Drum Nou, octombrie 1960 (Anul 17, nr. 4903-4928)

1960-10-14 / nr. 4914

n 4 .■ PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA ! VVii­­­â"1umnou ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL P.M.R.STANN ŞI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL ANUL XVII, Nr. 4914 ★ VINERI, 14 OCTOMBRIE 1960 ★ 4 PAGINI, 20 BANI Sft asigurăm în fiecare G. A. S. şi G. A. C. Cel puţin 10 tone furaje însilozate pe cap de animal O rezervă importantă pentru îndepli­nirea cu succes a sarcinilor puse în faţa zootehniei de către Directivele ce­lui de-al Hl-lea Congres al P.M.R. este folosirea în hrana animalelor pe timpul stabulaţiei a porumbului-siloz şi a altor furaje murate, cu calităţi nutri­tive corespunzătoare. Necesitatea însi­­lozării unor cantităţi sporite de furaje în fiecare gospodărie de stat şi gospo­dărie colectivă este legată, în primul rînd, de creşterea efectivelor de ani­male, în special vaci cu­ lapte, şi ridi­carea producţiei acestora. Experienţa pozitivă din anii trecuţi ne arată că porumbul însilozat şi în general furajele însilozate şi de ca­­litate ridică productivitatea animalului şi contribuie la micşorarea preţului de cost al produselor animaliere. Gospo­dăriile de stat şi gospodăriile agri­cole colective din regiunea noastră, care au însilozat porumbul în faza de coacere lapte-ceară, vor obţine mult mai multe unităţi nutritive­­ la hectar faţă de acelea care au prelungit nejusti­ficat recoltarea şi însilozarea porum­bului. Agrotehnica a dovedit că nici o altă plantă de nutreţ nu are atîtea unităţi nutritive la unitatea de suprafaţă, ca porumbul de siloz. In această toamnă muncitorii din gospodăriile de stat şi colectiviştii din regiune au recoltat porumbul-siloz de pe mai bine de 9.000 de hectare, însilozînd cu acest prilej, împreună cu alte plante de nu­treţ, 164.054 tone furaje. Producţia în multe unităţi agricole de stat şi socia­­list-cooperatiste este mai mare ca î­n anul trecut, ca urmare a aplicării unei agrotehnici înaintate. De pildă, la G.A.S. Prejmer, din raionul Godlea, s­­b îndrumarea organizaţiei de bază şi a consiliului, s-au cultivat 80 ha. cu porumb-siloz. La recoltare, producţia medie obţinută a fost de 40.000 kg. la ha. Pe unele suprafeţe producţia a fost şi mai mare — 60.000 kg. masă verde la ha. Muncitorii din această gospodărie au însilozat 3.087 tone furaje. De aseme­nea, ca urmare a muncii bine organi­zate, tona de porumb-siloz a fost obţi­nută la un preţ cu 20 lei mai redus faţă de sarcina planificată. S-au o­rientat în mod just şi consiliile G.A.S. Iliichiu, Rupea, Harman şi altele, care, ajutate în mod permanent de organiza­ţiile de partid, au mobilizat toate for­ţele şi mijloacele mecanice din uni­tăţi la recoltatul şi însilozatul porum­bului în faza de coacere lapte-ceară. Porumbul însilozat e de calitate supe­rioară şi, administrat în mod intensiv în hrana animalelor va avea o influ­enţă pozitivă atît asupra măririi pro­ducţiei de lapte, cit şi asupra reduce­rii preţului de cost. Muncitorii de la G.A.S. Agnita au însilozat 8.240 tone furaje, iar cei de la G.A.S. Laslea 6.416 tone. La fel au procedat şi mun­citorii din gospodăriile de stat Homo­­rod, Feldioara, Zagăr, Nocrich. La G.A.S. din Mediaş s-au însilozat cu 500 tone mai multe furaje faţă de sarcina planificată. Consiliile G.A.S. din raionul Codlea, printr-o muncă făcută cu răspundere, au reuşit să asigure de pe 759 hec­tare o producţie medie de 25.600 kg. masă verde la hectar, însilozînd pînă acum peste 19.500 tone porumb. Pro­ducţii bune au recoltat şi însilozat co­lectiviştii din raioanele Agnita, Mediaş, Sibiu şi Codrea, media pe raioane fiind între 22.000—28.830 kg. porumb-siloz la hectar. Cu toate aceste succese, gospodăriile agricole de stat şi gospodăriile colecti­ve din regiune au însilozat numai 50,6 la sută din cantitatea planificată pen­tru a fi însilozată. Dacă în perioada de vegetaţie s-a depus un mai mare inte­res pentru îngrijirea porumbului-siloz, în perioada de recoltări şi însilozări în unele gospodării agricole de stat mun­ca s-a desfăşurat slab. In unele gos­podării de stat atitudinea de indife­renţă faţă de sarcini din partea unor membri din consilii este evidentă. De pildă, gospodăriile de stat Hendorf (director A. Woos), Bruiu (director E. Nicoară), Noul (director S. Turcu), Cisnădie (director Moraru Zachie), mai au încă de însilozat porumb de pe mari suprafeţe, iar la G.A.S. Rîşnov (director I. Macrea, inginer şef Mihai Popescu) din cele 3267 tone furaje planificate, s-au însilozat numai 1225 tone. Cînd au de gînd directorii din a­­ceste unități să ia măsuri ca să asi­gure cantităţile de furaje însilozate, recomandate de hotărîrea Conferinţei organizaţiei regionale de partid? Timpul s-a răcit. In curînd, taurinele vor intra în stabulatie fiind furajate la grajd. CANTITATEA DE FURAJE IN­­SILOZATE NU ASIGURA IN FIE­CARE GOSPODĂRIE DE STAT SI GOSPODĂRIE COLECTIVA 10 TONI­DE SILOZ PE CAP DE INTA MARE. De aceea, consiliile G.A.S. şi consi­liile de conducere din gospodăriile co­lective, îndrumate de comitetele raio­nale de partid şi organizaţiile de bază, au datoria să ia măsuri­­ corespunză­toare şi SA TREACA DE ÎNDATĂ LA RECOLTATUL SI ÎNSILOZATUL PO­­RUMBULUI-BOABE CARE NU A­­JUNGE LA MATURITATE ŞI SĂ IN­­SILOZEZE CU TOATA GRIJA CO­­LETELE ŞI FRUNZELE DE SFECLA DE ZAHAR, FOILE DE VARZA, FRUNZELE DE LA MORCOVI ŞI AL­TE LEGUME, GULIILE FURAJERE etc. In unele gospodării de stat se face risipă de frunze în momentul re­coltării sfeclei de zahăr. După ce cole­tul se taie, frunzele rămîn pe pămînt fără să fie strînse cu grijă în grămezi şi transportate la siloz. O mare aten­ţie se cere dată silozurilor. Periodic ele trebuie controlate, făcîndu-se apre­cierea calităţii porumbului şi furajelor însilozate. Orgartele raionale de partid, consilii­le G.A.S. şi consiliile de conducere din gospodăriile colective, inginerii şi teh­nicienii agronomi şi zootehnişti, sînt chemaţi să ia toate măsurile PENTRU TERMINAREA IN TIMPUL CEL MAI SCURT A LUCRĂRILOR DE INSI­­LOZAT A COCENILOR DE PORUMB, COLETELE ŞI FRUNZELE DE SFE­CLA DE ZAHAR ŞI ALTE IERBURI REZULTATE IN URMA RECOLTĂRII CULTURILOR DE TOAMNA SI A LE­GUMELOR. SA NU EXISTE IN RE­GIUNEA NOASTRĂ GOSPODĂRIE DE STAT SAU GOSPODĂRIE CO­LECTIVA CARE SA INSILOZEZE IN ACEASTA TOAMNA MAI PUTIN DE 10 TONE FURAJE PE CAP DE ANI­MAL. CU CIT AVEM MAI MULTE FURAJE ÎNSILOZATE ŞI DE CALI­TATE SUPERIOARĂ, CU ATIT VOM OBŢINE PRODUCŢII MAI MARI DE CARNE, LAPTE ŞI GRĂSIMI CU UN PREŢ DE COST MAI SCĂZUT. 60 de apartamente date în folosinţă Pe şantierul de locuinţe de la cartierul „Steagul Roşu” din Ora­şul Stalin, zi de zi se munceşte cu avînt. Constructorii de la Trus­tul­­ din Oraşul Stalin, de cînd au pornit iniţiativa „Un etaj cu 12 a­­partamente din panouri mari pe săp­­tămînă”, nu precupeţesc nici un e­­fort în introducerea metodelor in­dustriale de lucru şi folosirea din plin a capacităţilor de producţie a utilajelor. In urma măsurilor lua­te şi a eforturilor depuse, s-a reu­şit ca blocul D cu 40 de aparta­mente să fie ridicat la acoperiş în 20 de zile, în ziua de 15 octombrie, construc­torii au repurtat încă un frumos succes, au dat în folosinţă blocul I cu 60 de apartamente. Primii locatari, muncitori şi tehnicieni de la uzinele „Steagul Roşu“, au intrat în noile locuinţe. La lucrările de finisaj au contri­buit parchetarul Ioan Gheorghiu, vopsitorul Balog Zoltan, iar de la montaj membrii brigăzii conduse de Gheorghe Şandru şi mulţi alţii. H»?wsniUM* MM Mi­­i Moi regime . Casa raională de cultură în co­laborare cu biblioteca raională din Codlea, au organizat în ziua de 12 octombrie a.c., în cadrul manifestă­rilor închinate Lunii prieteniei ro­­mîno-sovietice o seară literară cu te­ma „Marea Revoluţie Socialistă din Octombrie, oglindită în literatura noastră“. A vorbit prof. Maria Vovu. în continuare s-au recitat cîteva poe­zii închinate Marii Revoluţii de că­tre membrii grupei de recitatori a Casei raionale de cultură-Codlea.­­ în cadrul Lunii prieteniei ro­­mâno-sovietice la Casa de cultură a studenţilor Institutului politehnic din Oraşul Stalin, va avea loc mâine, sîmbătă, la orele 17 un simpozion cu tema „Succesele ştiinţei şi tehni­cii sovietice“. Vor conferenţia conf. universitar Gherasim Drăghici, conf. universitar ing. Ion Stănescu, şi a­­sistentul universitar Florin Dudiţă.­­ Biblioteca centrală regională din Oraşul Stalin, secţia împrumut, a organizat in cinstea Lunii prieteniei româno-sovietice, două vitrine cu cele mai noi cărţi apărute în literatura sovietică, precum şi o vitrină cu cărţi beletristice.­­ La clubul uzinelor „Steagul Roşu“ din Oraşul Stalin, în cadrul Lunii prieteniei româno-sovietice, va avea loc astăzi la orele 15 un jurnal vorbit cu tema „Ajutorul U.R.S.S. dat cadrelor de ingineri din uzina noastră“. Vor vorbi cu a­­ceastă ocazie ingineri şi tehnicieni care şi-au făcut studiile în Uniu­nea Sovietică, precum şi cei care au efectuat schimburi de experienţă în U.R.S.S., împărtăşind impresiile lor despre tehnica avansată a construc­ţiei de autocamioane în U.R.S.S. . Tot Biblioteca centrală regio­nală Stalin, secţia biblioteci de casă, va organiza zilele acestea în cadrul manifestărilor din cadrul Lunii prie­teniei romino-sovietice, recenzia căr­ţilor „Fraţii Erşov“ de Kocetov, „O viaţă obişnuită“ de V. Sobko şi „Soarta unui om“ de M. Şolohov.­­ Teatrul muzical „Gheorghe Dima“ din­ Oraşul Stalin, va pre­zenta în cadrul Lunii prieteniei romino-sovietice operetele „Vînt de libertate“ de Dunaevski, „Ana Lugoj­ana“ şi „Plutaşul de pe Bis­triţa“ de Filaret Barbu. De asemenea va organiza la Ca­sa ofiţerilor medalioane muzicale : Ceaikovski şi Gh. Dima, unde-şi vor da concursul soliştii Teatrului mu­zical „Gheorghe Dima“. © Secţia muzicală a Bibliotecii centrale regionale Stalin, organizează cu ocazia Lunii prieteniei romino­­sovietice, săptămînal audiţii de mu­zică clasică rusă şi sovietică şi mu­zică interpretată de cîntăreţi celebri. © C.L.D.C. regionala Stalin, va deschide în aceste zile, în cadrul Lunii prieteniei româno-sovietice: „Bazarul cărţii sovietice“, la Libră­ria „Cartea Rusă“ din Oraşul Sta­lin, unităţile „Cartea Rusă“ Sibiu, Sighişoara, Mediaş, Librăria noastră nr. 1 - Făgăraş şi Librăria noastră- Tîrnăveni. Orarul de iarnă al curselor TAROM I De la 17 octombrie 1960 intră în­­ vigoare noul orar al curselor T.A. I R.O.M. pentru perioada de iarnă. ■j Oraşul Stalin va fi legat pe cale ae­­­­riană zilnic, exceptînd duminicile, cu I Bucureşti, Tg. Mureş şi Cluj după­­ următorul program: I) Plecare din E Bucureşti la ora 8,05 — sosire la I Oraşul Stalin la ora 8,50, plecare din Oraşul Stalin­ la ora 9,05 — sosire la Tg. Mureş la ora 9,45, plecare din Tg. Mureş la ora 10 — sosire la Cluj la ora 10,25; 11) Plecare din Cluj la ora 12,45 — sosire la Tg. Mureş la ora 13,00, plecare din Tg. Mu­reş la ora 13,25 — sosire la Oraşul Stalin la ora 14,05, plecare din O­­raşul Stalin la ora 14,20 — sosire în Bucureşti la ora 15,05; III) De trei ori pe săptămînă, lunea, miercurea şi vinerea, plecare din Cluj la ora 12 — sosire la Tg. Mureş la ora 12,25, plecare din Tg. Mureş la ora 12,40 — sosire la Oraşul Stalin la ora 13,20, plecare din Oraşul Stalin la ora 13,40 — sosire la Tg. Mureş la ora 14,20, plecare din Tg. Mureş la ora 14,35 — sosire la Cluj la ora 15. Legături: De la Cluj la ora 10,40 pentru Satu Mare şi la ora 10,50 pentru Baia Mare. orabiffca recellarîlor şi terminarea — ~ ~~~iN CENTRUL ATENŢIEI! | în frunte la recoltări şi însămînţări Hotărîţi să obţină recolte cit mai mari în anul viitor, colectiviştii din satul Chinciuş, raionul Tîrnăveni, dau bătălia insămînţărilor. Organi­zaţi pe brigăzi şi echipe, colectiviş­tii din această gospodărie sunt pe terminate cu însămînţatul orzului de toamnă. Orzul semănat, a răsărit şi e des ca peria. Ei dau zor acum, cu însăminţatul griului de toamnă. în sol a fost încorporată sămînţă trata­tă şi condiţionată, cu mare valoare biologică, cu rezistenţă la ger şi că­dere. S-a recoltat, de asemenea, sfecla de zahăr de pe 30 ha, iar floarea­­soarelui de pe 20 ha. Sfecla de za­hăr curăţată de frunze şi colete a fost transportată de colectivişti la rampa de încărcare a C.F.R.-ului. Fruntaşi în muncile de recoltări şi însămînţări de toamnă sunt colecţi­Organizaţi în brigăzi de muncă patriotică, numeroşi elevi ai şcolilor profesionale şi medii din Oraşul Stalin, au participat duminică, 9 oc­tombrie, la strînsul recoltei de pe tar­lalele gospodăriei de stat din Stu­­pini. în cîteva ore de muncă, ei au adunat cartofii scoşi de maşini pe o suprafaţă de 5 ha., au dat ajutor la scosul guliilor de pe o suprafaţă de 4,5 ha., şi au recoltat sfecla de za­viştii Nicolae Nan, Ştefan Velţan, precum şi membrii brigăzii a II-a condusă de colectivistul Simion Cîndea. I. FLOREA, coresp. hat de pe mai bine de un hectar. De­­ asemeni, au curăţat de vreji cca. 19­0 ha. teren.­­ S-au evidenţiat elevii Şcolii medii I nr. 2, şcolii profesionale „Strungul“,­­ Şcolii medii nr. 3, şi ai şcolii profe-­­ sionale „Tractorul“. Sprijină strînsul recoltei In raionul Sighişoara a-a terminat recoltatul cartofilor Munca fiind bine organizată, lu­crătorii din G.A.S., colectiviştii şi intovărăşiţii din raionul Sighişoara, au terminat recoltatul cartofilor de pe întreaga suprafaţă de 1.909 hec­tare. De asemenea, porumbul-boabe s-a recoltat de pe 1.146 hectare, iar sfecla de zahăr de pe 367 hectare. Paralel cu recoltările culturilor de toamnă, in raionul Sighişoara se desfăşoară o susţinută muncă pentru terminarea însămînţărilor. Pînă în ziua de 13 octombrie, au fost însă­­mînţate in raion 3.795 hectare cu grîu şi orz de toamnă. In frunte la însămînţări sînt colectiviştii din co­munele Archita, Apold, Daia, Las­lea, Hoghilag, care au insămînţat cele mai mari suprafeţe. Ritmul însămînţărilor să nu fie slăbit In raionul Făgăraş, lucrările agri­cole de toamnă se desfăşoară din plin. Muncitorii din gospodăriile de stat, colectiviştii şi intovărăşiţii, muncesc cu zor la recoltatul cultu­rilor de toamnă şi la grăbirea insă­mînţărilor. în cele două gospodării de stat - Şercaia şi Sîmbăta de Jos - precum şi in majoritatea gospo­dăriilor colective şi întovărăşirilor agricole din raion, s-au insămînţat pină in ziua de 1 octombrie cu scîn şi orz de toamnă peste 14.600 hec­tare. Ritmul lucrărilor agricole nu tre­buie slăbit nici la însămînţarea or­zului de toamnă, unde, unele gos­podării colective şi întovărăşiri agri­cole au rămas mai în urmă. De ase­menea, muncitorii din G.A.S., co­lectiviştii şi intovărăşiţii, au recoltat cartofii de pe 9.732 hectare, porum­bul-boabe de pe 552 hectare, iar sfe­cla de zahăr de pe mai bine de 100 hectare. Consfătuire pe tema mecanizării La fabrica „8 Mai“ din Mediaş a avut loc o consfătuire la care au participat reprezentanţi ai întreprin­derilor de prelucrare a pielii din ţară. Consfătuirea a avut ca scop extinderea mecanizării şi automatizării procese­lor de producţie. La consfătuire s-au prezentat referate ca: ,,Procese teh­nologice noi în tăbăcirea minerală", „Progrese realizate la întreprinde­rea „Timpuri Noi“ din Oraşul Sta­lin“, „Linii tehnologice noi" şi altele. iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii Un important succes a! constructorilor I De cum păşeşti pe poarta viitorului I Combinat de industrializare a lemnu­­­­lui ce se construieşte la Blaj, privi­­­­rea îţi este atrasă de imensa hală a I fabricii de mobilă. Furnicarul de oa­­­­meni ce se mişcă în interiorul ei par I cu toţii îmbrăcaţi în costume verzi, 3 colorii ce-i dă acoperişul de sticlă al­­ impunătoarei construcţii. In mijlocul I acestui furnicar de oameni de toate I vîrstele și profesiile l-am întîlnit pe I tov. Aîoise loan organizatorul de par- I tid de pe șantier. După ce ne-am strîns I mina i-am arătat scopul vizitei. I — Apoi la noi aveţi ce vedea. Con- 5 structorii dau zor cu­ ridicatul noilor I hale.­­ Am pornit-o de-a lungul halei de­­ mobilă unde se montează în aceste zile = instalaţiile sistemelor de încălzire, I iluminat şi ventilaţie. Din loc în loc­­ pe pardoseală sînt lăsate spaţii pentru = a fi turnate postamentele maşinilor ce­­ trebuie să sosească. = In cinstea celui de al III-Iea Con- I gres al P.M.R. colectivul de munci- I tori, ingineri şi tehnicieni de aici = s-a angajat să dea cu 60 de zile înainte­­ de termen halele pentru montarea ma- I şinilor. | Ei raportează cu mîndrie partidu­­­­lui şi guvernului că angajamentul luat­­ a fost îndeplinit înainte de termen­­ cu 15 zile. Conform angajamentului, I cele două hale trebuiau date pentru mon­­e­tare la 31 octombrie, deci cu 60 zile I mai devreme faţă de planul anual. I Planul anual a fost îndeplinit cu 75 zile înainte de termen. N. KUCZYNSKY, redactor la stația de radioficare, BVij Utemista Stroe Maria, fruntaşă la locul de muncă, lucrează în secţia 540 a fabricii „Rulmentul" din Oraşul Stalin, în calitate de controlor. IN CLIŞEU: Tov. Stroe Maria controlînd cu deosebită atenţie piesele executate. Fiecare întreprindere cu planul îndeplinit *Succese inssmnstle In fiecare secţie şi atelier de la fabrica de confecţii „Steaua Roşie“ Sibiu se munceşte cu însufleţire. Muncitorii şi tehnicienii desfăşurînd tot mai larg întrecerea socialistă, obţin însemnate succese în produc­ţie. Prin mai buna organizare a mun­cii, folosirea din plin a timpului de lucru sarcinile de plan pe trimestrul III s-au îndeplinit şi depăşit. Astfel s-au dat peste plan 500 costume băr­băteşti, 1000 bucăţi raglane din ţesă­t­­uri impermeabile şi altele. Colectivul întreprinderii a acordat o atenţie deosebită economisirii mate­riilor prime şi materialelor, realizin­­du-se economii în valoare de 847.000 lei faţă de 492.000 lei cit a fost an­gajamentul. Anul acesta colectiviştii din comuna Dacia, raionul Rupea, însămînţează 110 ha. cu grîu de toamnă din soiuri cu mare valoare productivă. IN CLIŞEU: Preşedintele G.A.C., tov. Andrei Hontner, împreună cu tractoristul Ioan Schwartz şi colectiviştii Paul Maurer şi Mihai Wester, pe ogoarele colectivei la insămînţat griul de toamnă. Colectiviştii din Dacia sînt hotărîţi ca pînă la 15 octombrie a.c. să termine Insămînţările de toamnă. Cu aproape 1500 tone o fel mut mult Oţelarii de la uzinele de tractoare „Ernst Thälmann“ din Oraşul Stalin au ca obiectiv principal în întrecerea socialistă sporirea produc­ţiei şi îmbunătăţirea calităţii oţelului. In urma propunerilor făcute de mun­citori şi tehnicieni s-au luat o serie de măsuri care au dus la mărirea producţiei şi reducerea rebutului. Acordînd o atenţie deosebită întreţinerii cuptoarelor, s-a prelungit cu mult durata de funcţionare intre două re­paraţii capitale ceea ce a dus la elaborarea unor însemnate cantităţi de oţel peste plan, în cadrul întrecerii socialiste pe profesii fiecare oţelar luptă pentru obţinerea titlului de „cel mai bun“. Datorită măsurilor luate şi efor­turilor depuse sarcinile de plan s-au îndeplinit şi depăşit lună de lună dîndu-se în 9 luni cu aproape 1.500 tone mai mult oţel lichid. La obţinerea acestor însemnate realizări au contribuit din plin oţe­larii din schimbul prim-topitorului Bálint Francisc şi alţii. Sporesc producția de settle Sculele produse de colectivul fabricii „loan Fonaghi" din Oraşul Stalin sunt binecunos­cute atît în marile în­treprinderi cit­­i în ca­sa fiecărui cetăţean. Muncitorii fi tehnicienii acestei fabrici se stră­duiesc să producă scu­le cit mai multe, de bună calitate fi ieftine, îmbunătăţind în per­manenţă procesul teh­nologic, aplicînd o se­rie de inovaţii şi raţio­nalizări a crescut simţi­tor producţia, sarcinile de plan îndeplinindu-se lună de lună. In tri­mestrul III a.c. munci­torii fi tehnicienii fabri­cii au îndeplinit fi de­­păşii sarcinile de plan, producînd mai mult cu 1.132 bucăţi elemenţi, duze, 1.6oo bucăţi pîn­­ze de fierăstrău pentru tăiat metal, 5.550 clefti combinate, 8.470 bucăţi chei fixe şi altele. Fruntaşi în întrecerea socialistă care au obţi­nut cele mai însemna­te realizări sînt forjorii Aurel Cojocaru, Mihai Cocil, Constantin Rî­­peanu turnător­ii alții. aliie.Fi In C­îteva acorduri dintr-o so­­lodiei. Cu cită nerăbdare se în­­naţă răzbat vibrante în sa­ dreaptă spre şcoală şi electricianul la animată de elevi ai şco- Gheorghe Constantine­scu, de la Iii populare de artă. Grupuri de Uzina electrică, pentru a lua lecţii tineri, unii cu instrumente in mîini, de acordeon. O trompetă cu sono­­alţii dregîndu-şi profesional vocea, rităţi metalice interpretează un discută aprins. Prieteniile se leagă marş în ritm. Un tînăr vioi, utemis­­de îndată, întrezărind acelaşi ţel­­­tul Gheorghe Gubernath, exersează dragostea de artă. Freamătul este sîrguincios la trompetă. Şi el este cel specific începerii noului an de artist amator ce-şi perfecţionează învăţămînt. Grijulii, profesorii mai talentul, trec odată prin clasă, pentru a se­­„ clasa de flaut e­utemistul convinge dacă totul este în ordine. Meschendorf­er, elev la Şcoala me- Un număr de 351 de­­ muncitori din nr. 1 din Oraşul Stalin, ascultă din Oraşul Stalin şi împrejurimi atent indicaţiile profesorului său, frecventează în acest nou an şcolar Flautul este un instrument pre cen­­cursurile şcolii populare­­ de artă, ţios, de aceea deprinderea lui ne­­cu secţii diferite: muzică,­­ coregra­­cesită o muncă încordată. Utemis­­fie, teatru, artă plastică. Sînt tineri tici Meschendorf­er are intenţia să care şi-au dezbrăcat după o zi de urmeze conservatorul şi apoi să muncă salopeta, şi au întins mina einte într-o orchestră filarmonică, artei. Talentele sînt scoase la lu- Interpretează corect sonate de mină, ele pot să se dezvolte amin- Händel, gavote de Jianu şi cîntă în gînd culmi îndrăzneţe. Datorită orchestra semisimfonică a şcolii grijii neţărmurite a partidului, au sate a fost create condiţii optime pentru _ . ; toţi acei care păşesc încrezători pe uminile artei s-au aprins da­făgaşul artei. tonta gript partidului pen-In clasa de canto o voce caldă, ^ tru oamenii muncii. Ele cu rezonanţe puternice, irnterpre- ^tăiesc ^ pretutindeni în uzine, în fa­­tează cîntecul „Griul auriu' de "noi, în întreprinderi, pe şantiere. Blanter, evocînd în melodia lui un- şcoala populară de artă, tot mai dulcea spicelor în imensitatea la nu- mult tineri proveniţi din rîndulde­rilor. Interpreta este filatoarea Ana oamenilor muncii îşi dezvoltă la­ Marcu, de la fabrica „P­artizanul lentele,contribuind apoi prin mun- Roşu" din Oraşul Stalin, o fetiş­­ca lor în cadrul brigăzilor artistice cană cu ochii senini şi un zîmbet ce de agitaţie din întreprinderi şi îl aminteşte de picturile clasice. Anii formaţiilor artistice de amatori, la de studiu vocal impun o muncă dezvoltarea întregului proces în perseverenţă, migăloasă, grea, dar cadrul mişcării artistice de ama­­expresivitatea vocii acestei tinere 10Tl din patria noastră, s-a dovedit încă de la început. Ute­­gţ­i poate mulţi dintre aceştia mista Ana Marcu este solistă în vor apărea într-o zi, la lu­brigada artistică de agitaţie de la lu­minile rampei. Unul va da fabrica „Partizanul Roşu . Aci in­ glas, emoţionat, viorii, altul va cîn­­terpretează cîntece a căror vervă ia într-o orchestră simfonică, va in­­cuceritoare scoate în evidenţă frunta- terpreta cu măiestrie la­­ pian un fii în producţie sau satirizează pe concert de Bach, într-o sală ele­­vreun „Marinică , într-o sală ară­­gantă de concert, va cînta cu obraji furată, o mină încearcă pe dla­ împurpuraţi într-un ansamblu artis­­tele unui pian. Melodia este tu­­tic, cucerind aprecierile spectatori­­multuoasă, plină de elan tineresc; bor, utemista C. Barbel, muncitoare Iată deci, muncitorii noștri pă­­fruntaşă, este o pianistă talentată, trind adine în lumea artei; este un Claviatura acordeonului a fost fapt semnificativ, un cîntec plin de mult îndrăgită de lăcătuşul Ion la- poezie al vieţii noastre noi. lazi. Acesta interpretează cald, atribuind ceva din sufletul său de- ZINA VESESCU

Next