Drum Nou, octombrie 1965 (Anul 22, nr. 6454-6480)

1965-10-14 / nr. 6465

PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNITI-VAt umnou Sr#' ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL BRASOV AL RC.R. SI Al SFATULUI POPULAR REGIONAL Anul XXII, nr. 6465 Joi, 14 octombrie 1965 4 pagini, 25 bani Pot fi date invitaţiile pentru consfătuirea de producţie? După terminarea trimestrului, în între­prinderi au loc consfătuirile de producţie, în cadrul cărora evidenţiaţi în întrecerea so­cialistă, ingineri şi tehnicieni, activişti sin­dicali, analizează cele mai importante pro­bleme ridicate de îndeplinirea indicatorilor de plan şi a angajamentelor luate în între­cerea socialistă. Prin participarea largă a muncitorilor, inginerilor şi tehnicienilor la organizarea şi conducerea producţiei, la ela­borarea planurilor de măsuri, consfătuirile de producţie constituie o formă a muncii colective — principiu obligatoriu în toate domeniile construcţiei socialiste. Dezbătînd principalele probleme ale pro­ducţiei, cauzele care au provocat greutăţi în realizarea unor indicatori de plan, consfă­tuirile de producţie stimulează interesul colectivului de a propune noi măsuri, me­nite să asigure desfăşurarea ritmică a pro­ducţiei, îmbunătăţirea calităţii produselor, reducerea preţului de cost şi îmbunătăţirea organizării întrecerii socialiste. Ele sunt ro­dul energiei creatoare, al exigenţei şi expe­rienţei întregului colectiv. Pentru a vedea cum se pregătesc consfătuirile de pro­ducţie — eveniment deosebit de important în viaţa între­prinderilor — am vizitat Fabrica de cauciuc din Braşov. Mai întîi am vrut să aflăm cine întocmeşte materialul care va fi prezentat în faţa participanţilor la consfătuire, ce probleme vor fi analizate în mod deosebit. La comitetul sindicatului, tov. preşedinte Mihai Drăgan, ne arăta că — aşa cum s-a prevăzut în planul de muncă — pentru în­tocmirea referatului comitetului sindicatului s-a format un colectiv din şase tovarăşi. Rămînem însă surprinşi de fap­tul că în planul de muncă amintit nu s-a prevăzut con­cret ce probleme se vor dezbate în consfătuirea de pro­ducţie, ceea ce face ca tematica referatului să fie generală, cuprinzînd de toate, neţinînd seama de cele mai arză­toare probleme ridicate de procesul de producţie. Pe ulti­mele două luni, întreprinderea nu a realizat unul din in­dicatorii de bază ai planului — sarcina de reducere a preţului de cost. Această problemă trebuie să polarizeze în primul rând atenţia participanţilor la consfătuire. Pentru aceasta, era necesar să fie formate colective din cei mai buni muncitori evidenţiaţi în întrecerea socialistă, maiştri şi ingineri — membrii colectivelor de descoperire a rezervelor interne — care să studieze în fiecare secţie posibilităţile existente pentru mai buna folosire a mate­riei prime, materialelor, energiei, pentru reducerea chel­tuielilor neeconomicoase și să se stabilească unele propu­neri pentru recuperarea rămînerilor în urmă. Din păcate acest lucru este lăsat la voia întîmplării. De-abia la data cînd am fost în întreprindere, preşedintele comitetului sindicatului a aflat că nici pe luna septembrie preţul de cost nu va fi realizat. La analiza cauzelor care au dus la efectuarea unor chel­tuieli suplimentare, nu au fost antrenaţi toţi muncitorii, inginerii şi tehnicienii care pînă în prezent au participat la adunările de grupe sindicale. In nici una din adunările de grupă sindicală, ţinute la începutul acestei luni, nu s-a vorbit despre nerealizarea preţului de cost în luna august. Am consultat rapoartele maiştrilor şi referatele organi­zatorilor de grupă , majoritatea sunt întocmite la general, nu prezintă nimic concret în legătură cu acest important indicator nerealizat. Deoarece cele mai multe dintre adu­nările lunare se pregătesc în pripă, se citesc cîteva cifre de către maiștri privind îndeplinirea planului pe luna care a trecut, se prezintă sarcinile pe luna viitoare iar organi­zatorii de grupă prezintă evidenţiaţii în întrecerea socia- (Continuare în pag. a 3-a) TH. MICLEA Pe şantierul uzinei „Rulmentul“ din Braşov. Foto : GH. BANUŢĂ Graficul de execuţie obligă Executarea la termenele prevăzute a lucrărilor de investiţii industriale, con­stituie un obiectiv princi­pal al întrecerii socia­liste care se desfăşoară cu însufleţire intre construc­torii Grupului de şantiere nr. 1 Mediaş. La diferite puncte de lucru, aflate în mai multe întreprinderi medieşene, aceştia depun eforturi susţinute spre a termina, conform grafice­lor de execuţie, investiţiile atacate. LA UZINA „EMAILUL ROŞU“, sunt în stadiu fi­nal lucrările de moderni­zare şi sporire a capaci­tăţii secţiei de prelucrat metal. Investiţia va fi pre­dată beneficiarului cu trei luni mai repede decît pre­vede planul. Ca urmare a modernizării acestei secţii, producţia de vase emailate a întreprinderii va spori cu 35 la sută. Trebuie menţionat că organizarea judicioasă a şantierului, a permis desfăşurarea pro­ducţiei în secţia metil, care a continuat să-şi rea­lizeze ritmic sarcinile de plan. IN INCINTA FABRI­CII „VITROMETAN“ se desfăşoară cu intensitate lucrările pe care construc­torii le execută la secţia prelucrat şi finisat. Aici are loc lărgirea halei în care se vor instala şi vor funcţiona în viitor cup­toarele de recoacere a sti­clei. Lucrarea va fi pre­dată beneficiarului în pri­ma parte a anului viitor. PENTRU TEXTILIȘTII DE LA UZINA „TIRNA­VA“ constructorii Grupu­lui de şantiere nr. 1 Me­diaş, au executat o seamă de obiective industriale care duc la îmbunătăţirea condiţiilor de lucru şi spo­resc productivitatea mun­cii. Intre acestea amintim spaţiile năvădit, încleiat şi vopăitorie care au fost modernizate şi extinse. COTIDIENE Maria Vlady la Braşov Ieri după-amiază a sosit la Braşov cunoscuta actriţă franceză Marina Vlady care urmează să turneze în România cel de-al 41-lea film al său, coproducţia româno-franceză „Steaua fără nume", după piesa lui Mihail Sebastian. Filmul va fi regizat de Henri Colpi, care a mai realizat în ţara noastră filmul ,,Codin". Actriţa va apărea în rolul Monei şi va avea ca partener pe Claude Rich. O parte din secvenţele filmului vor fi filmate în împrejurimile Braşovului. Publicul cinefil, recunoscînd-o la sosire pe ta­lentata actriţă, i-a făcut o spontană şi călduroasă primire. Ieri la magazinul de confecţii „Braşovul". Numeroase sînt ocaziile cînd cumpărătorii ar dori un obiect care să prezinte un caracter mai aparte, mai original, de un gust desă­­vîrşit : nevoia de a crea în locuinţă un colţ intim prin­­tr-un obiect decorativ, do­rinţa de a oferi unei per­soane dragi un cadou, ne­cesitatea unui accesoriu de bun gust pentru îmbrăcă­minte, etc. In asemenea cazuri ne adresăm, fireşte, Galeriei de artă a Fondului Plas­tic, unde frumosul se află, cum s-ar zice, la el acasă, în principiu aici se pot găsi obiecte de artă deco­rativă şi aplicată de o ca­litate superioară, în exem­plare limitate ca număr, creaţii ale unor artişti spe­cializaţi. Să vedem cum se prezintă Galeria de artă din Braşov, plasată în plin centru al oraşului. Exponatele de artă apli­cată se găsesc aproape toa­te în vitrină, puse acolo amestecat, „la vedere“, fă­ră un criteriu artistic. Pie­sele valoroase se pierd a­­desea în mulţimea obiecte­lor de un gust incert, care nu şi-ar afla locul nici în vitrina unui magazin obiş­nuit. De pildă, actualmen­te, cîteva vase metalice de perete, nişte reuşite farfurii de ceramică şi servicii de cafea sunt umbrite de nişte bibelouri lipsite de gust, înfăţişînd un pisoi albastru cu bot galben, un elefant vînăt cu o trompă hidoa­să etc. Alături se află agă­ţate nişte fulare bărbăteşti destul de banale dar la un preţ. . . piperat şi cîteva baticuri de-a dreptul urîte. De pildă, baticul cu motive orientale negre pe fond alb nu-şi justifică preţul de 92 de lei, după­ cum nici cel de 80 de lei, în culori le­şinate, nu încîntă ochiul. Şi cu asta, inventarul s-a cam terminat ; sortimentul de exponate e sărac, astfel că cel ce doreşte să cum­pere un obiect util şi deose­bit de frumos, e pus la grea încercare. Am stat de vorbă cu to­varăşul Alex. Petrescu, şe­ful filialei Galeriei de ar­tă, solicitîndu-i părerea. Am aflat că cele mai reuşite exponate din vitrină sunt omologate în altă parte, vin din alte regiuni . „Trăim din ceea ce primim de la Cluj, Tg. Mureş, Bucureşti şi Oradea", ne spunea in­terlocutorul nostru, conti­­nuînd : „La Braşov în mo­mentul actual contăm doar pe trei artişti — decora­tori : pictoriţele Goosch A­­dela şi Maria Dimitrescu şi Teodor Popescu, speciali­zat în lucrări de sticlă". CUM SE PREZINTĂ FRUMOSUL LA EL ACASĂ Se mai primesc uneori şi lucrări ale unor colabo­ratori ocazionali, dar în general se resimte lipsa u­­nei preocupări mai largi la Braşov pe­ntru arta deco­rativă şi aplicată. Dar să ne întoarcem la Galeria de artă şi să vedem ce ar putea ea face pentru ridicarea nivelului activi­tăţii sale pe tărâm artistic. Credem că ar fi bineveni­tă întărirea exigenţei co­misiei de omologare, con­dusă de pictorul Friedrich Bömches, pentru ca obiec­tele lipsite de calităţi es­tetice să nu-şi găsească lo­cul în vitrina magazinului care activează sub egida Fondului Plastic şi nici să nu fie acceptate unele o­­biecte care sunt trimise din alte regiuni fiindcă nu şi-au găsit debuşeu local. Pentru popularizarea artei aplicate şi a unor creatori talentaţi e bună ideea de a se organiza o expoziţie cu obiecte de ceramică reali­zate de artistul Keleti din Tg. Mureş. Ar fi bine să fie invitaţi şi alţi artişti pentru a expune din lucră­rile lor şi a trezi interesul pentru arta aplicată. Că sînt creatori care ar putea fi atraşi spre Galeria de artă, nu rămîne îndoială ; ne amintim că în vară, la expoziţia de artă plastică a elevilor Şcolii populare de artă, am remarcat nu­meroase nume şi reuşite lucrări de artă decorativă, ale căror creatori ar trebui antrenaţi într-o muncă sistematică. Din înseşi re­latările tovarăşului Petrescu mai aflăm că un absolvent al secţiei de arte plastice a Institutului pedagogic din Bucureşti, specializat în ce­ramică şi prelucrarea meta­lului, se află actualmente în localitate şi ar dori să colaboreze dar... nu are condiţii de lucru. Probabil mai sunt şi alţii în aceeaşi situaţie. Toţi aceşti crea­tori ar trebui antrenaţi, sprijiniţi în privinţa unelte­lor de lucru. Ba chiar mai mult , dintr-o preocupare a comisiei de omologare a obiectelor de artă decora­tivă şi aplicată, problema artei decorative ar trebui să înceapă să intereseze în­săşi Filiala Braşov a Uniu­nii artiştilor plastici. VAL. COLIBAN Noutăţi de toamnă Toamna îşi reclamă cu pregnanţă drepturile. Ne­cesitatea unei îmbrăcă­­minţi călduroase se face din ce în ce mai sim­ţită. Venind în întîm­­pinarea ei, O.C.L. Tex­­tile-încălţăminte a orga­nizat la sfîrşitul săptă­­mînii trecute, în cadrul magazinului de confecţii „Braşovul", prezentarea noilor modele de îm­brăcăminte pentru femei, bărbaţi şi copii, oferite de întreprinderile din ţa­ră pentru sezonul rece. Peste 80 modele de con­fecţii şi tricotaje au fost prezentate pe manechine vii la parada modei. Magazinele Braşovului vor oferi în acest sezon un bogat sortiment de pardesie şi paltoane, blănuri de vizon şi ka­rakul, cojocele pentru ex­cursii într-o gamă varia­tă de culori, blăniţe şi paltonaşe din imitaţie de blană pentru copii. In vederea sărbătorilor de iarnă, confecţiile s-au completat cu noi modele de rochiţe de seară din mătase chinezească lame­­lată, deux-procesuri din stofe în culori închise pentru ocazii, iar pen­tru copii costumaşe din felon căptuşite cu mă­tase. Mult apreciate sunt confecţiile pentru băr­baţi, din mohair. Ele sunt moderne, practice şi deo­sebit de aspectuoase. Livrările continuă. Zi­lele ce urmează vor ofe­ri cumpărătorilor surpri­ze plăcute. A. C. Aparate tele-spiker In vederea îmbunătăţirii continue a transportului în comun, conducerea LT. Braşov a luat măsuri pentru intro­ducerea la capetele de linii a unor aparate tele-spiker. Cu ajutorul aces­tor aparate se stabileşte o legătură di­rectă şi rapidă între serviciul de ex­ploatare al întreprinderii şi dispecerii aflaţi la capetele de linii, asigurîn­­du-se astfel o dirijare corespunzătoare cu cerinţele a parcului de autobuze şi ■ troleibuze. Pînă în prezent au fost instalate 5 aparate tele­spiker, urmînd ca numărul lor să crească. RITM INTENS LUCRĂRILOR AGRICOLE DE TOAMNĂ Nici o tărăgănare la recoltatul sfeclei de zahăr Pînă la data de 12 octombrie, cooperativele agricole din regiune au recoltat sfecla de zahăr de pe 6.078 hectare din cele 14.145 hectare pla­nificate, în raioanele unde forţele şi mij­loacele existente au fost mobilizate şi folosite din plin, s-au obţinut rezultate bune, în raionul Mediaş, de exemplu, recoltatul sfeclei de­­ zahăr se apropie de sfîrşit. Din cele 1.454 hectare cultivate, au fost re­coltate 1.272 hectare. Rezultate ase­mănătoare s-au obţinut şi în raioa­nele Sighişoara şi Sibiu. în aceste raioane, dacă vor fi mo­bilizaţi un număr mai mare de cooperatori şi se va lucra cu in­tensitate în întreaga zi-lumină, uti­­lizîndu-se la întreaga lor capacitate dislocatoarele de la S.M.T., recolta­tul sfeclei de zahăr poate fi termi­nat în următoarele 2—3 zile. Cu totul nesatisfăcător se desfă­şoară recoltatul sfeclei de zahăr în raioanele Tg. Secuiesc, Sf. Gheorghe şi în cooperativele agricole aparţi­nătoare oraşului Braşov. Pînă la data de 12 octombrie în raionul Tg. Se­cuiesc din 2.093 hectare cultivate au fost recoltate abia 315 hectare. Este de neînţeles faptul că în ziua de 12 octombrie în întreg raionul s-au re­coltat abia 5 hectare de sfeclă de zahăr! însămînţările sunt în acest raion pe terminate, aşa că forţele şi mijloacele pot fi mobilizate la recol­tatul sfeclei de zahăr şi al cartofilor, în raionul Sf. Gheorghe, din 4.100 hectare cultivate cu sfeclă de zahăr au fost recoltate numai 935 hec­tare. In ziua de 12 octombrie s-au recoltat doar 54 hectare. Coopera­tivele agricole aparţinătoare oraşului Braşov au cultivat sfeclă de zahăr pe 1.131 hectare, din care au recoltat numai 187 hectare. în ziua de 12 octombrie şi aici s-au recoltat nu­mai 37 hectare de sfeclă de zahăr­— De ce se desfăşoară cu atîta încetineală recoltatul sfeclei de za­hăr ? — l-am întrebat pe inginerul Nicolae Ivănescu, vicepreşedintele Consiliului agricol orăşenesc Braşov. „ Am rămas în urmă cu recolta­tul sfeclei de zahăr, dar ţineţi cont că toate forţele le-am mobilizat la recoltatul cartofilor unde din 1.681 hectare cultivate am recoltat peste 1.500 hectare. în următoarele 2—3 zile vom termina cu recoltatul car­tofilor şi atunci toate forţele şi mijloacele vor fi îndreptate la re­coltatul sfeclei de zahăr. E un fel de a te scuza, dar care nu mulţumeşte. Oare nu se puteau organiza în aşa fel forţele şi mij­loacele existente incit recolta­tul sfeclei să se desfăşoare în pa­ralel cu cel al cartofilor ? în numeroase unităţi agricole din raioanele Tg. Secuiesc, Sf. Gheor­ghe şi oraşul Braşov, s-a terminat atît recoltatul cartofilor, cît şi însămîn-Mobilizaţi de organizaţia de par­tid, ţăranii cooperatori din comuna Sînpetru au muncit cu elan, reuşind să termine în întregime atît însă­mînţările de toamnă, cît şi recol­tatul cartofilor. Paralel cu recolta­tul, ei s-au îngrijit să livreze car­tofii contractaţi cu statul. Nici nu au terminat bine recoltatul cartofi­lor şi în situaţia întocmită de C.L.F. Braşov au apărut următoarele cifre : din 450 tone de cartofi contractaţi, cooperativa agricolă din Sînpetru a livrat 450 tone, adică sută la sută. Preocupare pentru livrarea la timp şi în întregime a cartofilor con­tractaţi se manifestă în majoritatea unităţilor. Acolo unde au fost luate măsuri tehnico-organizatorice, mo­­bilizîndu-se forţe şi mijloace sufi­ciente pentru recoltatul, sortatul şi transportul cartofilor, s-au obţinut ţările. Ca atare, în primul rînd aici trebuie intensificat ritmul recoltării sfeclei de zahăr. Trebuie ţinut seama că pe timp frumos recoltatul sfeclei de zahăr se face mult mai uşor decît în zile cu ploaie. Acest lucru este un mo­tiv în plus pentru impulsionarea re­coltării. Frunzele şi coletele de sfeclă de zahăr constituie un furaj preţios pen­tru animalele cooperativelor agricole. De aceea, trebuie luate măsuri ca toate frunzele şi coletele să fie însi­­lozate în bune condiţii. Recoltatul sfeclei de zahăr trebuie terminat intr-un timp cit mai scurt. Forţe şi mijloace sunt suficiente pentru această lucrare. Trebuie însă mai multă preocupare. I. făgaraşanu rezultate bune. Aşa este cazul la cooperativele agricole din Cristian, Rîşnov, Codlea şi altele aparţină­toare de oraşul Braşov. Pînă la data de 12 octombrie cooperativa agri­colă din Rîşnov a livrat 420 tone cartofi din cele 450 tone contrac­tate, cooperativa agricolă din Cris­tian 601 tone din 700 contractate, cea din Codlea 630 tone din 800 tone contractate, urmărindu-se ca în următoarele 2—3 zile să se în­deplinească în întregime obligaţiile contractuale. Trebuie menţionat că atît la Cristian, Sînpetru, Rîşnov, Codlea, Ghimbav, cit şi în alte cooperative agricole s-a acordat multă grijă depozitării în silozuri sau în pivniţe a cartofilor de să­m­înţă necesari plantărilor primăvara anului viitor. Au livrat in întregime cantităţile de cartofi contractaţi Pe cînd şi cele din situaţia întocmită de Consiliul agricol regional, rezultă că pînă la data de 12 octombrie, gospodăriile agricole de stat din regiune au însămînţat 18.465 ha. faţă de 18.349 ha. planifi­cate, realizind planul de însămînţări la culturile de toamnă în proporţie de 100,60 la sută. La aceeaşi dată însă, planul pe însămînţări la grîu-se­ară era realizat numai în proporţie de 98,8 120 hectare ? la sută. E drept că n-au mai rămas de însămînţat cu grîu decît 120 ha., adică cîte 5—10 ha. pe ici pe colo. Insă şi aceste hectare trebuie însămîn­­ţate cît mai grabnic. Conducerile gospodăriilor agricole de stat din Rîşnov, Holitorod şi altele trebuie să ia măsuri să se termine urgent semănatul griului. Recoltatul sfeclei de zahăr la Staţia gricolă experimentală Braşov. Citiţi în pagina a 2-a TRIBUNA ECONOMISTULUI Observaţiile meteorologice efectuate de Doina Mariş şi Maria Hâncăş la secţia Crăciunelul de Jos a I.C.H.V. Blaj, dau posibilitatea luării de măsuri îm­potriva calamităţilor naturale şi pen­tru combaterea dăunătorilor la plante. PRIMUL SEMNAL Niciodată parcă nu în­­timpinasem în acea casă o atmosferă atît de încordată. Tatăl mânca posomorit, se­ver, mama lucra ceva de mină cu o energie, cu o iuţeală nefirească şi din cînd in cînd ofta. Copiii mâncau şi ei pe tăcute şi, la o pri­vire mai atentă, am desco­perit că cel mic avea ochii roşii de plîns şi s-ar fi lipsit bucuros de bucate, dacă n-ar fi ţinut să nu tulbure şi mai mult apele. Asta nu înseamnă că pă­rinţii, politicoşi, nu au gă­sit subiect de conversaţie : treburi de la serviciu, nou­tăţi din cărţi, ziare şi revis­­­­te, despre vreme. Dar gîn­­durile lor , cele mai pro­funde erau aiurea şi nu le era la indemină să le dez­văluie. I ’ La plecare, prof­­ind de neatenţia părinţilor, l-am chemat pe Tudorei de o parte. — Ce e la voi,­ce s-a întîmplat ? 11 nimerisem, după ochii roşii, pe vinovat. — Ştii, la şcoală ... dar tu n-ai să mă cerți. — Cum, abia ai început... Dar, po­vesteşte-mi ! Puştiul, socoti mai nimerit să-mi arate carnetul de note. Am citit : „Este foarte neastâmpărat, vorbeşte şi râde in timpul lecţiei“. Tudorel mă priveşte şi ochii lui mă imploră să spun : „dar asta nu-i ni­mic, de ce te-or fi certat pentru fleacuri . — E foarte greu, am rostit, oco­lind rugămintea. Ai început rău şi te-ai făcut de ruşine. în loc să fii atent in clasă, să înţelegi totul, tu îţi găseşti de rîs şi de vorbă şi îi îm­piedici şi pe alţi copii să fie atenţi. Încă o lovitură. Băiatul începu să plingă. — Trebuie să te îndrepţi — l-am îndemnat, mîngîindu-l uşor. — Nu mai fac, o să fiu cuminte, o să învăţ. Dar mai încearcă o dată marea cu degetul: — Să nu mai vină mâine mămica la şcoală, roag-o tu! — E mai bine să vorbească cu to­varăşa învăţătoare, acum, la început. Trecusem definitiv de partea melor care nu voiau să-l înţeleagă, să-l cru­ţe pe Tudorel, şcolar dintr-a-ntîia, un copil încă destul de sîrguincios, cu temele făcute cu răbdare şi îneîn­­tare, dar căruia i se făcuse prima mustrare. Şcoala dăduse primul semnal, ceruse sprijinul părinţilor care nu ră­maseră impasibili. 11 certaseră pe bă­iatul alintat, fără milă, îi arătaseră o aspră şi fermă dezaprobare, silin­­du-l să înţeleagă că şcoala nu e, nu poate fi o joacă. Nimeni — ce bine! — nici fră­ţiorii, şcolari silitori, nici chiar bu­nicii nu-i ţinuseră partea. Fiindcă toţi il iubeau cu dragoste adevărată. N. PROSAN

Next