Drum Nou, iulie 1960 (Anul 17, nr. 4825-4851)

1960-07-22 / nr. 4843

PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VA ! um nou ORGAN AL COM­ITETULUI REGIONAL P. M.R.STANN ŞI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL ANUL XTII, Nr. 4843 * VINERI, 22 IULIE 1860 ★ 4 PAGINI 20 BANI în cuprinsul ziarului: ■ Recoltatul la timp şi fără pierderi — sarcină de mare răspundere (pag. 2-a) ■ 22 IULIE - ZIUA RENAŞTERII NAŢIONALE A POLONIEI — Marea sărbătoare a poporului polonez (pag- 3-a) ■ Informaţiile zilei; Radio; Timpul probabil (pag- 3-a) ■ Comunicatul privitor la întîlni­rea dintre Nikita Hruşciov şi Raul Castro (pag. 4-a) Jos mîinile de pe Republica Con­go ! Proiectul de rezoluţie sovie­tic propus Consiliului de Secu­ritate — Cuvîntarea rostită de V. V. Kuzneţov (pag. 4-a) TOATE FORŢELE LA RECOLTAT Nici un bob să nu se piardă din noua recoltă!5 '6ia leale (crţele iss s@cet*aș şi li*eici*Ss! In raionul Agnita, raion cu agricul­tura complet cooperativizată, secerişul orzului se desfăşoară din pini. Pe o­­goare, muncitorii din G.A.S. şi colecti­viştii, în frunte cu membrii şi candi­daţii de partid, au recoltat pîriă acum orzul de pe 521 ha., din care 144 ha. In gospodăriile agricole colective. In G.A.S.-urile Agnita, Nocrich şi Netuş s-au recoltat în ultimele zile 250 ha. orz. Mai în urmă au rămas gospodăriile agricole de stat Bruiu, Gincul şi Hendorf. In aceste unităţi organizaţiile de bază şi consiliile au datoria să ia cele mai urgente măsuri pentru ca ritmul recoltărilor să fie mult grăbit. O muncă avîntată pentru strîn­­gerea recoltei se desfăşoară în gospo­dăriile agricole colective. Orzul a fost recoltat pe întreaga suprafaţă de că­tre colectiviştii diin comunele Nocrich, Alţîna, Agnita, Apoş, Retiş şi Metiş. In raion sînt folosite 27 combine care recoltează zilnic în medie cîte 500 ha. Folosindu-se din plin combinele, în raionul Agnita s-au treierat 241 ha. Pro­ducţia totală obţinută este de 444 tone de orz. Comitetul raional de partid şi Sfatul popular raional Agnita, conducerile din S.M.T., G.A.S. şi gospodăriile agrico­le colective să urmărească în continua­re ca viteza de lucru la recoltări să se îndeplinească prin folosirea întregii capacităţi de lucru a combinelor şi secerătorilor-legători. In raion s-a arat adînc o suprafaţă mică, adică 53 ha. Se cere din partea conducerii S.M.T. (director Iosif Pop) o mai bună organizare a muncilor de arături adînci prin folosirea tractoarelor disponibile la recoltări şi mai ales prin organiza­rea schimbului II. După muncă - rezultate Colectiviştii din Veseuş, o comună de prin părţile Tirnăveniului, sînt cunoscuţi în tot raionul pentru hăr­nicia şi priceperea cu care lucrează. Cele 2414 kg. orz cît au obţinut ei la ha. stau mărturie în acest sens. Şi cum să nu obţină o asemenea pro­ducţie cînd, toate lucrările agricole aratul, semănatul şi plivitul­­ le-au executat aşa cum îi învaţă agroteh­nica ? Dacă recolta de grîu e bună la colectiva din Veseu, apoi aceasta se datoreşte şi faptului că ei au pus în pămînt o sămînţă curăţată şi tra­tată şi au aplicat îngrăşăminte chi­mice pe faze de vegetaţie. lată deci că acum, cînd recolta de orz se înmagazinează, lanoş Beni, loan Adam, loan Loghin şi toţi cei­lalţi colectivişti au toate motivele să fie mîndri de realizările lor. Producţii mari se vor obţine şi la griul însămmţat pe cele 100 ha. şi la care a început din plin secerişul lu­­crindu e de dimineaţă pînă seara. VLAD GRAPĂ, învățător Lucrează la secerişul griului Colectiviştii din comuna Hosman, raionul Agnita, au însămînţat in toamna trecută 40 ha. cu orz şi 200 ha. cu grîu. Pentru a nu se pierde nici un bob din noua recoltă, colec­tiviştii de aici au secerat orzul iar acum seceră griul pe parcele, ime­diat ce lanurile au dat în pîrgă, în prezent se seceră ultimele hectare de orz şi se lucrează din plin la secerişul griului. Treierişul orzului de pe cele 40 ha. se apropie de sfîrşit. NICODIM BUCURENCIU colectivist într-o singură zi - 4 ha. de orz secerate Stringerea recoltei la timp şi fără pierderi, constituie o problemă din­tre cele mai importante şi pentru întovărăşiţii din satul Giuluş, raio­nul Tirnăveni. Organizaţi pe echipe, zilnic, peste 40 întovărăşiţi lucrează în comun la recoltarea orzului şi griului. Intr-o singură zi doar, ei au recol­tat 4 ha. de orz pe care l-au strîns în peste 170 de clăi. întovărăşiţii Gh. Nistor, Anton Buda, Toader Coman şi Gh. Moldovan precum şi alţii au lucrat bine atît la seceriş cît şi la clăii. A. ŞEULEAN, coresp. De pe 9 ha. - 4.200 kg. orz în medie la hectar ! Cei 4 combaineri de la gospodăria de stat din Codlea, au adus condu­ceri­ gospodăriei o veste deosebit de îmbucurătoare . De pe suprafaţa de 9 ha. cultivată cu orz s-a obţinut o producţie medie de 4.200 kg. la ha., iar de pe restul de 27 ha. (cele 36 ha. de orz s-au secerat în numai două zile şi jumătate) producţia medie la ha­ depăşeşte 3.100 kg. ★ Cu acelaşi elan lucrează pe lanu­rile de orz ale gospodăriei colective din Hărman şi mecanizatorii brigăzii a 8-a de tractoare, condusă de tov. Eugen Soveja. Suprafaţa de orz se­cerată pînă în prezent depășește 120 ha. N. SECELEANU, redactor la centru de radioficare din Codlea Însămînţează porumb furajer Cu multe zile înainte de a ieşi la seceriş, membrii gospodăriei colecti­ve „Drum nou“ din comuna Mănă­­rade, raionul Mediaş au hotărît ca lucrările de arături şi de însămînţa­­re a porumbului furajer să le exe­cute concomitent cu secerişul. Anga­jamentul luat, il respectă întocmai, întreaga suprafaţă de orz care a fost recoltată a şi fost arată şi însămin­­ţată cu porumb furajer. De curind, colectiviştii de aici au început şi recoltatul griului. In mun­ca ce se desfăşoară, cele mai bune rezultate le-a obţinut colectiviştii Gustav Schermer, Maria Fleşer, Ana Kraus şi Maria Herman. AUREL COSTEA şi TRAIAN STROIA, corespondenţi Expoziţie de artă populară Zilele acestea a fost deschisă in localul Şcolii medii nr. 1 din Sighi­şoara expoziţia cu tema: „Dezvolta­rea artei populare din regiunea Sta­lin în creaţiile noi de artizanat". Pe lingă alte exponate, vizitatorul poate vedea aici produse ale fabri­cii „Faianţa", ale cooperativelor „Grotextil" şi „Sporul" din locali­tate, care au la bază elemente ca­racteristice artei populare din regiu­nea noastră. (EL. RAŢIU, coresp.) Alămorenii vor avea cinematograf In comuna Alămor, din raionul Sibiu s-au încheiat toate lucrările în vederea deschiderii cinematografului sătesc. Primul spectacol cu filmul sovietic „Al 41-lea“ va fi vizionat de locuitorii comunei duminică 24 iulie a. c. Schimb de experienţă între maiştri Zilele acestea la combinatul chi­mic „Karl Marx“ din Tirnăveni a avut loc un bogat schimb de expe­rienţă pe tema: „Aportul maiştrilor la reducerea continuă a consumuri­lor specifice de materii prime şi ma­teriale“, la care au participat maiş­trii din toate secţiile combinatului. Cu această ocazie cei prezenţi şi-au împărtăşit din experienţa proprie în ceea ce priveşte buna organizare a locurilor de muncă, precum şi apor­tul pe care-l pot aduce maiştrii la reducerea continuă a consumului specific de materii prime şi materiale pentru o producţie şi productivitate a muncii cît mai ridicată şi la un preţ de cost cît mai scăzut. ION PIRJOLEA, coresp. Magazine noi la Cristian La cererea populaţiei din comuna Cristian, raionul Codlea s-a deschis de curînd în cadrul cooperativei de consum Cristian o unitate măcelă­rie şi un Aprozar. Ambele magazine sînt bine aprovizionate cu produsele respective. O nouă promoţie de muncitori calificaţi Nu au trecut decit două zile de­­ cînd o nouă promoţie de 12 munci-­­ tori ceramişti, absolvenţi ai Şcolii medii de ceramică din Cluj, au păşit pe poarta Fabricii de faianţă din Si­ghişoara. Printre aceşti muncitori se gă­sesc fochişti, modelori, decoratori, turnători şamotori etc. Ei au şi început să aplice în prac­tică cunoştinţele căpătate în anii de şcoală. STANGIU ŞT., coresp. 1.000 tone îngrăşăminte chimice peste plan Preocupindu-se de îmbunătăţirea folosirii capacităţii instalaţiilor, co­lectivul Combinatului chimic din Fă­găraş a reuşit să dea peste plan de la începutul anului şi pînă în prezent 1000 tone de îngrăşăminte azotoase. Muncitori chimişti cum sunt comu­niştii loan Mihalache, loan Sîrbu, Gruia Arsu, Alexandru Şerban, loan Patraulea şi alţii - fruntaşi în între­cere - se pot mîndri cu această de­păşire însemnată de plan din care, în cadrul campaniei de primăvară au putut fi îngrăşate suplimentar 6.700 ha. A. SORCA şi C. BUCUR, coresp. BIBLIOTECĂ CEsÍTííáLa SIBIU e•186.000 lei economii prin inovaţii 5.186.000 lei. Cu această cifră s-a încheiat bilanţul economiilor reali­zate în primul semestru de inova­torii uzinelor de tractoare „Ernst Thälmann“ din Oraşul Stalin• S-au înregistrat în această perioadă un număr de 674 propuneri de inovaţii din care aproape­­50 au şi fost apli­cate, avînd un efect economic ante­­calculat de peste 3.000.000 lei. Printre inovatorii fruntaşi se si­tuează maistrul Ioan Achiriloaie, de la montaj. El a adus importante mo­dificări constructive dispozitivului de tracţiune al tractorului. Prin redu­cerea consumului de metal la acest produs şi economisirea manoperei datorită eliminării unor operaţii, se obţin anual economii în valoare de 140.000 lei. Iscusiţi promotori ai noului sim­ şi Dumitru Radu, tehnician şi Cor­nel Bonta, inginer care au propus inovaţii ce aduc economii de 104.000 lei - respectiv 175.000 lei anual.­­ IN CLIŞEU. Tî­­nărul inginer loan Niculoiu urmăreşte cu atenţie, la mo­dernele aparate din tabloul de coman­dă, calitatea aceta­­tului de vinil — produs cu care se mîndreşte colectivul Uzinelor chimice din Rîşnov. Roadele iniţiativei Mecanicul Stere Croitoru de la Depoul C.F.R. Sibiu a pornit de mai bine de o lună iniţiativa: „Lunar un tren transportat cu combustibil eco­nomisit“, în cursul lunii trecute, îm­preună cu mecanicul Cristea Ilie, au economisit 5.894 kg. combustibil con­venţional. Cu acest combustibil ei au transportat două garnituri de tre­nuri, una pe linia Sibiu - Oraşul Sta­lin şi retur, iar alta pe linia Sibiu - Copşa Mică. Această iniţiativă a găsit un larg ecou şi în rîndul celorlalţi mecanici de locomotivă. Astfel Sonntag Mihai şi Oprea Popa, prin folosirea întregii capacităţi de tracţiune a locomotivei au economisit 22,5 tone combustibil convenţional, cu care au remorcat 3 trenuri de mare tonaj pe ruta Sibiu - Simeria şi retur. De asemeni co­muniştii Nistor Gh., Filea Ioan, Ro­­taru Gh., Moraru Nicolae şi mulţi alţii, au transportat trenuri cu com­bustibil economisit. Despre experienţa ceramiştilor din R.D. Germană La Fabrica de faianţă din Sighi­şoara numeroşi muncitori şi tehni­cieni au urmărit cu viu interes ex­punerea făcută în sala de festivităţi a fabricii de către ing. Vladimir Cio­­botaru pe marginea celor văzute în cadrul schimbului de experienţă fă­cut cu­ ceramiştii din R. D. Germa­nă. Participanţii la această intere­santă adunare au discutat pe larg despre metodele folosite de ceramiştii din R. D. Germană în ceramica fină, porţelan faianţă, electroceramica şi altele. S. ŞTEFAN, coresp. Cea mai bună ţesătoare La fabrica „Libertatea“ din Sibiu se desfăşoară cu intensitate ‘între­cerea socialistă pe profesii pentru cucerirea titlului de cea mai bună filatoare şi ţesătoare, profesii de bază în întreprindere. Pînă acum 212 ţesătoare şi 47 filatoare se întrec pentru realizarea de cît mai multe economii, îmbunătăţirea calităţii ţesăturilor şi ajutorarea celor rămase în urmă în scopul obţinerii titlului de cea mai bună în profesia res­pectivă. In ultimele trei luni ţesătoarea Ana Popa prin depăşirea sarcinii de plan cu 40-50 la sută, îmbunătăţirea calităţii cu 20 la sută şi econo­misirea a 4 kg. fire lină, s-a dovedit a fi cea mai bună ţesătoare din fabrică. Exemplul ei este urmat şi de alte ţesătoare şi filatoare, care nu precupeţesc nici un efort pentru a fi în fruntea întrecerii, contribuind astfel la sporirea producţiei de ţesături şi îndeplinirea sarcinilor trasate de cel de-al IlI-lea Congres al partidului. I. VASIU, tehnician La gospodăria de stat din Jidvei, se face acum cel de al cincilea stropit la vie. Tov. Mihai Waltzer I şi Mihai Waltzer H, Samoilă Vogent şi Martin Schuster sînt doar patru din cei mai harnici şi pricepuţi stropitori. IN CLIŞEU : Aspect din timpul stropitului la vie în brigada tov. Gh. Schmidt DOMNULUI PATRICE LUMUMBA Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Congo LEOPOLDVILLE In numele guvernului Republicii Populare Romíne şi al întregului popor romín adresăm dv. şi prin dv. guvernului şi poporului Republicii Congo, expresia sentimentelor noastre de solidaritate cu lupta dreaptă a poporului congelez, pentru apărarea libertăţii şi independenţei sale recent dobîndite prin luptă şi nenumărate jertfe. Guvernul Republicii Populare Române condamnă agre­siunea colonialistă împotriva independenţei, suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Republicii Congo şi se pronunţă în modul cel mai ferm pentru aplicarea consecventă a hotăriri­­lor Consiliului de Securitate, pentru imediata retragere a tru­pelor belgiene din Congo. Guvernul Republicii Populare Române aşteaptă ca O.N.U. să dea dovadă de eficacitate şi promptitudine în acţiunile sale pentru respectarea independenţei, suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Republicii Congo. Guvernul şi poporul Republicii Populare Române sprijină acţiunile întreprinse de Republica Congo pentru triumful cauzei juste a poporului con­gol­ez şi a guvernului său legal şi îşi exprimă totodată încrederea că lupta poporului congo­­lez pentru libertate şi independenţă va fi încununată de succes. CHIVU STOICA preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Române Iniţiativa constructorilor de la Trustul 5 Oraşul Stalin „Un etaj cu 12 apartamente din panouri mari pe săptămînă în patru luni ,i jumătate se va preda la cheie un bloc cu 60 apartamente Hotăririle celui de-al 111-lea Congres al partidului au fost primite cu mult entuziasm de muncitorii, tehnicienii şi inginerii de pe şantierele de construc­­tii. In Raportul C.C. al P.M.R. prezentat de tov. Gheorghe Gheorghiu-Dej la Congres se subliniază că în perioada 1960—1965 se vor construi pentru oamenii muncii din fondurile statului peste 9 milioane m.p. locuinţe, echiva­lente cu circa 300.000 apartamente de o calitate mai bună şi cu un grad mai înalt de confort, adică de peste 3 ori mai mult decît s-au realizat în cei 6 ani precedenţi. Pentru îndeplinirea acestei m­ăreţe sarcini, aşa cum se arată în documentele Congresului, vor trebui introduse metode de exe­cuţie industrială la construcţia de locuinţe, sporirea producţiei de prefabricate şi de materiale uşoare de zidărie, astfel ca du­rata de execuţie a unui bloc mediu să fie de 4—5 luni. Sarcina trasată de­­Congres a produs o adîncă frămîntare în rîndul cons­tructorilor din cadrul Trustului 5 cons­trucţii Oraşul Stalin. Brigada com­plexă de montori condusă de briga­dierul Gh. Şandru de pe şantierul de locuinţe de la cartierul „Steagul Roşu" sprijinită de organizaţia de bază a pornit zilele trecute o importantă ini­ţiativă pentru scurtarea timpului de construcţie a locuinţelor. In ce constă această iniţiativă ? Pe baza studierii documentelor Congresu­lui montorii în frunte cu comuniştii a­­nalizînd posibilităţile locurilor de mun­că, au ajuns la concluzia că pot cons­trui pe săptămînă un etaj cu 12 apar­tamente din panouri mari. In consfă­tuirea de lucru cu membrii brigăzii, Gh. Şandru a arătat: „Pînă acum noi, montorii ridicam cîte 10 apartamente pe săptămînă. Dacă ne organizăm mai bine munca adică la orele 7 să avem panourile, maşinile şi utilajele să func­ţioneze din plin, putem să montăm pe săptămînă la blocurile de 60 de apar­tamente cîte un etaj compus din 12 a­­partamente iar la blocurile de 40 de a­­partamente trei etaje în două săptă­­mîîii. Cele arătate în brigadă au fost aduse la cunoştinţa conducerii grupului şi organizaţiei­ de bază, care au găsit bună această iniţiativă şi au organizat o scurtă şedinţă cu şefii de echipe şi brigăzi de pe şantier. Cu toţii au gă­sit lăudabilă iniţiativa montărilor. Şefii de echipă Gh. Creţu membru de partid de la lăcătuşi, Balogh Zoltán de la instalaţii şi alţii au arătat că vor sprijini această iniţiativă în sensul că şi ei vor reduce durata lucrărilor de instalaţii şi vopsire, astfel ca un bloc de 60 de apartamente să fie construit şi predat la cheie în termen de 4 luni şi jumătate. Pe baza celor propuse de mentori conducerea grupului a întocmit un grafic pentru scurtarea termenului de execuţie luînd şi o serie de măsuri tehnico-organizatorice ca : organizarea muncii în brigăzi complexe speciali­zate pe operaţii, executarea lucrărilor de finisaj­­de jos în sus suprapunîn­­du-se cît mai multe operaţii, o mai bună întreţinere a utilajelor şi efectua­rea micilor reparaţii curente în afara orelor de program. Mentorii au cerut în acelaşi timp ca întreprinderea de prefabricate să le asigure zilnic livrarea a cel puţin două­ apartamente. Panourile să fie de cea mai bună calitate, pentru a se înlătura reminierele pe şantier şi golurile de lucru. La fel să acorde o mai mare atenţie tîmplăriei care de multe ori nu este bine uscată. In vederea traducerii în viaţă a a­­cestei iniţiative constructorii sînt ho­­tărîţi să depună toate eforturile, pentru a construi cît mai mult, mai repede şi mai ieftin. Muncitori şi studenţi muncesc şi se distrează împreună De cind sunt in practică la mari­le uzine din Oraşul Stalin, studenţii diferitelor institute de învăţămint superior au legat strînse prietenii cu muncitorii din diferite sectoare, reuşind ca împreună cu ei să obţină realizări frumoase în munca lor. Tot împreună cu tinerii muncitori, studenţii desfăşoară pe timpul prac­ticii şi­ o intensă activitate cultural­­artistică, în care scop au întocmit un plan de muncă comun. In sala clu­bului uzinelor „Steagul Roşu" de pildă, a avut loc aseară în cadrul foii tineretului, un frumos program artistic dat de brigada artistică de agitaţie a sectorului 540 din uzinele „Steagul Roşu" şi de o formaţie de­ estradă studenţească. Cu această o­­cazie tov. Nicolae Madar, asistent universitar, a vorbit participanţilor despre unele aspecte ale educaţiei şi moralei comuniste. In ritmul muzicii, muncitorii şi studenţii au petrecut apoi o seară plăcuţii In cadrul uzinei noastre — respectiv în uzina „Indepen­denţa" din Sibiu — „Procesul milime­trilor" a stîrnit un puternic ecou. încă cu cîteva săptămîni înainte de data ţi­nerii lui (martie 1960) în sectoarele de prelucrare ca şi în sectoarele calde muncitorii in frunie cu comuniştii se frămîntau pentru a găsi noii soluţii de reducere a adaosu­rilor de prelucrare. Această frămîntare era şi este pe deplin justificată. Ca urmare a acti­vităţii politice desfăşurate de organi­zaţia de partid, muncitorii, tehnicienii, inginerii din uzină, au înţeles mai adînc semnificaţia economisirii fiecă­rui gram de metal, au înţeles că eco­nomisind metalul vom putea da pa­triei mai multe maşini şi utilaje. In ziua desfăşurării „procesului", în care pe „banca acuzaţilor" au luat foc cei ce se făceau vinovaţi de risipă de metal, zeci de martori din toate sec­ţiile uzinei, înarmaţi cu probe concrete — piese cu adaosuri exagerate de pre­lucrare — au susţinut şi apărat cauza micului reclamant.­ După „proces", întregul colectiv de muncă a depus eforturi şi mai sus­ţinute pentru îmbunătăţirea proceselor de fabricaţie, pentru economisirea de metal. Colectivul de la forjă în frunte cu comunistul Bîtiu Vasile şi tehnolo­gul Caracinschi Ioan — prin îmbună­tăţirea proceselor de forjare la o serie de repere — au economisit 34 tone de metal. Colectivul de la tunătorie con­dus de inginerul comunist Ţichindelea­­nu Zaharia a îmbunătăţit procesele de turnare şi a redus adaosurile de prelucrare la o serie de piese. In total pe uzină in primul semestru al anului s-a revizuit procesul de fabri­caţie la peste 450 repere economisindu­­se 117 tone metal. Dar cu toate succesele obţinute în „Procesul milimetrilor" trebuie arătat că rezervele n-au fost şi nu se pot e­­puiza. Uzina noastră e profilată în special pe unicate şi prototipuri. Aceas­ta înseamnă că zilnic în procesul de producţie intră produse noi. Unele din aceste produse au tehnologia pusă la punct, altele nu. Chiar şi la cele de serie există încă însemnate rezerve. Să luăm de pildă ciocanele de aba­taj şi ciocanele perforatoare care au fost semnalate în cadrul „procesului" şi la care s-a făcut mult, atît în ceea ce priveşte reducerea consumului de metal cît şi în îmbunătăţirea randa­mentelor lor. Coeficientul de utilizare al metalului variază între 28 la sută (G.A. 8) și 39 la sută (G.P. 29). în­suși aceste cifre — vorbesc un limbaj atît de categoric îneît nu există teh­nolog care l-ar putea contesta. Care sînt cauzele că la uneltele pneumatice coeficientul de utilizare al metalului e încă redus ? Sînt piese ca Cilindri, avant cilindri, minere , a căror tehnologie de forjare e extrem de complicată şi cere utilaje speciale. Totuşi şi cu utilajele ce le avem­ la unele repere ca miner C.A. 15, miner G.A. 8, şi altele, există posibilităţi de reducere a consumului de metal. Nu mai vorbim de unele piese de la poli­zorul pneumatic (produs nou intrat în fabricaţie), cum e corpul distribuitor, piesa de reglaj, inelul lagăr etc., la care există mari posibilităţi de redu­cere a adaosurilor de prelucrare. în legătură cu uneltele pneumatice am vrea să mai semnalăm o proble­mă. Se fac eforturi şi se confecţionea­ză matriţe pentru forjare la dimensiuni cît mai apropiate de cele finite. Cu aceeaşi matriţă se forjează piese suple, elegante şi unele ce cîntăresc cu 10— 15 la sută mai mult. Cauzele ? Negli­jenţa unora din cei ce le utilizează şi lipsa de răspundere a celor ce recepţio­nează piesele (controlor Frăţilă Ion). Nu numai tehnologilor de la forjă li se poate reproşa că mai sînt multe de făcut în direcţia reducerii adaosu­rilor de prelucrare. Li se poate repro­şa acest lucru şi tehnologilor de la sectorul metalurgic. Iată cîteva exem­ple: La pişcoţii de la suflanta de 220 m.c. pe minut, s-ar putea reduce capul mort cu minimum 50 mm., ceea ce ar corespunde cu o economie de 300 kg. metal pe produs, şi reducerea mano­­perei cu 12 ore, la reperul valţ pen­tru egropompă e o diferenţă între lun­gimea brută şi cea finită de 200 mm., ceea ce reprezintă o pierdere de 30 kg. metal pe produs şi manopera de mini­mum 2 ore. Şi cîteva cuvinte despre calitatea oţelului turnat. Oţelul turnat în uzina noastră pe bună dreptate şi-a primit denumirea de „oţel sălbatic". De ce aceasta ? Pentru că duritatea lui de­­pășește cu mult normele admise. Aceas­­ta aduce cu sine consum In plus de scule, manoperă, suprasolicitarea ma­șinilor etc. Faptele de mai sus sînt mai mult decît suficiente pentru a confirma că în „Procesul milimetrilor" mai sînt multe de făcut. Ţinem să semnalăm aceasta, întrucît la unii tehnologi se manifestă simptome de autoliniştire. Considerăm că ar fi bine ca în ca­drul uzinelor noastre să organizeze în recurs un nou proces al milimetrilor. Această reeditare să se facă așa cum s-a hotărît în „procesul" anterior, pe a­­teliere şi secţii, fapt ce ar permite ca un număr mai restrîns de repere să fie analizate mai temeinic, iar hotărîrile luate să fie mai juste. GALL CAROL, strungar; BANEA G-TIN, maistru strungăria grea; GRUIAN IOSIF, maistru freze­ra­­boteze; GIURCA ION, maistru strungăria uşoară. Din lipsa de interes a unor chioş­­cari pentru aprovizionarea cu gheaţă răcoritoarele sînt adevărate... încălzi­­toare.­­ UN SINGUR LUCRU E RECE AICI: PRIVIREA CHIOŞCARULUI. Desen: G. GAZAGU Uzinele „Independenţa** — Sibiu Cerere de recurs în „Procesul milimetrilor“ al NCSKA s Răcoritoare.

Next