Drum Nou, octombrie 1964 (Anul 21, nr. 6144-6170)

1964-10-14 / nr. 6155

Pag. 2 Hale mari, moderne — unele termi­nate, la altele se mai lucrează —, ins­talaţii impresionante, la nivelul tehnicii mondiale, care prind contur tot mai precis, forfota miilor de oameni care muncesc cu avînt şi pasiune — acesta-i tabloul sumar pe care-l înfăţişează în aceste zile şantierul Uzinei chimico­­înetalurgice din Copşa Mică, raionul Mediaş, important obiectiv al industriei noastre chimice. Anul acesta, în faţa constructorilor şi montorilor de aici stau sarcini spo­rite. Planul de investiţii este cu 230 la sută mai mare decît în 1963. Rea­lizarea integrală a planului de in­vestiţii, darea în folosinţă la timp şi la un înalt nivel calitativ a lucrărilor de construcţii-montaj sunt obiective spre care este îndreptată întreaga muncă politică desfăşurată de organizaţia de partid. Cît de important este ca măsurile tehnico-organizatorice să fie însoţite de o susţinută muncă politică, rezultă cît se poate de evident şi pe şantierul din Copşa Mică. într-o vreme, datorită în oarecare măsură unor cauze obiec­tive, dar şi slăbirii muncii politice, constructorii de aici nu şi-au realizat planul de investiţii la construcţii-mon­­taje. Primind un ajutor substanţial din partea comitetelor regional şi raional de partid, îndrumată zi de zi de comi­tetul orăşenesc de partid, organizaţia de bază şi-a îmbunătăţit stilul de muncă, a intensificat activitatea poli­tică în vederea realizării sarcinilor eco­nomice. Cum a acţionat organizaţia de bază de pe şantier în această privinţă d­ in miezul problemelor Pornind de la adevărul că rezolvarea cu succes a multiplelor probleme pe care le ridică activitatea şantierelor este strîns legată de existenţa unor or­ganizaţii de partid puternice, capabile să mobilizeze toate forţele pentru în­deplinirea sarcinilor de plan, biroul or­ganizaţiei de bază (secretar Iosif Vass) s-a preocupat mai sistematic de întă­rirea rîndurilor organizaţiei prin pri­mirea în partid a celor mai înaintaţi muncitori, maiştri, tehnicieni, ingineri, oameni care se bucură de preţuire pen­tru rezultatele obţinute în producţie şi în munca obştească, în timp ce în 1962 pe şantier erau doar 18 membri şi candidaţi de partid, acum numărul lor se apropie de 100. Numai anul a­­cesta au fost primiţi 17 candidaţi de partid. Aceasta a dus la creşterea rolu­lui organizaţiei de partid în viaţa şan­tierului. Biroul organizaţiei de bază a propus conducerii şantierului ca în locurile cheie ale producţiei să fie repartizaţi membri şi candidaţi de partid cu o înaltă calificare profesională, asigurîn­­du-se ca la fiecare lot şi principalele servicii să muncească 10—15 comunişti. Prin exemplul lor personal şi munca politică pe care o desfăşoară, ei însu­fleţesc şi pe ceilalţi constructori la în­deplinirea sarcinilor de plan. Este semnificativ în acest sens următorul exemplu : în trimestrul I al acestui an, lotul baraj pentru apă industrială nu şi-a realizat planul datorită unor defecţiuni în organizarea muncii. Analizînd a­­ceastă situaţie în adunarea generală, organizaţia de bază a propus repar­tizarea la acest lot a comuniştilor Gheorghe Deak, Alexandru Rusu, Carol Vereş şi alţii. Drept urmare s-au îmbu­nătăţit organizarea şi disciplina muncii, planul fiind realizat de atunci lună de lună. Biroul organizaţiei de bază s-a pre­ocupat şi de îmbunătăţirea controlului asupra conducerii tehnico-administrative a şantierului. Periodic, în adunările de partid sunt analizate principalele pro­bleme ale producţiei, cerîndu-se infor­mări din partea conducerii şantierului. Temeinic pregătite, aceste analize per­mit orientarea muncii de partid spre rezolvarea principalelor sarcini econo­mice, spre înlăturarea deficienţelor ce se ivesc. Iată un exemplu : La începutul lunii septembrie a.c. a fost pusă în dezbaterea comuniştilor problema realizării planului de pro­ducţie pe 8 luni şi mai ales asigura­rea recuperării complete a rămînerilor în urmă din trimestrul II, crearea fron­tului de lucru pentru perioada ano­timpului rece. Referatul prezentat de ing. Pavel Moisescu, şeful şantierului, studiul întreprins în prealabil de către un colectiv de comunişti condus de se­cretarul organizaţiei de bază, a prile­juit o largă dezbatere, adoptarea unui plan de măsuri politice şi tehnico­­organizatorice corespunzătoare, care prevede printre altele: îmbunătăţirea organizării şi desfăşurării întrecerii so­cialiste, întărirea disciplinei în muncă, ridicarea calificării profesionale a mun­citorilor, intensificarea muncii politice şi culturale de masă, asigurarea ritmi­cităţii producţiei, închiderea şi încălzi­rea halelor pînă la 15 noiembrie, crea­rea frontului de lucru pentru montorii de instalaţii etc. Creşterea rolului organizaţiei de bază în viaţa şantierului, prezenţa ei activă în miezul problemelor majore ale pro­ducţiei se reflectă şi în tematica celor­lalte adunări de partid,, în dezbaterea comuniştilor fiind puse probleme ca: îndeplinirea planului M.T.O., realizarea sarcinii de creştere a productivităţii muncii şi altele. La indicaţia comitetului regional de partid au fost întocmite grafice amă­nunţite, defalcate pe luni, săptămîni şi zile pentru fiecare punct de lucru. Biroul organizaţiei de bază, împreună cu conducerea şantierului, analizează săptămînal stadiul îndeplinirii lucrărilor din grafice, luîndu-se de fiecare dată mă­suri corespunzătoare, în primul rînd pentru buna organizare a muncii şi coordonarea lucrărilor de construcţii cu cele de montaj şi izolaţii. Este un adevăr binecunoscut că lu­crările de calitate superioară, folosirea cu eficienţă maximă a utilajelor mo­derne, aplicarea procedeelor industriale avansate, depind în măsură hotărîtoare de pregătirea tehnico-profesională a constructorilor. Tocmai de aceea, orga­nizaţia de bază a îndrumat conduce­rea şantierului şi comitetul sindicatului să organizeze cursuri de calificare şi ridicare a calificării. Anul acesta, 120 de muncitori au fost calificaţi în me­seriile de instalatori, vopsitori, dulgheri şi zidari. Un număr însem­nat de me­canici, montori, electricieni şi ataşamen­­tişti au fost trimişi pentru specializare pe alte şantiere din ţară. Acum, func­ţionează trei cursuri de calificare pen­tru fierar-betonişti, dulgheri şi zidari, iar în curînd se vor deschide două cursuri de ridicare a calificării pentru instalatori şi zugravi. Apreciind preocuparea organizaţiei de partid pentru pregătirea profesio­nală a constructorilor, trebuie să ară­tăm că lipsa unui control sistematic asupra desfăşurării cursurilor a determi­nat ca nivelul lecţiilor să nu fie întot­deauna corespunzător, unii lectori ma­­nifestînd superficialitate. Nu au fost asigurate nici condiţiile materiale ne­cesare desfăşurării cursurilor în con­diţii optime. Un început bun dar... Merită relevată preocuparea organi­zaţiei de partid pentru îmbunătăţirea muncii politice de masă. Conferinţele şi manifestările cultural-artistice care se ţin cu regularitate în fiecare joi şi duminică, sărbătorirea fruntaşilor şi evidenţiaţilor în întrecerea socialistă, editarea cu sprijinul redacţiei ziarului „Zori noi“ a unei foi volante, amena­jarea la dormitoarele comune a unei vitrine pentru informarea muncitori­lor asupra principalelor evenimente in­terne şi internaţionale, programele de­dicate constructorilor de către staţia de radioficare din Copşa Mică, creşte­rea considerabilă a numărului de abonaţi la ziare şi alte publicaţii, articolele pu­blicate la gazeta de perete au fost orientate spre problemele principale ale activităţii şantierului. Concentrarea activităţii de partid, sindicale şi de U.T.M. spre mai buna organizare a muncii, folosirea mai efi­cientă a utilajelor, creşterea productivi­tăţii muncii, îmbunătăţirea calităţii lu­crărilor, dezvoltarea noii atitudini faţă de muncă, întărirea disciplinei în pro­ducţie, au dat roadele aşteptate. Sarci­nile de plan sînt mai bine îndeplinite, recuperîndu-se şi o parte din rămîne­­rile în urmă din trimestrul II. S-a asi­gurat în bună măsură front de lucru pentru lunile de iarnă. Aşadar, un în­ceput bun. Deşi progresele realizate în îmbună­tăţirea muncii de partid sunt evidente, trebuie arătat că ele încă nu cores­pund cerinţelor. Numărul membrilor şi candidaţilor de partid este încă prea mic faţă de cel al salariaţilor de pe şantier, ceea ce nu dă posibilitate orga­nizaţiei de bază să-şi exercite pe de­plin rolul conducător, influenţa sa în toate domeniile vieţii şantierului. Se simte, de asemenea, necesitatea de a folosi mai intens diferitele forme ale muncii politice de masă, apropierea a­­cestora de locul de muncă al construc­torilor. Agitaţia vizuală mai abundă în chemări generale, fără adresă pre­cisă. Slab se desfăşoară şi propaganda teh­nică, anul acesta ţinîndu-se doar o sin­gură conferinţă cu caracter tehnic. Forme interesante şi eficace ale propa­gandei tehnice cum sunt: simpozioanele, prezentarea unor lucrări de specialitate, schimburile de experienţă, concursurile „Cine Ştie meserie, cîştigă“, demonstra­ţiile practice la locurile de muncă, emi­siunile la staţia de radioficare pe teme cu caracter tehnic, (ar fi bine dacă şan­tierul ar avea o staţie proprie de radio­amplificare), prezentarea unor filme do­cumentare şi altele nu şi-au găsit încă loc pe şantier. Va trebui ca organi­zaţia de bază să îndrume mai înde­aproape în această direcţie comitetul sindicatului şi comitetul U.T.M. în curînd va avea loc adunarea de dare de seamă şi alegeri în organizaţia de bază. Aceasta va trebui să prile­­juiască o temeinică analiză a muncii de partid desfășurată pînă în prezent, adoptarea unor hotărîri care să ducă la ridicarea nivelului muncii de partid în vederea mobilizării tuturor constructori­lor și muncitorilor la lupta pentru re­cuperarea rămînerilor în urmă şi da­rea în producţie, la termenele stabilite, a obiectivelor pe care le ridică. L. SCHAIER VIAŢA DE PARTID Pe un mare şantier industrial Una din halele moderne ridicate de constructorii de pe şantierul chimico-metalurgice din Copşa Mică, Uzinei k DRUM NOU Cinematograful „Partizanul“. FILMELE SĂPTĂMÎNII „BRAŢUL NEDREPT AL LEGII“ Autorii filmului „Braţul nedrept al legii“ pornesc de la procedeul destul de des utilizat, de a face haz pe seama Scotland Yardului, amintindu-i pe un ton uşor irevenţios birocratismul şi iner­ţia, în secvenţa finală — cea mai co­mică a filmului — cineaştii imaginează o colaborare a Scotland Yard-ului cu gangsterii Londrei pentru prinderea ui­nei bande neidentificate de hoţi. Cu acest prilej, gangsterii au toate motivele să fie foarte nemulţumiţi de metodele de lucru ale poliţiştilor; maşinile lor se defectează în mod inoportun, „colabo­ratorii“ se dovedesc stîngaci, slabi or­ganizatori şi birocraţi. Ce poate fi mai absurd ca gestul poliţistului care pre­tinde gangsterului să-i semneze de pri­mirea unei valize cu bani, pe care con­form colaborării trebuie să i-o predea, în același spirit autorii filmului se a­­muză pe socoteala aerului de superio­ritate al concetățenilor lor, punîndu-1 pe subcomisarul Parker să se revolte la modul comic că pentru simularea spar­gerii nu e folosit un „specialist“ en­glez. Ai spune că ceva din hazul cara­­gialesc inundă această scenă. Filmul vorbeşte la modul comic­ şi despre „modernizarea“ metodelor de „muncă“ ale gangsterilor; ei se duc la filmele poliţiste să se „documenteze“, se organizează în asociaţii, plătesc im­pozit pe „profesiune“, încheie în anu­mite împrejurări pacte de colaborare cu poliţia. Regizorul Cliff Owen a fost excelent servit în intenţiile sale satirice de actorii Peter Sellers, Lionel Jeffries şi Bernard Cribbins în rolurile poliţistului de modă veche şi ale celor doi gangsteri. După ce demarează lent, filmul ia o alură dinamică în secvenţa falsei lovi­turi banditești, apoi se încheie cu o morală cuminte, din care prestigiul Scotland Yard-ului urmează să iasă rea­bilitat. Nu totdeauna se rîde la acest film, dar zîmbești amuzat la apropouri­le autorilor filmului cînd ei vorbesc despre tabu-urile, unele idei preconcepu­te şi instituţii „consacrate“ ale lumii burgheze. VAL. COLIBAN In clişeu: Fanfara Casei de cultură din oraşul Rupea. Foto: O Winkler Cinematograf la Casa agronomului în cadrul Casei regionale a agro­nomului din Hălchiu, recent s-a deschis un cinematograf. Acesta va contribui la completarea temelor teoretice predate, cu filme docu­mentare şi ştiinţifice legate de spe­cificul instruirilor şi consfătuirilor ce se organizează aici. Prin aceasta va creşte considerabil gradul de însuşire a lecţiilor predate. I. ORZA, coresp. r Nr. 6155 Filarmonica de stat din Sibiu a deschis stagiunea 1964-1965 împreună cu toţi oamenii muncii din ţara noastră, lucrătorii din insti­tuţiile de artă se simt încă plini de bucuria bilanţului strălucit făcut la 23 August, ca o încununare a succe­selor poporului nostru în cei douăzeci de ani parcurşi de la eliberarea pa­triei. In această atmosferă caldă şi lu­minoasă şi-a început şi Filarmonica de stat din Sibiu noua stagiune de con­certe. In acelaşi timp, concertul de deschidere este primul concert diri­jat de maestrul Henry Selbing, după conferirea titlului de Artist emerit al Republicii Populare Romíne. A fost un concert din timp şi deo­sebit de bine pregătit, cu un program de certă valoare artistică. Ca piesă de muzică simfonică ro­­mînească programul a cuprins două schiţe simfonice de Doru Popovici. Este o lucrare pe care acest tînăr com­pozitor a scris-o în anul 1953 şi a­­nunţă destul de pronunţat stilul ar­monic şi orchestral avansat în care autorul compune în prezent. Al doilea punct din program a fost Concertul pentru vioară şi orchestră în Re-major de L. v. Beethoven, lu­crare popularizată mai întîi de cele­brul violonist Joseph Joachim, care l-a cîntat cu mare succes în anul 1844, pe cînd avea abia 13 ani. Solistul concertului din Sibiu a fost violonistul Alexandr A. Melnicov (U.R.S.S.), unul din proaspeţii lau­reaţi ai celui de-al Ill-lea concurs ,,George Enescu". Colaborarea unui laureat al recentului concurs de prestigiu internaţional a adus de a­­semenea o notă de prospeţime concer­tului de deschidere a stagiunii 1964—1965. Simfonia a IV-a în Si bemol major de L. v. Beethoven — Ca piesă fi­nală a concertului — a dat deschiderii­­ stagiunii aproape caracterul unui con- ' cert „Beethoven“ ceea ce a entuzias-­­ mat auditoriul.­­ In ce priveşte interpretarea, pu- ^ tem afirma că orchestra simfonică a­­ Filarmonicii de stat din Sibiu a reu- t şit să inaugureze noua stagiune cu un­­ concert de nivel artistic deplin co-­­ respunzător exigenţelor pieselor din­­ program.­­ Cele două schiţe de Doru Popovici­­ au fost redate în toată caracteristica­­ lor contemporană. Desfăşurarea lic­­ niilor melodice a fost asigurată prin­­tr-un dozaj distribuit inteligent, ex­presivitatea disonanţelor nedepăşind nici un moment sfera muzicalităţii. In concertul de Beethoven, tînărul solist Alexandr A. Melnicov a dove­dit reale calităţi violonistice. El s-a impus mai ales printr-o sigură pre-­­ zenţă de spirit şi printr-o familia-­­ ritate de a cînta în faţa orchestrei,­­ pe care alţi artişti o dobîndesc nu- i mai după o îndelungată activitate so­­­­listică, încă o dată orchestra ne-a a- 7 rătat că ştie să acompanieze, dar şi­­ să devină factor prim în pasajele ce-i­­ sunt încredinţate exclusiv.­­ Momentele de culminaţie în trăirea­­ muzicală a concertului inaugural ni­­ le-a prilejuit interpretarea Simfoniei (­ a IV-a de Beethoven. Mesajul ei ne-a­­ fost transmis la coeficientul artistic 7 beethovenian. In razele de lumină ale­­ Simfoniei, geniul titanului muzicii u-­­­niversale ni s-a adresat permanent­­ pătrunzător.­­ Dînd însă un asemenea reuşit exa-­­ men în faţa publicului sibian, Filar­­­­monica de stat din Sibiu s-a angajat — indirect — să menţină şi să ridice nivelul concertelor întregii stagiuni.­­ Recent, a apărut în Editura agro­silvică lucrarea „Agricultura Romî­niei 1944—1964“, întocmită de un colectiv de profesori, cercetători ştiin­ţifici, ingineri, medici veterinari, eco­nomişti şi alte cadre de specialitate. Lucrarea, cuprinzînd 383 pagini, 75 tabele, 14 planşe colorate, hărţi, sche­me, precum şi numeroase fotografii, se adresează, în afara cadrelor de specialişti şi din economie, tuturor celor dornici să cunoască schimbările radicale petrecute în agricultura României în cei 20 de ani de la eli­berarea patriei de sub jugul fascist. . Apariţia acestei lucrări răspunde unei necesităţi ce se cerea satisfăcută. Desigur, au mai apărut lucrări pri­vind dezvoltarea agriculturii în anii regimului democrat-popular, însă în nici una nu a fost abordată în mod cronologic şi atît de documentat complexa problemă a transformării socialiste a agriculturii în ţara noas­tră. ^ Introducerea, semnată de tovarăşul Mihai Dalea, secretar al G.C. al P.M.R., preşedintele Consiliului Su­perior al Agriculturii, scoate în evi­denţă caracterul ştiinţific şi profund realist al politicii partidului nostru în dezvoltarea economiei naţionale, precum şi lupta plină de abnegaţie a muncitorilor, ţăranilor şi intelectuali­lor, conduşi de partid, pentru cons­truirea socialismului în patria noastră. Urmează un studiu în care se pre­zintă locul şi rolul agriculturii în eco­nomia naţională, în schimbările ce au survenit în greutatea specifică a diferitelor ramuri ale economiei, în crearea produsului social total şi a venitului naţional în perioada 1944 —1964, comparativ cu anii regimului burghezo-moşieresc. în continuare, lucrarea cuprinde 5 părţi şi 20 de capitole. Partea întîia, intitulată „Victoria socialismului la sate — confirmare strălucită a justeţei politicii Parti­dului’Muncitoresc Român“ cuprinde o amplă şi documentată analiză a procesului de transformare socialistă a agriculturii, scoţîndu-se în evidenţă justeţea politicii partidului nostru şi strălucita ei confirmare prin victoria relaţiilor de producţie socialiste la sate. Partea a doua a lucrării, „Dez­voltarea bazei tehnico-materiale a a agriculturii socialiste“, tratează schimbările survenite în modul de folosinţă a fondului financiar, folosi­rea raţională a pămîntului şi sporirea suprafeţelor agricole, mecanizarea şi chimizarea agriculturii, ca o conse­cinţă a politicii de industrializare so­cialistă, asigurarea agriculturii cu se­minţe de soi şi animale de rasă, po­litica de investiţii a partidului şi gu­vernului pentru înzestrarea agricul­turii cu tehnica cea mai înaintată, în partea a treia a lucrării, cea mai cuprinzătoare, se tratează în mod amănunţit şi documentat mul­tiplele probleme ale creşterii pro­ducţiei agricole vegetale şi animale, încă de la început se scoate în evi­denţă justa orientare a agriculturii pe calea dezvoltării intensive şi multila­terale şi îmbinarea armonioasă între principalele sale ramuri. Se analizea­ză apoi dezvoltarea producţiei cul­turilor de cîmp, scoţîndu-se în evi­denţă importanţa cultivării cereale­lor, precum şi dezvoltarea creşterii animalelor şi a culturilor furajere. Sînt cît se poate de elocvente nume­roasele tabele în care se arată creş­terea producţiei agricole în compara­ţie cu anii 1934—1938, precum şi cele care demonstrează îmbunătăţirea structurii plantelor cultivate şi a spe­ciilor şi raselor de animale. Această parte se încheie cu un capitol în care se vorbeşte despre producţia marfă şi asigurarea fondului central de pro­duse agricole al statului. Sub titlul „Consolidarea econo­­mică-organizatorică a unităţilor a­­gricole socialiste din R.P-R­“, par­tea a patra se ocupă de evoluţia complexului proces al întăririi şi dez­voltării unităţilor agricole socialiste, în strînsă legătură cu creşterea pro­ducţiei agricole. Se tratează mai în­tîi dezvoltarea şi consolidarea unită­ţilor agricole de stat (G.A.S. şi S.M.T.), scoţîndu-se în evidenţă apor­tul lor în opera de transformare so­cialistă a agriculturii şi creşterea pro­ducţiei agricole. Urmează apoi des­crierea cailor de întărire şi dezvol­tare a G.A.C. şi rezultatele obţinute de acestea prin traducerea în viaţă a îndrumărilor date de partid şi a ajutorului primit din partea statului. Din tabele şi planşe cititorul poa­te vedea evoluţia ascendentă a celor trei feluri de unităţi agricole socia­liste, mai ales în ultimii ani. Ultima parte a lucrării tratează despre dezvoltarea cercetărilor ştiin­ţifice şi progresele realizate în com­paraţie cu nivelul acestora în trecut, despre asigurarea agriculturii cu ca­dre de specialitate şi evoluţia învă­ţămîntului agricol în ţara noastră, despre reorganizarea conducerii a­­griculturii, structura organizatorică, atribuţiile şi metodele de muncă ale organelor agricole din noul sistem de conducere a agriculturii. Ultimul ca­pitol, intitulat simbolic „XX“, ilus­trează creşterea nivelului de trai al ţărănimii, ca rezultat al dezvoltării intensive şi multilaterale a agricultu­rii socialiste, ca rezultat al aplicării creatoare la condiţiile ţării noastre de către P.M.R. a învăţăturii mar­­xist-leniniste despre transformarea socialistă a agriculturii. Realizată la un înalt nivel ştiinţi­fic şi în condiţii grafice excepţionale, lucrarea „Agricultura Romîniei 1944 —1964” răspunde pe deplin sarcinii de a pune la îndemîna specialiştilor şi cititorilor un bogat material do­cumentar despre politica agrară a partidului nostru, contribuind astfel la îmbogăţirea cunoştinţelor oameni­lor muncii cu privire la dezvoltarea agriculturii noastre socialiste în anii puterii populare. GH. ȘOIMA ^ * Ing. I. LASCU IN VITRINELE LIBRĂRIILOR „Agricultura Romîniei 1944-1964” . La început de an şcolar în învățămîntu! de partid sy-tt-a, if-nnrî i-îrtrl «n ronfFnl ai*fî vi fattí npfpsui* f-ntnííaf-íí rn offratiftle 1 (Urmare din pag. l-a) tăriii de organele şi organiza­ţiile de partid să stea sporirea continuă a eficacităţii propagan­dei şi legarea ei de necesităţile concrete ale construcţiei socia­liste, ridicarea nivelului politic, ideologic, cultural şi profesional al membrilor de partid şi, cu deo­sebire, al lucrătorilor din apara­tul de partid şi de stat. Propa­ganda noastră trebuie să asigure ca membrii de partid să studie­ze şi să-şi însuşească nesecatul tezaur al teoriei marxist-leninis­te, călăuză sigură în analizarea problemelor mereu mai comple­xe pe care le ridică realitatea contemporană în permanentă transformare; să cunoască te­meinic poziţia partidului nostru în problemele privind viaţa in­ternaţională, comunitatea ţărilor socialis­t şi mişcarea comunistă mondială, creşterea forţelor so­cialismului şi a frontului larg al celor ce luptă pentru menţinerea şi consolidarea păcii în lume, pentru progres social". Asemenea sarcini care se pun în faţa învăţămîntului de partid pot fi reali­zate atunci cînd în centrul activităţii cercurilor şi cursurilor, şcolilor de par­tid, stă studierea aprofundată a tezelor fundamentale ale învăţăturii marxist­­leniniste, a documentelor partidului nostru. Tocmai de aceea, în noul an şcolar care a început, organele şi orga­nizaţiile de partid din regiunea noastră vor trebui să ia asemenea măsuri încît să asigure ca la baza studiului în învăţămîntul de partid să stea în mai mare măsură operele clasi­cilor marxista-leninismului, do­cumentele partidului nostru şi în primul rînd Declaraţia cu privire la poziţia P.M.R. în problemele mişcării comuniste şi muncito­reşti internaţionale adoptată de Plenara lărgită din aprilie 1964 a Comitetului Central, expunerea tovarăşului Gheorghe Gheorghiu- Dej la sesiunea solemnă a M.A.N. cu prilejul celei de-a XX-a aniversări a eliberării pa­triei de sub jugul fascist. Principalul este de a munci astfel încît sa se asigure ca învăţămîntul de partid, prin întreaga lui desfăşurare, să ducă la lărgirea orizontului ideologic al cursanţilor, la creşterea maturităţii lor politice, să le stimuleze gîndirea crea­toare, setea continuă de cunoştinţe, să contribuie la dezvoltarea iniţiativei şi capacităţii lor organizatorice în aplica­rea politicii partidului. Dezvoltînd ex­perienţa bună dobîndită pînă acum, este necesar totodată ca organele şi organi­zaţiile de partid să înlăture lip­surile care s-au manifestat în une­le cercuri şi cursuri anul trecut, să lichideze deficienţele de conţinut, tra­tarea abstractă a problemelor, nesocoti­rea cerinţelor practice, în unele locuri s-au predat lecţii şi s-au ţinut seminarii care, de multe ori, au avut un caracter general, şcolăresc, tratînd cu superficia­litate sarcinile concrete ce decurg din politica partidului, problemele specifice ale unităţii respective. în egală măsuri se cer înlăturate şi tendinţele manifes­tate, mai ales în unele cercuri de stu­diere a economiei concrete industriale şi cele de studiere a economiei şi orga­nizării producţiei în G.A.C., de a trans­forma seminariile în simple con­sfătuiri de producţie. Merită genera­lizată experienţa bună a unor cercuri de economie concretă cum sunt cele de la uzinele „Tractorul“, „Metrom“, „Steagul Roşu“, „Independenţa“ şi al­tele unde problemele economiei de ra­mură au fost dezbătute prin prisma teo­riei economice marxiste, a politicii par­tidului nostru, seminariile desfăşurîn­­du-se pe bază de referate, ceea ce a imprimat discuţiilor un caracter viu, eficace, îmbunătăţirea continuă a con­ţinutului şi ridicarea nivelului învăţămîntului de partid depind în măsură hotărîtoare de propa­gandişti. Este pozitiv faptul că, în general, organizaţiile de partid din re­giunea noastră au acordat în acest an o mai mare atenţie selecţionării pro­pagandiştilor din rîndurile celor mai buni membri de partid, oameni cu o înaltă calificare profesională, cu o bună pregătire politico-ideologică şi cu o bogată experienţă în munca de propa­gandă. Participarea la munca propa­gandistică în noul an şcolar a peste 3.700 activişti de partid, de stat şi din economie, ingineri şi tehnicieni, cadre didactice şi alţi intelectuali va contri­bui, fără îndoială, la creşterea nivelu­lui învăţămîntului de partid, a eficaci­tăţii lui. Aproape 800 de propagandişti au ur­mat cursurile de vară cu durata de 15 zile de la Braşov, iar ceilalţi cursurile cu şi fără scoatere din producţie organizate pe lîngă comitetele ra­ionale şi orăşeneşti de partid. Pre­gătirea propagandiştilor nu se termină însă cu aceste cursuri. Esenţial este să se asigure pregătirea lor siste­matică în tot cursul anului şcolar, ridicarea continuă a nivelului ideologic şi a măiestriei lor, cul­tivarea spiritului de răspundere şi a conştiinciozităţii în îndepli­nirea misiunii nobile şi de mare răspundere ce le revine. Comitetele raionale şi orăşeneşti de partid au datoria să ridice la un nivel şi mai înalt pregătirea propagandiştilor, de a organiza sistematic pentru aceştia dez­bateri pe probleme teoretice actuale, expuneri pe teme ale muncii de partid, ale construcţiei socialiste şi situaţiei in­ternaţionale, schimburi de experienţă cu caracter metodic, expuneri pentru lărgirea orizontului lor de culturi generală. In anul şcolar trecut, co­mitetele orăşeneşti de partid Sibiu şi Mediaş, comitetele raionale Rupea şi Sf. Gheorghe au asigurat informarea cu mai multă regularitate a propagan­diştilor cu hostărîrile C.C. al P.M.R., ale comitetului regional de partid şi cu propriile hotărîri, cu problemele prin­cipale ale regiunii, raionului şi ale organizaţiilor de partid. Această ex­perienţă menită să asigure o mai strînsă legătură a învăţămîntului de partid cu viaţa, este bine să fie extinsă. Cabinetele de partid, care au un rol deosebit în bunul mers al învăţămîn­tului de partid, trebuie să devină cen­tre de propagare a experienţei înaintate în munca de propagandă. Lărgirea acti­vului obştesc al cabinetelor de partid cu tovarăşi bine pregătiţi politic şi teore­tic, desfăşurarea unei munci perseve­rente pentru perfecţionarea lor din punct de vedere ideologic şi metodic, sînt probleme cărora este necesar să li se acorde toată atenţia, îndreptîndu-şi atenţia spre proble­mele de conţinut ale învăţămîntului — fără a neglija, bineînţeles, latura sa or­ganizatorică — comitetele raionale şi orăşeneşti de partid au datoria să în­drume sistematic organizaţiile de par­tid, propagandiştii în vederea acordării unui ajutor mai substanţial cursanţilor în studiu. Organizarea de consultaţii individuale şi colective, sprijinirea cursanţilor în studiul materialului bi­bliografic este necesar să devină o prac­tică curentă în toate cercurile şi cursu­rile învăţămîntului de partid. Un rol însemnat în acest sens îl au punctele de consultaţii din întreprinderi care vor trebui extinse. Propaganda de partid nu se rezumă doar la învăţămîntul de partid. Lăr­girea continuă a sferei ei de cuprin­dere a maselor trebuie să constituie o preocupare din cele mai de seamă a co­mitetelor raionale şi orăşeneşti de par­tid, a organizaţiilor de bază, în noul an de învăţămînt, se va da o puternica extindere propagandei prin expuneri periodice în adunările generale ale or­ganizaţiilor de bază şi conferinţe pentru diferitele categorii de oameni ai muncii. O atenţie deosebită va fi acordată organizării ciclurilor de conferinţe pe diferite teme în unităţile forestiere, pe şantiere şi la sate. Propaganda prin conferinţe trebuie să devină un principal mijloc de explicare operativă a politicii şi hotă­­rîrilor partidului, a proble­melor internaţionale, de influen­ţare a unor mase largi de oameni ai muncii. Este necesar ca la ţinerea conferinţelor să fie atrase cadrele cele mai calificate, care să asigure acestor conferinţe un conţinut bogat, intere­sant. O sarcină de seamă a organelor şi organizaţiilor de partid este de a acorda tot sprijinul şi ajutorul lor bunei desfă­şurări a învăţămîntului politic U.T.M. Cadrele de partid, propagandiştii tri­mişi de organizaţiile de partid în învă­ţămîntul politic U.T.M. au datoria să se ocupe cu grijă de educarea marxist­­leninistă a tinerilor, să cultive în rîn­durile lor trăsăturile moralei comuniste, să-i formeze ca militanţi activi pentru înfăptuirea politicii partidului. Comitetele raionale şi orăşeneşti de partid, organizaţiile de bază sunt che­mate să conducă, zi de zi, nemijlocit învăţămîntul de partid, întreaga mun­că de propagandă, să ia toate măsurile ca, încă de la începutul anului de stu­diu, învăţămîntul să se desfăşoare în bune condiţii, la nivelul sarcinilor pu­se de partid. Organele şi organizaţiile de partid au datoria să exercite un­ con­trol sistematic asupra desfăşurării în­­văţămîntului de partid şi a propagan­dei prin conferinţe şi lecţii, să anali­zeze periodic munca de propagandă şi îndeosebi conţinutul ei. Noul an şcolar în învăţămîntul de partid trebuie să ducă la ridicarea pe o treaptă mai înaltă a nivelului propa­gandei marxist-leniniste, la legarea ei , strînsă de cerinţele vieţii. Aceasta va face ca propaganda de partid să devină un mijloc tot mai puternic în mobili­zarea oamenilor muncii din regiunea noastră la înfăptuirea sarcinilor desă­­vîrşirii construcţiei socialiste.

Next