Drum Nou, octombrie 1964 (Anul 21, nr. 6144-6170)
1964-10-14 / nr. 6155
Pag. 2 Hale mari, moderne — unele terminate, la altele se mai lucrează —, instalaţii impresionante, la nivelul tehnicii mondiale, care prind contur tot mai precis, forfota miilor de oameni care muncesc cu avînt şi pasiune — acesta-i tabloul sumar pe care-l înfăţişează în aceste zile şantierul Uzinei chimicoînetalurgice din Copşa Mică, raionul Mediaş, important obiectiv al industriei noastre chimice. Anul acesta, în faţa constructorilor şi montorilor de aici stau sarcini sporite. Planul de investiţii este cu 230 la sută mai mare decît în 1963. Realizarea integrală a planului de investiţii, darea în folosinţă la timp şi la un înalt nivel calitativ a lucrărilor de construcţii-montaj sunt obiective spre care este îndreptată întreaga muncă politică desfăşurată de organizaţia de partid. Cît de important este ca măsurile tehnico-organizatorice să fie însoţite de o susţinută muncă politică, rezultă cît se poate de evident şi pe şantierul din Copşa Mică. într-o vreme, datorită în oarecare măsură unor cauze obiective, dar şi slăbirii muncii politice, constructorii de aici nu şi-au realizat planul de investiţii la construcţii-montaje. Primind un ajutor substanţial din partea comitetelor regional şi raional de partid, îndrumată zi de zi de comitetul orăşenesc de partid, organizaţia de bază şi-a îmbunătăţit stilul de muncă, a intensificat activitatea politică în vederea realizării sarcinilor economice. Cum a acţionat organizaţia de bază de pe şantier în această privinţă d in miezul problemelor Pornind de la adevărul că rezolvarea cu succes a multiplelor probleme pe care le ridică activitatea şantierelor este strîns legată de existenţa unor organizaţii de partid puternice, capabile să mobilizeze toate forţele pentru îndeplinirea sarcinilor de plan, biroul organizaţiei de bază (secretar Iosif Vass) s-a preocupat mai sistematic de întărirea rîndurilor organizaţiei prin primirea în partid a celor mai înaintaţi muncitori, maiştri, tehnicieni, ingineri, oameni care se bucură de preţuire pentru rezultatele obţinute în producţie şi în munca obştească, în timp ce în 1962 pe şantier erau doar 18 membri şi candidaţi de partid, acum numărul lor se apropie de 100. Numai anul acesta au fost primiţi 17 candidaţi de partid. Aceasta a dus la creşterea rolului organizaţiei de partid în viaţa şantierului. Biroul organizaţiei de bază a propus conducerii şantierului ca în locurile cheie ale producţiei să fie repartizaţi membri şi candidaţi de partid cu o înaltă calificare profesională, asigurîndu-se ca la fiecare lot şi principalele servicii să muncească 10—15 comunişti. Prin exemplul lor personal şi munca politică pe care o desfăşoară, ei însufleţesc şi pe ceilalţi constructori la îndeplinirea sarcinilor de plan. Este semnificativ în acest sens următorul exemplu : în trimestrul I al acestui an, lotul baraj pentru apă industrială nu şi-a realizat planul datorită unor defecţiuni în organizarea muncii. Analizînd această situaţie în adunarea generală, organizaţia de bază a propus repartizarea la acest lot a comuniştilor Gheorghe Deak, Alexandru Rusu, Carol Vereş şi alţii. Drept urmare s-au îmbunătăţit organizarea şi disciplina muncii, planul fiind realizat de atunci lună de lună. Biroul organizaţiei de bază s-a preocupat şi de îmbunătăţirea controlului asupra conducerii tehnico-administrative a şantierului. Periodic, în adunările de partid sunt analizate principalele probleme ale producţiei, cerîndu-se informări din partea conducerii şantierului. Temeinic pregătite, aceste analize permit orientarea muncii de partid spre rezolvarea principalelor sarcini economice, spre înlăturarea deficienţelor ce se ivesc. Iată un exemplu : La începutul lunii septembrie a.c. a fost pusă în dezbaterea comuniştilor problema realizării planului de producţie pe 8 luni şi mai ales asigurarea recuperării complete a rămînerilor în urmă din trimestrul II, crearea frontului de lucru pentru perioada anotimpului rece. Referatul prezentat de ing. Pavel Moisescu, şeful şantierului, studiul întreprins în prealabil de către un colectiv de comunişti condus de secretarul organizaţiei de bază, a prilejuit o largă dezbatere, adoptarea unui plan de măsuri politice şi tehnicoorganizatorice corespunzătoare, care prevede printre altele: îmbunătăţirea organizării şi desfăşurării întrecerii socialiste, întărirea disciplinei în muncă, ridicarea calificării profesionale a muncitorilor, intensificarea muncii politice şi culturale de masă, asigurarea ritmicităţii producţiei, închiderea şi încălzirea halelor pînă la 15 noiembrie, crearea frontului de lucru pentru montorii de instalaţii etc. Creşterea rolului organizaţiei de bază în viaţa şantierului, prezenţa ei activă în miezul problemelor majore ale producţiei se reflectă şi în tematica celorlalte adunări de partid,, în dezbaterea comuniştilor fiind puse probleme ca: îndeplinirea planului M.T.O., realizarea sarcinii de creştere a productivităţii muncii şi altele. La indicaţia comitetului regional de partid au fost întocmite grafice amănunţite, defalcate pe luni, săptămîni şi zile pentru fiecare punct de lucru. Biroul organizaţiei de bază, împreună cu conducerea şantierului, analizează săptămînal stadiul îndeplinirii lucrărilor din grafice, luîndu-se de fiecare dată măsuri corespunzătoare, în primul rînd pentru buna organizare a muncii şi coordonarea lucrărilor de construcţii cu cele de montaj şi izolaţii. Este un adevăr binecunoscut că lucrările de calitate superioară, folosirea cu eficienţă maximă a utilajelor moderne, aplicarea procedeelor industriale avansate, depind în măsură hotărîtoare de pregătirea tehnico-profesională a constructorilor. Tocmai de aceea, organizaţia de bază a îndrumat conducerea şantierului şi comitetul sindicatului să organizeze cursuri de calificare şi ridicare a calificării. Anul acesta, 120 de muncitori au fost calificaţi în meseriile de instalatori, vopsitori, dulgheri şi zidari. Un număr însemnat de mecanici, montori, electricieni şi ataşamentişti au fost trimişi pentru specializare pe alte şantiere din ţară. Acum, funcţionează trei cursuri de calificare pentru fierar-betonişti, dulgheri şi zidari, iar în curînd se vor deschide două cursuri de ridicare a calificării pentru instalatori şi zugravi. Apreciind preocuparea organizaţiei de partid pentru pregătirea profesională a constructorilor, trebuie să arătăm că lipsa unui control sistematic asupra desfăşurării cursurilor a determinat ca nivelul lecţiilor să nu fie întotdeauna corespunzător, unii lectori manifestînd superficialitate. Nu au fost asigurate nici condiţiile materiale necesare desfăşurării cursurilor în condiţii optime. Un început bun dar... Merită relevată preocuparea organizaţiei de partid pentru îmbunătăţirea muncii politice de masă. Conferinţele şi manifestările cultural-artistice care se ţin cu regularitate în fiecare joi şi duminică, sărbătorirea fruntaşilor şi evidenţiaţilor în întrecerea socialistă, editarea cu sprijinul redacţiei ziarului „Zori noi“ a unei foi volante, amenajarea la dormitoarele comune a unei vitrine pentru informarea muncitorilor asupra principalelor evenimente interne şi internaţionale, programele dedicate constructorilor de către staţia de radioficare din Copşa Mică, creşterea considerabilă a numărului de abonaţi la ziare şi alte publicaţii, articolele publicate la gazeta de perete au fost orientate spre problemele principale ale activităţii şantierului. Concentrarea activităţii de partid, sindicale şi de U.T.M. spre mai buna organizare a muncii, folosirea mai eficientă a utilajelor, creşterea productivităţii muncii, îmbunătăţirea calităţii lucrărilor, dezvoltarea noii atitudini faţă de muncă, întărirea disciplinei în producţie, au dat roadele aşteptate. Sarcinile de plan sînt mai bine îndeplinite, recuperîndu-se şi o parte din rămînerile în urmă din trimestrul II. S-a asigurat în bună măsură front de lucru pentru lunile de iarnă. Aşadar, un început bun. Deşi progresele realizate în îmbunătăţirea muncii de partid sunt evidente, trebuie arătat că ele încă nu corespund cerinţelor. Numărul membrilor şi candidaţilor de partid este încă prea mic faţă de cel al salariaţilor de pe şantier, ceea ce nu dă posibilitate organizaţiei de bază să-şi exercite pe deplin rolul conducător, influenţa sa în toate domeniile vieţii şantierului. Se simte, de asemenea, necesitatea de a folosi mai intens diferitele forme ale muncii politice de masă, apropierea acestora de locul de muncă al constructorilor. Agitaţia vizuală mai abundă în chemări generale, fără adresă precisă. Slab se desfăşoară şi propaganda tehnică, anul acesta ţinîndu-se doar o singură conferinţă cu caracter tehnic. Forme interesante şi eficace ale propagandei tehnice cum sunt: simpozioanele, prezentarea unor lucrări de specialitate, schimburile de experienţă, concursurile „Cine Ştie meserie, cîştigă“, demonstraţiile practice la locurile de muncă, emisiunile la staţia de radioficare pe teme cu caracter tehnic, (ar fi bine dacă şantierul ar avea o staţie proprie de radioamplificare), prezentarea unor filme documentare şi altele nu şi-au găsit încă loc pe şantier. Va trebui ca organizaţia de bază să îndrume mai îndeaproape în această direcţie comitetul sindicatului şi comitetul U.T.M. în curînd va avea loc adunarea de dare de seamă şi alegeri în organizaţia de bază. Aceasta va trebui să prilejuiască o temeinică analiză a muncii de partid desfășurată pînă în prezent, adoptarea unor hotărîri care să ducă la ridicarea nivelului muncii de partid în vederea mobilizării tuturor constructorilor și muncitorilor la lupta pentru recuperarea rămînerilor în urmă şi darea în producţie, la termenele stabilite, a obiectivelor pe care le ridică. L. SCHAIER VIAŢA DE PARTID Pe un mare şantier industrial Una din halele moderne ridicate de constructorii de pe şantierul chimico-metalurgice din Copşa Mică, Uzinei k DRUM NOU Cinematograful „Partizanul“. FILMELE SĂPTĂMÎNII „BRAŢUL NEDREPT AL LEGII“ Autorii filmului „Braţul nedrept al legii“ pornesc de la procedeul destul de des utilizat, de a face haz pe seama Scotland Yardului, amintindu-i pe un ton uşor irevenţios birocratismul şi inerţia, în secvenţa finală — cea mai comică a filmului — cineaştii imaginează o colaborare a Scotland Yard-ului cu gangsterii Londrei pentru prinderea uinei bande neidentificate de hoţi. Cu acest prilej, gangsterii au toate motivele să fie foarte nemulţumiţi de metodele de lucru ale poliţiştilor; maşinile lor se defectează în mod inoportun, „colaboratorii“ se dovedesc stîngaci, slabi organizatori şi birocraţi. Ce poate fi mai absurd ca gestul poliţistului care pretinde gangsterului să-i semneze de primirea unei valize cu bani, pe care conform colaborării trebuie să i-o predea, în același spirit autorii filmului se amuză pe socoteala aerului de superioritate al concetățenilor lor, punîndu-1 pe subcomisarul Parker să se revolte la modul comic că pentru simularea spargerii nu e folosit un „specialist“ englez. Ai spune că ceva din hazul caragialesc inundă această scenă. Filmul vorbeşte la modul comic şi despre „modernizarea“ metodelor de „muncă“ ale gangsterilor; ei se duc la filmele poliţiste să se „documenteze“, se organizează în asociaţii, plătesc impozit pe „profesiune“, încheie în anumite împrejurări pacte de colaborare cu poliţia. Regizorul Cliff Owen a fost excelent servit în intenţiile sale satirice de actorii Peter Sellers, Lionel Jeffries şi Bernard Cribbins în rolurile poliţistului de modă veche şi ale celor doi gangsteri. După ce demarează lent, filmul ia o alură dinamică în secvenţa falsei lovituri banditești, apoi se încheie cu o morală cuminte, din care prestigiul Scotland Yard-ului urmează să iasă reabilitat. Nu totdeauna se rîde la acest film, dar zîmbești amuzat la apropourile autorilor filmului cînd ei vorbesc despre tabu-urile, unele idei preconcepute şi instituţii „consacrate“ ale lumii burgheze. VAL. COLIBAN In clişeu: Fanfara Casei de cultură din oraşul Rupea. Foto: O Winkler Cinematograf la Casa agronomului în cadrul Casei regionale a agronomului din Hălchiu, recent s-a deschis un cinematograf. Acesta va contribui la completarea temelor teoretice predate, cu filme documentare şi ştiinţifice legate de specificul instruirilor şi consfătuirilor ce se organizează aici. Prin aceasta va creşte considerabil gradul de însuşire a lecţiilor predate. I. ORZA, coresp. r Nr. 6155 Filarmonica de stat din Sibiu a deschis stagiunea 1964-1965 împreună cu toţi oamenii muncii din ţara noastră, lucrătorii din instituţiile de artă se simt încă plini de bucuria bilanţului strălucit făcut la 23 August, ca o încununare a succeselor poporului nostru în cei douăzeci de ani parcurşi de la eliberarea patriei. In această atmosferă caldă şi luminoasă şi-a început şi Filarmonica de stat din Sibiu noua stagiune de concerte. In acelaşi timp, concertul de deschidere este primul concert dirijat de maestrul Henry Selbing, după conferirea titlului de Artist emerit al Republicii Populare Romíne. A fost un concert din timp şi deosebit de bine pregătit, cu un program de certă valoare artistică. Ca piesă de muzică simfonică romînească programul a cuprins două schiţe simfonice de Doru Popovici. Este o lucrare pe care acest tînăr compozitor a scris-o în anul 1953 şi anunţă destul de pronunţat stilul armonic şi orchestral avansat în care autorul compune în prezent. Al doilea punct din program a fost Concertul pentru vioară şi orchestră în Re-major de L. v. Beethoven, lucrare popularizată mai întîi de celebrul violonist Joseph Joachim, care l-a cîntat cu mare succes în anul 1844, pe cînd avea abia 13 ani. Solistul concertului din Sibiu a fost violonistul Alexandr A. Melnicov (U.R.S.S.), unul din proaspeţii laureaţi ai celui de-al Ill-lea concurs ,,George Enescu". Colaborarea unui laureat al recentului concurs de prestigiu internaţional a adus de asemenea o notă de prospeţime concertului de deschidere a stagiunii 1964—1965. Simfonia a IV-a în Si bemol major de L. v. Beethoven — Ca piesă finală a concertului — a dat deschiderii stagiunii aproape caracterul unui con- ' cert „Beethoven“ ceea ce a entuzias- mat auditoriul. In ce priveşte interpretarea, pu- ^ tem afirma că orchestra simfonică a Filarmonicii de stat din Sibiu a reu- t şit să inaugureze noua stagiune cu un concert de nivel artistic deplin co- respunzător exigenţelor pieselor din program. Cele două schiţe de Doru Popovici au fost redate în toată caracteristica lor contemporană. Desfăşurarea lic niilor melodice a fost asigurată printr-un dozaj distribuit inteligent, expresivitatea disonanţelor nedepăşind nici un moment sfera muzicalităţii. In concertul de Beethoven, tînărul solist Alexandr A. Melnicov a dovedit reale calităţi violonistice. El s-a impus mai ales printr-o sigură pre- zenţă de spirit şi printr-o familia- ritate de a cînta în faţa orchestrei, pe care alţi artişti o dobîndesc nu- i mai după o îndelungată activitate solistică, încă o dată orchestra ne-a a- 7 rătat că ştie să acompanieze, dar şi să devină factor prim în pasajele ce-i sunt încredinţate exclusiv. Momentele de culminaţie în trăirea muzicală a concertului inaugural ni le-a prilejuit interpretarea Simfoniei ( a IV-a de Beethoven. Mesajul ei ne-a fost transmis la coeficientul artistic 7 beethovenian. In razele de lumină ale Simfoniei, geniul titanului muzicii u-niversale ni s-a adresat permanent pătrunzător. Dînd însă un asemenea reuşit exa- men în faţa publicului sibian, Filarmonica de stat din Sibiu s-a angajat — indirect — să menţină şi să ridice nivelul concertelor întregii stagiuni. Recent, a apărut în Editura agrosilvică lucrarea „Agricultura Romîniei 1944—1964“, întocmită de un colectiv de profesori, cercetători ştiinţifici, ingineri, medici veterinari, economişti şi alte cadre de specialitate. Lucrarea, cuprinzînd 383 pagini, 75 tabele, 14 planşe colorate, hărţi, scheme, precum şi numeroase fotografii, se adresează, în afara cadrelor de specialişti şi din economie, tuturor celor dornici să cunoască schimbările radicale petrecute în agricultura României în cei 20 de ani de la eliberarea patriei de sub jugul fascist. . Apariţia acestei lucrări răspunde unei necesităţi ce se cerea satisfăcută. Desigur, au mai apărut lucrări privind dezvoltarea agriculturii în anii regimului democrat-popular, însă în nici una nu a fost abordată în mod cronologic şi atît de documentat complexa problemă a transformării socialiste a agriculturii în ţara noastră. ^ Introducerea, semnată de tovarăşul Mihai Dalea, secretar al G.C. al P.M.R., preşedintele Consiliului Superior al Agriculturii, scoate în evidenţă caracterul ştiinţific şi profund realist al politicii partidului nostru în dezvoltarea economiei naţionale, precum şi lupta plină de abnegaţie a muncitorilor, ţăranilor şi intelectualilor, conduşi de partid, pentru construirea socialismului în patria noastră. Urmează un studiu în care se prezintă locul şi rolul agriculturii în economia naţională, în schimbările ce au survenit în greutatea specifică a diferitelor ramuri ale economiei, în crearea produsului social total şi a venitului naţional în perioada 1944 —1964, comparativ cu anii regimului burghezo-moşieresc. în continuare, lucrarea cuprinde 5 părţi şi 20 de capitole. Partea întîia, intitulată „Victoria socialismului la sate — confirmare strălucită a justeţei politicii Partidului’Muncitoresc Român“ cuprinde o amplă şi documentată analiză a procesului de transformare socialistă a agriculturii, scoţîndu-se în evidenţă justeţea politicii partidului nostru şi strălucita ei confirmare prin victoria relaţiilor de producţie socialiste la sate. Partea a doua a lucrării, „Dezvoltarea bazei tehnico-materiale a a agriculturii socialiste“, tratează schimbările survenite în modul de folosinţă a fondului financiar, folosirea raţională a pămîntului şi sporirea suprafeţelor agricole, mecanizarea şi chimizarea agriculturii, ca o consecinţă a politicii de industrializare socialistă, asigurarea agriculturii cu seminţe de soi şi animale de rasă, politica de investiţii a partidului şi guvernului pentru înzestrarea agriculturii cu tehnica cea mai înaintată, în partea a treia a lucrării, cea mai cuprinzătoare, se tratează în mod amănunţit şi documentat multiplele probleme ale creşterii producţiei agricole vegetale şi animale, încă de la început se scoate în evidenţă justa orientare a agriculturii pe calea dezvoltării intensive şi multilaterale şi îmbinarea armonioasă între principalele sale ramuri. Se analizează apoi dezvoltarea producţiei culturilor de cîmp, scoţîndu-se în evidenţă importanţa cultivării cerealelor, precum şi dezvoltarea creşterii animalelor şi a culturilor furajere. Sînt cît se poate de elocvente numeroasele tabele în care se arată creşterea producţiei agricole în comparaţie cu anii 1934—1938, precum şi cele care demonstrează îmbunătăţirea structurii plantelor cultivate şi a speciilor şi raselor de animale. Această parte se încheie cu un capitol în care se vorbeşte despre producţia marfă şi asigurarea fondului central de produse agricole al statului. Sub titlul „Consolidarea economică-organizatorică a unităţilor agricole socialiste din R.P-R“, partea a patra se ocupă de evoluţia complexului proces al întăririi şi dezvoltării unităţilor agricole socialiste, în strînsă legătură cu creşterea producţiei agricole. Se tratează mai întîi dezvoltarea şi consolidarea unităţilor agricole de stat (G.A.S. şi S.M.T.), scoţîndu-se în evidenţă aportul lor în opera de transformare socialistă a agriculturii şi creşterea producţiei agricole. Urmează apoi descrierea cailor de întărire şi dezvoltare a G.A.C. şi rezultatele obţinute de acestea prin traducerea în viaţă a îndrumărilor date de partid şi a ajutorului primit din partea statului. Din tabele şi planşe cititorul poate vedea evoluţia ascendentă a celor trei feluri de unităţi agricole socialiste, mai ales în ultimii ani. Ultima parte a lucrării tratează despre dezvoltarea cercetărilor ştiinţifice şi progresele realizate în comparaţie cu nivelul acestora în trecut, despre asigurarea agriculturii cu cadre de specialitate şi evoluţia învăţămîntului agricol în ţara noastră, despre reorganizarea conducerii agriculturii, structura organizatorică, atribuţiile şi metodele de muncă ale organelor agricole din noul sistem de conducere a agriculturii. Ultimul capitol, intitulat simbolic „XX“, ilustrează creşterea nivelului de trai al ţărănimii, ca rezultat al dezvoltării intensive şi multilaterale a agriculturii socialiste, ca rezultat al aplicării creatoare la condiţiile ţării noastre de către P.M.R. a învăţăturii marxist-leniniste despre transformarea socialistă a agriculturii. Realizată la un înalt nivel ştiinţific şi în condiţii grafice excepţionale, lucrarea „Agricultura Romîniei 1944 —1964” răspunde pe deplin sarcinii de a pune la îndemîna specialiştilor şi cititorilor un bogat material documentar despre politica agrară a partidului nostru, contribuind astfel la îmbogăţirea cunoştinţelor oamenilor muncii cu privire la dezvoltarea agriculturii noastre socialiste în anii puterii populare. GH. ȘOIMA ^ * Ing. I. LASCU IN VITRINELE LIBRĂRIILOR „Agricultura Romîniei 1944-1964” . La început de an şcolar în învățămîntu! de partid sy-tt-a, if-nnrî i-îrtrl «n ronfFnl ai*fî vi fattí npfpsui* f-ntnííaf-íí rn offratiftle 1 (Urmare din pag. l-a) tăriii de organele şi organizaţiile de partid să stea sporirea continuă a eficacităţii propagandei şi legarea ei de necesităţile concrete ale construcţiei socialiste, ridicarea nivelului politic, ideologic, cultural şi profesional al membrilor de partid şi, cu deosebire, al lucrătorilor din aparatul de partid şi de stat. Propaganda noastră trebuie să asigure ca membrii de partid să studieze şi să-şi însuşească nesecatul tezaur al teoriei marxist-leniniste, călăuză sigură în analizarea problemelor mereu mai complexe pe care le ridică realitatea contemporană în permanentă transformare; să cunoască temeinic poziţia partidului nostru în problemele privind viaţa internaţională, comunitatea ţărilor socialist şi mişcarea comunistă mondială, creşterea forţelor socialismului şi a frontului larg al celor ce luptă pentru menţinerea şi consolidarea păcii în lume, pentru progres social". Asemenea sarcini care se pun în faţa învăţămîntului de partid pot fi realizate atunci cînd în centrul activităţii cercurilor şi cursurilor, şcolilor de partid, stă studierea aprofundată a tezelor fundamentale ale învăţăturii marxistleniniste, a documentelor partidului nostru. Tocmai de aceea, în noul an şcolar care a început, organele şi organizaţiile de partid din regiunea noastră vor trebui să ia asemenea măsuri încît să asigure ca la baza studiului în învăţămîntul de partid să stea în mai mare măsură operele clasicilor marxista-leninismului, documentele partidului nostru şi în primul rînd Declaraţia cu privire la poziţia P.M.R. în problemele mişcării comuniste şi muncitoreşti internaţionale adoptată de Plenara lărgită din aprilie 1964 a Comitetului Central, expunerea tovarăşului Gheorghe Gheorghiu- Dej la sesiunea solemnă a M.A.N. cu prilejul celei de-a XX-a aniversări a eliberării patriei de sub jugul fascist. Principalul este de a munci astfel încît sa se asigure ca învăţămîntul de partid, prin întreaga lui desfăşurare, să ducă la lărgirea orizontului ideologic al cursanţilor, la creşterea maturităţii lor politice, să le stimuleze gîndirea creatoare, setea continuă de cunoştinţe, să contribuie la dezvoltarea iniţiativei şi capacităţii lor organizatorice în aplicarea politicii partidului. Dezvoltînd experienţa bună dobîndită pînă acum, este necesar totodată ca organele şi organizaţiile de partid să înlăture lipsurile care s-au manifestat în unele cercuri şi cursuri anul trecut, să lichideze deficienţele de conţinut, tratarea abstractă a problemelor, nesocotirea cerinţelor practice, în unele locuri s-au predat lecţii şi s-au ţinut seminarii care, de multe ori, au avut un caracter general, şcolăresc, tratînd cu superficialitate sarcinile concrete ce decurg din politica partidului, problemele specifice ale unităţii respective. în egală măsuri se cer înlăturate şi tendinţele manifestate, mai ales în unele cercuri de studiere a economiei concrete industriale şi cele de studiere a economiei şi organizării producţiei în G.A.C., de a transforma seminariile în simple consfătuiri de producţie. Merită generalizată experienţa bună a unor cercuri de economie concretă cum sunt cele de la uzinele „Tractorul“, „Metrom“, „Steagul Roşu“, „Independenţa“ şi altele unde problemele economiei de ramură au fost dezbătute prin prisma teoriei economice marxiste, a politicii partidului nostru, seminariile desfăşurîndu-se pe bază de referate, ceea ce a imprimat discuţiilor un caracter viu, eficace, îmbunătăţirea continuă a conţinutului şi ridicarea nivelului învăţămîntului de partid depind în măsură hotărîtoare de propagandişti. Este pozitiv faptul că, în general, organizaţiile de partid din regiunea noastră au acordat în acest an o mai mare atenţie selecţionării propagandiştilor din rîndurile celor mai buni membri de partid, oameni cu o înaltă calificare profesională, cu o bună pregătire politico-ideologică şi cu o bogată experienţă în munca de propagandă. Participarea la munca propagandistică în noul an şcolar a peste 3.700 activişti de partid, de stat şi din economie, ingineri şi tehnicieni, cadre didactice şi alţi intelectuali va contribui, fără îndoială, la creşterea nivelului învăţămîntului de partid, a eficacităţii lui. Aproape 800 de propagandişti au urmat cursurile de vară cu durata de 15 zile de la Braşov, iar ceilalţi cursurile cu şi fără scoatere din producţie organizate pe lîngă comitetele raionale şi orăşeneşti de partid. Pregătirea propagandiştilor nu se termină însă cu aceste cursuri. Esenţial este să se asigure pregătirea lor sistematică în tot cursul anului şcolar, ridicarea continuă a nivelului ideologic şi a măiestriei lor, cultivarea spiritului de răspundere şi a conştiinciozităţii în îndeplinirea misiunii nobile şi de mare răspundere ce le revine. Comitetele raionale şi orăşeneşti de partid au datoria să ridice la un nivel şi mai înalt pregătirea propagandiştilor, de a organiza sistematic pentru aceştia dezbateri pe probleme teoretice actuale, expuneri pe teme ale muncii de partid, ale construcţiei socialiste şi situaţiei internaţionale, schimburi de experienţă cu caracter metodic, expuneri pentru lărgirea orizontului lor de culturi generală. In anul şcolar trecut, comitetele orăşeneşti de partid Sibiu şi Mediaş, comitetele raionale Rupea şi Sf. Gheorghe au asigurat informarea cu mai multă regularitate a propagandiştilor cu hostărîrile C.C. al P.M.R., ale comitetului regional de partid şi cu propriile hotărîri, cu problemele principale ale regiunii, raionului şi ale organizaţiilor de partid. Această experienţă menită să asigure o mai strînsă legătură a învăţămîntului de partid cu viaţa, este bine să fie extinsă. Cabinetele de partid, care au un rol deosebit în bunul mers al învăţămîntului de partid, trebuie să devină centre de propagare a experienţei înaintate în munca de propagandă. Lărgirea activului obştesc al cabinetelor de partid cu tovarăşi bine pregătiţi politic şi teoretic, desfăşurarea unei munci perseverente pentru perfecţionarea lor din punct de vedere ideologic şi metodic, sînt probleme cărora este necesar să li se acorde toată atenţia, îndreptîndu-şi atenţia spre problemele de conţinut ale învăţămîntului — fără a neglija, bineînţeles, latura sa organizatorică — comitetele raionale şi orăşeneşti de partid au datoria să îndrume sistematic organizaţiile de partid, propagandiştii în vederea acordării unui ajutor mai substanţial cursanţilor în studiu. Organizarea de consultaţii individuale şi colective, sprijinirea cursanţilor în studiul materialului bibliografic este necesar să devină o practică curentă în toate cercurile şi cursurile învăţămîntului de partid. Un rol însemnat în acest sens îl au punctele de consultaţii din întreprinderi care vor trebui extinse. Propaganda de partid nu se rezumă doar la învăţămîntul de partid. Lărgirea continuă a sferei ei de cuprindere a maselor trebuie să constituie o preocupare din cele mai de seamă a comitetelor raionale şi orăşeneşti de partid, a organizaţiilor de bază, în noul an de învăţămînt, se va da o puternica extindere propagandei prin expuneri periodice în adunările generale ale organizaţiilor de bază şi conferinţe pentru diferitele categorii de oameni ai muncii. O atenţie deosebită va fi acordată organizării ciclurilor de conferinţe pe diferite teme în unităţile forestiere, pe şantiere şi la sate. Propaganda prin conferinţe trebuie să devină un principal mijloc de explicare operativă a politicii şi hotărîrilor partidului, a problemelor internaţionale, de influenţare a unor mase largi de oameni ai muncii. Este necesar ca la ţinerea conferinţelor să fie atrase cadrele cele mai calificate, care să asigure acestor conferinţe un conţinut bogat, interesant. O sarcină de seamă a organelor şi organizaţiilor de partid este de a acorda tot sprijinul şi ajutorul lor bunei desfăşurări a învăţămîntului politic U.T.M. Cadrele de partid, propagandiştii trimişi de organizaţiile de partid în învăţămîntul politic U.T.M. au datoria să se ocupe cu grijă de educarea marxistleninistă a tinerilor, să cultive în rîndurile lor trăsăturile moralei comuniste, să-i formeze ca militanţi activi pentru înfăptuirea politicii partidului. Comitetele raionale şi orăşeneşti de partid, organizaţiile de bază sunt chemate să conducă, zi de zi, nemijlocit învăţămîntul de partid, întreaga muncă de propagandă, să ia toate măsurile ca, încă de la începutul anului de studiu, învăţămîntul să se desfăşoare în bune condiţii, la nivelul sarcinilor puse de partid. Organele şi organizaţiile de partid au datoria să exercite un control sistematic asupra desfăşurării învăţămîntului de partid şi a propagandei prin conferinţe şi lecţii, să analizeze periodic munca de propagandă şi îndeosebi conţinutul ei. Noul an şcolar în învăţămîntul de partid trebuie să ducă la ridicarea pe o treaptă mai înaltă a nivelului propagandei marxist-leniniste, la legarea ei , strînsă de cerinţele vieţii. Aceasta va face ca propaganda de partid să devină un mijloc tot mai puternic în mobilizarea oamenilor muncii din regiunea noastră la înfăptuirea sarcinilor desăvîrşirii construcţiei socialiste.