Drum Nou, decembrie 1959 (Anul 16, nr. 4645-4671)

1959-12-01 / nr. 4645

­ biblioteca cor. SIBIU PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VA ! um nou ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL P.M.R.STANI -------­­ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL ANUL XVI, Nr. 4645 * MARȚI, 1 DECEMBRIE 165» * 4 PAGINI. 2« BANI Postul de corespondenţi voluntari­­ de la fabrica „Rulmentul" , ne informează: Roadele experienţei în aliniate Sînt şapte săptămâni de cine in secţia rectificare de la fa­brica „Rulmentul” se aplică va­loroasa experienţă a lui Nicolae Militaru. Hotărîrea de a intro­duce această metodă de lucru a fost luată sub îndrumarea or­ganizaţiei de bază, in urma u­­nor greutăţi constatate în buna desfăşurare a producţiei la a­telierul 454. Maistrul Ion Vlăsceanu a preluat conducerea schimbulu rămas în urmă. Deşi lucra ci mai puţini reglori, tov. I. Vlăs­ceanu a ştiut să organizeze ş să conducă munca schimbulu său In aşa fel, ca după 3 săp­­tămîni să ajungă din urmă rea­lizările celorlalte două schim­buri, cu care s-a luat la între­cere. în ziua de 27 noiembrie a.c. schimburile conduse de maiştrii I. Vlăşceanu şi I. Tu­dor sunt fruntaşe, cu aceleaş rezultate, iar schimbul tov. Gh Duşa este ceva mai în urmă în această întrecere produc­ţia a crescut cu 1,2 la sută iar rebuturile au scăzut cu mult sub cifra admisă. La dobîndi­rea acestor rezultate au con­tribuit în mod deosebit reglori: Ion Şt. Gheorghe, Oprea Tigvă şi Ludovic Hupuţi. MIHAI IACOMI, rectificator Cu contrib­uția fiecăruia în secţia sculărie a fabrici, „Rulmentul” activează o briga­dă de muncă patriotică, com­pusă din 53 muncitori de di­ferite­­meserii. Brigada a luat naştere in urma plenarei dir. 13- 14 iulie a.c., cu scopul de a contribui prin munca sa pa­triotică la realizarea a cu­ mai multe economii, în cinstea lu 7 noiembrie, de exemplu, el a realizat peste 111.000 lei e­­conomii. Fiecare membru s-a străduit să contribuie la rea­lizarea acestei sume: rectifica-I torii A. Moraru, N. Lamba, B Botesch, prin economii la dia­mante şi pietre de rectificat, strungarii I. Feher, E. Keresz­­d­­es, I. Rusu, I. Zd­aru, prin e­­­conomii la cuţite de strung şi ■- pastile widta, lăcătuşul T. Mi­­e­­roi, economisind dălţi pentru­­ tăiat dantură, V. Filimon şi Gh . Rogozea, prin recuperarea de deşeuri şi uleiuri, ing. M. Pe­­­ca, Al. Niculescu şi mulţi alţii , prin inovaţii, măsuri tehnico­­­- organizatorice etc. Membrii brigăzii, îndrumat­i de organizaţia de bază, îşi lăr­­li­gesc pe zi ce trece timpul di­n activitate şi-şi îmbogăţesc con­­turile de economii. |­ VICTOR ZAMAN, ajust.01 " Tinerelul — sprijin die nădejde . Fabrica „Rulmentul” este c­a întreprindere tinără. Tineri sîrți şi oamenii care muncesc aici Răspunzînd chemărilor parti­­dului şi guvernului, tineretul ?• fabricii, în majoritate utemişti , a prestat în acest an 30.800 ore muncă voluntară. Au muncit la construcţia nou­ sculării o­­ uzinelor „Steagul Roşu“, au a­­jutat în diferite rînduri gos­­­o­podăria colectivă din Stupini­g la munca cimpului, gospodăria colectivă din Harman la asa­narea unor terenuri şi multe al­­t­­e munci obşteşti. Organizat in 12 brigăzi de muncă patriotică, tineretul fa­bricii a participat la înfrumu­seţarea întreprinderii şi a locu­ri­rilor de muncă. Pentru munca lor însufleţită şi pentru rezul­tatele dobînăite, peste 80 din ei­­ au primit insigna şi brevetul de brigadieri. Printre aceştia se a­­­­flă I. coman, N. Stăncescu­, A.­­ Tatu, Gh. Binder, Iuliana Antik, Iolanda Nagy și M. Schuster, ,­­ care au prestat fiecare 145 ore­­ de muncă patriotică.­­ Şi la colectarea fierului vechi tineretul s-a aflat în primele­­ rînduri, colectînd și predînd tur­­­­nătoriilor 172 tone fier vechi. D. GENADT, lăcătuş ! Deservirea cît mai bună a populației , ^■■NanviiHi4«iiiuaa«aiiMaiaaBa S55S5»»5555S25555S5aEE5SS5íSSSiS5iBiMn«M^ — sarcina a cooperației meşteşugărești ......;..aa..aaa«»««MHHI«IM»HIWIIH»MIWIHWW«B»»ll»IWW»BmiB|»Mll»H«»MW|«mimi»liailHiaiH|lllligilH»an«BIII»l Datorită dezvoltării industriei republicane şi a industriei locale care satisfac în condiţiuni din ce in ce mai optime cerinţele de bunuri de consum, cooperaţiei meşteşugăreşti din ţara noastră îi revine ca sarcină principală deservirea populaţiei cu prestări de servicii ieftine şi de bună ca­litate. Cooperativele meşteşugăreşti din regiunea Stalin, sub îndru­marea permanentă a organelor de partid şi cu ajutorul sfaturi­lor populare s-au încadrat cu succes în noile directive, dezvol­­tindu-şi activităţile de deservi­re a populaţiei, în timp ce cu numai trei ani în urmă, nici 50 la sută din numărul total al sec­ţiilor existente în cadrul coope­raţiei meşteşugăreşti nu se ocu­pa cu deservirea populaţiei, as­tăzi din cele 734 secţii existente în regiunea Stalin, un număr de 637 stau la dispoziţia populaţiei efectuînd comenzi şi reparaţii, şi numai 97 de secţii execută pro­ducţie in serie. Dar şi printre a­­cestea, există numeroase secţii, cum sunt unele ateliere de tîm­­plărie de mobilă, unde pe lingă munca, în serie se fac şi mobile după comandă pentru populaţie. Prin extinderea activităţii de deservire, am căutat să traducem în viaţă directivele celui de-al II-lea Congres al Partidului Muncitoresc Român, care a tra­sat ca sarcină cooperaţiei meş­teşugăreşti din ţara noastră, ca în decurs de 5 ani să-şi dezvol­te cel puţin de 2,5 ori reţeaua de deservire a populaţiei. Astăzi, în marile oraşe cit şi în localităţile mai mici ale regiunii, publicul este deservit în ateliere frumoase, spaţioase, care co­respund tuturor cerinţelor. Fri­zeriile de lux din Oraşul Stalin, Sibiu precum şi din multe alte centre mai mici, satisfac pe de­plin gustul şi cerinţele oame­nilor muncii. Centrele de co­mandă ale cooperativelor de în­călţăminte „Munca manuală” din Oraşul Stalin, „Gheaţa” din Sibiu, „încălţămintea” din Si­ghişoara şi altele, sunt unităţi la care nici nu visau micii me­seriaşi de altădată. Varietatea modelelor şi buna execuţie a comenzilor de încălţăminte, au făcut ca aceste cooperative să fie din ce în ce mai mult soli­citate. Avem astăzi multe centre de deservire, frumos amenajate, care execută lucrări de croitorie pentru bărbaţi şi femei, lenje­rie după comandă, ceaprazării şi alte prestări în domeniul con­fecţiilor şi al textilelor, în Ora­şul Stalin şi Sibiu avem secţii de croitorie cu semicomandă, unde in cîteva ore se execută orice haină la acelaşi tarif ca în secţiile obişnuite. Spre a înlesni şi mai mult oamenilor muncii confecţionarea de haine du­pă comandă, conducerea uniunii studiază posibilităţile reducerii tarifelor la o serie de secţii de croitorie pentru bărbaţi şi fe­mei. Cooperativele „Munca colecti­vă“ din Oraşul Stalin, „îmbră­cămintea” din Sibiu, „Meşteşu­garul“ din Mediaş şi altele, au primit sarcina să introducă in unele ateliere de croitorie tarife reduse. Sporirea necontenită a amato­(Continua­re în pag. 2-a) A In cuprinsul ziarului: ANCHETA NOASTRĂ - Toată atenţia rezolvării propunerilor cetă­ţenilor (pag- 2) NOTE: Propunerile unei brutării. Rezoluţii ieftine (pag. 2) — La G.A.S. Cincul (pag. 2) In comuna de unde a pornit între­cerea patriotică (pag. 2) Sport (pag. 3) Informaţiile zilei, publicitate (pag- 3) ■ Sosirea la Budapesta a delegaţiei P.C.U.S. în frunte cu N. S. Hruş­­ciov (pag. 4) Ziua de luptă pentru eliberarea Africii de sub imperialism — Con­tinentul care se trezeşte (pag. 4) La combinatul chimic „Karl Marx“ din Tîrnăveni, una din brigăzile frun­taşe este şi cea condusă de candi­datul de partid Miess Martin, care de la începutul a­­nului pînă în pre­zent a realizat eco­nomii de cea. 230.000 lei, depăşin­­du-şi în acelaşi timp sarcinile de plan anual cu 4 la sută dînd lucrări de cea mai bună cali­tate. în zilele de 27 şi 28 noiembrie a.c., din iniţiativa Asociaţiei Ştiinţifice a Inginerilor şi Tehni­cienilor din R.P.R., filiala regiu­nii Stalin, secţia industrie uşoa­ră, la întreprinderea „Partizanul Roşu” din Oraşul Stalin, a avut loc o rodnică consfătuire A.S.I.T. cu tema : reducerea consumuri­lor specifice de materii prime in industria linii şi a tricotajelor. La această consfătuire, în afa­ra întreprinderilor care au pre­zentat referate detailate („Par­tizanul Roşu“ din Oraşul Stalin, „Octombrie­ Roşu“ din Ghimbav, „Constantin David“ din Lunca Calniculu­. „Textila Roşie” din Oraşul Stalin şi „Drapelul Roşu“ din Sibiu) au mai participat nu­meroşi delegaţi ai întreprinderi­lor similare din regiune şi ţară, delegaţi ai Direcţiei Generale Lină şi Mătase din cadrul Depar­tamentului Industriei Uşoare, Comitetului Central al Sindica­tului muncitorilor din Industria Bunurilor de Consum, Institutu­lui de Cercetări Textile din Bucureşti etc. Numeroşii participanţ­i la discu­ţii, printre care Cornel Moldovan de la fabrica „6 Martie“ din Si­ghişoara, Vasile Jugăreanu de la „Constantin David“, Marian Cu­cută de la „Libertatea“ din Si­biu, Gheorghe Băghilă, comite­tul de stat al planificării, Gheor­ghe Badea „Tînăra Gardă“, T. Da­scălu director tehnic la M.I.B. etc., au îmbogăţit cu multă com­­petinţă tematica, ridicată în re­ferate, aratind o serie de aspecte noi, care conduc la reducerea consumurilor specifice în indus­tria linii şi a tricotajelor, în rezoluţia adoptată de con­sfătuire ca şi în telegramele trimise Ministerului Bunurilor de Consum şi C. C. A.S.I.T., parti­cipanţii la consfătuire şi-au ma­nifestat hotărîrea de a traduce în viaţă sarcinile încredinţate de partid, căutînd şi aplicînd cura­joşi cu­ mai multe procedee noi de muncă, menite să contribuie la obţinerea de ţesături şi trico­taje din ce în ce mai multe, mai bune şi mai ieftine. - in bulin ttilistr Duminică a avut loc în comuna Cristian faza raională a concursurilor hipice săteşti, la care au luat parte colectivişti şi lucrători din gospodăriile de stat din raionul Codrea. IN CLIŞEU: Concurenţii aliniaţi, aşteaptă desfăşurarea probelor, ţărani Imporfanf© realizări din contribuţia voluntară Ca şi în alte localităţi din regiunea noastră, în oraşul Blaj, s-au obţinut frumoase rezultate din contribuţia volun­tară a cetăţenilor. Din sumele încasate s-a introdus o conduc­tă pentru apă potabilă, în lun­gime de 800 m.I. Tot prin contri­buţia voluntară au fost reparate mai multe fîntiri publice şi po­deţe, precum şi­ o parte din dru­mul cartierului Ciufud. Mobilizaţi de deputatul Fră­­ţilă Cornei, cetăţenii din cir­cumscripţia electorală nr. 35 au muncit cu multă dragoste la extinderea reţelei electrice în circumscripţie, reuşind să se aprindă „lampa lui Uici” în­­tr-un cartier unde în regimul burghezo-moşieresc ardeau nu­mai o paiţe. Ca urmare a intro­ducerii curentului electric­­s-au cumpărat de către cetăţenii circumscripţiei 15 aparate de radio. De asemenea, cu contri­buţia cetăţenilor din cartierul Veza, s-a făcut extinderea reţe­lei pentru radioficare. VIRGIL FRATILA, cores­p. Citiţi şi răspîndiţi ziarul „DRUM NOU“ Şi-au alcătuit biblioteci personale prinderea de gospodărie orăşe­nească din Mediaş au hotărît să-şi formeze biblioteci perso­nale. Ei şi-au procurat în pri­nţul rînd lucrările cuprinse în cadrul concursului „Iubiţi car­tea”. Astfel, pînă în momentul de faţă, tinerii şi-au procurat cărţi în valoare de 2.050 lei, evidenţiindu-se în mod special utemiştii Şipoş Victor, Tudor Elena, Savu Leonida, Schneider Hugo şi alţii. Aceasta reprezintă şi o con­tribuţie la crearea de condiţii mai bune pentru participarea la concursul „Iubiţi cartea”, unde sunt înscrişi toţi membrii organizaţiei U.T.M. din cadrul întreprinderii, în cinstea zilei de 30 Decembrie un număr de 10 tineri s-au angajat să fie pregătiţi pentru a obţine insig­na de „Prieten al cărţii” citind întreaga bibliografie a concursu­lui. Pentru a veni în sprijinul par­ticipanţilor la concurs s-au confecţionat panouri cu cărţile cerute la concurs şi cu materia­lele ce trebuie studiate pentru primirea insignei. Cu prilejul serilor literare organizate in foile tineretului s-au ţinut şi recenzii asupra cărţilor, respec­tive. 5JIM3M Mi­­QA&JAi­. în dorinţa de a deveni cadre bine calificate, cu un înalt ni­vel profesional şi de cultură generală, tinerii de la între- Visuri îm Creşterea bunei stări a oame­nilor muncii din patria noastră, continua îmbunătăţire a nivelu­lui lor de viaţă, crearea de con­diţii tot mai bune de trai, con­stituie grija permanentă a par­tidului şi guvernului nostru. Mă­sura vî­nzării unor articole cu plata în rate, se înscrie şi ea pe această linie de preocupări. Dintre miile de oameni ai muncii din Oraşul Stalin care în ultimul timp şi-au cumpărat di­­ ferite obiecte în rate am ales un nume; dintre cei 121 de oameni ai muncii care în ultimul timp şi-au cumpărat motociclete în rate, l-am ales pe tovarăşul Tra­­ian Chiru. Oricît de mare i-ar fi fost cu­riozitatea tovarășului Chiru, în . y­­m. io­an | Continuare în pag. 2 toniile - ÉinÉ pipi in intere lei In 1© toni Răspunzînd cu însufleţire chemării patriotice lansate de cele 8 colective din Capitală, privind realizarea în acest an a cît mai multe economii şi însu­fleţiţi de hotărlrile plenarelor C.C. al P.M.R. din noiembrie 1958 şi iulie a.c., muncitorii, tehnicienii şi inginerii din în­treprinderile oraşului Codrea an­grenaţi într-o vie întrecere socia­listă au reuşit să obţină prin bu­na gospodărire a materiei prime şi a materialelor auxiliare, în pri­mele 10 luni ale acestui an, e­­conomii contabilizate în valoare de 5.266 000 lei. Fruntaş în acţiunea de eco­nomii se situează colectivul de la „Ţesătoria” din Codrea, care a realizat pînă la 31 octombrie 237.000 lei economii peste an­gajamentul luat. Cu un bilanţ rodnic în economii se prezintă şi colectivele de muncitori de la Iprofil „ÎMăgura Codlei” şi „Colorom” din Codrea, care au realizat pînă la aceeaşi dată 2.069.000 lei, faţă de angaja­mentul de 2.265.000 lei şi res­pectiv 1.149.000 lei faţă de 1.344.000 lei, ci­ s-au angajat să realizeze pînă la sfîrşitul anului. N. SECELEANU, coresp. Au depăşit angajamentul anual­ La secţia sculărie a fabricii „Elastic“ din Sibiu, realizarea cît mai multor economii consti­tuie obiectivul principal al în­trecerii socialiste. Sarcinile izvo­­rîte din hotărîrile plenarei C.C. al P.M.R. din iulie a.c. au dat un nou imbold in munca colec­tivului, care s-a angajat ca în acest an să realizeze economii în valoare de 50.000 lei faţă de an­gajamentul iniţial de 15.000 lei. Angajamentul anual, prin rea­lizarea pînă acum a unei econo­mii de 50.335 lei, a fost îndepli­nit şi chiar depăşit. Matriţorii Nicolae Olteanu, cu o economie personală de 6.082 lei și Friedrich Rhein cu 4.590 lei, fierarul Constantin Teodo­­rescu cu 3.363 lei, tinerii Dumi­tru Benciu cu 2.648 lei, Virgil Blaga cu 2.645 lei, Gheorghe Bogdan cu 2.632 lei, s-au situat în frunte. I , ILIÉ ION ES CU, coresp. Pentru ridicarea nivelului profesional In scopul ridicării nivelului profesional al muncitorilor şi tehnicienilor, consiliul gospo­dăriei agricole de stat Zagăr, raionul Tîrnăveni, împreună cu organizaţia de bază, se preo­cupă de deschiderea cursurilor agro-zootehni­ce, în prezent, în gospodărie se duce muncă politică pentru ca toţi muncitorii permanenţi şi sezonieri să poată fi cuprinşi în cercurile agricol, zootehnic şi viti-pomicol. Un curs asemă­nător va funcţiona şi în secto­rul mecanic. T. TROFIN şi I. ENESCU coresp. SEBMî'lffiSâ«» îmi sl®C fi»4 ©anaen«Şi într-o duminică însorită de no­iembrie, avionul sanitar a lansat cu paraşuta, medicamente, ser şi vaccin în comuna Şinea Nouă, raionul Făgăraş. A fost un ade­vărat eveniment, deoarece locui­torii acestei comune au făcut pentru prima dată cunoştinţă cu avionul sanitar. In aceeaşi zi, spitalul din Făgăraş a cerut ur­gent singe conservat pentru transfuzii. A doua zi telefonul a fost me­diator între spital şi Aviasan, ca­re transmitea mulţumiri pentru sîngele primit la timpul util, spre a salva viaţa unui bolnav. Tot mai cunoscute se fac ac­ţiunile salvatoare ale aviaţiei sanitare din cadrul secţiei de să­nătate a Sfatului popular regio­nal. Singe pentru transfuzii, me­dicamente sau medici se trans­portă urgent pe calea aerului a­­colo unde este nevoie pentru a salva vieţi omeneşti. Sunt trans­portaţi în timpul cel mai scurt bolnavi care au nevoie de ajutor medical urgent. De la începutul anului şi pînă la 20 noiembrie avioanele staţiei au transportat în regiunea Stalin 147 bolnavi, 455 kg. singe con­servat pentru transfuzii, 754 kg. medicamente, executînd 963 ore de zbor în scopuri sanitare. Fetiţa Angela Takács, din Ora­şul Victoria, în vârstă de 9 ani suferind de mastoidită acută, a fost transportată de urgenţă pe calea aerului la o clinică din Cluj, spre a i se acorda interven­ţiile necesare. Ea s-a acomodat imediat la primul zbor în avion, iar mama ei, destul de îngrijo­rată, a fost nespus de mulţumită văzînd preocuparea partidului nostru pentru sănătatea oameni­lor muncii şi rapiditatea cu care se acţionează în cazuri urgente. Oamenii Aviasanului, piloţii, me­canicii, precum şi felcerii şi me­dicii de spital cu care conlucrea­ză, dau întregul lor sprijin ne­precupeţit la acţiunea de salvare a celor bolnavi, cărora li se dă grabnic primul ajutor şi trata­mentul necesar pentru reface­rea sănătăţii. N. BLEBEA, coresp. o. 8©** msem©»® Cursuri de îndrumare De cîteva zile, la secţiile Za­găr, Seleuş şi Laslău ale gospo­dăriei agricole de stat Zagăr din raionul Tîrnăveni, s-a deschis cursul de îndrumare organizat cu femeile din cadrul gospodă­riei. După prima lecţie la care au partidat în total 90 de femei, tov. Ana Dori, Ecaterina Fa­­chesch, Maria Krauss şi altele şi-au exprimat mulţumirea pen­tru deschiderea acestor cursuri şi dorinţa de a şti cît mai multe lucruri din trecutul de luptă al poporului nostru, din realizările regimului democrat-popular şi altele. Vii. de­lăcbătoare In ziua de 24 no­iembrie, la şedinţa operativă zilnică de la sectorul turnăto­riei de fontă a uzi­nelor de autoca­mioane „Steagul Ro­şu“ din Oraşul Sta­lin se adunaseră mulţi oameni. Erau de faţă ingineri şi tehnicieni, turnători, formatori, miezuitori, muncitori fruntaşi ai sectorului. Emo­ţionat, dar cu vocea sigură, inginerul Va­sile Trifu, şeful sec­torului luă cuvintul: — Tovarăşi, nu de puţine ori am săr­bătorit noi pînă in prezent succesele ob­ţinute in muncă. As­tăzi insă, sărbătorim un succes deosebit de important. Co­lectivul sectorului nostru, prin munca însufleţită pe care a depus-o pentru rea­lizarea sarcinilor de plan în cît mai bune condiţiuni, prin în­trecerea socialistă desfăşurată, a reu­­şit să îndeplinească planul anual de pro­ducţie, şi de mîine lucrăm în contul a­­nului 1960. Să por­nim de la început, cu aceeaşi perseve­renţă în muncă, pen­tru ca în anul viitor să întimpinăm şi mai devreme pe 1961. Pentru succesele ob­ţinute în acest an, nu pot decit să vă felicit călduros şi să vă urez „la mulţi ani“. Entuziasmul celor prezenţi nu cunoaş­te margini şi s-au auzit însufleţite de angajamente ale muncitorilor, care au hotănt ca Pînă la sfîrşitul (calendaris­tic) al anului, să în­cununeze această realizare d­e seamă cu alte noi succese, printre altele, co­lectivul acestui sec­tor va turna 400 gar­nituri pentru auto­camioane. Se terminase şe­dinţa operativă. Ves­tea îndeplinirii pla­nului anual străbătu cu iuţeala fulgerului, de la un capăt la celălalt, sectorul tur­nătoriei de fontă şi umplu inimile oame­nilor de bucurie. Pentru a crea o at­mosferă corespun­zătoare evenimentu­lui, o miezuitoare oacheşă, agăță pînă şi crengi de brad la ferestre. Voia pro­babil, ca muncitorii din celelalte sectoa­re să vadă că la ei e sărbătoare, îmbujorate de e­­moţie, miezuitoarele Profira Măniga, Elena Bale­a şi M. Maier se felicitau din toa­tă inima pentru a­­cest succes, se săru­tau şi se bucurau nespus. — Ar trebui să sărbătorim revelio­nul, deoarece astăzi pentru noi este ulti­ma si a anului — spuse Măniga. — Iar eu, fetelor, pariez că la 31 de­­cemone, in sectorul nostru va fi primă­vara şi probabil vom sărbători ziua noas­tră, 8 Martie — a­daugă Lenuţa Ga­­lea.— Dar, ia spune, mai bine, Lenuţo, ce s-a mai spus la şe­dinţă? — Multe, fetelor, răspunse cea între­bată. De pildă, da­torita ridicam cali­ficării muncitorilor din sectorul nostru, introducem tehnicii noi şi a micii meca­nizări, pro­duct­ivit­at­­ea muncii a cres­cut în acest an cu 12 la sută faţă de plan. Preţul de cost pe tona de piese bu­ne din fontă s-a re­dus cu 6 la sută sub prevederile pla­nului, iar rebutul, duşmanul nostru cel mai periculos, a ce­dat continuu, ajun­­gînd la numai 8 la sută faţa de 14 la suta, procent admis. Trebuie să mai ştiţi că sectorul nos­tru a realizat în acest an peste cinci milioa­ne lei economii şi a contribuit direct la reducerea greutăţii autocamionului cu 30 leg., prin reduce­rea adaosurilor de prelucrare. Cel mai important fapt reieşit însă, es­te că succesele obţi­nute sunt rodul mi­n­­cii însufleţite a în­tregului colectiv, in frunte cu comuniş­tii. Organizaţia de partid a fost în per­manenţă motorul tu­turor acţiunilor şi de aceea colectivul tur­nătoriei s-a angajat c­a şi de acum înain­te, în noul an care pentru ei, a şi sosit, cu comuniştii în frunte să muncească mai repede şi mai bine. C. FOCIUC i

Next