Drum Nou, iulie 1961 (Anul 18, nr. 5136-5161)

1961-07-22 / nr. 5154

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA ! ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL PNR BRAŞOV SI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL ANUL XVIII, Nr. 5154 ★ SIMBATA, 22 IULIE 1961 ★ 4 PAGINI, 20 BANI Materiale de construcţii mai multe, ieftine şi de bună calitate Directivele celui de al III-lea Congres al P.M.R. prevăd sarcini de mare răspundere unităţilor pro­ducătoare de materiale de construc­ţii, privind asigurarea şantierelor de construcţii şi în primul rînd a şantie­relor pentru construcţii de locuinţe, cu materiale de zidărie şi var în cantităţi necesare, de bună calitate şi cu un preţ de cost cit mai redus, îndrumate de organizaţiile de par­tid, mobilizate de comitetele sindi­catelor şi ajutate de comitetele exe­cutive ale sfaturilor populare prin secţiunile de industrie locală, uni­tăţile producătoare de materiale de construcţii din regiunea noastră au realizat planul producţiei globale pe semestrul I în proporţie de 157 la sută, dînd peste plan 1.000.000 bu­căţi cărămizi, 9.000 tone var, canti­tăţi însemnate de prefabricate şi cahle teracotă. In acelaşi timp s-au obţinut importante economii la pre­ţul de cost faţă de cel planificat şi s-a îmbunătăţit simţitor şi calitatea produselor. La aceste rezultate şi-au adus contribuţia o serie de unităţi, evi­­denţiindu-se fabricile de cărămizi şi ţigle din cadrul întreprinderii in­dustriale a oraşului Mediaş; fabri­cile de cărămizi nr. 1 şi 2 din Fă­găraş; fabrica de cărămizi şi ţigle din Agnita şi fabrica de cărămizi din Şura Mare, raionul Sibiu. Aceste unităţi, concomitent cu depăşirea planului de producţie, au manifestat o preocupare şi pentru a produce noi sortimente. Aşa, de pildă, la fabricile de cărămizi din Bazna şi Mediaş II s-au introdus în fabrica­ţie cărămizile eficiente, iar la fa­brica de cărămizi nr. 1 din Făgă­raş, a început producţia cărămizilor eficiente de dimensiuni mari. Cali­tatea produselor s-a îmbunătăţit faţă de anul trecut la fabricile din Şura Mare, Făgăraş II, „Brigadierul“ Tărlungeni. In ce priveşte grija pentru reducerea preţului de cost al produselor se poate da ca exemplu fabrica de cărămizi din Şura Mare, unde în primul semestru al anului s-a realizat un preţ redus. Rezultate bune s-au obţinut in această direcţie şi în unităţile nr. 1 şi 2 din Făgăraş, unde în semestrul I, prin reducerea preţu­lui de cost, s-au realizat economii în valoare de peste 150.000 lei. Aceste rezultate au fost posibile datorită aplicării de măsuri teh­­nico-organizatorice încă din cursul trimestrului IV al anului trecut, or­ganizării întrecerii socialiste şi preo­cupării permanente a conducerii uni­tăţilor respective pentru realizarea sarcinilor de plan. Merită să fie evi­denţiaţi în această privinţă tov. Mircea Munteanu, şef de unitate la fabrica de cărămizi şi ţigle nr. 1 Fă­găraş, Gheorghe Piţu, şef de uni­tate la fabrica nr. 2 Făgăraş, loan Rusu, şef de unitate la fabrica de cărămizi din Bazna, loan Ciută, şef de unitate la fabrica de cărămizi din Şura Mare şi Remus Nastea, şef de unitate la fabrica de cărămizi din Agnita. Dacă unităţile mai sus arătate au contribuit la depăşirea planului de producţie, la reducerea preţului de cost şi la îmbunătăţirea calităţii pro­­­oduselor, nu acelaşi lucru îl putem spune despre unele unităţi ca fa­brica de cărămizi din Guşteriţa, ra­ionul Sibiu, care în primul semes­tru a rămas sub plan cu 200.000 bucăţi cărămizi şi 500.000 bucăţi ţigle, fabrica de cărămizi din Blaj, care a realizat numai 90 la sută din planul de cărămizi arse, unităţile din Breţcu, raionul Tg. Secuiesc şi Brigadierul“ din Tărlungeni, raio­nul Sf. Gheorghe, care n-au realizat planul la cărămizi arse. Neîndepli­­nirea planului de producţie de către aceste unităţi se datoreşte în primul rînd întîrzierilor la executarea lu­crărilor curente şi capitale, întreru­perilor în funcţionarea utilajelor şi lipsei de preocupare pentru asigu­rarea produselor semifabricate pen­tru ardere. Bineînţeles, prin neînde­­plinirea planului de producţie nu s-a realizat nici sarcina reducerii preţului de cost. La fabrica de că­rămizi din Guşteriţa, preţul de cost la cărămizi arse este de trei ori mai mare ca la alte fabrici. La unele unităţi­­s-a manifestat şi lipsă de preocu­pare în ce priveşte îmbunătăţirea calităţii produselor. Aşa, de exem­plu, fabrica de cărămizi din Bodoc, raionul Sf. Gheorghe, a livrat cără­mizi insuficient arse întreprinderii , construcţii Braşov. La fel şi ca­litatea cărămizilor eficiente date de fabrica de cărămizi din Guşteriţa, nu îndeplineşte condiţiile cerute de STAS, fiind lucrate dintr-o argilă amestecată cu incluziuni de calcar peste procentul admis. In urma măsurilor luate o serie de lipsuri au fost înlăturate pe par­curs, iar în prezent toate unităţile producătoare de materiale de cons­trucţii au asigurate condiţiile teh­­nico-organizatorice necesare depăşi­rii planului de producţie la că­rămizi, ţigle şi var pe semes­trul al doilea. Aşa, bunăoară, în mod special există asigurată baza tehnico-materială pentru depăşirea planului la produsele semifabricate, asigurînd prin aceasta stocul nece­sar de cărămizi şi ţigle crude, la unităţile cu caracter sezonier, care urmează a fi arse în cursul trimes­trului III al anului.­La fiecare unitate există încă re­zerve interne nefolosite, ce trebu­ie scoase la iveală neîntîrziat prin introducerea micii mecanizări pe diferite faze de producţie, prin per­fecţionări tehnice; aplicarea de noi inovaţii şi altele, care să ducă la creşterea productivităţii muncii, la îmbunătăţirea calităţii produselor şi la reducerea preţului de cost pe u­­nitatea de produs. Inlăturînd lipsurile de felul celor semnalate, muncitorii, tehnicienii şi inginerii din cadrul unităţilor pro­­ducătoare de materiale de construc­ţii ale industriei locale vor contribui la obţinerea de rezultate tot mai bune in producţia de cărămizi şi var, la un preţ de cost cît mai re­dus, sprijinind prin aceasta da­rea în folosinţă înainte de termen a lucrărilor de construcţii, a unui nu­măr tot mai mare de noi aparta­mente. LACZKO ARPAD şeful ramurei materialelor de construcţii din cadrul secţiunii de industrie locală a Sfatului popular al regiunii Braşov $ In secţia ţesătorie a uzinelor „Vasia Vasilescu“ din Mediaş, lucrează intre altele şi muncitoarea Ana Căpîlnean. Ea este fruntaşă în întrecerea socia­listă pe profesii, reuşind să dea nu­mai ţesături de catifea de cea mai bună calitate. BIBLIOTECA CENTRALĂ SIBIU în cuprinsul ziarului. Ne scriu secretarii organizaţiilor de bază. Ce probleme discutăm în adunările generale ale organi­zaţiei de bază (pag. 2-a) In perspectiva şcolii de opt ani (pag. 2-a) Magazin săptămînal (pag. 3-a) 22 iulie — Ziua renaşterii naţio­nale a Poloniei — De-a lungul Balticii poloneze (pag. 4-a) Documentar: Bizerta (pag. 4-a) I 224 tone combustibil economisit ?­* Lupta pentru a realiza cit mai însemnate economii de combustibil ;re convenţional, constituie unul din obiectivele principale ale întrecerii so­­cialiste care se desfăşoară intre mecanicii de locomotivă din cadrul Depoului C­F.R. Blaj. Ca urmare a acestui fapt ei, au reuşit ca numai într-o singură lună să economisească 224 tone combustibil conven­­­­ţional. jj. In fruntea acestei întreceri se află mecanicii Simion Aldea şi ţ.J Gheorghe Olar­iu, împreună cu fochiştii lor de pe locomotiva şos.SGi, jîj care au economisit 19,2 tone combustibil convenţional, mecanicii Ludo­£ vie Kádár şi Silviu Işan, şi fochiştii lor de pe locomotiva 375-533 care­­îi au economisit 33,7 tone combustibil. De asemenea, prin remorcarea a­­ două trenuri cu supratona­ pe distanţa Blaj-Teiuş şi Blaj-Coşlariu mecanicul Simion Barbu a reuşit să realizeze o economie de 10,6 tone combustibil convenţional. NICOLAE POPA, mecanic de locomotivă In plină activitate Membrii gospodăriei agricole co­lective „23 August“ din comuna Ra­­covița, raionul Sibiu, în zilele aces­tea recoltează din plin păioasele. După ce au terminat cu seceratul orzului de pe 30 hectare, au început să secere griul. In numai două zile bune de lucru membrii celor 4 bri­găzi de cîmp au şi recoltat o supra­faţă de 63 hectare cu grîu din cele 150 hectare însămînţate cu această cultură. în fruntea lucrărilor pentru recol­tarea la timp şi fără pierderi a ce­realelor se situează brigada a III-a condusă de Iosif Olaru, precum şi colectiviştii Gheorghe Sînu, Gheor­ghe Trif, Valeriu Fogoroş, Teofil Ionuş, David Murăreasa, Candid Limbăşan şi alţii din celelalte bri­găzi de cîmp. Sub îndrumarea organizaţiei de partid şi mobilizaţi de organizaţia U.T.M. tinerii din gospodărie au amenajat cele două arii planificate, unde batozele așteaptă gata pregă­tite să înceapă treieratul primilor snopi cu grîu. I. VECERDEA, coresp.: Preocuparea colectiviştilor de a mări fondul de bază In decursul celor aproape 11 ani de muncă unită în marea familie, mem­brii gospodăriei agricole colective Steagul Roşu“ din comuna Homo­­rod, raionul Rupea, romîni şi ger­mani, au avut ca preocupare de că­petenie dezvoltarea avutului­­obştesc, chezăşia bunăstării lor, continuei ri­dicări a nivelului lor de viaţă. încă din primii ani, de la înfiin­ţarea gospodăriei, colectiviştii de aici, însuşindu-şi povaţa comuniştilor, şi-au dat bine seama că factorul princi­pal care asigură dezvoltarea averii obşteşti nu poate să fie altul decit creşterea fondului de bază. Aceasta le-a dat posibilitatea să dezvolte cît mai multe ramuri de producţie, care le aduc venituri însemnate ... Bogăţia gospodăriei colective şi a colectiviştilor este strîns legată de dezvoltarea ramurilor de producţie şi cu deosebire a creşterii animalelor. In această direcţie să dăm glas câtor­va cifre: Dacă în 1954, cînd gospodăria a pus bază sectorului zootehnic, veni­tul total realizat din creşterea ani­malelor a fost de numai 110.948 lei, în 1959 a ajuns la 465.185 lei, iar în anul trecut s-a mărit la peste 540.000 lei. Acum gospodăria a ajuns să aibă un sector zootehnic puternic dezvol­tat, cuprinzînd 346 taurine, din care­ 108 vaci de lapte, i^c^/ovine­, 97 por­cine, din care 17 scroafe fătătoare și 168 păsări. Nu doai în acest an, prin credite primite de la stat și în ma­re parte cu fonduri proprii, efectivul de taurine s-a mărit cu 29 vaci de lapte şi juninci precum şi cu 70 de viţele. Culturile tehnice şi grădina de le­gume sunt ramuri de producţie că­rora de asemenea li se acordă o mare atenţie. Cele 25 hectare cultivate cu sfeclă de zahăr şi 8 hectare cu bu­taşi pentru sămînţă au adus în igla gospodăriei un venit de 275.000 lei. Anul acesta, din cultura plantelor tehnice venitul planificat se ridică îa aproape 400.000 lei. Ţăranii colectivişti, în frunte cu comuniştii, sînt convinşi că lucrînd pămîntul aşa cum prevăd regulile a­­grotehnice producţia la hectar va creş­te, iar aceasta va contribui la întă­rirea economică a gospodăriei colec­tive. Executînd la timp şi în bune con­­diţiuni lucrările de întreţinere la sfecla de zahăr, încă de pe acum se preconizează a se obţine o recoltă bogată. Pe o tarla cuprinzînd 10 hec­tare, din apropierea centrului gospo­dăresc, după evaluările făcute cu oca­zia probelor luate la sfeclă şi trimise la laborator pentru determinarea con­ţinutului de zahăr, s-a constatat că producţia­ medie la hectar va ajunge anul acesta la aproape 40.000 kg. Grădina de legume, unde lucrează colectiviste harnice şi pricepute în ale grădinăritului, ca Ana Naghiu, Elisabeta Soaita, Varvara Vereş şi altele, este de asemenea o sursă adu­cătoare de venituri. Din această ra­mură de producţie, pe baza planifi­cării făcute, se va înscrie anul acesta la rubrica venituri suma de 80.000 lei. Neavînd dezvoltate ramuri de pro­ducţie, în 1954 gospodăria a reparti­zat membrilor ei avansuri băneşti în sumă de numai 37.172 lei, revenind cîte 2,80 lei la ziua-muncă. Pe măsu­ră ce au fost dezvoltate şi create noi • S. HUDEA (Continuare în pag. 2-a) Au primit drapelul de fruntaşi Zilele acestea, comitetul U.T.M. din cadrul Combinatului chimic Fă­găraş a organizat o consfătuire cu responsabilii brigăzilor de producţie şi ai posturilor I.T.M. de control, la care au participat şi secretarii or­ganizaţiilor de bază U.T.M. In cadrul consfătuirii s-au prezen­tat două referate, unul al brigăzii de producţie din secţia mase plasti­ce, iar al doilea de către responsa­bilul postului U.T.M. de control din secţia nr. 14, care au redat metodele bune folosite, constituind în acest fel şi un schimb de experienţă între brigăzile şi posturile utemiste de control. Cu această ocazie s-a decernat drapelul de brigadă fruntaşă pe combinat brigăzii condusă de tină­­rul Ioan Marinovici, iar postului ute­­mist de control din secţia nr. 14 dra­pelul de post utemist fruntaş. IN CLIŞEU, preşedintele gospodăriei colective, Gheorghe Wagner, împreună cu brigadierul de cîmp Ion Markus şi tehnicianul agronom Gavril Demeter, controlînd stadiul de dezvoltare a sfeclei de zahăr. Recent, la fabrica „Flamura Roşie" d­in Sibiu s-a dat în exploatare un cuptor nou pentru impregnarea tuburilor tex­tile. Prin punerea în funcţiune a acestuia, calitatea produselor va fi mult îmbunătăţită iar rezistenţa tuburilor textile va creşte de 3 ori. COTI DIE ECRAN LAT LA AGNITA în după-amia­­za zilei de 18 iulie a.c. la ci­nematograful „8 Mai“, din Ag­nita, dotat cu aparatura nece­sară, a rulat­­ primul specta­col pe ecran lat. La repre-­­ zentaţia de la­­ orele 18, locui­torii oraşului au­ vizionat prima­­ serie a filmului, „Mizerabilii“, pe noul ecran. & I. VULCAN, i coresp. 1.200 tone oţel lichid peste plan In întrecerea dintre harnicii oţelari ai Uzinelor de trac­toare din Braşov, noi realizări vin să dea viaţă angaja­mentelor luate încă la începutul acestui an de producţie. Printre aceste realizări se află şi elaborarea peste sarci­nile de plan a unei cantităţi de 1.200 tone oţel lichid. Succese deosebite în întrecere au fost dobîndite de în­tregul schimb condus de maistrul Francisc Bálint. Meri­tate cuvinte de laudă au primit şi cunoscuţii oţelari Ioan Puia şi Nicolae Dinu. I Lucrărilor agricole de vară — I toată atenția i ti* ti* fW*.AVA*AV.At*VW*A*W**tAVwV,*t^ După ce au recoltat orzul, colectiviştii din Bazna, raionul Mediaş, au eliberat terenul de paiele rămase în urma combinei, cu scopul de a începe fără in­­tirziere arăturile de vară. IN CLIŞEU, tractoriştii Tufa Teodor, Rău Ioan şi­ Drăghici Ioan, membrii brigăzii a 5-a de la S.M.T. Proştea­ Mare, executînd arătura de vară pe tarlaua gospodăriei colective din Bazna. Succesele colectiviştilor din Ţigmandru Organizîndu-şi bine munca şi avînd un sprijin efectiv din partea mecaniza-, torilor de la S.M.T. Sighişoara, mem­brii gospodăriei agricole colective „Vic­toria“ din comuna Ţigmandru, raionul Sighişoara, au executat la timp toate lucrările de întreţinere a culturilor pră­­şitoare, terminînd pînă acum şi recoltan­tul orzului de toamnă de pe întreaga suprafaţă însămânţată. Din cele 41 hec­tare cu orz, 35 hectare au fost recolta­te cu secerătorile-legători, i­ar de pe 6 hectare unde orzul a fost culcat la pă­­mînt recoltarea s-a făcut manual. In prezent majoritatea colectiviștilor lu­crează la recoltatul griului cu seceră­­torile-legători iar pe alocuri recoltarea se face manual, avînd grijă ca nici un bob să nu se­­piardă din bogata recoltă a acestui an. Paralel cu aceste lucrări se execută și treierişul. Pînă în prezent s-a treierat recolta de pe 32 ha. cu orz, depăşin­­du-se producţia medie planificată la hectar. In vederea asigurării cu nutreţuri in cantităţi suficiente şi de bună calitate a efectivului de animale în continuă creştere, harnicii colectivişti au recoltat trifoiul de pe 59 ha. şi final de pe 48 hectare, iar pe 10 ha. au recoltat şi lu­cerna din coasa a doua. Pentru a preîntîmpina efectele dăună­toare ale manei, echipa condusă de tov. Andrei Müller, vicepreşedintele colecti­vei, a stropit a patra oară cu zeamă bordeleză cele 11 ha. de vie. Conco­mitent cu stropitul în vie s-au efectuat şi alte lucrări ca prăşitul, legatul şi ciupitul care duc la asigurarea în acest an a unei bogate recolte de struguri. La toate aceste lucrări au contribuit din plin toţi colectiviştii, însă în mod deosebit s-au evidenţiat membrii echi­pei conduse de Maria Brade, colectiviş­tii Carol Müller, Mihai Dudaş, Gheor­ghe Chirilă, Elena Chirilă, precum şi mecanizatorii Gheorghe Diac, Andrei Müller şi Gheorghe Punea. NICOLAE GHIDIU, coresp. Execută arături de vară De îndată ce au început recolta­tul păioaselor, colectiviştii din ra­ioanele Rupea şi Mediaş şi-au în­dreptat o parte din forţele lor şi spre executarea arăturilor de va­ră. Cu sprijinul mecanizatorilor de la S.M.T., colectiviştii din raionul Rupea au efectuat arătură de vară pe o suprafaţă de 331 hectare, iar cei din raionul Mediaş pe o supra­faţă de 37­ hectare. Arături de vară au executat şi membrii înto­vărăşirilor agricole din raioanele Sibiu pe 525 hectare, Mediaş pe 111 hectare, iar cei din raionul Făgăraş pe 226 hectare. Aplică procedee tehnologice noi In vederea sporirii productivităţii muncii, îmbunătă­ţirii calităţii produselor şi reducerii consumurilor spe­cifice, conducerea Uzinei nr. 2 din Braşov acordă o mare atenţie introducerii procedeelor tehnologice noi, în procesul de producţie. Astfel, numai în anul acesta au fost aplicate 7 procedee tehnologice moderne. A fost introdusă turnarea in modele uşor fuzibile a buc­şelor, în urma cărui fapt s-a redus greutatea piesei de la 1 kg. la 0,65 kg. şi astfel se vor economisi anual 3,5 tone metal. De asemenea, s-a trecut de la formarea manuală a miezurilor, pentru fitinguri, la formarea pe maşini de suflat, lucru ce a dus la creşterea productivităţii muncii şi la îmbunătăţirea calităţii produselor. La aceste realizări o contribuţie deosebită au adus comuniştii Gheorghe Dumitrescu şi Andrei Smidca, in­gineri, precum şi muncitorii Domşa Androne, Petru Stinghe, Ioan Danciu, Ioachim Brînză şi alţii. A. BARTHA ON­DIENE Joie cultural­­educativă La clubul uzine­lor Steagul Ro­şu“ a avut loc o plăcută joie edu­­cativ-culturală a ti­neretului. Au vor­bit cu acest prilej participanţilor, fruntaşi în pro­ducţie şi veterani ai uzinei, despre munca şi viaţa lor. S-a organizat a­­poi un pronocult rural, 24.880 m­. p. ţesături finite p­e­ste plan Datorită unei bune organizări a muncii, colectivul fabricii „Libertatea** din Si­biu a reuşit să în­deplinească planul producţiei globale pe primele 6 luni ale a­­nului în curs în pro­porţie de 103,83 la sută şi să dea pes­te plan 24.880 m.p. ţe­sături finite. IOAN PĂRDUŢ, coresp. Pentru moaie construcţii întreprinderile produ­cătoare de materiale de construcţii din regiunea Braşov trimit şantiere­lor cantităţi sporite de materiale. Muncitorii fabricii „Temelia“ de pildă, au livrat de la începutul anului şi până acum, peste plan, mai mult de 3.000 tone ci­ment de calitate supe­rioară precum şi în­semnate cantităţi de ciment cu rezistenţă mare. întreprinderea de pre­fabricate Braşov a rea­lizat peste planul ace­leiaşi perioade panouri mari pentru 40 de apar­tamente, 600 stîlpi pre­­comprimaţi pentru elec­trificarea satelor şi al­te produse in valoare de aproape 2.700.000 lei. =,~ m ===•-■.: ăitun fie fl dentul artist e­ra deci nevoie de un obiectiv concret, un obiectiv care să o­­glindeascâ cu precizie - întoc­mai ca o balanţă etalon - roadele ac­tivităţii fiecăruia dintre ei. într-o vreme, ici colo, cu ajutorul unor criterii personale, cîţ­iva contro­lori s-au hotărit să-şi măsoare munca de peste zi- Springean, de pildă, avea obiectivul său. Era destul de greu, să-l realizezi şi cu toate acestea, în caz­ul rămînerii în urmă, se judeca cu multă severitate. - Exigenţa faţă de alţii - spune el - începe cu exigenţa faţă de tine­­ . Comunistul Ioan Springean poate fi dat ca exemplu de exigenţă faţă de sine însuşi. Şi azi se mai vorbeşte în fabrică despre o întîmplăre care a dat de gindit tovarăşilor săi de muncă. Acum, discutînd despre zilele acelea, Ioan Springean zîmbeşte. Atunci insă s-a întors in secţie, de la hala de montaj, pornit pe ceartă. Cinzeci de rame metalice pentru cîntarele auto­mate, de 20­ kg. ! Sâ-i fi scăpat­ una, două, zece ! Dar cinzeci?! Dacă s-ar fi intilnit atunci cu cel care executase ramele, i-ar fi făcut o „prelucrare la cald“ să-l ţină minte. Spre mirarea tovarăşilor săi de muncă, n-a scos insă nici un cuvînt. Numai deasupra sprîncenelor a apărut, încăpăţînată, o cută, care a rămas acolo vreme de mai multe zile. In tot acest timp, după-amiezile, controlorul Springean a rămas în fabrică. N-a spus nimănui de ce. Dimineaţa îşi îndeplinea misi­unea de controlor, iar după-amiază îşi sufleca mînec­ile halatului şi alerga la prese. Un om execută o ramă într-o oră. Cinzeci de rame - cinzeci de ore. Pe toate le-a făcut. Singur. - De ce să suporte alţii superficia­litatea mea ? Nu sînt eu vinovat, da­că am făcut control de mîntuială ? Atunci ? .A­stfel a făcut controlorul Ioan Springean un pas înainte în în­trecerea cu sine însuşi. Era şi acesta un obiectiv concret: să pri­meşti cît mai puţine observaţii de la montaj despre piesele verificate de tine! Nu era însă ceea ce le trebuia de fapt controlorilor de calitate ai fa­­bricii „Balanţa“ din Sibiu. Dorinţa lor era să afle un obiectiv cu ajuto­rul căruia să-şi poată măsura exigen­ţa unuia faţă de a celuilalt, să poată porni o întrecere zilnică, vie, aşa cum ,exista la toate celelalte locuri de muncă. Pe la începutul anului se părea că unitatea de măsură a fost găsită. In fabrică s-a deschis un curs de­ ridica­re a calificării controlorilor de cali­tate. Un curs complex, unde specia­­­­liştii expun după o programă, întoc­mită pe baza nevoilor producţiei, te­­m­e din cele mai felurite discipline,­­ de la­ calculul roţilor dinţate pînă la funcţiile trigonometrice. Note cît mai bune la cursul de ridicare a califică­ri­­i - cam aşa s-ar fi putut formula noul obiectiv al întrecerii controlori­lor. Dar la această şcoală a exigen­ţei, cei 21 de elevi care dau prima semnătura in certificatul de calitate al produselor, au început de la o vre­me să obţină unul şi­­acelaşi califica­tiv , foarte bine ! Cum să-i mai mă­sor,­ între ei, pe fruntaşi ? U­n obiectiv concret există totuşi. Reclamaţiile! Cu cit sînt mai puţine reclamaţiile secţiei ur­mătoare, cu atît mai exigent înseam­nă că a fost controlul! Lupta pentru reducerea numărului declamaţiilor de la o secţie la alta, a făcut ca la rîn­­dul său întreaga fabrică să prici­ească mereu mai puţine observaţii din par­tea beneficiarilor, în 6 luni de zile numai 73 scrisori, dintre care doar 4 reclamau greşeli de fabricaţie, cele­lalte refe­rindu-se la defecte apărute , în timpul transportului. Aşadar, şeful serviciului control are de ce să fie îngrijorat, în curînd şi acest obiectiv va fi depăşit. De la o secţie la alta trec din ce în ce mai D. CRISTEA (continuare în pag. 2­ a)

Next