Drum Nou, octombrie 1961 (Anul 18, nr. 5214-5239)
1961-10-14 / nr. 5225
ispititi un mmm in aceste zile, pe întreg cuprinsul regiunii noastre deputaţii comunali, orăşeneşti, raionali şi regionali, se întîlnesc cu alegătorii lor. Prin dările de seamă prezentate, dau socoteală in faţa alegătorilor despre munca depusă de sfaturile populare ai căror deputaţi sunt, precum şi despre activitatea lor în circumscripţiile electorale respective. La aceste adunări cetăţenii fac şi o seamă de propuneri gospodăreşti, menite să ducă la îmbunătăţirea activităţii sfatului popular respectiv. Bucuroşi pentru realizările obţinute Alegătorii din comuna Blăjel, raionul Mediaş, s-au întîlnit zilele trecute cu deputatul lor în sfatul popular regional, Gheorghe Matei, primsecretar al Comitetului regional al U.T.M. - Braşov. In darea de seamă prezentată, tovarăşul Gheorghe Matei a trecut în revistă realizările importante obţinute pe plan regional şi raional de la alegeri şi pînă în prezent, precum şi realizările obţinute în cadrul circumscripţiei electorale regionale nr. 81 (din care face parte şi comuna Blăjel). Vorbitorul a arătat, printre altele, că începerea lucrărilor de electrificare în comunele Boian, Bazna şi Blăjel, darea în folosinţă a noului cămin cultural din satul aparţinător Păucea, precum şi alte realizări, fac cinste tuturor deputaţilor ca şi harnicilor ţărani din comuna Blăjel, care cu cîteva luni în urmă, ajutaţi şi îndrumaţi de partid, şi-au unit pămîntuliie într-o gospodărie colectivă. Luînd cuvîntul în cadrul întîlnirii, alegătorul Gh. Tatog şi-a exprimat bucuria pentru realizările obţinute Şi în acelaşi timp a făcut propuneri preţioase în legătură cu grăbirea lucrărilor de electrificare şi buna gospodărire a şcolii. Vorbind în numele colectiviştilor, Nicolae Bîrza a spus: ,,Şi de aici înainte vom munci cu aceeaşi hotărîre şi convingere pe drumul arătat de partid, aplicînd în viaţă hotărîrile sale, chezăşie sigură a unei vieţi tot mai fericite !“. întîlnirea între alegători şi deputaţi s-a încheiat cu un reuşit program artistic prezentat de brigada artistică de agitaţie a căminului cultural din localitate. M. GRIGORIU, coresp. Noi şi preţioase propuneri în localul Casei de cultură din oraşul Predeal a avut loc o întîlnire între deputatul circumscripţiei electorale regionale nr. 16, ing. Vichente Caraba, vicepreşedinte al Comitetului executiv al Sfatului popular al regiunii Braşov, cu peste 500 de alegători, care au ascultat cu mult interes darea de seamă prezentată de deputatul lor. Pe marginea dării de seamă au luat cuvîntul peste 20 de participanţi care şi-au exprimat satisfacţia pentru realizările obţinute şi au făcut noi propuneri pentru ridicarea continuă a nivelului gospodăresc al oraşului. Astfel, printre altele s-a propus modernizarea şoselei spre Pîrîul Rece, extinderea iluminatului fluorescent pe bulevardul Prezidiului, canalizarea oraşului şi altele. Adunarea s-a încheiat cu un frumos spectacol dat de formaţia artistică a casei de cultură. JÓRA GEORGEL, coresp. La sfat cu alegătorii Zilele trecute deputatul regional Augustin Suciu a avut o întîlnire cu alegătorii săi în sala căminului cultural din comuna Avrig, raionul Sibiu. în darea de seamă prezentată cu acest prilej, deputatul Augustin Suciu a schiţat realizările obţinute în regiunea noastră în cele 7 luni scurse de la alegerile de deputaţi în sfaturile populare, după care a prezentat tabloul realizărilor din circumscripţia electorală regională nr. 60. în discuţiile purtate pe marginea dării de seamă prezentate, alegătorii Ioana Jugăreanu, Ioan Spăltăceanui, Gheorghe Jugăreanu şi alţii, şi-au manifestat mulţumirea pentru realizările obţinute în circumscripţia lor electorală cu ajutorul deputatului Augustin Suciu şi au făcut numeroase propuneri pentru înfrumuseţarea şi buna gospodărire a comunelor şi satelor aparţinătoare circumscripţiei electorale regionale nr. 60. După adunare, corul Şcolii medii din Avrig şi brigada artistică de agitaţie a întreprinderii „Sticla“ din Avrig, au prezentat un frumos program artistic. I. VECERDEA, coresp. Propunerile devin fapte Sala căminului cultural din comuna Valea Lungă, raionul Mediaş, a cunoscut zilele trecute o animaţie deosebită. Cei peste 250 de cetăţeni prezenţi au venit să asculte darea de seamă prezentată de Florea Bujoreanu, deputat în circumscripţia electorală regională nr. 87. Prin grija partidului şi guvernului, datorită activităţii desfăşurate de către sfaturile populare, cu sprijinul cetăţenilor, propunerile alegătorilor au devenit şi în această circumscripţie, rînd pe find, realizări s-a arătat în darea de seamă. Aşa, bunăoară, în circumscripţie s-au electrificat 4 localităţi şi sunt în curs de electrificare încă două localităţi. S-au reparat şi întreţinut drumuri pe o lungime de 18 km. şi s-au construit două poduri mari. Este în curs de execuţie taluzarea malurilor şi regularizarea cursului de apă din satul Lunca, lucrare în valoare de peste 500.000 lei. Creşterea bunăstării locuitorilor din circumscripţie se remarcă şi prin volumul de mărfuri desfăcute prin cooperaţie, care în primul semestru a.c. depăşeşte cu 600.000 lei volumul produselor desfăcute în semestrul corespunzător al anului 1960. Interesul crescînd al maselor pentru treburile obşteşti rezultă şi din participarea într-un număr mare la discuţii a celor prezenţi la întîlnire, din propunerile şi sugestiile preţioase făcute. După adunare a urmat un frumos program artistic dat de brigada artistică de agitaţie a căminului cultural din Valea Lungă. D. MUREŞAN, coresp. Pregătirile de iarnă trebuie urgentate Asigurarea unor condiţii de lucru optime în timpul iernii, a stat şi stă în atenţia sectorului mecanic şef de la fabrica „Nicolae Bălcescu“Zărneşti. Aşa de exemplu, din planul de măsuri întocmit în acest scop pe întreaga întreprindere, un număr de 84 de lucrări au fost deja terminate. S-au făcut reparaţii de acoperişuri, au fost reparate sau înlocuite uşile la secţii şi ateliere, s-au înlocuit geamurile sparte, au fost revizuite instalaţiile de încălzire şi altele. Multă stăruinţă în această muncă au depus muncitorii Ioan Dan, Gh. Cîrstoc, loan Rîpea şi alţii. Cu toate acestea pregătirile de iarnă în unele sectoare sunt rămase în urmă şi ele trebuie urgentate acum pînă ce timpul este încă favorabil. Şi acest lucru cu atît mai mult cu cit din planul de măsuri al sectorului mecanic şef, condus de tov. ing. Vasile Pălivan, au rămas încă neexecutate un număr de 13 măsuri care erau prevăzute a fi rezolvate încă în luna septembrie a.c. NICOLAE DĂNEȚ, muncitor în vitrinele librăriilor CURSURI UNIVERSITARE V. Constantinescu: Curs de desen tehnic de instalaţii. 330 pag. + 1 anexă — 26,35 lei. Ed. de stat didactică şi pedagogică C. I. Dalban: Curs de construcţii metalice pentru utilaje de construcţii. 428 pag. + 5 tabere în afara textului — 16,60 lei (cartonat). Ed. de stat didactică și pedagogică C. Gh. Macarovici: Chimia _ generală pentru facultăţile nechimice. 680 pag. — 21 lei (cartonat). Ed. de stat didactică şi pedagogică Corneliu Miklósi: Utilajul electromecanic al întreprinderilor industriale. 340 pag. + 7 scheme în afara textului — 21,30 lei (pergamoid). Ed. de stat didactică şi pedagogică M. C. Popovici, I. M. Ionaşcu şi alţii: Merceologia produselor industriale vol. 11 724 pag. — 21,40 lei (cartonat). . . Ed. de stat didactica şi pedagogică R. Ripan, I. Ceteanu: Manual de lucrări practice de chimie anorganică. Prefaţă autorii. 432 pag. -1 1 tabel în afara textului — 16,50 lei (cartonat). Ed. de stat didactică şi pedagogică I. Siclovan: Bazele antrenamentului sportiv 170 pag. — 8,20 lei (cartonat). Ed. de stat didactică şi pedagogică N. Tatomir: Curs de drept internaţional public. 684 pag. — 20,40 lei (cartonat). Ed. de stat didactică și pedagogică Consfătuirile de producţie , la timp şi bine organizate Consfătuirile de producţie organizate şi conduse de sindicate, sunt o formă importantă şi eficace prin care oamenii muncii participă la organizarea şi conducerea producţiei. Colectivul Uzinei nr. 2 din Braşov a reuşit ca prin măsurile luate şi eforturile depuse să depăşească sarcinile de plan în 9 luni la valoarea producţiei globale cu 16 la sută, iar la producţia marfă cu 18 la sută. La aceasta a contribuit şi mai buna organizare a producţiei, în urma propunerilor făcute de muncitori şi tehnicieni în consfătuirile de producţie. Comitetul sindicatului din această uzină se preocupă de organizarea şi ridicarea rolului consfătuirilor de producţie. Aproape în fiecare secţie s-a reuşit ca pînă la data de 28 ale fiecărei luni să se ţină consfătuirile pe secţie, ceea ce duce la îmbunătăţirea conţinutului consfătuirilor la locurile de muncă. Astfel organizatorii de grupă, şefii de ateliere şi maiştrii cunosc din timp sarcinile de plan pentru luna următoare, pregătind din vreme referatul şi defalcarea sarcinilor de plan pe maşini şi oameni, în secţia de uzinaj - spunea tov. Nicolae Tărţăraş, preşedintele comitetului de secţie - la îmbunătăţirea calităţii produselor, o contribuţie de seamă au adus consfătuirile de producţie, adevărate tribune ale experienţei înaintate, ale promovării tehnicii noi, ale descoperirii de noi rezerve de sporire a producţiei şi productivităţii muncii, lună de lună lucrîndu-se sub procentul de rebut admis. Comitetul sindical de secţie se îngrijeşte ca pînă la data de 5 ale fiecărei luni să se ţină consfătuirile de producţie pe grupe. Aici s-a statornicit practica de a se prezenta la începutul consfătuirii o scurtă informare", asupra îndeplinirii hotărîrilor din consfătuirea precedentă, dînd astfel posibilitatea participanţilor ca în cuvîntul lor să dezbată pe larg şi aceste probleme. La consfătuirea de producţie ţinută pe luna septembrie s-a criticat serviciul dispecer şef, care nu se îngrijeşte de buna aprovizionare a secţiei cu piese, la timp şi de bună calitate. Pe lingă fruntaşi în producţie ca Lorencz D., Ilie Vieru, Aurel Boviţă şi alţii, care depăşesc sarcinile de plan, economisesc materia primă şi dau produse de bună calitate, mai sunt unii ca Tensch Frederic, Roth Ioan, Radu Gheorghe şi alţii, care absentează nemotivat şi lucrează neglijent, stînjenind bunul mers al producţiei. Cu aceştia, comitetul sindicatului va trebui să stea mai mult de vorbă, să le arate ce pagube aduc uzinei. Dacă la secţia de uzinaj şi tîmplărie în consfătuirile de producţie se dezbat cele mai arzătoare probleme ale producţiei, nu acelaşi lucru se întîmplă la turnătorie, unul din sectoarele de bază ale uzinei. Turnătorii se străduiesc să îndeplinească sarcinile de plan şi angajamentele luate, însă comitetul sindicatului şi comitetul sindical de secţie nu se interesează ca propunerile făcute în consfătuirile de producţie să fie aplicate în practică. în cuvîntul lor, Gheorghe Reican, Ioan Danciu, Reţea V. şi alţii, au arătat în mai multe consfătuiri că rebutul se menţine ridicat şi nu se cunosc cauzele lui. Intr-adevăr, îmbunătăţirea permanentă a calităţii produselor nu a stat în atenţia organelor sindicale. S-a luat măsura bună de a se înfiinţa o comisie compusă din controlorul tehnic de calitate, maiştrii de schimb şi maiştrii de ateliere, care să analizeze zilnic cauzele care dau naştere la rebutarea pieselor. Această comisie, împreună cu conducerea secţiei şi tehnologii trebuia să facă propuneri pentru înlăturarea deficienţelor semnalate, însă de folos, că această comisie a rămas doar pe hîrtie, de activitatea ei nu s-a mai interesat nimeni. Colectivul turnătoriei este un colectiv harnic, care a obţinut rezultate de seamă. De un real folos aţii fost dacă comitetul sindical de secţie ar fi orientat efortul întregului colectiv spre îmbunătăţirea calităţii. Organizarea şi punerea în discuţie în cadrul unor consfătuiri de producţie a situaţiei rebuturilor, unde muncitorii, inginerii şi tehnicieni, să-şi spună cuvîntul despre organizarea muncii şi respectarea tehnologiei de turnare, ar fi dus la înlăturarea multor lipsuri. Dar acest lucru a fost scăpat din vedere. De asemenea trebuie arătat că unele conduceri de secţii subapreciază importanţa consfătuirilor de producţie. Numai aşa se explică faptul că la turnătorie şi la sectorul T.14, referatele se întocmesc cu greutate şi cu mare întîrziere. Aceasta face ca şi consfătuirile pe grupe să nu se ţină la timp. Comitetul sindicatului va trebui să urmărească mai îndeaproape felul cum şefii secţiilor se preocupă de întocmirea referatelor şi cum colaborează cu organele sindicale, în acelaşi timp să tragă la răspundere pe cei care tărăgănează lucrurile, îndezbaterea consfătuirilor de producţie pe grupe şi secţii, să fie puse acele probleme importante ale procesului tehnologic, de care depinde în mare măsură îndeplinirea sarcinilor de plan. O sarcină importantă revine comitetului sindicatului şi conducerii uzinei în privinţa asigurării condiţiilor îndeplinirii măsurilor propuse de muncitori în consfătuiri. Sub îndrumarea comitetului de partid, comitetul sindicatului va trebui să se preocupe mai îndeaproape de ridicarea rolului consfătuirilor de producţie în toate secţiile. E bine să fie organizate consfătuiri nu numai lunar, ci ori de cite ori nevoile producţiei o cer. Prin organizarea temeinică şi la timp a consfătuirilor de producţie, colectivul uzinei poate să îmbunătăţească şi mai mult calitatea produselor şi să reducă preţul de cost al produselor. TH. MICLEA Interpreţii spectacolului cu piesa „Secunda 58“ de Dorel Dorian (Teatrul de stat din Braşov) în vizită de documentare la Uzinele chimice Rîşnov. ■ - mmm SIMPOZION Ieri, 13 octombrie, ,la Casa ofi- Virgil a conferenţiat despre „Muntenilor din Braşov a avut loc un ca omului în comunism“, iar prof. simpozion din ciclul: „Un măreţ Ivănescu Valentina despre „Totul Program de construire a comunis în numele omului, pentru fericitului“. Cu acest prilej prof. Rudiarea omului“. JURNAL DE ACTUALITĂŢI DIN U.R.S.S. Joi, 12 octombrie, la Casa prieteniei româno-sovietice din Braşov a fost organizat un simpozion în cadrul căruia a vorbit prof. Wanek Maria Luiza despre „Astrofizica experimentală“, prof. Şerban Eleonora despre „Vapoarele elastice" şi prof. George Hanganu despre „Proiectul pentru expoziţia universală de la Moscova". După simpozion a rulat filmul artistic sovietic „O zi de odihnă“. ''t Ms.z'1®». 'V*' -Xtt- -WN.■*! Femeile — o puternică forţă în G® A® C. (Urmare din pag. l a) discutarea planurilor de producţie pentru artul 1962, cu care prilej se vor lua o serie de măsuri organizatorice pentru buna desfăşurare a activităţii gospodăriilor in anul viitor. Este de datoria şi in interesul tuturor colectiviştilor să mediteze adine şi cu spirit de răspundere asupra sarcinilor ce le revin şi totodată să nu uite că la îndeplinirea şi depăşirea lor femeile îşi pot aduce partea lor de contribuţie. Surele de iarnă trebuie să fie folosite de organizaţiile de partid şi comisiile de femei pentru educarea colectivistelor în spiritul dragostei faţă de gospodăria colectivă, al noii atitudini faţă de muncă şi bumul obştesc, pentru ridicarea nivelului politic, ideologic, cultural şi profesional al tuturor colectivistelor. In acest scop organizaţiile de partid din gospodăriile colective trebuie să ajute într-o măsură mult mai mare comisiile de femei în sensul de a le îndruma şi ajuta în organizarea diverselor acţiuni ca: cercuri de citit, consfătuiri, schimburi de experienţă, vizite etc. O altă sarcină tot atît de importantă a organizaţiilor de partid, comisiilor de femei şi consiliilor de conducere este aceea de a promova tot mai multe femei vrednice şi pricepute în munci de răspundere in cadrul gospodăriilor colective, îndeosebi în sectoarele zootehnic şi legumicol. Conducerea partidului nostru acordă o mare încredere aportului ce-i pot aduce femeile la întărirea economicoorganizatorică a gospodăriilor colective. Răspunzînd acestei încrederi, femeile de la sate sunt chemate să muncească cu entuziasm şi perseverenţă pentru traducerea în viaţă a măsurilor stabilite de Plenara C.C. al P.M.R. din 30 iunie—1 iulie a.c. in vederea obţinerii de noi succese în domeniul construcţiei socialiste la sate şi în dezvoltarea agriculturii. ăţă tălip ca timpuL (Urmare din pag. 1 a) cu piesă. Depaletarea este o operaţie foarte dificilă. Muncă de ceasornicar. Trebuie desprinse delicat din sudură sute şi sute de palete mici de cîţiva milimetri. Un mecanic cu 6 ajutoare desprinde într-o zi 100 de bucăţi. Dar comuniştii se întrec pe ei înşişi. Niţă Netcu, numai cu un singur ajutor a despaletat într-o zi 300. A descoperit pe loc o metodă nouă şi a început să desprindă 5 palete deodată, în loc de una. Utemistul Vasile Finta cu alţi ortaci lucrau la revizuirea sistemului de reglare. Fochistul comunist Dumitru Oprea, încărunţit pe creştet, îşi purta focul inimii în pîntecele turnurilor de decantare curăţindu-le şi dăruindu-le o nouă tinereţe. Zi şi noapte, înlocuindu-se unii pealţii la capătul unor schimburi eroice, Zeci de mecanici, cazangii, şi fochiţii au demontat, piesă cu piesă, marile agregate, împrostătîndu-le trăinicia. Rapid, cît mai rapid. Bine, cit mai bine. O singură operaţie executată superficial şi toată munca ar fi trebuit luată de la cap. Calitate şi viteză. Viteză şi calitate. In a şaptea zi, treaba a fost gata, cu 14 zile mai devreme. Ştergîndu-şi sudoarea de pe frunte, oamenii priveau emoţionaţi coloşii producători de energie care aveau să intre in examen. - Băgaţi apă - comandă şeful centralei. Şi apa începu să gîlgîie în rezervoare. - Aprindeţi focurile! Şi focurile îşi porniră duduitul lor persistent. Orele de încălzire a instalaţiei trecură greu, ca anii. Oamenii aşteptau încordaţi. Şeful de tură la cazane raportează : - Parametrii normali! - Se poate porni turbina! - încuviinţează dispecerul. Volanul enorm al turbinei se pune lent, foarte lent în mişcare. O tură, apoi două, apoi patru ture pe minut, încălzirea se face uniform. Peste 5 ore viteza a crescut astronomic. - Turaţia nominală! - raportează şeful de tură la turbină. Oamenii privesc, ascultă, execută concentraţi. Parcă inimile au încetat să mai bată. Bat numai inimile mari, enome, ale motoarelor, încep probele regulatorului de turaţie. Apoi alte, şi alte probe. Dar una după alta sînt trecute cu succes. Bucuria îşi taie drum năvalnic în inimile oamenilor. Se felicită, se îmbrăţişează. Uzina de la Singeorgiu ne-a cerut să-i trimitem în ajutor un mecanic priceput pentru o reparaţie rapidă - anunţă parcă întrebător, Traiant Nemeş, directorul întreprinderii regionale de electricitate. Ce părere aveţi ? Pe cine să trimitem ? Muncitorii, cu feţele încă îmbrobonate de sudoare, se privesc, se întreabă între ei din ochi. Fără îndoială că şi Constantin Bălăianu, şi Gheorghe Zaharia, şi Finta Vasile sau Niţă Aciobăniţei, şi mulţi alţii ar putea reprezenta cu cinste colectivul uzinei. Privirile cad însă spre Niţă Aciobăniţei, comunistul care a lucrat în cele mai grele puncte ale reparaţiei. Toţi îl ştiu ca pe un om care întotdeauna pune umărul acolo unde este lucrul mai vîrtos. - Ce zici tovarăşe Niţă, te duci ? - Mă duc! - Poţi să pleci mîine ? - Plec chiar de azi . Şi a plecat. La numai trei zile după ce agregatele au fost puse în funcţiune, pe liniile de racordare a oraşului la sistemul energetic republican s-a produs o avarie. Dacă munca eroică a comuniştilor şi a întregului colectiv de muncă de la Uzina electrică nr. 1 Braşov nu ar fi cîştigat bătălia cu orele, oraşul s-ar fi cufundat pentru mai multe ceasuri în întuneric. Dar ei au cîştigat bătălia. Numai dispecerul a observat pîlpîirea de o clipă a acelor de la aparatele de control. Automat, alimentarea cu entergie a trecut pe seama agregatelor aflate deja în plină producţie. Era o seară ca toate serile de toamnă. Troleibuzele lunecau lin pe bulevardele iluminate feeric. La teatru, spectatorii aplaudau aria clopoţeilor din „Lakra”ecranele cinematografelor şi televizoarelor rasfrîngeau lumină, suveicile războaielor de ţesut alergau harnice, oraşul îşi trăia inepuizabila lui tinereţe... Comunismul înseamnă întruchiparea celor mai umane idealuri ale omenirii. Odată cu construirea societăţii comuniste — aşa cum se arată în proiectul de Program al P.C.U.S. — se va înfăptui într-o măsură deplină ţelul suprem al comunismului „Totul pentru om, pentru binele omului“. Pe baza economiei puternice şi multilateral dezvoltate, făurită prin munca eroică a poporului sovietic, in U.R.S.S. există astăzi toate posibilităţile pentru ridicarea continuă a bunăstării materiale şi culturale a întregii populaţii. CEL MAI ÎNALT NIVEL DE THAI P.C.U.S. trasează sarcina de importanţă mondială, de a se asigura în Uniunea Sovietică în următoarele două decenii cel mai înalt nivel de trai din lume. Cel mai înalt nivel de trai cunoscut vreodată de oameni. Cuvintele vibrează înfiorate de o mare şi adîncă poezie. Niciodată mina vreunui poet n-a scris versuri care să egaleze prin frumuseţe această concretă şi supremă laudă adusă omului. Se construieşte o lume a cărei lumină aureolează omul cu o strălucire pe care n-a avut-o niciodată. Puternica economie sovietică creează posibilităţi vaste pentru ridicarea rapidă a bunăstării întregii populaţii — a muncitorilor, ţăranilor şi intelectualilor. In următorii 10 ani venitul naţional al U.R.S.S. va spori de aproape 2,5 ori, iar în 20 de ani de aproximativ 5 ori. Veniturile reale pe locuitor vor spori în 20 de ani de peste 3,5 ori. întreaga populaţie va căpăta posibilitatea de a-şi satisface în măsură îndestulătoare nevoile de consum. încerci într-adevăr un sentiment de profundă emoţie, de înaltă mîndrie că trăieşti în această epocă în care, sub ochii noştri, pe pămîntul sovietic vor prinde viaţă realizări istorice: trecerea la ziua de lucru de 6 ore cu o zi nelucrătoare pe săptămînă, ori la săptămînă de lucru de 24—26 ore cu două zile nelucrătoare; desfiinţarea oricăror impozite ; întreţinerea gratuită a copiilor şi a persoanelor inapte de muncă ; folosirea gratuită a locuinţelor, serviciilor şi transporturilor comunale ; trecerea treptat la alimentaţia publică gratuită, (prînzuri) în întreprinderi, instituţii şi pentru colhoznicii ocupaţi în producţie. In proiectul de Program al P.C.U.S. există un capitol care evidenţiază într-un mod cît se poate de pregnant grija neprecupeţită a Partidului Comunist pentru OM. E vorba de capitolul consacrat ocrotirii sănătăţii poporului şi prelungirii duratei vieţii. „Statul socialist — se subliniază în acest capitol — este singurul stat care îşi asumă grija pentru ocrotirea şi îmbunătăţirea permanentă a sănătăţii întregii populaţii. Aceasta se asigură printr-un sistem de măsuri social-economice şimedico-sanitare. Va fi înfăptuit un vast program de măsuri menite să prevină şi să reducă simţitor bolile, să lichideze bolile infecţioase de masă, să mărească continuu longevitatea“. în proiectul de Program se arată că nevoile de asistenţă medicală de toate felurile şi de înaltă calificare ale populaţiei de la oraşe şi sate vor fi satisfăcute în întregime. Şi pentru aceasta se creează baza tehnică-materială corespunzătoare, „îndeplinirea acestei sarcini — se spune în proiectul de Program — reclamă înfăptuirea unui amplu program de construcţii de instituţii medicale, inclusiv spitale şi sanatorii, înzestrarea tuturor instituţiilor medicale cu aparatură modernă, supravegherea sănătăţii întregii populaţii prin intermediul unui sistem de dispensare“ Printre măsurile îndreptate spre ocrotirea sănătăţii poporului, nu se poate trece cu vederea îmbunătăţirea şi uşurarea condiţiilor de muncă. In toate întreprinderile vor fi introduse mijloace moderne de tehnică a securităţii şi vor fi asigurate condiţii igienico-sanitare care să înlăture accidentele de muncă şi îmbolnăvirea profesională. Vor fi lichidate treptat schimburile de noapte în întreprinderi, cu excepţia acelora în care munca neîntreruptă ziua şi noaptea este condiţionată de procesul tehnologic sau de necesitatea deservirii populaţiei, în cadrul preocupărilor proiectului de Program pentru sănătatea poporului, un loc important îl ocupă grija pentru copii. „O atenţie deosebita — se arată în proiect — trebuie acordată dezvoltării la oraşe şi sate a reţelei de instituţii pentru ocrotirea sănătăţii mamei şi copilului (Case de naştere, cabinete de consultaţii, sanatorii şi spitale pentru copii, şcoli situate în păduri etc.)“. Alături de înfăptuirea asistenţei medicale gratuite va deveni gratuită şi folosirea sanatoriilor, ca şi medicamentele. Asigurarea odihnei oamenilor muncii face parte şi ea din măsurile pentru ocrotirea sănătăţii. Proiectul de Program prevede în legătură cu aceasta construirea în împrejurimile oraşelor de case de odihnă, pensiuni, hoteluri şi baze turistice, de care oamenii muncii vor putea beneficia în schimbul unei sume accesibile precum şi sub formă de premii, cu preţuri reduse sau în mod gratuit. Iată tot atîtea prevederi precise, a căror îndeplinire este reală şi apropiată și care sînt de la un capăt la altul pătrunse de grija pentru bunăstarea şi fericirea omului, în următoarele două decenii, U.R.S.S va face un mare pas înainte pe calea înfăptuirii practice a principiului comunist de repartiţie. Pe măsura înaintării spre comunism, necesităţile individuale vor fi tot mai mult satisfăcute pe seama fondurilor sociale de consum. Aceste fonduri, care au crescut in U.R.S.S. de la 4,2 miliarde de ruble în 1940 la 24,5 miliarde ruble în 1960, vor creşte în cele două decenii următoare, calculat pe cap de locuitor, de circa 8 ori faţă de 1960. în jurul anului 1980, fondurile obşteşti necesare deservirii populaţiei vor reprezenta circa 50 la sută din totalul alocaţiilor generale pentru satisfacerea nevoilor de consum ale populaţiei, ceea ce va marca un pas mare înainte în aplicarea principiului comunist al repartiţiei. Trecerea la repartiţia comunistă se va încheia după ce principiul repartiţiei după muncă îşi va fi epuizat toate posibilităţile, adică atunci cînd se va fi creat un belşug de bunuri materiale, iar munca se va fi transformat pentru toţi membrii societăţii în prima necesitate vitală. CULTURA COMUNISMULUI In cursul construcţiei desfăşurate a comunismului vor avea loc schimbări profunde nu numai în dezvoltarea forţelor de producţie şi a relaţiilor sociale, ci şi în conştiinţa maselor largi de oameni ai muncii. Omul societăţii comuniste trebuie să îmbine în el armonios bogăţia spirituală, puritatea morală şi perfecţiunea fizică. Cultura, literatura, arta, apar în complexul celorlalte măsuri ideologice ca o forţă socială măreaţă menită să contribuie la dezvoltarea armonioasă multilaterală a personalităţii, la formarea oamenilor sovietici în spiritul lumii noi, la crearea unor adevărate bogăţii spirituale şi culturale ale populaţiei. În proiectul celui de-al II-ea Program al P.C.U.S. se arată că dezvoltarea culturală In perioada construcţiei desfăşurate a societăţii comuniste va constitui etapa desăvîrşirii măreţei revoluţii culturale, subliniindu-se misiunea educativă a literaturii şi artei sovietice de a fi un izvor de bucurie şi inspiraţie pentru milioane de oameni, de a exprima voinţa, sentimentele şi gindurile lor, de a sluji prin mijloacele sale la îmbogăţirea ideologică şi educaţia morală a acestora. Cultura comunismului, care a preluat şi dezvoltă tot ce a creat mai bun cultura mondială, reprezintă o treaptă nouă superioară în dezvoltarea culturală a omenirii. Ea va întruchipa întreaga varietate şi bogăţie a vieţii spirituale a societăţii, înaltul conţinut de idei şi umanismul lumii noi. Aceasta va fi o cultură a societăţii fără clase, o cultură a întregului popor, o cultură general umană. Importanţa grandiosului Program de ridicare a bunăstării poporului sovietic depăşeşte cu mult graniţele Uniunii Sovietice. Programul se înscrie în istorie ca o înfăptuire epocală, ca un exemplu strălucit al superiorităţii umanismului comunist. CALEA SPRE VIITORUL LUMINOS AL OMENIRII Lumea socialismului, lumea pe al cărei steag stă scris lozinca Partidului Comunist: „Total pentru om, pentru binele omului“, realizînd sarcini atît de măreţe, atît de profund umane, ca acelea pe care le prevede P.C.U.S. pentru anii următori, influenţează şi va influenţa mai puternic minţile oamenilor de pretutindeni, acţiunile lor. Perspectivele insufleţitoare, reale şi apropiate pe care Programul P.C.U.S. le oferă poporului sovietic influenţează masele populare de pretutindeni, constituie un uriaş sprijin moral in lupta popoarelor pentru eliberarea socială şi naţională de sub dominaţia capitalului sporesc influenţa socialismului în bune, grăbind triumful ideilor marxismleninismului pe plan mondial. Clasa muncitoare, oamenii muncii din lumea capitalului, popoarele coloniale şi dependente, văd în experienţa sovietică, în prevederile Programului P.C.U.S. calea ce duce la eliberare socială şi naţională, la valorificarea bogăţiilor naturale în folosul celor ce muncesc în ţările imperialiste, care nu pot oferi omenirii altceva decit şomaj, crize economice şi zăngănit de arme, prevederile proiectului de Program al P.C.U.S. răsună pentru clasele exploatate ca o minunată simfonie a muncii, a muncii comuniste făuritoare de bunuri materiale şi spirituale pentru toţi oamenii. Poporul român, care a construit baza economică a socialismului, iar în prezent munceşte pentru desăvîrşirea construcţiei socialismului, vede în prevederile noului Program al P.C.U.S drumul luminos pe care îl va parcurge într-o etapă viitoare a dezvoltării sale. Oamenii muncii din Republica Populară Romînă ştiu bine că succesele Uniunii Sovietice, mersul său avintat spre culmile comunismului, înlesnesc realizarea sarcinilor desăvîrşirii construcţiei socialiste în R P.R., creşterea nivelului de trai material şi cultural al oamenilor muncii conform cu Directivele celui de-al lll-lea Congres al P.M.R. Pe drept cuvint se scrie în proiectul de Program al P.C.U.S. că ţara care păşeşte prima spre comunism înlesneşte şi accelerează înaintarea spre comunism a întregului sistem mondial socialist. ..Poporul român — a spus tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej — verte pe bună dreptate în proiectul de Program al P.C.U.S. o imagine concretă, însufleţitoare a propriilor lui perspective de viitor“. Organizînd construirea comunismului, Partidul Comunist al Uniunii Sovietice îşi îndeplineşte cu cinste menirea sa de avangardă a mişcării comuniste internaţionale, deschizînd întregii omeniri calea spre comunism Noul Program al partidului, care va fi adoptat de către cel de-al XXII-iea Congres al P.C.U.S., va demonstra din nou în faţa întregii omeniri, forţa vitală, invincibilă a învăţăturii din Marx, Engels, Lenin, va fi un far care va arăta tuturor popoarelor calea spre viitorul comunist luminos. DIN MANIFESTUL COMUNIST AL EPOCII CONTEMPORANE Totul în numele omului, pentru fericirea omului