Drum Nou, iulie 1965 (Anul 22, nr. 6376-6402)
1965-07-22 / nr. 6394
Citiţi în paginile 213 Raportul cu privire la proiectul Statutului Partidului Comunist Român prezentat de tovarăşul Gheorghe Apostol LUCRĂRILE CONGRESULUI AL IX-LEA AL PARTIDULUI COMUNIST ROMAN Lucrările şedinţelor de miercuri dimineaţa ale celui de-al IX-lea Congres al Partidului Comunist Român au fost conduse de tovarăşii Petre Borilă şi Constantin Pîrvulescu, întîmpinat cu vii şi puternice aplauze tovarăşul Gheorghe Apostol a prezentat Raportul cu privire la proiectul Statutului Partidului Comunist Român. Raportul a fost subliniat în repetate rînduri de aplauze puternice. în continuarea şedinţei, tovarăşul Petre Borilă a prezentat Congresului propunerea de a se alege comisia care să pregătească propunerile de candidaţi pentru membrii Comitetului Central al partidului şi ai Comisiei centrale de revizie. Congresul a aprobat în unanimitate comisia alcătuită din tovarăşii : Nicolae Ceauşescu, Chivu Stoica, Ion Gheorghe Maurer, Gheorghe Apostol, Ilie Verdeţ, Bayerle Iosif, Berghianu Maxim, Cazacu Virgil, Dănălache Florian, Dop Gheorghe, Prăgan Constantin, Drăgoi Stana, Fazekas Ludovic, Gere Mihai, Matei Nicolae, Matei Ştefan, Mihai Nicolae, Militar Aldea, Pîrvulescu Constantin, Pogea Brincoveanu, Roşu Gheorghe, Stănescu Ion, Stoica Gheorghe, Uglar Iosif, Vîlcu Vasile. S-a anunţat apoi că un număr de persoane s-au adresat Congresului cu cererea de a li se reexamina situaţia de partid, şi s-a propus să se aleagă o comisie care să examineze aceste apeluri. Congresul a aprobat constituirea comisiei, în urma consultării cu delegaţi din toate regiunile ţării, tovarăşul Constantin Dăscălescu, delegat al organizaţiei regionale de partid Galaţi, a propus ca din comisia de apeluri să facă parte tovarăşii: Guran Ion, Haş Teodor, Popa Dumitru, Predescu Ion, Stoica Ion. Congresul a aprobat pe membrii comisiei. în continuarea discuţiilor au luat cuvîntul tovarăşii n.Tionf(vV,nr.1----------V* iavtfi silCt/Ulft, UClC^tlt al organizaţiei regionale da partid Bucureşti, Ion Cetăţean III, delegat al organizaţiei regionale de partid Maramureş, Iosif Banc, delegat al organizaţiei regionale de partid Mureş-Autonomă Maghiară, Ilie Murgulescu, delegat al organizaţiei regionale de partid Oltenia, Constantin Dragan, delegat al organizaţiei orăşeneşti de partid Bucureşti, Ilie Cîşu, delegat al organizaţiei regionale de partid Ploieşti, Virgil Cazacu, delegat al organizaţiei regionale de partid Iaşi, în cursul şedinţelor de dimineaţă au rostit cuvîntări de salut tovarăşii : Zenon Kliszko, membru al Biroului Politic, secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Unit Polonez ; Dipa Nusantara Aidit, președintele Comitetului Central al Partidului Comunist din Indonezia; Jenő Fock, membru al Biroului Politic al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Socialist Ungar, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Ungare ; Armando Cossutta, membru al Direcţiunii Partidului Comunist Italian ; Bohuslav Lastovîcka, membru al Prezidiului Comitetului Central al Partidului Comunist din Cehoslovacia, preşedintele Adunării Naţionale a Republicii Socialiste Cehoslovace; Le Duc Tho, membru al Biroului Politic, secretar al Comitetului Central al Partidului celor ce Muncesc din Vietnam, care a înmînat apoi Prezidiului mesajul adresat Congresului al IX- lea al P.C.R. de către C.C. al Partidului celor ce Muncesc din Vietnam ; Ramiz Alia, membru al Biroului Politic şi secretar al Comitetului Central al Partidului Muncii din Albania ; Max Reimann, prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist din Germania. Cuvîntările de salut ale conducătorilor delegaţiilor partidelor comuniste şi muncitoreşti au fost subliniate cu vii aplauze de delegaţii şi invitaţii la Congres. Lucrările şedinţelor de după-amiază ale Congresului au fost conduse de tovarăşii Ştefan Voitec şi Dumitru Coliu. întîmpinat cu vii şi puternice aplauze a luat cuvîntul tovarăşul Alexandru Drăghici. La discuţii, în continuare, au luat cuvîntul tovarăşii Vasile Daju, delegat al organizaţiei regionale de partid Banat, Gheorghe Mihoc, delegat al organizaţiei orăşeneşti de partid Bucureşti, Mihail Florescu, delegat al organizaţiei regionale de partid Argeş, Ion Delcea, delegat al organizaţiei regionale de partid Oltenia, Ion Turcu, delegat al organizaţiei orăşeneşti de partid Bucureşti, Wilhelm Georg Wagner, delegat al organizaţiei regionale de partid Braşov. în cursul şedinţelor de după-amiază au rostit cuvîntări de salut tovarăşii Jeannette Thorez Vermeersch, membru al Biroului Politic al Comitetului Central al Partidului Comunist Francez ; Damdinjavin Maidar, membru al Biroului Politic al Comitetului Central al Partidului Popular Revoluţionar Mongol, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Mongole ; Maurice Camara, delegatul Partidului Democrat din Guineea, ambasadorul Guineei la Moscova ; Manuel Yepe Menendez, delegatul Partidului Unit al Revoluţiei Socialiste din Cuba, ambasadorul Republicii Cuba în Republica Populară Română; Carl Winter, purtător de cuvînt al Partidului Comunist din S.U.A.; Antonio Mije, membru al Comitetului Executiv și secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist din Spania ; Kostas Kohiannis, primsecretar al Comitetului Central al Partidului Comunist din Grecia ; James Reid, membru al Comitetului Politic al Partidului Comunist din Marea Britanie; Friedl Famberg, membru al Biroului Politic și secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist din Austria ; Jean Terive, membru al Biroului Politic al Comitetului Central al Partidului Comunist din Belgia ; Bruce Magnuson, membru al Comitetului Executiv Naţional al Partidului Comunist din Canada ; Manuel Rodrigues da Silva, membru al Secretariatului Comitetului Central al Partidului Comunist Portughez. Cuvîntările de salut ale conducătorilor delegaţiilor partidelor comuniste, muncitoreşti şi altor partide democratice au fost subliniate cu vii aplauze de delegaţii şi invitaţii la Congres. Lucrările Congresului continuă. (Agerpres) -în Editura Politică au apărut: NICOLAE CEAUȘESCU Raport la cel de-al IX-lea Congres al Partidului Comunist Român Lucrarea a fost editată într-un tiraj de masă. ION GHEORGHE MAUSER Raport asupra Directivelor Congresului al IX-lea al Partidului Comunist Român privind planul de dezvoltare a economiei naţionale pe perioada 1966-1970 Lucrarea’ a fost editată într-un tiraj de masă. CHIVU STOICA Raport asupra Directivelor Congresului al IX-lea al Partidului Comunist Român privind planul de 10 ani pentru dezvoltarea energeticii Lucrarea a fost editată într-un tiraj de masă. Aspect din sală în timpul desfășurării lucrărilor Congresului. SPRE MARILE IZBÂNZI ALE VIITORULUI De la un capăt la altul al regiunii, oamenii muncii de cele mai diferite profesii au continuat ieri, ca de altfel în întreaga ţară, să urmărească într-o atmosferă de nestăvilit entuziasm creator, documentele celui de-al IX-lea Congres al P.C.R. Se află în aceste documente de importanţă excepţională în istoria contemporană a României şi bilanţul însufleţitor al marilor izbînzi de civilizaţie şi cultură pe care muncitorii, ţăranii şi intelectualii din patria noastră le-au cucerit azi de zi în munca lor plină de abnegaţie şi neţărmurit devotament faţă de partid şi tabloul luminos al victoriilor de mâine, deschizătoare de drum spre înaltele culmi ale comunismului. Chioşcurile cu ziare, ecranele televizoarelor, radiourile şi difuzoarele din cluburi, cămine culturale şi de pe străzi au continuat să strîngă în jurul lor zeci de mii de cititori şi ascultători. Numeroşi cetăţeni şi-au exprimat prin scrisori de o înaltă ţinută politică şi cetăţenească adresate ziarului nostru satisfacţia lor deosebită de a fi martori şi participanţi activi la minunata operă constructivă pe care Congresul al IX-lea al P.C.R. o preconizează, adeziunea lor fermă la prevederile documentelor Congresului. In toate întreprinderile, instituţiile, staţiunile de maşini şi tractoare, gospodăriile de stat, cooperativele agricole de producţie, noi succese în muncă vin să întărească această adeziune. La fabrica ,,Colorom" din Codlea, tovarăşul Ioan Mihăilă, secretarul organizaţiei de partid, ne vorbeşte cu vădită satisfacţie de realizările muncitorilor, tehnicienilor şi inginerilor din fabrică. — Suntem fericiţi să raportăm partidului că toate angajamentele noastre luate în cinstea Congresului au fost innepumie şi nepustie. Colectivul de muncă din care fac parte a realizat în ziua de 19 iulie, ziua deschiderii Congresului, producţia globală pe primele şapte luni ale anului în curs. In adunarea de dezbatere a proiectului de Directive ne propusesem să dăm peste plan o producţie marfă în valoare de 6.500.000 lei. Pînă ieri am realizat însă o producţie substanţial sporită, de 7.000.000 lei. Mai adăugaţi la aceasta şi faptul că tot în cinstea Congresului am realizat un colorant nou — albastru velur — folosit în industria pielăriei. Pînă de curînd, acest colorant se importa. Colectivul secţiei A din fabrica noastră, condus de inginerul Augustin Moldovan, a conceput şi a pus la punct întregul proces de fabricaţie. Tot la secţia A a fost creat un intermediar folosit la fabricarea pigmenţilor organici. Primele 3.000 kg. din acest produs au fost deja livrate. — Vorbiţi-le tovarăşilor de la ziar, intervine cineva, de cîteva din succesele noastre de azi. Secretarul îl aprobă şi ne arată datele aduse în birou de numai cîteva minute. Aflăm că în ziua de 21 iulie la secţia B a fabricii s-au realizat peste plan, în cinstea celui de-al IX-lea Congres al P.C.R., 1.000 kilograme acetanilidă, 400 kg. acid metanilic şi 1.000 kg. fenotiazină. In secţia B, printre altele, suntem informaţi că şeful secţiei, tînărul inginer Victor Bartolomeu, şi-a exprimat dorinţa de a intra în rîndurile Partidului Comunist Român. — Am reţinut din Raportul C.C. al P.C.R. prezentat de tovarăşul Nicolae Ceauşescu — ne declară el — faptul că industriei chimice i se rezervă un rol de mare însemnătate în dezvoltarea economiei noastre. Sarcini importante revin industriei chimice in vederea satisfacerii nevoilor agriculturii cu îngrăşăminte, biostimulatori şi antidăunători, a cererilor de fibre şi fire ale industriei textile, a nevoilor de produse chimice pentru celelalte ramuri ale industriei, de medicamente şi bunuri de consum pentru populaţie. De asemenea, industria chimică va trebui să-şi sporească simţitor contribuţia la export. Prevederile acestea se referă direct şi la noi. Avem oameni minunaţi. In secrie, 72 din cei 130 de tovarăşi cai formează colectivul nostru au titlul de fruntaş în întrecerea socialistă. Şi secţia noastră a contribuit la ştergerea de pe lista de articole chimice importate a unui produs. Este vorba de sarea R, un intermediar folosit la fabricarea hîrtiei heliografice. Ca specialist consider că prevederile privitoare la învăţământ au o importanţă deosebită. Profilarea actualei şcoli medii pe licee specializate este de natură să apropie şi mai mult învăţământul de practică. Ştiu din proprie experienţă ce înseamnă să pătrunzi cît mai adînc tainele proceselor de producţie. Specializarea timpurie ajută tocmai la această pătrundere, la formarea de specialişti cu o înaltă calificare. Tocmai aceşti specialişti sunt chemaţi că dea viaţă măreţului program care va fi adoptat de Congresul partidului. La S.M.T. Hărman, directorul staţiunii, tov. ing. Alexandru Linteş, tocmai studia Raportul prezentat de tovarăşul Ceauşescu. — Iată, ne arată dînsul, un capitol. Aici este vorba de noi. Ne indică un pasaj din ziar subliniat apăsat cu roşu, pe care ni-l citeşte: „O mare atenţie trebuie acordată dezvoltării şi îmbunătăţirii activităţii staţiunilor de maşini şi tractoare care au un rol tot mai însemnat în realizarea politicii partidului în agricultură. Deţinînd principalele mijloace de mecanizare a lucrărilor agricole, ele trebuie să acorde un ajutor permanent şi multilateral in dezvoltarea şi consolidarea cooperativelor agricole de producţie“. Sunt sarcini mari, cărora va trebui să le dedicăm toată energia, capacitatea şi cunoştinţele noastre. O vom face din toată inima. Eu sunt format ca specialist în anii regimului democratpopular. In 1959 am fost primit în rîndurile candidaţilor de partid, iar în 1961 în partid. Mă bucur că vechimea în partid se va considera din momentul intrării mele în rîndurile candidaţilor. Aprob cu căldură hotărîrea Congresului ca partidul nostru să poarte denumirea de „Partidul Comunist Român". Intr-adevăr, această denumire corespunde cel mai bine schimbărilor care au avut loc în societatea noastră, stadiului actual de dezvoltare a partidului, scopului său final — construirea societăţii comuniste. La atelierul de reparaţii al staţiunii l-am întîlnit şi pe Valeria Ferezan, tînăr mecanizator din brigada nr. 17 Stupini, membru de partid din 1964. Fruntaş în muncă, mecanizatorul Valeriu Ferezan a depăşit sarcinile de plan care ii revin pînă în prezent in cadrul campaniei de vară cu peste 10 la sută. — Am discutat amănunţit împreună cu tovarăşii din atelier documentele Congresului publicate în ziare pînă acum. M-a impresionat numărul mare de staţiuni de tractoare ce vor fi înfiinţate, ne mărturiseşte el. „Numărul tractoarelor din S.M.T.-uri — se arată în Raportul prezentat de tovarăşul Nicolae Ceauşescu — va fi în 1970 cu circa 55 la sută mai mare decit în 1965, al combinelor cu circa 60 la sută. Va creşte de peste 7 ori numărul maşinilor de împrăştiat îngrăşăminte şi de 3,7 ori al celor pentru combaterea dăunătorilor''. Cine ştie ce înseamnă o staţiune de maşini şi tractoare, ce ajutor dă ea ţăranilor cooperatori, nu poate decât să se mândrească cu asemenea viitoare realizări. Ele ne mobilizează la obţinerea unor şi mai bune rezultate în munca noastră. Personal, îmi propun ca lucrările de la cooperativa din Stupini să fie numai de bună calitate, să întreţin tractorul în aşa fel încît să prelungesc cît mai mult ciclul de funcţionare între două reparaţii, să depăşesc sarcinile mele de plan pe anul acesta cu cel puţin 30 la sută. Am vizitat Şi pe ţăranii cooperatori din Ghimbav. Şi aici Congresul partidului este cinstit cu muncă avântată. — Membrii cooperativei noastre, ne-a declarat tovarăşul Dumitru Stanciu, preşedintele cooperativei agricole de producţie, au primit Raportul C.C. al P.C.R., prezentat de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, cu un sentiment de mare mulţumire. Ne bucură faptul că agriculturii i se va acorda în continuare un ajutor substanţial. Prevederile Raportului privitoare la adoptarea unui nou Statut al cooperativelor agricole şi la stabilirea regimului pensionării ţăranilor cooperatori, la bătrîneţe sau în caz de incapacitate de muncă, au fost larg comentate la noi. Ne-am străduit să răspundem grijii şi încrederii partidului aşa cum se cuvine. In cinstea Congresului, cooperativa noastră a terminat pe 120 ha. lucrările de întreţinere la cultura cartofilor (2 prăşile manuale şi 4 praşile mecanice), pe 145 ha. la cultura sfeclei de zahăr (2 praşile manuale şi 5 mecanice), la fel la cicoare pe 10 ha. şi la culturile de seminceri pe o suprafaţă de 104 ha. S-a recoltat şi depozitat trifoiul şi lucerna de pe o suprafaţă de 181 ha., producţia obţinută fiind de 643 tone, sau cîte 3.550 kg. f în trifoi de pe fiecare ha. la o singură coasă. La obţinerea acestor succese au contribuit toţi membrii cooperatori, evidenţiaţi în întrecerea socialistă fiind peste 80 la sută din ei. Vom munci în continuare cu şi mai mult avînt. Viitorul, aşa cum a fost înfăţişat în documentele Congresului, ne aparţine. — Am ascultat cu mare emoţie Raportul C.C. al P.C.R. prezentat în faţa Congresului de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, ne-a declarat şi tov. Nicolae Cricoveanu, vechi membru al partidului. Ca vechi militant al mişcării muncitoreşti şi participant la primul Congres de constituire a P.C.R., încerc un sentiment de mare satisfacţie cînd revăd drumul de luptă al partidului — aproape patru decenii şi jumătate — drumul atîtor lupte încununate azi de triumful deplin şi definitiv al socialismului în România. Sînt fericit să văd că idealul pentru care am luptat începînd din 1921 se realizează astăzi sub conducerea gloriosului nostru partid comunist. Tabloul marilor realizări de importanţă istorică înfăptuite de poporul nostru constituie — după cum arată raportul prezentat de tovarăşul Nicolae Ceauşescu — baza unei şi mai mari înfloriri a României noastre socialiste. Entuziasmul şi încrederea nemărginită a tuturor oamenilor muncii faţă de Partidul Comunist Român şi politica sa plină de înţelepciune uneşte întregul popor în hotărîrea de a munci fără preget, dăruind întreaga noastră putere de muncă spre înfăptuirea hotărârilor de importanţă istorică ale celui de-al IX-lea Congres al P.C.R. De pe cele mai înalte creste ale Carpaţilor, de la staţia meteorologică Omul, tovarăşul N. Trandafir, meteorolog, a ţinut să-şi exprime satisfacţia profundă pe care a avut-o urmărind lucrările Congresului partidului. — Cu un sentiment de legitimă mândrie — ne-a spus el — am participat intens sufleteşte la momentul solemn în care Congresul a aprobat noua denumire a partidului — Partidul Comunist Român. Este un nume scump care ne evocă lupta eroică din anii ilegalităţii şi marile bătălii de clasă conduse de partid, reflectă scopul final al politicii partidului, crearea societăţii comuniste. Alte declaraţii, angajamente mobilizatoare pot fi auzite în aceste zile în orice loc de muncă din cuprinsul regiunii. Ele vor deveni curînd fapte, aşa cum au devenit fapte toate prevederile partidului, toate angajamentele oamenilor muncii. Congresul al IX-lea al P.C.R. arată cu o deplină claritate cum se apropie zi de zi şi ceas de ceas măreaţa epocă a comunismului victorios. In numele erei comuniste, oamenii muncii din patria noastră muncesc înflăcăraţi. Imaginea clară a viitorului dă fiecărui cetăţean sentimentul înalt al mândriei patriotice, optimism şi hotărîre. MIHAI DIACONESCU în clipele de răgaz, ţăranii cooperători din CfiTmEar citesc cu mult interes Raportul C.C. al P.C.R. prezentat de tovarăşul Nicolae Ceaușescu la Congres.