile care au mai rămas pînă la marea sărbătoare de 7 Noiembrie, muncitorii ceferişti blăjeni, le folosesc din plin pentru a putea raporta partidului noi şi frumoase realizări în muncă. ANDREI STANCIU, coresp. «Iroggsei’laaate Con«m‘i I« *«Vîc» „»«! Pe zi ce trece, harnicii muncitori, tehnicieni, ingineri şi funcţionari ai fabricii „Rulmentul“ din Oraşul Stalin, înregistrează noi şi noi succese în lupta pentru o producţie sporită şi de calitate, pentru economii. Astfel, colectivul atelierului colivii, pe lingă realizarea şi depăşirea sarcinilor de plan, şi-a realizat încă din preajma zilei de 23 August angajamentul de a da patriei cite 1.000 lei economii pe cap de muncitor şi 15000 Iei de fiecare tehnician. încurajat de acest succes, colectivul şi-a luat atunci un nou angajament şi anume să dubleze pînă la sfîrşitul anului suma de economii prevăzută în angajamentul iniţial. Muncind cu atenţie, gospodărind cu grijă fiecare gram de metal, muncitorii atelierului au cucerit o nouă victorie. Noul angajament a fost realizat în cinstea zilei de 7 Noiembrie. în cinstea acestei mari sărbători, maistrul Pillmann și-a contabilizat 40.816 lei economii, iar muncitorii peste 62.000 lei. S-au distins presatoarele Suciu Rozalia, Gödri Suzana, Stetes Marta, Dany Elisabeta, Antonessu Maria, Schuller Sara, Kajcsarácz Elisabeta, Gh. Bătrîneanu şi bineînţeles întreg colectivul. D. GHENAD, coresp. în dorinţa de a deprinde pe elevi cu calcule matematice corecte şi cit mai rapide, printre alte forme, la Şcoala medie nr. 6 din Oraşul Stalin s-a organizat un concurs „Drumeţii veseli“, avînd ca temă diferite probleme de matematică. Cel mai bine s-au prezentat elevii claselor a V-a D şi C, clasa V-a D totalizînd 268 puncte, iar clasa V-a C 265 puncte. Ciştigătorii concursului au fost premiaţi cu cărţi. Clasa cîştigătoare împreună cu elevii din celelalte clase care au dat răspunsuri bune vor participa la o excursie în regiune, cu autobusele uzinelor „Steagul Roşu“ care patronează această şcoală. V. VEŢELEANU, coresp. Istoria unei brigăzi U.T.M. de calitate... Era prin luna noiembrie 1957- Pînă la sfîrşitul anului, zilele erau numărate. Conducerea sectorului automate de la uzinele de tractoare „Ernst Thälmann“ din Oraşul Stalin, se zbătea să găsească diverse soluţii pentru ca planul anual de producţie să fie realizat. O măsură adoptată în acest sens a fost: trecerea la reorganizarea întregului proces de producţie, pentru ca pe utilajul existent să se obţină maximum de producţie. Aceasta apărea ca o necesitate vitală. Organizaţia U.T.M. a sectorului, sub îndrumarea organizaţiei de partid, într-o adunare generală a discutat problema reorganizării, ca fiind una din cele mai importante la ordinea zilei. Şi, în frămintările generale care au avut loc atunci, de undeva din sala unde se ţinea adunarea, a răsărit ideea înfiinţării unei brigăzi de producţie, idee care a străbătut sala de la un capăt la altul. Spre sfîrşitul dezbaterilor, adunarea generală a hotărit înfiinţarea primei brigăzi de tineret din Uzinele de tractoare, care a primit numărul 1 şi denumirea de „30 Decembrie“. Pe atunci brigada avea doar zece membri. Dintre aceştia, astăzi, mai sunt numai doi: Bârsan Gheorghe şi Mazilu Sava — „veteranii” — care îşi amintesc cu dragoste, de primii lor paşi. E adevărat că a fost greu la început, chiar foarte greu. Ritmul de muncă pe care şi-l propuseseră brigadierii, nu era uşor de respectat. Dar, sub îndrumarea organizaţiei de partid, al cărei secretar este tovarăşul Lazăr Ioan, greutăţile au putut fi învinse. în luna decembrie a aceluiaşi an, primele rezultate au întinerit secţia. Şi conducerea era minoră de asta. Responsabilul brigăzii, candidatul de partid Kiss Eugen, care pînă mai acum citva timp a fost motorul şi iniţiatorul tuturor acţiunilor, şi-a depăşit planul. Şi după el au urmat alţi şi alţi brigadieri, care şi-au depăşit cu regularitate obligaţiile de producţie. ★ Timpul Insă a trecut. Brigadierii lucrau din plin. Realizările pe care le obţineau îi mulţumeau şi pe ei, dar şi pe ceilalţi. Dar nu toţi membrii brigăzii făceau faţă sarcinilor. Tineri ca Zahan Gheorghe şi Iacob Mihai, îşi îndeplineau numai 98 la sută din sarcinile de plan. Organizaţia U.T.M. a sectorului s-a frământat mult pentru acest lucru Trebuia găsită soluţia ca toţi tinerii din brigadă să-şi îndeplinească planul. Intr-un tîrziu, Kiss Eugen, care se gindise mai mult decit ceilalţi, propuse ca brigada să (Continuare în pag. 2-a) i ÎN CLIŞEU : Ţesătoarea stelei Sora, una dintre fruntaşele în producţie de la secţia ţesătorie a fabricii „Partizanul Roşu“ din Oraşul Stalin. Ea îşi depăşeşte zilnic norma cu 18 la sută. ------------------------------------------------------------------------------------------------------ Cu planul anual îndeplinit in dorinţa de a întîmpina cu realizări cit mai importante cea de-a 42-a aniversare a Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie, muncitorii şi mecanizatorii Staţiunii de maşini şi tractoare din Sighişoara au desfăşurat — fiecare în locul său de muncă — o vie întrecere socialistă. Ca urmare, planul de producţie pe anul 1959 a fost realizat încă de la data de 30 octombrie, obţinîndu-se totodată şi însemnate economii la carburanţi, lubrefianţi şi piese de schimb. M. DUŢESCtr, coresp. Brigada de producţie „30 Decembrie“ de la fabrica de Încălţăminte „Timpuri noi“ din Oraşul Stalin în cursul lunii septembrie a economisit 7.081 de m. pătraţi piele din care se pot confecţiona 650 perechi încălţăminte pentru copii. IN CLIŞEU, conducătorul brigăzii Oross Emil explicînd tovarășilor săi o nouă metodă de croire. f IMPRESII DE CĂLĂTORIE de pămintul Un Am cunoscut mai întîi Uniunea Sovietică din cărţi, din gazete, publicaţii şi documentaţii. Acum am ajuns să cunosc pămîntul acestei minunate ţări, oamenii şi realizările lor, in drumul pe care l-am făcut la Moscova. E greu să găseşti cuvinte nimerite pentru a descrie tot ce ochiul a prins din goana trenului, dar e mai greu să redai sub adevărata înfăţişare arta, realizările, omul şi ştiinţa sovietică in minunata lor structură şi prezentare. Totul este grandios. La Kiev, la Moscova sau la Ungheni, pretutindeni în oraş sau la sat, în uzine sau pe şantierele de construcţii, totul parcă te îmbie la desfătare. Nu ştii ce să vezi şi ce să admirimai întîi. .Multitudinea, imensitatea şi armonia construcţiilor noi, monumentele arhitecturii din veacurile trecute, sau peisajul variat al naturii, viaţa şi obiceiurile naţionale ale popoarelor din U.R.S.S. Suntem la Ungheni. Trecusem repede peste formalităţile vamale şi după cîteva ore ne urcăm în trenul pentru linie cu ecartament mărit ce ne aştepta de cealaltă parte a gării. Admirăm eleganţa trenului. Sate şi cîmpii bogate rămin în urmă. După un scurt popas la Chişinău ajungem în oraşul Viniţa din R.S.S. Ucraina. Un oraş cu circa 128 000 locuitori, aşezat pe rîul Bug, care nu este prea mare şi nici nu este considerat centru industrial, dar are teatru, mai multe cinematografe, spitale, şcoli, muzee şi centre de cultură modernă. Deşi în plină cîmpie, nu e un oraş tipic de stepă. Clădirile sînt în majoritate cu 2—3 etaje, iar arborii înalţi străjuiesc bulevardele şi străzile oraşului. în apropiere de Viniţa am vizitat un centru mecanic, care pînă în anul 1958 a deservit cu cele două staţiuni de maşini şi tractoare ale sale 33 colhozuri. Prin comasarea celor două staţiuni utilajele au fost vindute in întregime colhoznicilor, in rate plătibile în 3 ani. Toate colhozurile din raionul Viniţa au achitat însă întreaga sumă de 7.600.000 ruble la prima rată, în colhozurile din raionul Viniţa muncile agricole, aproape în totalitate sunt mecanizate. Tractoare de diverse tipuri, combaine de cereale, combaine de porumb şi sfeclă, maşini de semănat, cultivatoare etc., în total peste 1.000 de vaşini agricole pentru prelucrarea celor 44 000 ha. teren arabil, îşi aduc contribuţia la ceşterea venitului global şi rentabilizarea colhozurilor. sarcina centrului mecanic constă acum în deservirea tehnică a mecanismelor din colhozuri, aprovizionarea cu piese de schimb, combustibil, lubrefianţi, îngrăşăminte chimice şi constituie baza de reparaţii a întregului utilaj. Reparaţiile principale la utilaje se execută in timpul iernii, după graficele de reparaţii anuale, care se respectă întocmai. Periodicitatea şi ciclul reparaţiilor se stabileşte în funcţie de consumul de carburanţi şi nu după numărul de hantri executaţi. Muncile sunt organizate pe brigăzi şi în prezent brigăzile sunt în întrecere, pentru a deveni în totalitate brigăzi comuniste. Pentru combaterea dăunătorilor în culturi, există aerodroame special dotate. Colhoznicii se ocupă de cultura cerealelor, a sfeclei de zahăr, a legumelor şi de creşterea vitelor. Despre ospitalitatea şi primirea călduroasă a colhoznicilor din aceste locuri s-ar putea spune multe. Amintesc numai că fastuoasa primire de la Ungheni s-a transformat la Viniţa în adevărată zi de sărbătoare. Ne-am cunoscut, ne-am luat adresele, am primit şi luat autografe, iar la plecare, căldura sufletească a colhoznicilor ne-a făcut să regretăm că nu putem rămîne mai mult. Nu mult după plecarea din oraşul Viniţa ajungem într-unul dintre cele mai frumoase oraşe ale Uniunii Sovietice, Kiev, un oraş unde prezentul se îmbină armonios cu trecutul. Este situat pe malul drept al Niprului, pe coline şi dealuri puţin înalte. Are bulevarde şi străzi largi, de-a lungul cărora stăjuiesc şiruri de castani, plopi şi arţari, cu parcuri numeroase şi două grădini botanice, şapte teatre de stat, numeroase muzee, o expoziţie republicană agricolă şi industrială, deschisă recent, renumita catedrală Sf. sofia, care datează din secolul al XI-lea cu minunatele ei mozaicuri şi fresce, monumente arhitectonice de seamă, construite în ultimul timp, iată numai cîteva din frumuseţile acestui bătrîn oraş, pe vremuri capitală a străvechii Rusii. Kievul sau ,,părintele oraşelor ruseşti“ cum i se zice în istorie, e leagănul a trei popoare frăţeşti: rus, ucrainean şi bielorus. Pe malul sting al Niprului se dezvoltă în ritm rapid raionul industrial, legat de centrul oraşului printr-un pod lung de 1.500 m. Este primul pod din lume de o astfel de lungime şi e construit fără nici un nit, toate elementele de construcţie fiind îmbinate prin sudură. Tot pe acest mal este construit un minunat complex de construcţii pentru sportul nautic. Moscova ne-a impresionat profund prin străzile ei drepte, străjuite de clădiri cu frumoase ansambluri arhitectonice, străzi cu pieţe largi. Minunatele palate subterane ale giganticei construcţii moderne, metroul, ne-au uimit. Am umblat zi și noapte să vedem cît mai mult, dar ne-ar fi trebuit luni de zile ca să cutreierăm orașul, să vizităm toate VALERIA GĂVAN, inginer şef la G.A.S. Rîşnov, raionul Codlea (Continuare în pag. 3-a) Şi-au respectat angajamentul După ce şi-a realizat sarcinile de plan pe primul semestru al anului curent în proporţie de 124 la sută, antrenaţi în întrecerea organizată pe întreaga ţară, lucrătorii C.E.C. din regiunea Stalin au continuat şi în trimestrul II să-şi intensifice munca organizatorică şi propagandistică. Măsurile luate pe marginea plenarei C.C. al P.M.R. din 13—14 iulie a.c. privind majorarea salariilor şi pensiilor, reducerea impozitelor pe salarii şi reducerea preţurilor la peste 2.600 de sortimente, au creat posibilităţi sporite de economisire din partea oamenilor muncii, fapt care a uşurat mult sarcina lucrătorilor de la C.E.C. din regiunea noastră de a atrage prin unităţile C.E.C. o parte cit mai mare din sumele disponibile ale populaţiei. Condiţiile obiective create precum şi eforturile susţinute au dus la realizarea planului trimestrial în proporţie de 116 la sută pe regiune. Cele mai bune rezultate au fost obţinute de Casele de Economii din Sighişoara, Sibiu, Oraşul Stalin şi Tirnăveni, care şi-au realizat şi depăşit planul trimestrial. RUSU DUMITRU, coresp. 30.000 kg. sfeclă de zahăr la hectar Răspunzînd sarcinilor ce reies din Plenara C.C. al P.M.R. din 26—28 noiembrie anul trecut şi din Conferinţa organizaţiei regionale de partid privind mărirea suprafeţelor cultivate cu sfeclă de zahăr, membrii gospodăriei agricole colective „Drumul lui Lenin“ din comuna Alţîna, raionul Agnita, au trecut încă din iarnă la fapte. Intr-o adunare generală membrii gospodăriei au dezbătut şi au răspuns chemării lansate de colectiviştii din comuna Hălchiu, raionul Codlea. Suprafaţa prevăzută pentru a fi însămînţată cu sfeclă de zahăr a fost mărită la 33 hectare. Invăţînd din experienţa colhoznicilor sovietici, ei au arat pămîntul cu tractoarele S.M.T. la o adîncime de 25 cm. şi au aplicat la hectar în medie 25.000 kg. gunoi de grajd. Insămînţatul s-a făcut în primăvară, cînd pămîntul avea o temperatură de 6—8 grade. După răsărire s-au completat golurile şi s-a tratat întreaga suprafaţă cu D.D.T. Înainte de executarea fiecărei prăşiţe, colectiviştii au aplicat la hectar câte 150 kg. îngrăşăminte azotoase. Toate lucrările de întreţinere a sfeclei de zahăr s-au făcut la timp şi sub directa îndrumare a inginerului agronom Petru Roman. In urma aplicării acestor măsuri agrotehnice, colectiviştii din comuna Alţîna, raionul Agnita — primul raion cooperativizat din regiunea noastră — au obţinut o producţie medie la hectar de 30.000 kg. sfeclă de zahăr. De asemenea colectiviştii din Alţîna au cultivat pe un lot experimental de 0,75 hectare, sfeclă de zahăr, obţinînd 45.000 kg. la hectar. Sunt exemplare ce depăşesc greutatea de 7 kg. S-au evidenţiat în lupta desfăşurată pentru recolte bogate colectiviştii Augustin Bucşa, membru de partid, A. Ţichindeleanu, Friedrich Zander utemişti, precum şi colectiviştii din brigăzile conduse de A. Mehburger şi I. Brezac. Pentru campania anului viitor, colectiviştii din Alţîna sînt hotărîţi să dea o nouă extindere culturilor de sfeclă de zahăr şi pe baza experienţei acumulate în acest an, atît la cultura obişnuită cît şi pe lotul experimental, să obţină recolte sporite şi de o cît mai bună calitate. C. CĂLUŢIU, coresp. Industria locală din regiunea Stalin şi cerinţele populaţiei • 27 sortimente noi • 57.000.000 lei producţie în plus faţă de anul trecut • Măsuri necesare pentru viitor Industria noastră locală are menirea de a completa industria republicană în realizarea unor sortimente de bunuri de larg consum, solicitate de populaţia regiunii Stalin. Se caută ca aceste sortimente să se realizeze din resurse locale şi din deşeurile întreprinderilor republicane sau locale. De la an la an industria locală produce tot mai multe sortimente de bunuri de larg consum destinate comerţului socialist. Astfel, volumul producţiei a crescut de la 159.000.000 lei, în 1956, la 216.000.000 lei în anul 1959, iar numărul sortimentelor a crescut de la 43 în anul 1956 la 70 în anul 1959. . Dintre sortimentele mai importante produse de industria locală amintim: pîine neagră, pîine albă şi specialităţi, făină, carne, preparate de carne, oţet din vin, băuturi răcoritoare, ape gazoase, gheaţă artificială, griş, săpun de rufe, mobilă, jucării, binale, casete radio, cretă şcolară, găleţi zincate, jghiaburi, burlane, maşini de gătit, articole electrotehnice din bachelită etc. Cu toate că s-au obţinut unele succese, industria locală nu satisface în totalitate cerinţele populaţiei. In unele cazuri cu toate insistenţele organizaţiilor comerciale, diferite întreprinderi ca: 1. I. Oraşul Stalin, I.I.R. Sighişoara, I. I. R. Codlea, n-au luat măsuri să producă articole de larg consum deficitare pe piaţa locală, cum sunt: chei pentru broaşte, cleşti pentru tub Bergmann, dălţi pentru balamale, prese pentru roşii, şurubelniţe, cărucioare pentru piaţă etc. Această problemă se prezintă şi sub aspectul că organizaţiile comerciale fac comenzi în cantităţi mici pentru unele produse către necesită cheltuieli de pregătire a fabricaţiei, fapt care ar duce la majorarea preţului de vînzare, cum sunt: burghie, cumpene zidar, blacheuri, colţare din oţel, vinciuri, dălţi, domuri, ceapraze, producele etc. Aceste produse mărunte ar fi rentabile numai în cazul fabricaţiei în serie mare. Aci se observă defecţiuni şi în ce priveşte coordonarea producţiei din partea organizaţiilor comerciale centrale. Pentru aceste produse s-ar putea profila cu succes cîteva întreprinderi de industrie locală, care să acopere necesarul de consum pentru toată ţara. In urma intensificării construcţiilor de locuinţe şi cerinţelor populaţiei, în regiunea noastră s-au produs cantităţi tot mai mari de materiale de construcţii, astfel că industria locală face faţă în totalitate cerinţelor regiunii şi livrează însemnate cantităţi in alte regiuni ale ţării. In primele trei trimestre ale anului 1959, s-au produs cu peste 5.000.000 bucăţi cărămizi, cu 2.000.000 ţigle şi cu 13.000 tone var mai mult decit în aceeaşi perioadă a anului 1958. La toate aceste produse s-a redus simţitor preţul de cost. Pentru a veni în ajutorul populaţiei, parte din aceste produse se pot cumpăra direct de la întreprinderea producătoare. Industria locală produce întreaga cantitate de pîine necesară consumului populaţiei din regiune. Deşi în ultimii ani s-a îmbunătăţit calitatea pîinii, totuşi se primesc şi pe bună dreptate Ing. LINTEŞ RUSEN şeful secţiunii industrie locală a Sfatului popular regional Stalin (Continuare în pag. 3 a)