Drum Nou, iulie 1961 (Anul 18, nr. 5136-5161)
1961-07-22 / nr. 5154
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA ! ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL PNR BRAŞOV SI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL ANUL XVIII, Nr. 5154 ★ SIMBATA, 22 IULIE 1961 ★ 4 PAGINI, 20 BANI Materiale de construcţii mai multe, ieftine şi de bună calitate Directivele celui de al III-lea Congres al P.M.R. prevăd sarcini de mare răspundere unităţilor producătoare de materiale de construcţii, privind asigurarea şantierelor de construcţii şi în primul rînd a şantierelor pentru construcţii de locuinţe, cu materiale de zidărie şi var în cantităţi necesare, de bună calitate şi cu un preţ de cost cit mai redus, îndrumate de organizaţiile de partid, mobilizate de comitetele sindicatelor şi ajutate de comitetele executive ale sfaturilor populare prin secţiunile de industrie locală, unităţile producătoare de materiale de construcţii din regiunea noastră au realizat planul producţiei globale pe semestrul I în proporţie de 157 la sută, dînd peste plan 1.000.000 bucăţi cărămizi, 9.000 tone var, cantităţi însemnate de prefabricate şi cahle teracotă. In acelaşi timp s-au obţinut importante economii la preţul de cost faţă de cel planificat şi s-a îmbunătăţit simţitor şi calitatea produselor. La aceste rezultate şi-au adus contribuţia o serie de unităţi, evidenţiindu-se fabricile de cărămizi şi ţigle din cadrul întreprinderii industriale a oraşului Mediaş; fabricile de cărămizi nr. 1 şi 2 din Făgăraş; fabrica de cărămizi şi ţigle din Agnita şi fabrica de cărămizi din Şura Mare, raionul Sibiu. Aceste unităţi, concomitent cu depăşirea planului de producţie, au manifestat o preocupare şi pentru a produce noi sortimente. Aşa, de pildă, la fabricile de cărămizi din Bazna şi Mediaş II s-au introdus în fabricaţie cărămizile eficiente, iar la fabrica de cărămizi nr. 1 din Făgăraş, a început producţia cărămizilor eficiente de dimensiuni mari. Calitatea produselor s-a îmbunătăţit faţă de anul trecut la fabricile din Şura Mare, Făgăraş II, „Brigadierul“ Tărlungeni. In ce priveşte grija pentru reducerea preţului de cost al produselor se poate da ca exemplu fabrica de cărămizi din Şura Mare, unde în primul semestru al anului s-a realizat un preţ redus. Rezultate bune s-au obţinut in această direcţie şi în unităţile nr. 1 şi 2 din Făgăraş, unde în semestrul I, prin reducerea preţului de cost, s-au realizat economii în valoare de peste 150.000 lei. Aceste rezultate au fost posibile datorită aplicării de măsuri tehnico-organizatorice încă din cursul trimestrului IV al anului trecut, organizării întrecerii socialiste şi preocupării permanente a conducerii unităţilor respective pentru realizarea sarcinilor de plan. Merită să fie evidenţiaţi în această privinţă tov. Mircea Munteanu, şef de unitate la fabrica de cărămizi şi ţigle nr. 1 Făgăraş, Gheorghe Piţu, şef de unitate la fabrica nr. 2 Făgăraş, loan Rusu, şef de unitate la fabrica de cărămizi din Bazna, loan Ciută, şef de unitate la fabrica de cărămizi din Şura Mare şi Remus Nastea, şef de unitate la fabrica de cărămizi din Agnita. Dacă unităţile mai sus arătate au contribuit la depăşirea planului de producţie, la reducerea preţului de cost şi la îmbunătăţirea calităţii prooduselor, nu acelaşi lucru îl putem spune despre unele unităţi ca fabrica de cărămizi din Guşteriţa, raionul Sibiu, care în primul semestru a rămas sub plan cu 200.000 bucăţi cărămizi şi 500.000 bucăţi ţigle, fabrica de cărămizi din Blaj, care a realizat numai 90 la sută din planul de cărămizi arse, unităţile din Breţcu, raionul Tg. Secuiesc şi Brigadierul“ din Tărlungeni, raionul Sf. Gheorghe, care n-au realizat planul la cărămizi arse. Neîndeplinirea planului de producţie de către aceste unităţi se datoreşte în primul rînd întîrzierilor la executarea lucrărilor curente şi capitale, întreruperilor în funcţionarea utilajelor şi lipsei de preocupare pentru asigurarea produselor semifabricate pentru ardere. Bineînţeles, prin neîndeplinirea planului de producţie nu s-a realizat nici sarcina reducerii preţului de cost. La fabrica de cărămizi din Guşteriţa, preţul de cost la cărămizi arse este de trei ori mai mare ca la alte fabrici. La unele unităţis-a manifestat şi lipsă de preocupare în ce priveşte îmbunătăţirea calităţii produselor. Aşa, de exemplu, fabrica de cărămizi din Bodoc, raionul Sf. Gheorghe, a livrat cărămizi insuficient arse întreprinderii , construcţii Braşov. La fel şi calitatea cărămizilor eficiente date de fabrica de cărămizi din Guşteriţa, nu îndeplineşte condiţiile cerute de STAS, fiind lucrate dintr-o argilă amestecată cu incluziuni de calcar peste procentul admis. In urma măsurilor luate o serie de lipsuri au fost înlăturate pe parcurs, iar în prezent toate unităţile producătoare de materiale de construcţii au asigurate condiţiile tehnico-organizatorice necesare depăşirii planului de producţie la cărămizi, ţigle şi var pe semestrul al doilea. Aşa, bunăoară, în mod special există asigurată baza tehnico-materială pentru depăşirea planului la produsele semifabricate, asigurînd prin aceasta stocul necesar de cărămizi şi ţigle crude, la unităţile cu caracter sezonier, care urmează a fi arse în cursul trimestrului III al anului.La fiecare unitate există încă rezerve interne nefolosite, ce trebuie scoase la iveală neîntîrziat prin introducerea micii mecanizări pe diferite faze de producţie, prin perfecţionări tehnice; aplicarea de noi inovaţii şi altele, care să ducă la creşterea productivităţii muncii, la îmbunătăţirea calităţii produselor şi la reducerea preţului de cost pe unitatea de produs. Inlăturînd lipsurile de felul celor semnalate, muncitorii, tehnicienii şi inginerii din cadrul unităţilor producătoare de materiale de construcţii ale industriei locale vor contribui la obţinerea de rezultate tot mai bune in producţia de cărămizi şi var, la un preţ de cost cît mai redus, sprijinind prin aceasta darea în folosinţă înainte de termen a lucrărilor de construcţii, a unui număr tot mai mare de noi apartamente. LACZKO ARPAD şeful ramurei materialelor de construcţii din cadrul secţiunii de industrie locală a Sfatului popular al regiunii Braşov $ In secţia ţesătorie a uzinelor „Vasia Vasilescu“ din Mediaş, lucrează intre altele şi muncitoarea Ana Căpîlnean. Ea este fruntaşă în întrecerea socialistă pe profesii, reuşind să dea numai ţesături de catifea de cea mai bună calitate. BIBLIOTECA CENTRALĂ SIBIU în cuprinsul ziarului. Ne scriu secretarii organizaţiilor de bază. Ce probleme discutăm în adunările generale ale organizaţiei de bază (pag. 2-a) In perspectiva şcolii de opt ani (pag. 2-a) Magazin săptămînal (pag. 3-a) 22 iulie — Ziua renaşterii naţionale a Poloniei — De-a lungul Balticii poloneze (pag. 4-a) Documentar: Bizerta (pag. 4-a) I 224 tone combustibil economisit ?* Lupta pentru a realiza cit mai însemnate economii de combustibil ;re convenţional, constituie unul din obiectivele principale ale întrecerii socialiste care se desfăşoară intre mecanicii de locomotivă din cadrul Depoului CF.R. Blaj. Ca urmare a acestui fapt ei, au reuşit ca numai într-o singură lună să economisească 224 tone combustibil convenţional. jj. In fruntea acestei întreceri se află mecanicii Simion Aldea şi ţ.J Gheorghe Olariu, împreună cu fochiştii lor de pe locomotiva şos.SGi, jîj care au economisit 19,2 tone combustibil convenţional, mecanicii Ludo£ vie Kádár şi Silviu Işan, şi fochiştii lor de pe locomotiva 375-533 careîi au economisit 33,7 tone combustibil. De asemenea, prin remorcarea a două trenuri cu supratona pe distanţa Blaj-Teiuş şi Blaj-Coşlariu mecanicul Simion Barbu a reuşit să realizeze o economie de 10,6 tone combustibil convenţional. NICOLAE POPA, mecanic de locomotivă In plină activitate Membrii gospodăriei agricole colective „23 August“ din comuna Racovița, raionul Sibiu, în zilele acestea recoltează din plin păioasele. După ce au terminat cu seceratul orzului de pe 30 hectare, au început să secere griul. In numai două zile bune de lucru membrii celor 4 brigăzi de cîmp au şi recoltat o suprafaţă de 63 hectare cu grîu din cele 150 hectare însămînţate cu această cultură. în fruntea lucrărilor pentru recoltarea la timp şi fără pierderi a cerealelor se situează brigada a III-a condusă de Iosif Olaru, precum şi colectiviştii Gheorghe Sînu, Gheorghe Trif, Valeriu Fogoroş, Teofil Ionuş, David Murăreasa, Candid Limbăşan şi alţii din celelalte brigăzi de cîmp. Sub îndrumarea organizaţiei de partid şi mobilizaţi de organizaţia U.T.M. tinerii din gospodărie au amenajat cele două arii planificate, unde batozele așteaptă gata pregătite să înceapă treieratul primilor snopi cu grîu. I. VECERDEA, coresp.: Preocuparea colectiviştilor de a mări fondul de bază In decursul celor aproape 11 ani de muncă unită în marea familie, membrii gospodăriei agricole colective Steagul Roşu“ din comuna Homorod, raionul Rupea, romîni şi germani, au avut ca preocupare de căpetenie dezvoltarea avutuluiobştesc, chezăşia bunăstării lor, continuei ridicări a nivelului lor de viaţă. încă din primii ani, de la înfiinţarea gospodăriei, colectiviştii de aici, însuşindu-şi povaţa comuniştilor, şi-au dat bine seama că factorul principal care asigură dezvoltarea averii obşteşti nu poate să fie altul decit creşterea fondului de bază. Aceasta le-a dat posibilitatea să dezvolte cît mai multe ramuri de producţie, care le aduc venituri însemnate ... Bogăţia gospodăriei colective şi a colectiviştilor este strîns legată de dezvoltarea ramurilor de producţie şi cu deosebire a creşterii animalelor. In această direcţie să dăm glas câtorva cifre: Dacă în 1954, cînd gospodăria a pus bază sectorului zootehnic, venitul total realizat din creşterea animalelor a fost de numai 110.948 lei, în 1959 a ajuns la 465.185 lei, iar în anul trecut s-a mărit la peste 540.000 lei. Acum gospodăria a ajuns să aibă un sector zootehnic puternic dezvoltat, cuprinzînd 346 taurine, din care 108 vaci de lapte, i^c^/ovine, 97 porcine, din care 17 scroafe fătătoare și 168 păsări. Nu doai în acest an, prin credite primite de la stat și în mare parte cu fonduri proprii, efectivul de taurine s-a mărit cu 29 vaci de lapte şi juninci precum şi cu 70 de viţele. Culturile tehnice şi grădina de legume sunt ramuri de producţie cărora de asemenea li se acordă o mare atenţie. Cele 25 hectare cultivate cu sfeclă de zahăr şi 8 hectare cu butaşi pentru sămînţă au adus în igla gospodăriei un venit de 275.000 lei. Anul acesta, din cultura plantelor tehnice venitul planificat se ridică îa aproape 400.000 lei. Ţăranii colectivişti, în frunte cu comuniştii, sînt convinşi că lucrînd pămîntul aşa cum prevăd regulile agrotehnice producţia la hectar va creşte, iar aceasta va contribui la întărirea economică a gospodăriei colective. Executînd la timp şi în bune condiţiuni lucrările de întreţinere la sfecla de zahăr, încă de pe acum se preconizează a se obţine o recoltă bogată. Pe o tarla cuprinzînd 10 hectare, din apropierea centrului gospodăresc, după evaluările făcute cu ocazia probelor luate la sfeclă şi trimise la laborator pentru determinarea conţinutului de zahăr, s-a constatat că producţia medie la hectar va ajunge anul acesta la aproape 40.000 kg. Grădina de legume, unde lucrează colectiviste harnice şi pricepute în ale grădinăritului, ca Ana Naghiu, Elisabeta Soaita, Varvara Vereş şi altele, este de asemenea o sursă aducătoare de venituri. Din această ramură de producţie, pe baza planificării făcute, se va înscrie anul acesta la rubrica venituri suma de 80.000 lei. Neavînd dezvoltate ramuri de producţie, în 1954 gospodăria a repartizat membrilor ei avansuri băneşti în sumă de numai 37.172 lei, revenind cîte 2,80 lei la ziua-muncă. Pe măsură ce au fost dezvoltate şi create noi • S. HUDEA (Continuare în pag. 2-a) Au primit drapelul de fruntaşi Zilele acestea, comitetul U.T.M. din cadrul Combinatului chimic Făgăraş a organizat o consfătuire cu responsabilii brigăzilor de producţie şi ai posturilor I.T.M. de control, la care au participat şi secretarii organizaţiilor de bază U.T.M. In cadrul consfătuirii s-au prezentat două referate, unul al brigăzii de producţie din secţia mase plastice, iar al doilea de către responsabilul postului U.T.M. de control din secţia nr. 14, care au redat metodele bune folosite, constituind în acest fel şi un schimb de experienţă între brigăzile şi posturile utemiste de control. Cu această ocazie s-a decernat drapelul de brigadă fruntaşă pe combinat brigăzii condusă de tinărul Ioan Marinovici, iar postului utemist de control din secţia nr. 14 drapelul de post utemist fruntaş. IN CLIŞEU, preşedintele gospodăriei colective, Gheorghe Wagner, împreună cu brigadierul de cîmp Ion Markus şi tehnicianul agronom Gavril Demeter, controlînd stadiul de dezvoltare a sfeclei de zahăr. Recent, la fabrica „Flamura Roşie" din Sibiu s-a dat în exploatare un cuptor nou pentru impregnarea tuburilor textile. Prin punerea în funcţiune a acestuia, calitatea produselor va fi mult îmbunătăţită iar rezistenţa tuburilor textile va creşte de 3 ori. COTI DIE ECRAN LAT LA AGNITA în după-amiaza zilei de 18 iulie a.c. la cinematograful „8 Mai“, din Agnita, dotat cu aparatura necesară, a rulat primul spectacol pe ecran lat. La repre- zentaţia de la orele 18, locuitorii oraşului au vizionat prima serie a filmului, „Mizerabilii“, pe noul ecran. & I. VULCAN, i coresp. 1.200 tone oţel lichid peste plan In întrecerea dintre harnicii oţelari ai Uzinelor de tractoare din Braşov, noi realizări vin să dea viaţă angajamentelor luate încă la începutul acestui an de producţie. Printre aceste realizări se află şi elaborarea peste sarcinile de plan a unei cantităţi de 1.200 tone oţel lichid. Succese deosebite în întrecere au fost dobîndite de întregul schimb condus de maistrul Francisc Bálint. Meritate cuvinte de laudă au primit şi cunoscuţii oţelari Ioan Puia şi Nicolae Dinu. I Lucrărilor agricole de vară — I toată atenția i ti* ti* fW*.AVA*AV.At*VW*A*W**tAVwV,*t^ După ce au recoltat orzul, colectiviştii din Bazna, raionul Mediaş, au eliberat terenul de paiele rămase în urma combinei, cu scopul de a începe fără intirziere arăturile de vară. IN CLIŞEU, tractoriştii Tufa Teodor, Rău Ioan şi Drăghici Ioan, membrii brigăzii a 5-a de la S.M.T. Proştea Mare, executînd arătura de vară pe tarlaua gospodăriei colective din Bazna. Succesele colectiviştilor din Ţigmandru Organizîndu-şi bine munca şi avînd un sprijin efectiv din partea mecaniza-, torilor de la S.M.T. Sighişoara, membrii gospodăriei agricole colective „Victoria“ din comuna Ţigmandru, raionul Sighişoara, au executat la timp toate lucrările de întreţinere a culturilor prăşitoare, terminînd pînă acum şi recoltantul orzului de toamnă de pe întreaga suprafaţă însămânţată. Din cele 41 hectare cu orz, 35 hectare au fost recoltate cu secerătorile-legători, iar de pe 6 hectare unde orzul a fost culcat la pămînt recoltarea s-a făcut manual. In prezent majoritatea colectiviștilor lucrează la recoltatul griului cu secerătorile-legători iar pe alocuri recoltarea se face manual, avînd grijă ca nici un bob să nu sepiardă din bogata recoltă a acestui an. Paralel cu aceste lucrări se execută și treierişul. Pînă în prezent s-a treierat recolta de pe 32 ha. cu orz, depăşindu-se producţia medie planificată la hectar. In vederea asigurării cu nutreţuri in cantităţi suficiente şi de bună calitate a efectivului de animale în continuă creştere, harnicii colectivişti au recoltat trifoiul de pe 59 ha. şi final de pe 48 hectare, iar pe 10 ha. au recoltat şi lucerna din coasa a doua. Pentru a preîntîmpina efectele dăunătoare ale manei, echipa condusă de tov. Andrei Müller, vicepreşedintele colectivei, a stropit a patra oară cu zeamă bordeleză cele 11 ha. de vie. Concomitent cu stropitul în vie s-au efectuat şi alte lucrări ca prăşitul, legatul şi ciupitul care duc la asigurarea în acest an a unei bogate recolte de struguri. La toate aceste lucrări au contribuit din plin toţi colectiviştii, însă în mod deosebit s-au evidenţiat membrii echipei conduse de Maria Brade, colectiviştii Carol Müller, Mihai Dudaş, Gheorghe Chirilă, Elena Chirilă, precum şi mecanizatorii Gheorghe Diac, Andrei Müller şi Gheorghe Punea. NICOLAE GHIDIU, coresp. Execută arături de vară De îndată ce au început recoltatul păioaselor, colectiviştii din raioanele Rupea şi Mediaş şi-au îndreptat o parte din forţele lor şi spre executarea arăturilor de vară. Cu sprijinul mecanizatorilor de la S.M.T., colectiviştii din raionul Rupea au efectuat arătură de vară pe o suprafaţă de 331 hectare, iar cei din raionul Mediaş pe o suprafaţă de 37 hectare. Arături de vară au executat şi membrii întovărăşirilor agricole din raioanele Sibiu pe 525 hectare, Mediaş pe 111 hectare, iar cei din raionul Făgăraş pe 226 hectare. Aplică procedee tehnologice noi In vederea sporirii productivităţii muncii, îmbunătăţirii calităţii produselor şi reducerii consumurilor specifice, conducerea Uzinei nr. 2 din Braşov acordă o mare atenţie introducerii procedeelor tehnologice noi, în procesul de producţie. Astfel, numai în anul acesta au fost aplicate 7 procedee tehnologice moderne. A fost introdusă turnarea in modele uşor fuzibile a bucşelor, în urma cărui fapt s-a redus greutatea piesei de la 1 kg. la 0,65 kg. şi astfel se vor economisi anual 3,5 tone metal. De asemenea, s-a trecut de la formarea manuală a miezurilor, pentru fitinguri, la formarea pe maşini de suflat, lucru ce a dus la creşterea productivităţii muncii şi la îmbunătăţirea calităţii produselor. La aceste realizări o contribuţie deosebită au adus comuniştii Gheorghe Dumitrescu şi Andrei Smidca, ingineri, precum şi muncitorii Domşa Androne, Petru Stinghe, Ioan Danciu, Ioachim Brînză şi alţii. A. BARTHA ONDIENE Joie culturaleducativă La clubul uzinelor Steagul Roşu“ a avut loc o plăcută joie educativ-culturală a tineretului. Au vorbit cu acest prilej participanţilor, fruntaşi în producţie şi veterani ai uzinei, despre munca şi viaţa lor. S-a organizat apoi un pronocult rural, 24.880 m. p. ţesături finite peste plan Datorită unei bune organizări a muncii, colectivul fabricii „Libertatea** din Sibiu a reuşit să îndeplinească planul producţiei globale pe primele 6 luni ale anului în curs în proporţie de 103,83 la sută şi să dea peste plan 24.880 m.p. ţesături finite. IOAN PĂRDUŢ, coresp. Pentru moaie construcţii întreprinderile producătoare de materiale de construcţii din regiunea Braşov trimit şantierelor cantităţi sporite de materiale. Muncitorii fabricii „Temelia“ de pildă, au livrat de la începutul anului şi până acum, peste plan, mai mult de 3.000 tone ciment de calitate superioară precum şi însemnate cantităţi de ciment cu rezistenţă mare. întreprinderea de prefabricate Braşov a realizat peste planul aceleiaşi perioade panouri mari pentru 40 de apartamente, 600 stîlpi precomprimaţi pentru electrificarea satelor şi alte produse in valoare de aproape 2.700.000 lei. =,~ m ===•-■.: ăitun fie fl dentul artist era deci nevoie de un obiectiv concret, un obiectiv care să oglindeascâ cu precizie - întocmai ca o balanţă etalon - roadele activităţii fiecăruia dintre ei. într-o vreme, ici colo, cu ajutorul unor criterii personale, cîţiva controlori s-au hotărit să-şi măsoare munca de peste zi- Springean, de pildă, avea obiectivul său. Era destul de greu, să-l realizezi şi cu toate acestea, în cazul rămînerii în urmă, se judeca cu multă severitate. - Exigenţa faţă de alţii - spune el - începe cu exigenţa faţă de tine . Comunistul Ioan Springean poate fi dat ca exemplu de exigenţă faţă de sine însuşi. Şi azi se mai vorbeşte în fabrică despre o întîmplăre care a dat de gindit tovarăşilor săi de muncă. Acum, discutînd despre zilele acelea, Ioan Springean zîmbeşte. Atunci insă s-a întors in secţie, de la hala de montaj, pornit pe ceartă. Cinzeci de rame metalice pentru cîntarele automate, de 20 kg. ! Sâ-i fi scăpat una, două, zece ! Dar cinzeci?! Dacă s-ar fi intilnit atunci cu cel care executase ramele, i-ar fi făcut o „prelucrare la cald“ să-l ţină minte. Spre mirarea tovarăşilor săi de muncă, n-a scos insă nici un cuvînt. Numai deasupra sprîncenelor a apărut, încăpăţînată, o cută, care a rămas acolo vreme de mai multe zile. In tot acest timp, după-amiezile, controlorul Springean a rămas în fabrică. N-a spus nimănui de ce. Dimineaţa îşi îndeplinea misiunea de controlor, iar după-amiază îşi sufleca mînecile halatului şi alerga la prese. Un om execută o ramă într-o oră. Cinzeci de rame - cinzeci de ore. Pe toate le-a făcut. Singur. - De ce să suporte alţii superficialitatea mea ? Nu sînt eu vinovat, dacă am făcut control de mîntuială ? Atunci ? .Astfel a făcut controlorul Ioan Springean un pas înainte în întrecerea cu sine însuşi. Era şi acesta un obiectiv concret: să primeşti cît mai puţine observaţii de la montaj despre piesele verificate de tine! Nu era însă ceea ce le trebuia de fapt controlorilor de calitate ai fabricii „Balanţa“ din Sibiu. Dorinţa lor era să afle un obiectiv cu ajutorul căruia să-şi poată măsura exigenţa unuia faţă de a celuilalt, să poată porni o întrecere zilnică, vie, aşa cum ,exista la toate celelalte locuri de muncă. Pe la începutul anului se părea că unitatea de măsură a fost găsită. In fabrică s-a deschis un curs de ridicare a calificării controlorilor de calitate. Un curs complex, unde specialiştii expun după o programă, întocmită pe baza nevoilor producţiei, teme din cele mai felurite discipline, de la calculul roţilor dinţate pînă la funcţiile trigonometrice. Note cît mai bune la cursul de ridicare a calificării - cam aşa s-ar fi putut formula noul obiectiv al întrecerii controlorilor. Dar la această şcoală a exigenţei, cei 21 de elevi care dau prima semnătura in certificatul de calitate al produselor, au început de la o vreme să obţină unul şiacelaşi calificativ , foarte bine ! Cum să-i mai măsor, între ei, pe fruntaşi ? Un obiectiv concret există totuşi. Reclamaţiile! Cu cit sînt mai puţine reclamaţiile secţiei următoare, cu atît mai exigent înseamnă că a fost controlul! Lupta pentru reducerea numărului declamaţiilor de la o secţie la alta, a făcut ca la rîndul său întreaga fabrică să priciească mereu mai puţine observaţii din partea beneficiarilor, în 6 luni de zile numai 73 scrisori, dintre care doar 4 reclamau greşeli de fabricaţie, celelalte referindu-se la defecte apărute , în timpul transportului. Aşadar, şeful serviciului control are de ce să fie îngrijorat, în curînd şi acest obiectiv va fi depăşit. De la o secţie la alta trec din ce în ce mai D. CRISTEA (continuare în pag. 2 a)