Drum Nou, iulie 1960 (Anul 17, nr. 4825-4851)
1960-07-22 / nr. 4843
PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VA ! um nou ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL P. M.R.STANN ŞI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL ANUL XTII, Nr. 4843 * VINERI, 22 IULIE 1860 ★ 4 PAGINI 20 BANI în cuprinsul ziarului: ■ Recoltatul la timp şi fără pierderi — sarcină de mare răspundere (pag. 2-a) ■ 22 IULIE - ZIUA RENAŞTERII NAŢIONALE A POLONIEI — Marea sărbătoare a poporului polonez (pag- 3-a) ■ Informaţiile zilei; Radio; Timpul probabil (pag- 3-a) ■ Comunicatul privitor la întîlnirea dintre Nikita Hruşciov şi Raul Castro (pag. 4-a) Jos mîinile de pe Republica Congo ! Proiectul de rezoluţie sovietic propus Consiliului de Securitate — Cuvîntarea rostită de V. V. Kuzneţov (pag. 4-a) TOATE FORŢELE LA RECOLTAT Nici un bob să nu se piardă din noua recoltă!5 '6ia leale (crţele iss s@cet*aș şi li*eici*Ss! In raionul Agnita, raion cu agricultura complet cooperativizată, secerişul orzului se desfăşoară din pini. Pe ogoare, muncitorii din G.A.S. şi colectiviştii, în frunte cu membrii şi candidaţii de partid, au recoltat pîriă acum orzul de pe 521 ha., din care 144 ha. In gospodăriile agricole colective. In G.A.S.-urile Agnita, Nocrich şi Netuş s-au recoltat în ultimele zile 250 ha. orz. Mai în urmă au rămas gospodăriile agricole de stat Bruiu, Gincul şi Hendorf. In aceste unităţi organizaţiile de bază şi consiliile au datoria să ia cele mai urgente măsuri pentru ca ritmul recoltărilor să fie mult grăbit. O muncă avîntată pentru strîngerea recoltei se desfăşoară în gospodăriile agricole colective. Orzul a fost recoltat pe întreaga suprafaţă de către colectiviştii diin comunele Nocrich, Alţîna, Agnita, Apoş, Retiş şi Metiş. In raion sînt folosite 27 combine care recoltează zilnic în medie cîte 500 ha. Folosindu-se din plin combinele, în raionul Agnita s-au treierat 241 ha. Producţia totală obţinută este de 444 tone de orz. Comitetul raional de partid şi Sfatul popular raional Agnita, conducerile din S.M.T., G.A.S. şi gospodăriile agricole colective să urmărească în continuare ca viteza de lucru la recoltări să se îndeplinească prin folosirea întregii capacităţi de lucru a combinelor şi secerătorilor-legători. In raion s-a arat adînc o suprafaţă mică, adică 53 ha. Se cere din partea conducerii S.M.T. (director Iosif Pop) o mai bună organizare a muncilor de arături adînci prin folosirea tractoarelor disponibile la recoltări şi mai ales prin organizarea schimbului II. După muncă - rezultate Colectiviştii din Veseuş, o comună de prin părţile Tirnăveniului, sînt cunoscuţi în tot raionul pentru hărnicia şi priceperea cu care lucrează. Cele 2414 kg. orz cît au obţinut ei la ha. stau mărturie în acest sens. Şi cum să nu obţină o asemenea producţie cînd, toate lucrările agricole aratul, semănatul şi plivitul le-au executat aşa cum îi învaţă agrotehnica ? Dacă recolta de grîu e bună la colectiva din Veseu, apoi aceasta se datoreşte şi faptului că ei au pus în pămînt o sămînţă curăţată şi tratată şi au aplicat îngrăşăminte chimice pe faze de vegetaţie. lată deci că acum, cînd recolta de orz se înmagazinează, lanoş Beni, loan Adam, loan Loghin şi toţi ceilalţi colectivişti au toate motivele să fie mîndri de realizările lor. Producţii mari se vor obţine şi la griul însămmţat pe cele 100 ha. şi la care a început din plin secerişul lucrindu e de dimineaţă pînă seara. VLAD GRAPĂ, învățător Lucrează la secerişul griului Colectiviştii din comuna Hosman, raionul Agnita, au însămînţat in toamna trecută 40 ha. cu orz şi 200 ha. cu grîu. Pentru a nu se pierde nici un bob din noua recoltă, colectiviştii de aici au secerat orzul iar acum seceră griul pe parcele, imediat ce lanurile au dat în pîrgă, în prezent se seceră ultimele hectare de orz şi se lucrează din plin la secerişul griului. Treierişul orzului de pe cele 40 ha. se apropie de sfîrşit. NICODIM BUCURENCIU colectivist într-o singură zi - 4 ha. de orz secerate Stringerea recoltei la timp şi fără pierderi, constituie o problemă dintre cele mai importante şi pentru întovărăşiţii din satul Giuluş, raionul Tirnăveni. Organizaţi pe echipe, zilnic, peste 40 întovărăşiţi lucrează în comun la recoltarea orzului şi griului. Intr-o singură zi doar, ei au recoltat 4 ha. de orz pe care l-au strîns în peste 170 de clăi. întovărăşiţii Gh. Nistor, Anton Buda, Toader Coman şi Gh. Moldovan precum şi alţii au lucrat bine atît la seceriş cît şi la clăii. A. ŞEULEAN, coresp. De pe 9 ha. - 4.200 kg. orz în medie la hectar ! Cei 4 combaineri de la gospodăria de stat din Codlea, au adus conduceri gospodăriei o veste deosebit de îmbucurătoare . De pe suprafaţa de 9 ha. cultivată cu orz s-a obţinut o producţie medie de 4.200 kg. la ha., iar de pe restul de 27 ha. (cele 36 ha. de orz s-au secerat în numai două zile şi jumătate) producţia medie la ha depăşeşte 3.100 kg. ★ Cu acelaşi elan lucrează pe lanurile de orz ale gospodăriei colective din Hărman şi mecanizatorii brigăzii a 8-a de tractoare, condusă de tov. Eugen Soveja. Suprafaţa de orz secerată pînă în prezent depășește 120 ha. N. SECELEANU, redactor la centru de radioficare din Codlea Însămînţează porumb furajer Cu multe zile înainte de a ieşi la seceriş, membrii gospodăriei colective „Drum nou“ din comuna Mănărade, raionul Mediaş au hotărît ca lucrările de arături şi de însămînţare a porumbului furajer să le execute concomitent cu secerişul. Angajamentul luat, il respectă întocmai, întreaga suprafaţă de orz care a fost recoltată a şi fost arată şi însăminţată cu porumb furajer. De curind, colectiviştii de aici au început şi recoltatul griului. In munca ce se desfăşoară, cele mai bune rezultate le-a obţinut colectiviştii Gustav Schermer, Maria Fleşer, Ana Kraus şi Maria Herman. AUREL COSTEA şi TRAIAN STROIA, corespondenţi Expoziţie de artă populară Zilele acestea a fost deschisă in localul Şcolii medii nr. 1 din Sighişoara expoziţia cu tema: „Dezvoltarea artei populare din regiunea Stalin în creaţiile noi de artizanat". Pe lingă alte exponate, vizitatorul poate vedea aici produse ale fabricii „Faianţa", ale cooperativelor „Grotextil" şi „Sporul" din localitate, care au la bază elemente caracteristice artei populare din regiunea noastră. (EL. RAŢIU, coresp.) Alămorenii vor avea cinematograf In comuna Alămor, din raionul Sibiu s-au încheiat toate lucrările în vederea deschiderii cinematografului sătesc. Primul spectacol cu filmul sovietic „Al 41-lea“ va fi vizionat de locuitorii comunei duminică 24 iulie a. c. Schimb de experienţă între maiştri Zilele acestea la combinatul chimic „Karl Marx“ din Tirnăveni a avut loc un bogat schimb de experienţă pe tema: „Aportul maiştrilor la reducerea continuă a consumurilor specifice de materii prime şi materiale“, la care au participat maiştrii din toate secţiile combinatului. Cu această ocazie cei prezenţi şi-au împărtăşit din experienţa proprie în ceea ce priveşte buna organizare a locurilor de muncă, precum şi aportul pe care-l pot aduce maiştrii la reducerea continuă a consumului specific de materii prime şi materiale pentru o producţie şi productivitate a muncii cît mai ridicată şi la un preţ de cost cît mai scăzut. ION PIRJOLEA, coresp. Magazine noi la Cristian La cererea populaţiei din comuna Cristian, raionul Codlea s-a deschis de curînd în cadrul cooperativei de consum Cristian o unitate măcelărie şi un Aprozar. Ambele magazine sînt bine aprovizionate cu produsele respective. O nouă promoţie de muncitori calificaţi Nu au trecut decit două zile de cînd o nouă promoţie de 12 munci- tori ceramişti, absolvenţi ai Şcolii medii de ceramică din Cluj, au păşit pe poarta Fabricii de faianţă din Sighişoara. Printre aceşti muncitori se găsesc fochişti, modelori, decoratori, turnători şamotori etc. Ei au şi început să aplice în practică cunoştinţele căpătate în anii de şcoală. STANGIU ŞT., coresp. 1.000 tone îngrăşăminte chimice peste plan Preocupindu-se de îmbunătăţirea folosirii capacităţii instalaţiilor, colectivul Combinatului chimic din Făgăraş a reuşit să dea peste plan de la începutul anului şi pînă în prezent 1000 tone de îngrăşăminte azotoase. Muncitori chimişti cum sunt comuniştii loan Mihalache, loan Sîrbu, Gruia Arsu, Alexandru Şerban, loan Patraulea şi alţii - fruntaşi în întrecere - se pot mîndri cu această depăşire însemnată de plan din care, în cadrul campaniei de primăvară au putut fi îngrăşate suplimentar 6.700 ha. A. SORCA şi C. BUCUR, coresp. BIBLIOTECĂ CEsÍTííáLa SIBIU e•186.000 lei economii prin inovaţii 5.186.000 lei. Cu această cifră s-a încheiat bilanţul economiilor realizate în primul semestru de inovatorii uzinelor de tractoare „Ernst Thälmann“ din Oraşul Stalin• S-au înregistrat în această perioadă un număr de 674 propuneri de inovaţii din care aproape50 au şi fost aplicate, avînd un efect economic antecalculat de peste 3.000.000 lei. Printre inovatorii fruntaşi se situează maistrul Ioan Achiriloaie, de la montaj. El a adus importante modificări constructive dispozitivului de tracţiune al tractorului. Prin reducerea consumului de metal la acest produs şi economisirea manoperei datorită eliminării unor operaţii, se obţin anual economii în valoare de 140.000 lei. Iscusiţi promotori ai noului sim şi Dumitru Radu, tehnician şi Cornel Bonta, inginer care au propus inovaţii ce aduc economii de 104.000 lei - respectiv 175.000 lei anual. IN CLIŞEU. Tînărul inginer loan Niculoiu urmăreşte cu atenţie, la modernele aparate din tabloul de comandă, calitatea acetatului de vinil — produs cu care se mîndreşte colectivul Uzinelor chimice din Rîşnov. Roadele iniţiativei Mecanicul Stere Croitoru de la Depoul C.F.R. Sibiu a pornit de mai bine de o lună iniţiativa: „Lunar un tren transportat cu combustibil economisit“, în cursul lunii trecute, împreună cu mecanicul Cristea Ilie, au economisit 5.894 kg. combustibil convenţional. Cu acest combustibil ei au transportat două garnituri de trenuri, una pe linia Sibiu - Oraşul Stalin şi retur, iar alta pe linia Sibiu - Copşa Mică. Această iniţiativă a găsit un larg ecou şi în rîndul celorlalţi mecanici de locomotivă. Astfel Sonntag Mihai şi Oprea Popa, prin folosirea întregii capacităţi de tracţiune a locomotivei au economisit 22,5 tone combustibil convenţional, cu care au remorcat 3 trenuri de mare tonaj pe ruta Sibiu - Simeria şi retur. De asemeni comuniştii Nistor Gh., Filea Ioan, Rotaru Gh., Moraru Nicolae şi mulţi alţii, au transportat trenuri cu combustibil economisit. Despre experienţa ceramiştilor din R.D. Germană La Fabrica de faianţă din Sighişoara numeroşi muncitori şi tehnicieni au urmărit cu viu interes expunerea făcută în sala de festivităţi a fabricii de către ing. Vladimir Ciobotaru pe marginea celor văzute în cadrul schimbului de experienţă făcut cu ceramiştii din R. D. Germană. Participanţii la această interesantă adunare au discutat pe larg despre metodele folosite de ceramiştii din R. D. Germană în ceramica fină, porţelan faianţă, electroceramica şi altele. S. ŞTEFAN, coresp. Cea mai bună ţesătoare La fabrica „Libertatea“ din Sibiu se desfăşoară cu intensitate ‘întrecerea socialistă pe profesii pentru cucerirea titlului de cea mai bună filatoare şi ţesătoare, profesii de bază în întreprindere. Pînă acum 212 ţesătoare şi 47 filatoare se întrec pentru realizarea de cît mai multe economii, îmbunătăţirea calităţii ţesăturilor şi ajutorarea celor rămase în urmă în scopul obţinerii titlului de cea mai bună în profesia respectivă. In ultimele trei luni ţesătoarea Ana Popa prin depăşirea sarcinii de plan cu 40-50 la sută, îmbunătăţirea calităţii cu 20 la sută şi economisirea a 4 kg. fire lină, s-a dovedit a fi cea mai bună ţesătoare din fabrică. Exemplul ei este urmat şi de alte ţesătoare şi filatoare, care nu precupeţesc nici un efort pentru a fi în fruntea întrecerii, contribuind astfel la sporirea producţiei de ţesături şi îndeplinirea sarcinilor trasate de cel de-al IlI-lea Congres al partidului. I. VASIU, tehnician La gospodăria de stat din Jidvei, se face acum cel de al cincilea stropit la vie. Tov. Mihai Waltzer I şi Mihai Waltzer H, Samoilă Vogent şi Martin Schuster sînt doar patru din cei mai harnici şi pricepuţi stropitori. IN CLIŞEU : Aspect din timpul stropitului la vie în brigada tov. Gh. Schmidt DOMNULUI PATRICE LUMUMBA Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Congo LEOPOLDVILLE In numele guvernului Republicii Populare Romíne şi al întregului popor romín adresăm dv. şi prin dv. guvernului şi poporului Republicii Congo, expresia sentimentelor noastre de solidaritate cu lupta dreaptă a poporului congelez, pentru apărarea libertăţii şi independenţei sale recent dobîndite prin luptă şi nenumărate jertfe. Guvernul Republicii Populare Române condamnă agresiunea colonialistă împotriva independenţei, suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Republicii Congo şi se pronunţă în modul cel mai ferm pentru aplicarea consecventă a hotăririlor Consiliului de Securitate, pentru imediata retragere a trupelor belgiene din Congo. Guvernul Republicii Populare Române aşteaptă ca O.N.U. să dea dovadă de eficacitate şi promptitudine în acţiunile sale pentru respectarea independenţei, suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Republicii Congo. Guvernul şi poporul Republicii Populare Române sprijină acţiunile întreprinse de Republica Congo pentru triumful cauzei juste a poporului congolez şi a guvernului său legal şi îşi exprimă totodată încrederea că lupta poporului congolez pentru libertate şi independenţă va fi încununată de succes. CHIVU STOICA preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Române Iniţiativa constructorilor de la Trustul 5 Oraşul Stalin „Un etaj cu 12 apartamente din panouri mari pe săptămînă în patru luni ,i jumătate se va preda la cheie un bloc cu 60 apartamente Hotăririle celui de-al 111-lea Congres al partidului au fost primite cu mult entuziasm de muncitorii, tehnicienii şi inginerii de pe şantierele de constructii. In Raportul C.C. al P.M.R. prezentat de tov. Gheorghe Gheorghiu-Dej la Congres se subliniază că în perioada 1960—1965 se vor construi pentru oamenii muncii din fondurile statului peste 9 milioane m.p. locuinţe, echivalente cu circa 300.000 apartamente de o calitate mai bună şi cu un grad mai înalt de confort, adică de peste 3 ori mai mult decît s-au realizat în cei 6 ani precedenţi. Pentru îndeplinirea acestei măreţe sarcini, aşa cum se arată în documentele Congresului, vor trebui introduse metode de execuţie industrială la construcţia de locuinţe, sporirea producţiei de prefabricate şi de materiale uşoare de zidărie, astfel ca durata de execuţie a unui bloc mediu să fie de 4—5 luni. Sarcina trasată deCongres a produs o adîncă frămîntare în rîndul constructorilor din cadrul Trustului 5 construcţii Oraşul Stalin. Brigada complexă de montori condusă de brigadierul Gh. Şandru de pe şantierul de locuinţe de la cartierul „Steagul Roşu" sprijinită de organizaţia de bază a pornit zilele trecute o importantă iniţiativă pentru scurtarea timpului de construcţie a locuinţelor. In ce constă această iniţiativă ? Pe baza studierii documentelor Congresului montorii în frunte cu comuniştii analizînd posibilităţile locurilor de muncă, au ajuns la concluzia că pot construi pe săptămînă un etaj cu 12 apartamente din panouri mari. In consfătuirea de lucru cu membrii brigăzii, Gh. Şandru a arătat: „Pînă acum noi, montorii ridicam cîte 10 apartamente pe săptămînă. Dacă ne organizăm mai bine munca adică la orele 7 să avem panourile, maşinile şi utilajele să funcţioneze din plin, putem să montăm pe săptămînă la blocurile de 60 de apartamente cîte un etaj compus din 12 apartamente iar la blocurile de 40 de apartamente trei etaje în două săptămîîii. Cele arătate în brigadă au fost aduse la cunoştinţa conducerii grupului şi organizaţiei de bază, care au găsit bună această iniţiativă şi au organizat o scurtă şedinţă cu şefii de echipe şi brigăzi de pe şantier. Cu toţii au găsit lăudabilă iniţiativa montărilor. Şefii de echipă Gh. Creţu membru de partid de la lăcătuşi, Balogh Zoltán de la instalaţii şi alţii au arătat că vor sprijini această iniţiativă în sensul că şi ei vor reduce durata lucrărilor de instalaţii şi vopsire, astfel ca un bloc de 60 de apartamente să fie construit şi predat la cheie în termen de 4 luni şi jumătate. Pe baza celor propuse de mentori conducerea grupului a întocmit un grafic pentru scurtarea termenului de execuţie luînd şi o serie de măsuri tehnico-organizatorice ca : organizarea muncii în brigăzi complexe specializate pe operaţii, executarea lucrărilor de finisajde jos în sus suprapunîndu-se cît mai multe operaţii, o mai bună întreţinere a utilajelor şi efectuarea micilor reparaţii curente în afara orelor de program. Mentorii au cerut în acelaşi timp ca întreprinderea de prefabricate să le asigure zilnic livrarea a cel puţin două apartamente. Panourile să fie de cea mai bună calitate, pentru a se înlătura reminierele pe şantier şi golurile de lucru. La fel să acorde o mai mare atenţie tîmplăriei care de multe ori nu este bine uscată. In vederea traducerii în viaţă a acestei iniţiative constructorii sînt hotărîţi să depună toate eforturile, pentru a construi cît mai mult, mai repede şi mai ieftin. Muncitori şi studenţi muncesc şi se distrează împreună De cind sunt in practică la marile uzine din Oraşul Stalin, studenţii diferitelor institute de învăţămint superior au legat strînse prietenii cu muncitorii din diferite sectoare, reuşind ca împreună cu ei să obţină realizări frumoase în munca lor. Tot împreună cu tinerii muncitori, studenţii desfăşoară pe timpul practicii şi o intensă activitate culturalartistică, în care scop au întocmit un plan de muncă comun. In sala clubului uzinelor „Steagul Roşu" de pildă, a avut loc aseară în cadrul foii tineretului, un frumos program artistic dat de brigada artistică de agitaţie a sectorului 540 din uzinele „Steagul Roşu" şi de o formaţie de estradă studenţească. Cu această ocazie tov. Nicolae Madar, asistent universitar, a vorbit participanţilor despre unele aspecte ale educaţiei şi moralei comuniste. In ritmul muzicii, muncitorii şi studenţii au petrecut apoi o seară plăcuţii In cadrul uzinei noastre — respectiv în uzina „Independenţa" din Sibiu — „Procesul milimetrilor" a stîrnit un puternic ecou. încă cu cîteva săptămîni înainte de data ţinerii lui (martie 1960) în sectoarele de prelucrare ca şi în sectoarele calde muncitorii in frunie cu comuniştii se frămîntau pentru a găsi noii soluţii de reducere a adaosurilor de prelucrare. Această frămîntare era şi este pe deplin justificată. Ca urmare a activităţii politice desfăşurate de organizaţia de partid, muncitorii, tehnicienii, inginerii din uzină, au înţeles mai adînc semnificaţia economisirii fiecărui gram de metal, au înţeles că economisind metalul vom putea da patriei mai multe maşini şi utilaje. In ziua desfăşurării „procesului", în care pe „banca acuzaţilor" au luat foc cei ce se făceau vinovaţi de risipă de metal, zeci de martori din toate secţiile uzinei, înarmaţi cu probe concrete — piese cu adaosuri exagerate de prelucrare — au susţinut şi apărat cauza micului reclamant. După „proces", întregul colectiv de muncă a depus eforturi şi mai susţinute pentru îmbunătăţirea proceselor de fabricaţie, pentru economisirea de metal. Colectivul de la forjă în frunte cu comunistul Bîtiu Vasile şi tehnologul Caracinschi Ioan — prin îmbunătăţirea proceselor de forjare la o serie de repere — au economisit 34 tone de metal. Colectivul de la tunătorie condus de inginerul comunist Ţichindeleanu Zaharia a îmbunătăţit procesele de turnare şi a redus adaosurile de prelucrare la o serie de piese. In total pe uzină in primul semestru al anului s-a revizuit procesul de fabricaţie la peste 450 repere economisinduse 117 tone metal. Dar cu toate succesele obţinute în „Procesul milimetrilor" trebuie arătat că rezervele n-au fost şi nu se pot epuiza. Uzina noastră e profilată în special pe unicate şi prototipuri. Aceasta înseamnă că zilnic în procesul de producţie intră produse noi. Unele din aceste produse au tehnologia pusă la punct, altele nu. Chiar şi la cele de serie există încă însemnate rezerve. Să luăm de pildă ciocanele de abataj şi ciocanele perforatoare care au fost semnalate în cadrul „procesului" şi la care s-a făcut mult, atît în ceea ce priveşte reducerea consumului de metal cît şi în îmbunătăţirea randamentelor lor. Coeficientul de utilizare al metalului variază între 28 la sută (G.A. 8) și 39 la sută (G.P. 29). însuși aceste cifre — vorbesc un limbaj atît de categoric îneît nu există tehnolog care l-ar putea contesta. Care sînt cauzele că la uneltele pneumatice coeficientul de utilizare al metalului e încă redus ? Sînt piese ca Cilindri, avant cilindri, minere , a căror tehnologie de forjare e extrem de complicată şi cere utilaje speciale. Totuşi şi cu utilajele ce le avem la unele repere ca miner C.A. 15, miner G.A. 8, şi altele, există posibilităţi de reducere a consumului de metal. Nu mai vorbim de unele piese de la polizorul pneumatic (produs nou intrat în fabricaţie), cum e corpul distribuitor, piesa de reglaj, inelul lagăr etc., la care există mari posibilităţi de reducere a adaosurilor de prelucrare. în legătură cu uneltele pneumatice am vrea să mai semnalăm o problemă. Se fac eforturi şi se confecţionează matriţe pentru forjare la dimensiuni cît mai apropiate de cele finite. Cu aceeaşi matriţă se forjează piese suple, elegante şi unele ce cîntăresc cu 10— 15 la sută mai mult. Cauzele ? Neglijenţa unora din cei ce le utilizează şi lipsa de răspundere a celor ce recepţionează piesele (controlor Frăţilă Ion). Nu numai tehnologilor de la forjă li se poate reproşa că mai sînt multe de făcut în direcţia reducerii adaosurilor de prelucrare. Li se poate reproşa acest lucru şi tehnologilor de la sectorul metalurgic. Iată cîteva exemple: La pişcoţii de la suflanta de 220 m.c. pe minut, s-ar putea reduce capul mort cu minimum 50 mm., ceea ce ar corespunde cu o economie de 300 kg. metal pe produs, şi reducerea manoperei cu 12 ore, la reperul valţ pentru egropompă e o diferenţă între lungimea brută şi cea finită de 200 mm., ceea ce reprezintă o pierdere de 30 kg. metal pe produs şi manopera de minimum 2 ore. Şi cîteva cuvinte despre calitatea oţelului turnat. Oţelul turnat în uzina noastră pe bună dreptate şi-a primit denumirea de „oţel sălbatic". De ce aceasta ? Pentru că duritatea lui depășește cu mult normele admise. Aceasta aduce cu sine consum In plus de scule, manoperă, suprasolicitarea mașinilor etc. Faptele de mai sus sînt mai mult decît suficiente pentru a confirma că în „Procesul milimetrilor" mai sînt multe de făcut. Ţinem să semnalăm aceasta, întrucît la unii tehnologi se manifestă simptome de autoliniştire. Considerăm că ar fi bine ca în cadrul uzinelor noastre să organizeze în recurs un nou proces al milimetrilor. Această reeditare să se facă așa cum s-a hotărît în „procesul" anterior, pe ateliere şi secţii, fapt ce ar permite ca un număr mai restrîns de repere să fie analizate mai temeinic, iar hotărîrile luate să fie mai juste. GALL CAROL, strungar; BANEA G-TIN, maistru strungăria grea; GRUIAN IOSIF, maistru frezeraboteze; GIURCA ION, maistru strungăria uşoară. Din lipsa de interes a unor chioşcari pentru aprovizionarea cu gheaţă răcoritoarele sînt adevărate... încălzitoare. UN SINGUR LUCRU E RECE AICI: PRIVIREA CHIOŞCARULUI. Desen: G. GAZAGU Uzinele „Independenţa** — Sibiu Cerere de recurs în „Procesul milimetrilor“ al NCSKA s Răcoritoare.