Drum Nou, octombrie 1961 (Anul 18, nr. 5214-5239)

1961-10-14 / nr. 5225

ispitit­i un mmm in aceste zile, pe întreg cuprinsul regiunii noastre deputaţii comunali, orăşeneşti, raionali şi regionali, se întîlnesc cu alegătorii lor. Prin dările de seamă prezentate, dau socoteală in faţa alegătorilor despre­ munca depusă de sfaturile populare ai căror deputaţi sunt, precum şi despre activitatea lor în circumscripţiile electorale respective. La aceste adunări cetăţenii fac şi o seamă de propuneri gospodăreşti, menite să ducă la îmbunătăţirea activităţii sfatului popular respectiv. Bucuroşi pentru realizările obţinute Alegătorii din comuna Blăjel, raio­nul Mediaş, s-au întîlnit zilele tre­cute cu deputatul lor în sfatul popu­lar regional, Gheorghe Matei, prim­­secretar al Comitetului regional al U.T.M. - Braşov. In darea de seamă prezentată, tovarăşul Gheor­ghe Matei a trecut în revistă rea­lizările importante obţinute pe plan regional şi raional de la alegeri şi pînă în prezent, precum şi realizările obţinute în cadrul circumscripţiei electorale regionale nr. 81 (din care face parte şi comuna Blăjel). Vorbi­torul a arătat, printre altele, că înce­perea lucrărilor de electrificare în comunele B­oian, Bazna şi Blăjel, darea în folosinţă a noului cămin cultural din satul aparţinător Pău­­cea, precum şi alte realizări, fac cin­ste tuturor deputaţilor ca şi harnici­lor ţărani din comuna Blăjel, care cu cîteva luni în urmă, ajutaţi şi în­drumaţi de partid, şi-au unit pămîn­­tuliie­ într-o gospodărie colectivă. Luînd cuvîntul în cadrul întîlnirii, alegătorul Gh. Tatog şi-a exprimat bucuria pentru realizările obţinute Şi în acelaşi timp a făcut propuneri preţioase în legătură cu grăbirea lu­crărilor de electrificare şi buna gos­podărire a şcolii. Vorbind în numele colectiviştilor, Nicolae Bîrza a spus: ,,Şi de aici înainte vom munci cu a­­ceeaşi hotărîre şi convingere pe dru­mul arătat de partid, aplicînd în viaţă hotărîrile sale, chezăşie sigură a unei vieţi tot mai fericite !“. întîlnirea între alegători şi depu­taţi s-a încheiat cu un reuşit program artistic prezentat de brigada artistică de agitaţie a căminului cultural din localitate. M. GRIGORIU, coresp. Noi şi preţioase propuneri în localul Casei de cultură din o­­raşul Predeal a avut loc o întîlnire între deputatul circumscripţiei elec­torale regionale nr. 16, ing. Vichente Caraba, vicepreşedinte al Comitetu­lui executiv al Sfatului popular al regiunii Braşov, cu peste 500 de ale­gători, care au ascultat cu mult inte­res darea de seamă prezentată de deputatul lor. Pe marginea­ dării de seamă au luat cuvîntul peste 20 de participanţi care şi-au exprimat satisfacţia pen­tru realizările obţinute şi au făcut noi propuneri pentru ridicarea con­tinuă a nivelului gospodăresc al ora­şului. Astfel, printre altele s-a pro­pus modernizarea şoselei spre Pîrîul Rece, extinderea iluminatului fluo­rescent pe bulevardul Prezidiului, ca­nalizarea oraşului şi altele. Adunarea s-a încheiat cu un fru­mos spectacol dat de formaţia artis­tică a casei de cultură. JÓRA GEORGEL, coresp. La sfat cu alegătorii Zilele trecute deputatul regional Augustin Suciu a avut o întîlnire cu alegătorii săi în sala căminului cul­tural din comuna Avrig, raionul Si­biu. în darea de seamă prezentată cu acest prilej, deputatul Augustin Suciu a schiţat realizările obţinute în regiunea noastră în cele 7 luni scurse de la alegerile de deputaţi în sfatu­rile populare, după care a prezentat tabloul realizărilor din circumscrip­ţia electorală regională nr. 60. în discuţiile purtate pe marginea dării de seamă prezentate, alegătorii Ioana Jugăreanu, Ioan Spăltăceanui, Gheorghe Jugăreanu şi alţii, şi-au manifestat mulţumirea pentru reali­zările obţinute în circumscripţia lor electorală cu ajutorul deputatului Augustin Suciu şi au făcut numeroa­se propuneri pentru înfrumuseţarea şi buna gospodărire a comunelor şi satelor aparţinătoare circumscripţiei electorale regionale nr. 60. După adunare, corul Şcolii medii din Avrig şi brigada artistică de agi­taţie a întreprinderii „Sticla“ din Avrig, au prezentat un frumos pro­gram artistic. I. VECERDEA, coresp. Propunerile devin fapte Sala căminului cultural din comu­na Valea Lungă, raionul Mediaş, a cunoscut zilele trecute o animaţie deosebită. Cei peste 250 de cetăţeni prezenţi au venit să asculte darea de seamă prezentată de Florea Bu­­joreanu, deputat în circumscripţia electorală regională nr. 87. Prin grija partidului şi guvernu­lui, datorită activităţii desfăşurate de către sfaturile populare, cu sprijinul cetăţenilor, propunerile alegătorilor au devenit şi în această circumscrip­ţie, rînd pe find, realizări­­ s-a ară­tat în darea de seamă. Aşa, bunăoară, în circumscripţie s-au electrificat 4 localităţi şi sunt în curs de electrifi­care încă două localităţi. S-au repa­rat şi întreţinut drumuri pe o lun­gime de 18 km. şi s-au construit două poduri mari. Este în curs de exe­cuţie taluzarea malurilor şi regulari­zarea cursului de apă din satul Lun­ca, lucrare în valoare de peste 500.000 lei. Creşterea bunăstării locuitorilor din circumscripţie se remarcă şi prin volumul de mărfuri desfăcute prin cooperaţie, care în primul semestru a.c. depăşeşte cu 600.000 lei volumul produselor desfăcute în semestrul corespunzător al anului 1960. Interesul crescînd al maselor pen­tru treburile obşteşti rezultă şi din participarea într-un număr mare la discuţii a celor prezenţi la întîlnire, din propunerile şi sugestiile preţioase făcute. După adunare a urmat un frumos program artistic dat de brigada ar­tistică de agitaţie a căminului cultu­ral din Valea Lungă. D. MUREŞAN, coresp. Pregătirile de iarnă trebuie urgentate Asigurarea unor condiţii de lu­cru optime în timpul iernii, a stat şi stă în atenţia sectorului mecanic şef de la fabrica „Nicolae Bălcescu“­­Zărneşti. Aşa de exemplu, din pla­nul de măsuri întocmit în acest scop pe întreaga întreprindere, un număr de 84 de lucrări au fost deja terminate. S-au făcut repa­raţii de acoperişuri, au fost repara­te sau înlocuite uşile la secţii şi ate­liere, s-au înlocuit geamurile sparte, au fost revizuite instalaţiile de în­călzire şi altele. Multă stăruinţă în această muncă au depus muncitorii Ioan Dan, Gh. Cîrstoc, loan Rîpea şi alţii. Cu toate acestea pregătirile de iar­nă în unele sectoare sunt rămase în urmă şi ele trebuie urgentate acum pînă ce timpul este încă favorabil. Şi acest lucru cu atît mai mult cu cit din planul de măsuri al secto­rului mecanic şef, condus de tov. ing. Vasile Pălivan, au rămas încă neexecutate un număr de 13 măsuri care erau prevăzute a fi rezolvate încă în luna septembrie a.c. NICOLAE DĂNEȚ, muncitor în vitrinele librăriilor CURSURI UNIVERSITARE V. Constantinescu: Curs de desen tehnic de instalaţii. 330 pag. + 1 a­­nexă — 26,35 lei. Ed. de stat didactică şi pedagogică C. I. Dalban: Curs de construcţii metalice pentru utilaje de construcţii. 428 pag. + 5 tabere în afara textului — 16,60 lei (cartonat). Ed. de stat didactică și pedagogică C. Gh. Macarovici: Chimia _ genera­lă pentru facultăţile nechimice. 680 pag. — 21 lei (cartonat). Ed. de stat didactică şi pedagogică Cornel­iu Miklósi: Utilajul electro­mecanic al întreprinderilor industriale. 340 pag. + 7 scheme în afara textu­lui — 21,30 lei (pergamoid). Ed. de stat didactică şi pedagogică M. C. Popovici, I. M. Ionaşcu şi al­ţii: Merceologia produselor industriale vol. 11 724 pag. — 21,40 lei (car­tonat). . . Ed. de stat didactica şi pedagogică R. Ripan, I. Ceteanu: Manual de lucrări practice de chimie anorganică. Prefaţă autorii. 432 pag. -1 1 tabel în afara textului — 16,50 lei (cartonat). Ed. de stat didactică şi pedagogică I. Siclovan: Bazele antrenamentului sportiv 170 pag. — 8,20 lei (cartonat). Ed. de stat didactică şi pedagogică N. Tatomir: Curs de drept interna­ţional public. 684 pag. — 20,40 lei (cartonat). Ed. de stat didactică și pedagogică Consfătuirile de producţie , la timp şi bine organizate Consfătuirile de producţie organi­zate şi conduse de sindicate, sunt o formă importantă şi eficace prin ca­re oamenii muncii participă la orga­nizarea şi conducerea producţiei. Co­lectivul Uzinei nr. 2 din Braşov a reuşit ca prin măsurile luate şi efor­turile depuse să depăşească sarcinile de plan în 9 luni la valoarea pro­ducţiei globale cu 16 la sută, iar la producţia marfă cu 18 la sută. La aceasta a contribuit şi mai buna or­ganizare a producţiei, în urma pro­punerilor făcute de muncitori şi teh­nicieni în consfătuirile de producţie. Comitetul sindicatului din această uzină se preocupă de organizarea şi ridicarea rolului consfătuirilor de producţie. Aproape în fiecare secţie s-a reuşit ca pînă la data de 28 ale fiecărei luni să se ţină consfătuirile pe secţie, ceea ce duce la îmbunătă­ţirea conţinutului consfătuirilor la locurile de muncă. Astfel organiza­torii de grupă, şefii de ateliere şi maiştrii cunosc din timp sarcinile de plan pentru luna următoare, pregă­tind din vreme referatul şi defalca­­rea sarcinilor de plan pe maşini şi oameni, în secţia de uzinaj - spunea tov. Nicolae Tărţăraş, preşedintele comi­tetului de secţie - la îmbunătăţirea calităţii produselor, o contribuţie de seamă au adus consfătuirile de pro­ducţie, adevărate tribune ale expe­rienţei înaintate, ale promovării teh­nicii noi, ale descoperirii de noi re­zerve de sporire a producţiei şi pro­ductivităţii muncii, lună de lună lu­­crîndu-se sub procentul de rebut admis. Comitetul sindical de secţie se în­grijeşte ca pînă la data de 5 ale fie­cărei luni să se ţină consfătuirile de producţie pe grupe. Aici s-a stator­nicit practica de a se prezenta la în­ceputul consfătuirii o scurtă infor­mare", asupra îndeplinirii hotărîrilor din consfătuirea precedentă, dînd astfel posibilitatea participanţilor ca în cuvîntul lor să dezbată pe larg şi aceste probleme. La consfătuirea de producţie ţi­nută pe luna­ septembrie s-a criticat serviciul dispecer şef, care nu se în­grijeşte de buna aprovizionare a sec­ţiei cu piese, la timp şi de bună ca­litate. Pe lingă fruntaşi în produc­ţie ca Lorencz D., Ilie Vieru, Aurel Boviţă şi alţii, care depăşesc sarci­nile de plan, economisesc materia primă şi dau produse de bună cali­tate, mai sunt unii ca Tensch Frede­ric, Roth Ioan, Radu Gheorghe şi alţii, care absentează nemotivat şi lucrează neglijent, stînjenind bunul mers al producţiei. Cu aceştia, comi­tetul sindicatului va trebui să stea mai mult de vorbă, să le arate ce pagube aduc uzinei. Dacă la secţia de uzinaj şi tîm­­plărie în consfătuirile de producţie se dezbat cele mai arzătoare proble­me­ ale producţiei, nu acelaşi lucru se întîmplă la turnătorie, unul din sectoarele de bază ale uzinei. Tur­nătorii se străduiesc să îndeplineas­că sarcinile de plan şi angajamen­tele luate, însă comitetul sindica­tului şi comitetul sindical de secţie nu se interesează ca propunerile făcute în consfătuirile de producţie să fie aplicate în practică. în cuvîntul lor, Gheorghe Reican, Ioan Danciu, Reţea V. şi alţii, au arătat în mai multe consfătuiri că rebutul se menţine ridicat şi nu se cunosc cauzele lui. Intr-adevăr, îm­bunătăţirea permanentă a calităţii produselor nu a stat în atenţia orga­nelor sindicale. S-a luat măsura bună de a se înfiinţa o comisie compusă d­in controlorul tehnic de calitate, maiştrii de schimb şi maiştrii de ate­liere, care să analizeze zilnic cau­zele care dau naştere la rebutarea pieselor. Această comisie, împreună cu conducerea secţiei şi tehnologii trebuia să facă propuneri pentru în­lăturarea deficienţelor semnalate, însă de folos, că această comisie a rămas doar pe hîrtie, de activitatea ei nu s-a mai interesat nimeni. Colectivul turnătoriei este un co­lectiv harnic, care a obţinut rezul­tate de seamă. De un real folos aţ­ii fost dacă comitetul sindical de secţie ar fi orientat efortul între­gului colectiv spre îmbunătăţirea ca­lităţii. Organizarea şi punerea în dis­cuţie în cadrul unor consfătuiri de producţie a situaţiei rebuturilor, un­de muncitorii, inginerii şi tehnicieni, să-şi spună cuvîntul despre organi­zarea muncii şi respectarea tehnolo­giei de turnare, ar fi dus la înlătu­rarea multor lipsuri. Dar acest lucru a fost scăpat din vedere. De asemenea trebuie arătat că unele conduceri de secţii subapre­­ciază importanţa consfătuirilor de producţie. Numai aşa se explică fap­tul că la turnătorie şi la sectorul T.14, referatele se întocmesc cu greu­tate şi cu mare întîrziere. Aceasta face ca şi consfătuirile pe grupe să nu se ţină la timp. Comitetul sindi­catului va trebui să urmărească mai îndeaproape felul cum şefii secţiilor se preocupă de întocmirea referate­lor şi cum colaborează cu organele sindicale, în acelaşi timp să tragă­ la răspundere pe cei care tărăgănează lucrurile, în­­dezbaterea consfătuiri­lor de producţie pe grupe şi secţii, să fie puse acele probleme impor­tante ale procesului tehnologic, de care depinde în mare măsură înde­plinirea sarcinilor de plan. O sarcină importantă revine comitetului sindi­catului şi conducerii uzinei în pri­vinţa asigurării condiţiilor îndepli­nirii măsurilor propuse de muncitori în consfătuiri. Sub îndrumarea comi­tetului de partid, comitetul sindica­tului va trebui să se preocupe mai îndeaproape de ridicarea rolului con­sfătuirilor de producţie în toate sec­ţiile. E bine să fie organizate con­sfătuiri nu numai lunar, ci ori de cite ori nevoile producţiei o cer. Prin organizarea temeinică şi la timp a consfătuirilor de producţie, colectivul uzinei poate să îmbunătă­ţească şi mai mult calitatea produ­selor şi să reducă preţul de cost al produselor. TH. MICLEA Interpreţii spectacolului cu piesa „Secunda 58“ de Dorel Dorian (Teatrul de stat din Braşov) în vizită de docu­mentare la Uzinele chimice Rîşnov. ■ - mmm SIMPOZION Ieri, 13 octombrie, ,la Casa ofi- Virgil a conferenţiat despre „Mun­­tenilor din Braşov a avut loc un ca omului în comunism“, iar prof. simpozion din ciclul: „Un măreţ Ivănescu Valentina despre „Totul Program de construire a comunis­ în numele omului, pentru ferici­­tului“. Cu acest prilej prof. Rudia­rea omului“. JURNAL DE ACTUALITĂŢI DIN U.R.S.S. Joi, 12 octombrie, la Casa prie­teniei româno-sovietice din Bra­şov a fost organizat un simpozion în cadrul căruia a vorbit prof. Wanek Maria Luiza despre „Astrofizica experimentală“, prof. Şerban Eleonora despre „Vapoa­rele elastice" şi prof. George Han­­ganu despre „Proiectul pentru ex­poziţia universală de la Moscova". După simpozion a rulat fil­mul artistic sovietic „O zi de odihnă“. ''t Ms.z'1®». 'V*' -Xtt- -WN.■*! Femeile — o puternică forţă în G® A® C. (Urmare din pag. l­ a) discutarea planurilor de producţie pen­tru artul 1962, cu care prilej se vor lua o serie de măsuri organizatorice pen­tru buna desfăşurare a activităţii gos­podăriilor in anul viitor. Este de da­toria şi in interesul tuturor colectiviş­tilor să mediteze adine şi cu spirit de răspundere asupra sarcinilor ce le revin şi totodată să nu uite că la îndeplinirea şi depăşirea lor femeile îşi pot aduce partea lor de contri­buţie. Sur­ele de iarnă trebuie să fie folosite de organizaţiile de par­tid şi comisiile de femei pentru educarea colectivistelor în spi­ritul dragostei faţă de gospodă­ria colectivă, al noii atitudini fa­ţă de muncă şi bum­ul obştesc, pentru ridicarea nivelului poli­tic, ideologic, cultural şi pro­fesional al tuturor colectiviste­lor. In acest scop organizaţiile de partid din gospodăriile colective tre­buie să ajute într-o măsură mult mai mare comisiile de femei în sensul de a le îndruma şi ajuta în organizarea diverselor acţiuni ca: cercuri de citit, consfătuiri, schimburi de experienţă, vizite etc. O altă sarcină tot­ atît de importantă a organizaţiilor de­­ partid, comisiilor de femei şi consiliilor de conducere este aceea de a promova tot mai multe femei vrednice şi pri­cepute în munci de răspundere in ca­drul gospodăriilor colective, îndeosebi în sectoarele zootehnic şi legumicol. Conducerea partidului nostru acor­dă o mare încredere aportului ce-i pot aduce femeile la întărirea economico­­organizatorică a gospodăriilor colecti­ve. Răspunzînd acestei încrederi, fe­meile de la sate sunt chemate să mun­cească cu entuziasm şi perseverenţă pentru traducerea în viaţă a măsurilor stabilite de Plenara C.C. al P.M.R. din 30 iunie—1 iulie a.c. in vederea obţinerii de noi succese în domeniul construcţiei socialiste la sate şi în dezvoltarea agriculturii. ăţă tălip ca timpuL (Urmare din pag. 1­ a) cu piesă. Depaletarea este o ope­raţie foarte dificilă. Muncă de cea­sornicar. Trebuie desprinse delicat din sudură sute şi sute de palete mici de cîţiva milimetri. Un meca­nic cu 6 ajutoare desprinde într-o zi 100 de bucăţi. Dar comuniştii se întrec pe ei înşişi. Niţă Netcu, nu­mai cu un singur ajutor a despaletat într-o zi 300. A descoperit pe loc o metodă nouă şi a început să des­prindă 5 palete deodată, în loc de una. Ute­mistul Vasile Finta cu alţi ortaci lucrau la revizuirea sistemului d­e reglare. Fochistul comunist Du­mitru Oprea, încărunţit pe creştet, îşi purta focul inimii în pîntecele turnurilor de decantare cu­răţindu-le şi dăruindu-le o nouă tinereţe. Zi şi noapte, înlocuindu-se unii pe­­alţii la capătul unor schimburi eroice, Zeci de mecanici, cazangii, şi fochiţii au demontat, piesă cu piesă, marile agregate, împrostătîndu-le trăinicia. Rapid, cît mai rapid. Bine, cit mai bine. O singură operaţie executată superficial şi toată munca ar fi tre­buit luată de la cap. Calitate şi viteză. Viteză şi calitate. In a şaptea zi, treaba a fost gata, cu 14 zile mai devreme. Ştergîndu-şi sudoarea de pe frunte, oamenii priveau emoţio­naţi coloşii producători de energie care aveau să intre in examen. - Băgaţi apă - comandă şeful cen­tralei. Şi apa începu să gîlgîie în rezervoare. - Aprindeţi focurile! Şi focurile îşi porniră duduitul lor persistent. Orele de încălzire a instalaţiei tre­cură greu, ca anii. Oamenii aşteptau încordaţi. Şeful de tură la cazane raportează : - Parametrii normali! - Se poate porni turbina! - încu­viinţează dispecerul. Volanul enorm al turbinei se pune lent, foarte lent în mişcare. O tură, apoi două, apoi patru ture pe minut, încălzirea se face uniform. Peste 5 ore viteza a crescut astronomic. - Turaţia nominală! - raportează şeful de tură la turbină. Oamenii privesc, ascultă, execută concentraţi. Parcă inimile au încetat să mai bată. Bat numai inimile mari, enom­e, ale motoarelor, încep pro­bele regulatorului de turaţie. Apoi alte, şi alte probe. Dar una după alta sînt trecute cu succes. Bucuria îşi taie drum năvalnic în inimile oamenilor. Se felicită, se îmbrăţi­şează.­­ Uzina de la Singeorgiu ne-a ce­rut să-i trimitem în ajutor un meca­nic priceput pentru o reparaţie ra­pidă - anunţă parcă întrebător, Traiant Nemeş, directorul întreprin­derii regionale de electricitate. Ce părere aveţi ? Pe cine să trimitem ? Muncitorii, cu feţele încă îmbro­­bonate de sudoare, se privesc, se în­treabă între ei din ochi. Fără îndo­ială că şi Constantin Bălăianu­, şi Gheorghe Zaharia, şi Finta Vasile sau Niţă Aciobăniţei, şi mulţi alţii ar putea reprezenta cu cinste colec­tivul uzinei. Privirile cad însă spre Niţă Aciobăniţei, comunistul care a lucrat în cele mai grele puncte ale reparaţiei. Toţi îl ştiu ca pe un om care întotdeauna pune umărul acolo unde este lucrul mai vîrtos. - Ce zici tovarăşe Niţă, te duci ? - Mă duc! - Poţi să pleci mîine ? - Plec chiar de azi . Şi a plecat. La numai trei zile după ce agre­gatele au fost puse în funcţiune, pe liniile de racordare a oraşului la sistemul energetic republican s-a produs o avarie. Dacă munca eroică a comuniştilor şi a întregului colec­tiv de muncă de la Uzina electrică nr. 1 Braşov nu ar fi cîştigat bătălia cu orele, oraşul s-ar fi cufundat pen­tru mai multe ceasuri în întuneric. Dar ei au cîştigat bătălia. Numai dispecerul a observat pîlpîirea de o clipă a acelor de la aparatele de control. Automat, alimentarea cu entergie a trecut pe seama agregate­lor aflate deja în plină producţie. Era o seară ca toate serile de toamnă. Troleibuzele lunecau lin pe bulevardele iluminate feeric. La tea­tru, spectatorii aplaudau aria clopo­ţeilor din „Lakra”ecranele cine­matografelor şi televizoarelor ras­­frîngeau lumină, suveicile războaie­lor de ţesut alergau harnice, oraşul îşi trăia inepuizabila lui tinereţe... Comunismul înseamnă întruchiparea celor mai umane idealuri ale omenirii. Odată cu construirea societăţii comu­niste —­ aşa cum se arată în proiectul­­ de Program al P.C.U.S. — se va în­făptui într-o măsură deplină ţelul su­prem al comunismului „Totul pentru om, pentru binele omului“. Pe baza economiei puternice şi mul­tilateral dezvoltate, făurită prin mun­ca eroică a poporului sovietic, in U.R.S.S. există astăzi toate posibilită­ţile pentru ridicarea continuă a bună­stării materiale şi culturale a întregii populaţii. CEL MAI ÎNALT NIVEL DE THAI P.C.U.S. trasează sarcina de impor­tanţă mondială, de a se asigura în Uniunea Sovietică în următoarele două decenii cel mai înalt nivel de trai din lume. Cel mai înalt nivel de trai cu­noscut vreodată de oameni. Cuvintele vibrează înfiorate de o mare şi adîncă poezie. Niciodată mina vre­unui poet n-a scris versuri care să egaleze prin frumuseţe această concretă şi supremă laudă adusă omului. Se construieşte o lume a cărei lumină au­reolează omul cu o strălucire pe care n-a avut-o niciodată. Puternica economie sovietică creează posibilităţi vaste pentru ridicarea ra­pidă a bunăstării întregii populaţii — a muncitorilor, ţăranilor şi intelectuali­lor. In următorii 10 ani venitul naţional al U.R.S.S. va spori de aproape 2,5 ori, iar în 20 de ani de aproximativ 5 ori. Veniturile reale pe locuitor vor spori în 20 de ani de peste 3,5 ori. întreaga populaţie va căpăta posibi­litatea de a-şi satisface în măsură în­destulătoare nevoile de consum. încerci într-adevăr un sentiment de profundă emoţie, de înaltă mîndrie că trăieşti în această epocă în care, sub ochii noştri, pe pămîntul sovietic vor prinde viaţă realizări istorice: trecerea la ziua de lucru de 6 ore cu o zi nelucrătoare pe săptămînă, ori la săptămînă de lucru de 24—26 ore cu două zile nelucrătoare; desfiinţarea oricăror impozite ; întreţinerea gratuită a copiilor şi a persoanelor inapte de mun­că ; folosirea gratuită a locuin­ţelor, serviciilor şi transporturi­lor comunale ; trecerea treptat la alimentaţia publică gratuită, (prînzuri) în întreprinderi, in­stituţii şi pentru colhoznicii ocu­paţi în producţie. In proiectul de Program al P.C.U.S. există un capitol care evidenţiază în­­tr-un mod cît se poate de pregnant grija neprecupeţită a Partidului Comu­nist pentru OM. E vorba de capitolul consacrat ocrotirii sănătăţii poporului şi prelungirii duratei vieţii. „Statul so­cialist — se subliniază în acest capi­tol — este singurul stat care îşi asumă grija pentru ocrotirea şi îmbunătăţirea permanentă a sănătăţii întregii popu­laţii. Aceasta se asigură printr-un sis­tem de măsuri social-economice şi­­m­edico-sanitare. Va fi înfăptuit un vast program de măsuri menite să pre­vină şi să reducă simţitor bolile, să lichideze bolile infecţioase de masă, să mărească continuu longevitatea“. în proiectul de Program se arată că nevoile de asistenţă medicală de toate felurile şi de înaltă califi­care ale populaţiei de la oraşe şi sate vor fi satisfăcute în întregi­me. Şi pentru aceasta se creează ba­za tehnică-materială corespunzătoare, „îndeplinirea acestei sarcini — se spu­ne în proiectul de Program — reclamă înfăptuirea unui amplu program de construcţii de instituţii medicale, in­clusiv spitale şi sanatorii, înzestrarea tuturor instituţiilor medicale cu apara­tură modernă, supravegherea sănătăţii întregii populaţii prin intermediul unui sistem de dispensare“ Printre măsurile îndreptate spre ocro­tirea sănătăţii poporului, nu se poate trece cu vederea îmbunătăţirea şi uşu­rarea condiţiilor de muncă. In toate întreprinderile vor fi introduse mijloa­ce moderne de tehnică a securităţii şi vor fi asigurate condiţii igienico-sani­­tare care să înlăture accidentele de muncă şi îmbolnăvirea profesională. Vor fi lichidate treptat schimburile de noapte în întreprinderi, cu excepţia acelora în care munca neîntreruptă ziua şi noaptea este condiţionată de procesul tehnologic sau de necesitatea deservirii populaţiei, în cadrul preocupărilor proiectului de Program pentru sănătatea poporu­lui, un loc important îl ocupă grija pentru copii. „O atenţie deosebita — se arată în proiect — trebuie acordată dezvoltării la oraşe şi sate a reţelei de instituţii pentru ocrotirea sănătăţii ma­m­ei şi copilului (Case de naştere, ca­binete de consultaţii, sanatorii şi spi­tale pentru copii, şcoli situate în pă­duri etc.)“. Alături de înfăptuirea asistenţei me­dicale gratuite va deveni gratuită şi folosirea sanatoriilor, ca şi medicamentele. Asigurarea odihnei oamenilor muncii face parte şi ea din măsurile pentru ocrotirea sănătăţii. Proiectul de Program prevede în legă­tură cu aceasta construirea în împre­jurimile oraşelor de case de odihnă, pensiuni, hoteluri şi baze turistice, de care oamenii muncii vor putea bene­ficia în schimbul unei sume accesibile precum şi sub formă de premii, cu pre­ţuri reduse sau în mod gratuit. Iată tot atîtea prevederi precise, a căror îndeplinire este reală şi apro­piată și care sînt de la un capăt la altul pătrunse de grija pentru bună­starea şi fericirea omului, în următoarele două decenii, U.R.S.S va face un mare pas înainte pe calea înfăptuirii practice a principiului co­munist de repartiţie. Pe măsura înain­tării spre comunism, necesităţile indi­viduale vor fi tot mai mult satisfăcute pe seama fondurilor sociale de con­sum. Aceste fonduri, care au crescut in U.R.S.S. de la 4,2 miliarde de ruble în 1940 la 24,5 miliarde ruble în 1960, vor creşte în cele două decenii urmă­toare, calculat pe cap de locuitor, de circa 8 ori faţă de 1960. în jurul anului 1980, fondurile obşteşti necesare deservirii populaţiei vor reprezenta circa 50 la sută din totalul alocaţiilor generale pentru satisfacerea nevoilor de consum ale populaţiei, ceea ce va marca un pas mare înainte în aplicarea principiului comunist al repartiţiei. Trecerea la repartiţia comunistă se va încheia după ce principiul repartiţiei după muncă îşi va fi epuizat toate po­sibilităţile, adică atunci cînd se va fi creat un belşug de bunuri materiale, iar munca se va fi transformat pentru toţi membrii societăţii în prima nece­sitate vitală. CULTURA COMUNISMULUI In cursul construcţiei desfăşurate a comunismului vor avea loc schimbări profunde nu numai în dezvoltarea for­ţelor de producţie şi a relaţiilor socia­le, ci şi în conştiinţa maselor largi de oameni ai muncii. Omul societăţii co­muniste trebuie să îmbine în el armo­nios bogăţia spirituală, puritatea mo­rală şi perfecţiunea fizică. Cultura, li­teratura, arta, apar în complexul celor­lalte măsuri ideologice ca o forţă so­cială măreaţă menită să contribuie la dezvoltarea armonioasă multilaterală a personalităţii, la formarea oamenilor sovietici în spiritul lumii noi, la crea­rea unor adevărate bogăţii spirituale şi culturale ale populaţiei. În proiectul celui de-al II-ea Program al P.C.U.S. se arată că dezvoltarea culturală In perioada construcţiei desfă­şurate a societăţii comuniste va constitui etapa desăvîrşirii mă­reţei revoluţii culturale, subliniin­­­du-se misiunea educativă a literaturii şi artei sovietice de a fi un izvor de bucurie şi inspiraţie pentru milioane de oameni, de a exprima voinţa, senti­mentele şi gindurile lor, de a sluji prin mijloacele sale la îmbogăţirea ideolo­gică şi educaţia morală a acestora. Cultura comunismului, care a preluat şi dezvoltă tot ce a creat mai bun cultura mondială, re­prezintă o treaptă nouă superioa­ră în dezvoltarea culturală a o­­menirii. Ea va întruchipa întreaga varietate şi bogăţie a vieţii spirituale a societăţii, înaltul conţinut de idei şi umanismul lumii noi. Aceasta va fi o cultură a societăţii fără clase, o cul­tură a întregului popor, o cultură ge­neral umană. Importanţa grandiosului Program de ridicare a bunăstării poporului sovie­tic depăşeşte cu mult graniţele Uniu­nii Sovietice. Programul se înscrie în istorie ca o înfăptuire epocală, ca un exemplu strălucit al superiorităţii uma­nismului comunist. CALEA SPRE VIITORUL LUMINOS AL OMENIRII Lumea socialismului, lumea pe al cărei steag stă scris lozinca Partidului Comunist: „Total pentru om, pen­tru binele omului“, realizînd sar­cini atît de măreţe, atît de profund u­­mane, ca acelea pe care le prevede P.C.U.S. pentru anii următori, influen­ţează şi va influenţa mai puternic min­ţile oamenilor de pretutindeni, acţiuni­le lor. Perspectivele insufleţitoare, reale şi apropiate pe care Programul P.C.U.S. le oferă poporului sovietic influenţează masele populare de pretutindeni, con­stituie un uriaş sprijin moral in lupta popoarelor pentru eliberarea socială şi naţională de sub dominaţia capitalu­­lui sporesc influenţa socialismului în bune, grăbind triumful ideilor marxism­­leninismului pe plan mondial. Clasa muncitoare, oamenii muncii din lumea capitalului, popoarele coloniale şi de­pendente, văd în experienţa sovietică, în prevederile Programului P.C.U.S. calea ce duce la eliberare socială şi naţională, la valorificarea bogăţiilor naturale în folosul celor ce muncesc în ţările imperialiste, care nu pot oferi omenirii altceva decit şomaj, cri­ze economice şi zăngănit de arme, pre­vederile proiectului de Program al P.C.U.S. răsună pentru clasele exploa­tate ca o minunată simfonie a muncii, a muncii comuniste făuritoare de bu­nuri materiale şi spirituale pentru toţi oamenii. Poporul român, care a construit baza economică a socialismului, iar în pre­zent munceşte pentru desăvîrşirea con­strucţiei socialismului, vede în preve­derile noului Program al P.C.U.S dru­mul luminos pe care îl va parcurge într-o etapă viitoare a dezvoltării sa­le. Oamenii muncii din Republica Populară Romînă ştiu bine că succe­sele Uniunii Sovietice, mersul său a­­vintat spre culmile comunismului, în­lesnesc realizarea sarcinilor desăvîr­şirii construcţiei socialiste în R P.R., creşterea nivelului de trai material şi cultural al oamenilor muncii conform cu Directivele celui de-al lll-lea Con­gres al P.M.R. Pe drept cuvint se scrie în proiectul de Program al P.C.U.S. că ţara care păşeşte prima spre co­munism înlesneşte şi accelerează înain­tarea spre comunism a întregului sis­tem mondial socialist. ..Poporul ro­mân — a spus tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej — verte pe bună dreptate în proiectul de Program al P.C.U.S. o imagine concretă, însufleţitoare a propriilor lui perspective de viitor“. Organizînd construirea comunismu­lui, Partidul Comunist al Uniunii So­vietice îşi îndeplineşte cu cinste me­nirea sa de avangardă a mişcării co­muniste internaţionale, deschizînd în­tregii omeniri calea spre comunism Noul Program al partidului, care va fi adoptat de către cel de-al XXII-iea Congres al P.C.U.S., va demonstra din nou în faţa întregii omeniri, forţa vitală, invincibilă a învăţăturii din Marx, Engels, Lenin, va­ fi un far care va arăta tuturor popoarelor calea spre viitorul comunist luminos. DIN MANIFESTUL COMUNIST AL EPOCII CONTEMPORANE Totul în numele omului, pentru fericirea omului

Next