Drum Nou, iulie 1965 (Anul 22, nr. 6376-6402)

1965-07-22 / nr. 6394

Citiţi în paginile 213 Raportul cu privire la proiectul Statutului Partidului Comunist Român prezentat de tovarăşul Gheorghe Apostol LUCRĂRILE CONGRESULUI AL IX-LEA AL PARTIDULUI COMUNIST ROMAN Lucrările şedinţelor de miercuri dimineaţa ale ce­lui de-al IX-lea Congres al Partidului Comunist Ro­mân au fost conduse de tovarăşii Petre Borilă şi Constantin Pîrvulescu, întîmpinat cu vii şi pu­ternice aplauze tovarăşul Gheorghe Apostol a pre­zentat Raportul cu privire la proiectul Statutului Parti­dului Comunist Român. Raportul a fost subliniat în repetate rînduri de aplauze puternice. în continuarea şedinţei, tovarăşul Petre Borilă a prezentat Congresului pro­punerea de a se alege co­misia care să pregătească propunerile de candidaţi pentru membrii Comitetului Central al partidului şi ai Comisiei centrale de revi­zie. Congresul a aprobat în unanimitate comisia alcă­tuită din tovarăşii : Nico­­lae Ceauşescu, Chivu Stoica, Ion Gheorghe Maurer, Gheorghe Apos­tol, Ilie Verdeţ, Bayerle Iosif, Berghianu Maxim, Cazacu­ Virgil, Dănăla­­che Florian, Dop Gheor­ghe, Prăgan Constantin, Drăgoi Stana, Fazekas Ludovic, Gere Mihai, Matei Nicolae, Matei Ştefan, Mihai Nicolae, Militar Aldea, Pîrvu­­lescu Constantin, Po­­gea Brincoveanu, Roşu Gheorghe, Stănescu Ion, Stoica Gheorghe, Uglar Iosif, Vîlcu Vasile. S-a anunţat apoi că un număr de persoane s-au a­dresat Congresului cu cere­rea de a li se reexamina situaţia de partid, şi s-a propus să se aleagă o co­misie care să examineze a­­ceste apeluri. Congresul a aprobat constituirea comi­siei, în urma consultării cu delegaţi din toate regiunile ţării, tovarăşul Constantin Dăscălescu, delegat al or­ganizaţiei regionale de par­tid Galaţi, a propus ca din comisia de apeluri să facă parte tovarăşii: Guran Ion, Haş Teodor, Popa Dumitru, Predescu Ion, Stoica Ion. Congresul a aprobat pe membrii comi­siei. în continuarea discuţiilor au luat cuvîntul tovarăşii n.Tionf(vV,n­r.1----------­V* iavtfi s­ilCt/Ulft, UClC^tlt al organizaţiei regionale da partid Bucureşti, Ion Cetă­ţean III, delegat al organi­zaţiei regionale de partid Maramureş, Iosif Banc, de­legat al organizaţiei regio­nale de partid Mureş-Auto­nomă Maghiară, Ilie Mur­­gulescu, delegat al organi­zaţiei regionale de partid Oltenia, Constantin Dra­gan, delegat al organiza­ţiei orăşeneşti de partid Bucureşti, Ilie Cîşu, dele­gat al organizaţiei regiona­le de partid Ploieşti, Vir­gil Cazacu, delegat al or­ganizaţiei regionale de partid Iaşi, în cursul şedinţelor de dimineaţă au rostit cuvîn­­tări de salut tovarăşii : Zenon Kliszko, membru al Biroului Politic, secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Unit Polonez ; Dipa Nusantara Aidit, președintele Comi­tetului Central al Partidu­lui Comunist din Indonezia; Jenő Fock, membru al Bi­roului Politic al Comitetu­lui Central al Partidului Muncitoresc Socialist Un­gar, vicepreşedinte al Con­siliului de Miniştri al Re­publicii Populare Ungare ; Armando Cossutta, mem­bru al Direcţiunii Partidu­lui Comunist Italian ; Bo­­huslav Lastovîcka, mem­bru al Prezidiului Comite­tului Central al Partidului Comunist din Cehoslova­cia, preşedintele Adunării Naţionale a Republicii So­cialiste Cehoslovace; Le Duc Tho, membru al Bi­roului Politic, secretar al Comitetului Central al Par­tidului celor ce Muncesc din Vietnam, care a înmînat apoi Prezidiului mesajul a­­dresat Congresului al IX- lea al P.C.R. de către C.C. al Partidului celor ce Mun­cesc din Vietnam ; Ramiz Alia, membru al Biroului Politic şi secretar al Comi­tetului Central al Partidu­lui Muncii din Albania ; Max Reimann, prim-se­­cretar al Comitetului Cen­tral al Partidului Comunist din Germania. Cuvîntările de salut ale conducătorilor delegaţiilor partidelor comuniste şi muncitoreşti au fost subli­niate cu vii aplauze de de­legaţii şi invitaţii la Con­gres. Lucrările şedinţelor de după-amiază ale Congresu­lui au fost conduse de to­varăşii Ştefan Voitec şi Dumitru Coliu. întîmpinat cu vii şi pu­ternice aplauze a luat cu­vîntul tovarăşul Alexan­dru Drăghici. La discuţii, în continuare, au luat cuvîntul tovarăşii Vasile Daju, delegat al or­ganizaţiei regionale de par­tid Banat, Gheorghe Mi­­hoc, delegat al organizaţiei orăşeneşti de partid Bucu­reşti, Mihail Florescu, de­legat al organizaţiei regio­nale de partid Argeş, Ion Delcea, delegat al organi­zaţiei regionale de partid Oltenia, Ion Turcu, dele­gat al organizaţiei orăşeneşti de partid Bucureşti, Wil­helm Georg Wagner, de­legat al organizaţiei regio­nale de partid Braşov. în cursul şedinţelor de după-amiază au rostit cu­­vîntări de salut tovarăşii Jeannette Thorez Ver­­meersch, membru al Birou­lui Politic al Comitetului Central al Partidului Co­munist Francez ; Damdin­­javin Maidar, membru al Biroului Politic al Comite­tului Central al Partidului Popular Revoluţionar Mon­gol, vicepreşedinte al Con­siliului de Miniştri al Re­publicii Populare Mongole ; Maurice Camara, delega­tul Partidului Democrat din Guineea, ambasadorul Guineei la Moscova ; Ma­nuel Yepe Menendez, de­legatul Partidului Unit al Revoluţiei Socialiste din Cuba, ambasadorul Repu­blicii Cuba în Republica Populară Română; Carl Winter, purtător de cuvînt al Partidului Comunist din S.U.A.; Antonio Mije, membru al Comitetului E­­xecutiv și secretar al Comi­tetului Central al Partidu­lui Comunist din Spania ; Kostas Kohiannis, prim­­secretar al Comitetului Cen­tral al Partidului Comunist din Grecia ; James Reid, membru al Comitetului Po­litic al Partidului Comu­nist din Marea Britanie; Friedl Famberg, membru al Biroului Politic și secre­tar al Comitetului Central al Partidului Comunist din Austria ; Jean Terive, membru al Biroului Politic al Comitetului Central al Partidului Comunist din Belgia ; Bruce Magnuson, membru al Comitetului E­­xecutiv Naţional al Parti­dului Comunist din Cana­da ; Manuel Rodrigues da Silva,­ membru al Secreta­riatului Comitetului Cen­tral al Partidului Comunist Portughez. Cuvîntările de salut ale conducătorilor delegaţiilor partidelor comuniste, mun­citoreşti şi altor partide de­mocratice au fost subli­­niate cu vii aplauze de de­­legaţii şi invitaţii la Con­gres. Lucrările Congresului continuă. (Agerpres) -în Editura Politică­ au apărut: NICOLAE CEAUȘESCU Raport la cel de-al IX-lea Congres al Partidului Comunist Român Lucrarea a fost editată într-un tiraj de masă. ION GHEORGHE MAUSER Raport asupra Directivelor Congresului al IX-lea al Partidului Comunist Român privind planul de dezvoltare a economiei naţionale pe perioada 1966-1970 Lucrarea­’ a fost editată într-un tiraj de masă. CHIVU STOICA Raport asupra Directivelor Congresului al IX-lea al Partidului Comunist Român privind planul de 10 ani pentru dezvoltarea energeticii Lucrarea a fost editată într-un tiraj de masă. Aspect din sală în timpul desfășurării lucrărilor Congresului. SPRE MARILE IZBÂNZI ALE VIITORULUI De la un capăt la altul al re­giunii, oamenii muncii de cele mai diferite profesii au continuat ieri, ca de altfel în întreaga ţară, să urmă­rească într-o atmosferă de nestă­vilit entuziasm creator, documen­tele celui de-al IX-lea Congres al P.C.R. Se află în aceste documente de importanţă excepţională în isto­ria contemporană a României şi bilanţul însufleţitor al marilor iz­­bînzi de civilizaţie şi cultură pe care muncitorii, ţăranii şi intelec­tualii din patria noastră le-au cu­cerit azi de zi în munca lor plină de abnegaţie şi neţărmurit devota­ment faţă de partid şi tabloul lu­minos al victoriilor de mâine, des­chizătoare de drum spre înaltele culmi ale comunismului. Chioşcurile cu ziare, ecranele televizoarelor, radiourile şi difu­zoarele din cluburi, cămine cultu­rale şi de pe străzi au continuat să strîngă în jurul lor zeci de mii de cititori şi ascultători. Numeroşi ce­tăţeni şi-au exprimat prin scrisori de o înaltă ţinută politică şi cetă­ţenească adresate ziarului nostru satisfacţia lor deosebită de a fi martori şi participanţi activi la minunata operă constructivă pe care Congresul al IX-lea al P.C.R. o preconizează, adeziunea lor fer­mă la prevederile documentelor Congresului. In toate întreprinde­rile, instituţiile, staţiunile de ma­şini şi tractoare, gospodăriile de stat, cooperativele agricole de pro­ducţie, noi succese în muncă vin să întărească această adeziune. La fabrica ,,Colorom" din Co­­dlea, tovarăşul Ioan Mihăilă, se­cretarul organizaţiei de partid, ne vorbeşte cu vădită satisfacţie de realizările muncitorilor, tehnicieni­lor şi inginerilor din fabrică. — Suntem­ fericiţi să raportăm partidului că toate angajamentele noastre luate în cinstea Congresu­­lui au fost innepumie şi nepustie. Colectivul de muncă din care fac parte a realizat în ziua de 19 iu­lie, ziua deschiderii Congresului, producţia globală pe primele şapte luni ale anului în curs. In aduna­rea de dezbatere a proiectului de Directive ne propusesem să dăm peste plan o producţie marfă în valoare de 6.500.000 lei. Pînă ieri am realizat însă o producţie sub­stanţial sporită, de 7.000.000 lei. Mai adăugaţi la aceasta şi faptul că tot în cinstea Congresului am realizat un colorant nou — albas­tru velur — folosit în industria pielăriei. Pînă de curînd, acest colorant se importa. Colectivul secţiei A din fabrica noastră, con­dus de inginerul Augustin Moldo­van, a conceput şi a pus la punct întregul proces de fabricaţie. Tot la secţia A a fost creat un inter­mediar folosit la fabricarea pig­­menţilor organici. Primele 3.000 kg. din acest produs au fost deja livrate. — Vorbiţi-le tovarăşilor de la ziar, intervine cineva, de cîteva din succesele noastre de azi. Secretarul îl aprobă şi ne arată datele aduse în birou de numai cîteva minute. Aflăm că în ziua de 21 iulie la secţia B a fabricii s-au realizat peste plan, în cinstea celui de-al IX-lea Congres al P.C.R., 1.000 kilograme acetanili­­dă, 400 kg. acid metanilic şi 1.000 kg. fenotiazină. In secţia B, printre altele, sun­tem­ informaţi că şeful secţiei, tî­­nărul inginer Victor Bartolomeu, şi-a exprimat dorinţa de a intra în rîndurile Partidului Comunist Ro­mân. — Am reţinut din Raportul C.C. al P.C.R. prezentat de to­varăşul Nicolae Ceauşescu — ne declară el — faptul că industriei chimice i se rezervă un rol de mare însemnătate în dezvoltarea economiei noastre. Sarcini impor­tante revin industriei chimice in vederea satisfacerii nevoilor agri­culturii cu îngrăşăminte, biostimu­­latori şi antidăunători, a cererilor de fibre şi fire ale industriei tex­tile, a nevoilor de produse chimi­ce pentru celelalte ramuri ale in­dustriei, de medicamente şi bunuri de consum pentru populaţie. De asemenea, industria chimică va trebui să-şi sporească simţitor contribuţia la export. Prevederile acestea se referă direct şi la noi. Avem oameni minunaţi. In secrie, 72 din cei 130 de tovarăşi cai formează colectivul nostru au titlul de fruntaş în întrecerea so­cialistă. Şi secţia noastră a con­tribuit la ştergerea de pe lista de articole chimice importate a unui produs. Este vorba de sarea R, un intermediar folosit la fa­bricarea hîrtiei heliografice. Ca specialist consider că prevederile privitoare la învăţământ au o im­portanţă deosebită. Profilarea ac­tualei şcoli medii pe licee spe­cializate este de natură să apro­pie şi mai mult învăţământul de practică. Ştiu din proprie ex­perienţă ce înseamnă să pătrunzi cît mai adînc tainele proceselor de producţie. Specializarea tim­purie ajută tocmai la această pă­trundere, la formarea de specia­lişti cu o înaltă calificare. Toc­mai aceşti specialişti sunt chemaţi că dea viaţă măreţului program care va fi adoptat de Congresul partidului. La S.M.T. Hărman, directorul staţiunii, tov. ing. Alexandru Lin­­teş, tocmai studia Raportul pre­zentat de tovarăşul Ceauşescu. — Iată, ne arată dînsul, un ca­pitol. Aici este vorba de noi. Ne indică un pasaj din ziar subliniat apăsat cu roşu, pe care ni-l citeşte: „O mare atenţie tre­buie acordată dezvoltării şi îm­bunătăţirii activităţii staţiunilor de maşini şi tractoare care au un rol tot mai însemnat în realiza­rea politicii partidului în agricul­tură. Deţinînd principalele mij­loace de mecanizare a lucrărilor agricole, ele trebuie să acorde un ajutor permanent şi multilateral in dezvoltarea şi consolidarea cooperativelor agricole de pro­ducţie“. Sunt sarcini mari, cărora va trebui să le dedicăm toată e­­nergia, capacitatea şi cunoştinţele noastre. O vom face din toată inima. Eu sunt format ca specia­list în anii regimului democrat­­popular. In 1959 am fost primit în rîndurile candidaţilor de par­tid, iar în 1961 în partid. Mă bucur că vechimea în partid se va considera din momentul in­trării mele în rîndurile candida­ţilor. Aprob cu căldură hotărîrea Congresului ca partidul nostru să poarte denumirea de „Partidul Comunist Român". Intr-adevăr, această denumire corespunde cel mai bine schimbărilor care au a­­vut loc în societatea noastră, sta­diului actual de dezvoltare a par­tidului, scopului său final — con­struirea societăţii comuniste. La atelierul de reparaţii al sta­ţiunii l-am întîlnit şi pe Valeria Ferezan, tînăr mecanizator din brigada nr. 17 Stupini, membru de partid din 1964. Fruntaş în muncă, mecanizatorul Valeriu Fe­rezan a depăşit sarcinile de plan care ii revin pînă în prezent in cadrul campaniei de vară cu peste 10 la sută. — Am discutat amănunţit îm­preună cu tovarăşii din atelier documentele Congresului publi­cate în ziare pînă acum. M-a im­presionat numărul mare de sta­ţiuni de tractoare ce vor fi în­fiinţate, ne mărturiseşte el. „Nu­mărul tractoarelor din S.M.T.-uri — se arată în Raportul pre­zentat de tovarăşul Nicolae Ceauşescu — va fi în 1970 cu circa 55 la sută mai mare decit în 1965, al combinelor cu circa 60 la sută. Va creşte de peste 7 ori numărul maşinilor de împrăştiat îngrăşăminte şi de 3,7 ori al celor pentru combaterea dăunătorilor''. Cine ştie ce înseamnă o staţiune de maşini şi tractoare, ce ajutor dă ea ţăranilor cooperatori, nu poate decât să se mândrească cu asemenea viitoare realizări. Ele ne mobilizează la obţinerea unor şi mai bune rezultate în munca noastră. Personal, îmi propun ca lucrările de la cooperativa din Stupini să fie numai de bună ca­litate, să întreţin tractorul în aşa fel încît să prelungesc cît mai mult ciclul de funcţionare între două reparaţii, să depăşesc sarci­nile mele de plan pe anul acesta cu cel puţin 30 la sută. Am vizitat Şi pe ţăranii coo­peratori din Ghimbav. Şi aici Congresul partidului este cinstit cu muncă avântată. — Membrii cooperativei noas­tre, ne-a declarat tovarăşul Du­mitru Stanciu, preşedintele coo­perativei agricole de producţie, au primit Raportul C.C. al P.C.R., prezentat de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, cu un senti­ment de mare mulţumire. Ne bucură faptul că agriculturii i se va acorda în continuare un aju­tor substanţial. Prevederile Ra­portului privitoare la adoptarea unui nou Statut al cooperativelor agricole şi la stabilirea regimului pensionării ţăranilor cooperatori, la bătrîneţe sau în caz de incapacitate de muncă, au fost larg comentate la noi. Ne-am străduit să răspundem grijii şi încrederii partidului aşa cum se cuvine. In cinstea Congresului, cooperativa noastră a terminat pe 120 ha. lucrările de întreţinere la cultura cartofilor (2 prăşile manuale şi 4 praşile mecanice), pe 145 ha. la cultura sfeclei de zahăr (2 praşile ma­nuale şi 5 mecanice), la fel la ci­coare pe 10 ha. şi la culturile de seminceri pe o suprafaţă de 104 ha. S-a recoltat şi depozitat tri­foiul şi lucerna de pe o supra­faţă de 181 ha., producţia obţi­nută fiind de 643 tone, sau cîte 3.550 kg. f în trifoi de pe fiecare ha. la o singură coasă. La obţinerea acestor succese au contribuit toţi membrii coopera­tori, evidenţiaţi în întrecerea so­cialistă fiind peste 80 la sută din ei. Vom munci în continuare cu şi mai mult avînt. Viitorul, aşa cum a fost înfăţişat în documen­tele Congresului, ne aparţine. — Am ascultat cu mare emoţie Raportul C.C. al P.C.R. prezen­tat în faţa Congresului de tova­răşul Nicolae Ceauşescu, ne-a de­clarat şi tov. Nicolae Cricoveanu, vechi membru al partidului. Ca vechi militant al mişcării muncito­reşti şi participant la primul Con­gres de constituire a P.C.R., în­cerc un sentiment de mare satis­­facţie cînd revăd drumul de luptă al partidului — aproape patru de­cenii şi jumătate — drumul atîtor lupte încununate azi de triumful deplin şi definitiv al socialismului în România. Sînt fericit să văd că idealul pentru care am luptat începînd din 1921 se realizează astăzi sub conducerea gloriosului nostru partid comunist. Tabloul marilor realizări de importanţă istorică înfăptuite de poporul nos­tru constituie — după cum arată raportul prezentat de tovarăşul Nicolae Ceauşescu — baza unei şi mai mari înfloriri a României noastre socialiste. Entuziasmul şi încrederea ne­mărginită a tuturor oamenilor muncii faţă de Partidul Comunist Român şi politica sa plină de în­ţelepciune uneşte întregul popor în hotărîrea de a munci fără preget, dăruind întreaga noastră putere de muncă spre înfăptuirea hotărâri­lor de importanţă istorică ale celui de-al IX-lea Congres al P.C.R. De pe cele mai înalte creste ale Carpaţilor, de la staţia meteoro­logică Omul, tovarăşul N. Tran­dafir, meteorolog, a ţinut să-şi ex­prime satisfacţia profundă pe care a avut-o urmărind lucrările Con­gresului partidului. — Cu un sentiment de legitimă mândrie — ne-a spus el — am participat intens sufleteşte la mo­mentul solemn în care Congresul a aprobat noua denumire a partidu­lui — Partidul Comunist Român. Este un nume scump care ne evocă lupta eroică din anii ilegalităţii şi marile bătălii de clasă conduse de partid, reflectă scopul final al politicii partidului, crearea socie­tăţii comuniste. Alte declaraţii, angajamente mobilizatoare pot fi auzite în a­­ceste zile în orice loc de muncă din cuprinsul regiunii. Ele vor de­veni curînd fapte, aşa cum au de­venit fapte toate prevederile parti­dului, toate angajamentele oame­nilor muncii. Congresul al IX-lea al P.C.R. arată cu o deplină claritate cum se apropie zi de zi şi ceas de ceas măreaţa epocă a comunismului victorios. In numele erei comu­niste, oamenii muncii din patria noastră muncesc înflăcăraţi. Ima­ginea clară a viitorului dă fiecărui cetăţean sentimentul înalt al mân­driei patriotice, optimism şi hotă­­rîre. MIHAI DIACONESCU în clipele de răgaz, ţăranii cooperători d­in CfiTmEar citesc cu mult interes Raportul C.C. al P.C.R. prezentat de tovarăşul Nicolae Ceaușescu la Congres.

Next