Drum Nou, octombrie 1965 (Anul 22, nr. 6454-6480)
1965-10-14 / nr. 6465
PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNITI-VAt umnou Sr#' ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL BRASOV AL RC.R. SI Al SFATULUI POPULAR REGIONAL Anul XXII, nr. 6465 Joi, 14 octombrie 1965 4 pagini, 25 bani Pot fi date invitaţiile pentru consfătuirea de producţie? După terminarea trimestrului, în întreprinderi au loc consfătuirile de producţie, în cadrul cărora evidenţiaţi în întrecerea socialistă, ingineri şi tehnicieni, activişti sindicali, analizează cele mai importante probleme ridicate de îndeplinirea indicatorilor de plan şi a angajamentelor luate în întrecerea socialistă. Prin participarea largă a muncitorilor, inginerilor şi tehnicienilor la organizarea şi conducerea producţiei, la elaborarea planurilor de măsuri, consfătuirile de producţie constituie o formă a muncii colective — principiu obligatoriu în toate domeniile construcţiei socialiste. Dezbătînd principalele probleme ale producţiei, cauzele care au provocat greutăţi în realizarea unor indicatori de plan, consfătuirile de producţie stimulează interesul colectivului de a propune noi măsuri, menite să asigure desfăşurarea ritmică a producţiei, îmbunătăţirea calităţii produselor, reducerea preţului de cost şi îmbunătăţirea organizării întrecerii socialiste. Ele sunt rodul energiei creatoare, al exigenţei şi experienţei întregului colectiv. Pentru a vedea cum se pregătesc consfătuirile de producţie — eveniment deosebit de important în viaţa întreprinderilor — am vizitat Fabrica de cauciuc din Braşov. Mai întîi am vrut să aflăm cine întocmeşte materialul care va fi prezentat în faţa participanţilor la consfătuire, ce probleme vor fi analizate în mod deosebit. La comitetul sindicatului, tov. preşedinte Mihai Drăgan, ne arăta că — aşa cum s-a prevăzut în planul de muncă — pentru întocmirea referatului comitetului sindicatului s-a format un colectiv din şase tovarăşi. Rămînem însă surprinşi de faptul că în planul de muncă amintit nu s-a prevăzut concret ce probleme se vor dezbate în consfătuirea de producţie, ceea ce face ca tematica referatului să fie generală, cuprinzînd de toate, neţinînd seama de cele mai arzătoare probleme ridicate de procesul de producţie. Pe ultimele două luni, întreprinderea nu a realizat unul din indicatorii de bază ai planului — sarcina de reducere a preţului de cost. Această problemă trebuie să polarizeze în primul rând atenţia participanţilor la consfătuire. Pentru aceasta, era necesar să fie formate colective din cei mai buni muncitori evidenţiaţi în întrecerea socialistă, maiştri şi ingineri — membrii colectivelor de descoperire a rezervelor interne — care să studieze în fiecare secţie posibilităţile existente pentru mai buna folosire a materiei prime, materialelor, energiei, pentru reducerea cheltuielilor neeconomicoase și să se stabilească unele propuneri pentru recuperarea rămînerilor în urmă. Din păcate acest lucru este lăsat la voia întîmplării. De-abia la data cînd am fost în întreprindere, preşedintele comitetului sindicatului a aflat că nici pe luna septembrie preţul de cost nu va fi realizat. La analiza cauzelor care au dus la efectuarea unor cheltuieli suplimentare, nu au fost antrenaţi toţi muncitorii, inginerii şi tehnicienii care pînă în prezent au participat la adunările de grupe sindicale. In nici una din adunările de grupă sindicală, ţinute la începutul acestei luni, nu s-a vorbit despre nerealizarea preţului de cost în luna august. Am consultat rapoartele maiştrilor şi referatele organizatorilor de grupă , majoritatea sunt întocmite la general, nu prezintă nimic concret în legătură cu acest important indicator nerealizat. Deoarece cele mai multe dintre adunările lunare se pregătesc în pripă, se citesc cîteva cifre de către maiștri privind îndeplinirea planului pe luna care a trecut, se prezintă sarcinile pe luna viitoare iar organizatorii de grupă prezintă evidenţiaţii în întrecerea socia- (Continuare în pag. a 3-a) TH. MICLEA Pe şantierul uzinei „Rulmentul“ din Braşov. Foto : GH. BANUŢĂ Graficul de execuţie obligă Executarea la termenele prevăzute a lucrărilor de investiţii industriale, constituie un obiectiv principal al întrecerii socialiste care se desfăşoară cu însufleţire intre constructorii Grupului de şantiere nr. 1 Mediaş. La diferite puncte de lucru, aflate în mai multe întreprinderi medieşene, aceştia depun eforturi susţinute spre a termina, conform graficelor de execuţie, investiţiile atacate. LA UZINA „EMAILUL ROŞU“, sunt în stadiu final lucrările de modernizare şi sporire a capacităţii secţiei de prelucrat metal. Investiţia va fi predată beneficiarului cu trei luni mai repede decît prevede planul. Ca urmare a modernizării acestei secţii, producţia de vase emailate a întreprinderii va spori cu 35 la sută. Trebuie menţionat că organizarea judicioasă a şantierului, a permis desfăşurarea producţiei în secţia metil, care a continuat să-şi realizeze ritmic sarcinile de plan. IN INCINTA FABRICII „VITROMETAN“ se desfăşoară cu intensitate lucrările pe care constructorii le execută la secţia prelucrat şi finisat. Aici are loc lărgirea halei în care se vor instala şi vor funcţiona în viitor cuptoarele de recoacere a sticlei. Lucrarea va fi predată beneficiarului în prima parte a anului viitor. PENTRU TEXTILIȘTII DE LA UZINA „TIRNAVA“ constructorii Grupului de şantiere nr. 1 Mediaş, au executat o seamă de obiective industriale care duc la îmbunătăţirea condiţiilor de lucru şi sporesc productivitatea muncii. Intre acestea amintim spaţiile năvădit, încleiat şi vopăitorie care au fost modernizate şi extinse. COTIDIENE Maria Vlady la Braşov Ieri după-amiază a sosit la Braşov cunoscuta actriţă franceză Marina Vlady care urmează să turneze în România cel de-al 41-lea film al său, coproducţia româno-franceză „Steaua fără nume", după piesa lui Mihail Sebastian. Filmul va fi regizat de Henri Colpi, care a mai realizat în ţara noastră filmul ,,Codin". Actriţa va apărea în rolul Monei şi va avea ca partener pe Claude Rich. O parte din secvenţele filmului vor fi filmate în împrejurimile Braşovului. Publicul cinefil, recunoscînd-o la sosire pe talentata actriţă, i-a făcut o spontană şi călduroasă primire. Ieri la magazinul de confecţii „Braşovul". Numeroase sînt ocaziile cînd cumpărătorii ar dori un obiect care să prezinte un caracter mai aparte, mai original, de un gust desăvîrşit : nevoia de a crea în locuinţă un colţ intim printr-un obiect decorativ, dorinţa de a oferi unei persoane dragi un cadou, necesitatea unui accesoriu de bun gust pentru îmbrăcăminte, etc. In asemenea cazuri ne adresăm, fireşte, Galeriei de artă a Fondului Plastic, unde frumosul se află, cum s-ar zice, la el acasă, în principiu aici se pot găsi obiecte de artă decorativă şi aplicată de o calitate superioară, în exemplare limitate ca număr, creaţii ale unor artişti specializaţi. Să vedem cum se prezintă Galeria de artă din Braşov, plasată în plin centru al oraşului. Exponatele de artă aplicată se găsesc aproape toate în vitrină, puse acolo amestecat, „la vedere“, fără un criteriu artistic. Piesele valoroase se pierd adesea în mulţimea obiectelor de un gust incert, care nu şi-ar afla locul nici în vitrina unui magazin obişnuit. De pildă, actualmente, cîteva vase metalice de perete, nişte reuşite farfurii de ceramică şi servicii de cafea sunt umbrite de nişte bibelouri lipsite de gust, înfăţişînd un pisoi albastru cu bot galben, un elefant vînăt cu o trompă hidoasă etc. Alături se află agăţate nişte fulare bărbăteşti destul de banale dar la un preţ. . . piperat şi cîteva baticuri de-a dreptul urîte. De pildă, baticul cu motive orientale negre pe fond alb nu-şi justifică preţul de 92 de lei, după cum nici cel de 80 de lei, în culori leşinate, nu încîntă ochiul. Şi cu asta, inventarul s-a cam terminat ; sortimentul de exponate e sărac, astfel că cel ce doreşte să cumpere un obiect util şi deosebit de frumos, e pus la grea încercare. Am stat de vorbă cu tovarăşul Alex. Petrescu, şeful filialei Galeriei de artă, solicitîndu-i părerea. Am aflat că cele mai reuşite exponate din vitrină sunt omologate în altă parte, vin din alte regiuni . „Trăim din ceea ce primim de la Cluj, Tg. Mureş, Bucureşti şi Oradea", ne spunea interlocutorul nostru, continuînd : „La Braşov în momentul actual contăm doar pe trei artişti — decoratori : pictoriţele Goosch Adela şi Maria Dimitrescu şi Teodor Popescu, specializat în lucrări de sticlă". CUM SE PREZINTĂ FRUMOSUL LA EL ACASĂ Se mai primesc uneori şi lucrări ale unor colaboratori ocazionali, dar în general se resimte lipsa unei preocupări mai largi la Braşov pentru arta decorativă şi aplicată. Dar să ne întoarcem la Galeria de artă şi să vedem ce ar putea ea face pentru ridicarea nivelului activităţii sale pe tărâm artistic. Credem că ar fi binevenită întărirea exigenţei comisiei de omologare, condusă de pictorul Friedrich Bömches, pentru ca obiectele lipsite de calităţi estetice să nu-şi găsească locul în vitrina magazinului care activează sub egida Fondului Plastic şi nici să nu fie acceptate unele obiecte care sunt trimise din alte regiuni fiindcă nu şi-au găsit debuşeu local. Pentru popularizarea artei aplicate şi a unor creatori talentaţi e bună ideea de a se organiza o expoziţie cu obiecte de ceramică realizate de artistul Keleti din Tg. Mureş. Ar fi bine să fie invitaţi şi alţi artişti pentru a expune din lucrările lor şi a trezi interesul pentru arta aplicată. Că sînt creatori care ar putea fi atraşi spre Galeria de artă, nu rămîne îndoială ; ne amintim că în vară, la expoziţia de artă plastică a elevilor Şcolii populare de artă, am remarcat numeroase nume şi reuşite lucrări de artă decorativă, ale căror creatori ar trebui antrenaţi într-o muncă sistematică. Din înseşi relatările tovarăşului Petrescu mai aflăm că un absolvent al secţiei de arte plastice a Institutului pedagogic din Bucureşti, specializat în ceramică şi prelucrarea metalului, se află actualmente în localitate şi ar dori să colaboreze dar... nu are condiţii de lucru. Probabil mai sunt şi alţii în aceeaşi situaţie. Toţi aceşti creatori ar trebui antrenaţi, sprijiniţi în privinţa uneltelor de lucru. Ba chiar mai mult , dintr-o preocupare a comisiei de omologare a obiectelor de artă decorativă şi aplicată, problema artei decorative ar trebui să înceapă să intereseze însăşi Filiala Braşov a Uniunii artiştilor plastici. VAL. COLIBAN Noutăţi de toamnă Toamna îşi reclamă cu pregnanţă drepturile. Necesitatea unei îmbrăcăminţi călduroase se face din ce în ce mai simţită. Venind în întîmpinarea ei, O.C.L. Textile-încălţăminte a organizat la sfîrşitul săptămînii trecute, în cadrul magazinului de confecţii „Braşovul", prezentarea noilor modele de îmbrăcăminte pentru femei, bărbaţi şi copii, oferite de întreprinderile din ţară pentru sezonul rece. Peste 80 modele de confecţii şi tricotaje au fost prezentate pe manechine vii la parada modei. Magazinele Braşovului vor oferi în acest sezon un bogat sortiment de pardesie şi paltoane, blănuri de vizon şi karakul, cojocele pentru excursii într-o gamă variată de culori, blăniţe şi paltonaşe din imitaţie de blană pentru copii. In vederea sărbătorilor de iarnă, confecţiile s-au completat cu noi modele de rochiţe de seară din mătase chinezească lamelată, deux-procesuri din stofe în culori închise pentru ocazii, iar pentru copii costumaşe din felon căptuşite cu mătase. Mult apreciate sunt confecţiile pentru bărbaţi, din mohair. Ele sunt moderne, practice şi deosebit de aspectuoase. Livrările continuă. Zilele ce urmează vor oferi cumpărătorilor surprize plăcute. A. C. Aparate tele-spiker In vederea îmbunătăţirii continue a transportului în comun, conducerea LT. Braşov a luat măsuri pentru introducerea la capetele de linii a unor aparate tele-spiker. Cu ajutorul acestor aparate se stabileşte o legătură directă şi rapidă între serviciul de exploatare al întreprinderii şi dispecerii aflaţi la capetele de linii, asigurîndu-se astfel o dirijare corespunzătoare cu cerinţele a parcului de autobuze şi ■ troleibuze. Pînă în prezent au fost instalate 5 aparate telespiker, urmînd ca numărul lor să crească. RITM INTENS LUCRĂRILOR AGRICOLE DE TOAMNĂ Nici o tărăgănare la recoltatul sfeclei de zahăr Pînă la data de 12 octombrie, cooperativele agricole din regiune au recoltat sfecla de zahăr de pe 6.078 hectare din cele 14.145 hectare planificate, în raioanele unde forţele şi mijloacele existente au fost mobilizate şi folosite din plin, s-au obţinut rezultate bune, în raionul Mediaş, de exemplu, recoltatul sfeclei de zahăr se apropie de sfîrşit. Din cele 1.454 hectare cultivate, au fost recoltate 1.272 hectare. Rezultate asemănătoare s-au obţinut şi în raioanele Sighişoara şi Sibiu. în aceste raioane, dacă vor fi mobilizaţi un număr mai mare de cooperatori şi se va lucra cu intensitate în întreaga zi-lumină, utilizîndu-se la întreaga lor capacitate dislocatoarele de la S.M.T., recoltatul sfeclei de zahăr poate fi terminat în următoarele 2—3 zile. Cu totul nesatisfăcător se desfăşoară recoltatul sfeclei de zahăr în raioanele Tg. Secuiesc, Sf. Gheorghe şi în cooperativele agricole aparţinătoare oraşului Braşov. Pînă la data de 12 octombrie în raionul Tg. Secuiesc din 2.093 hectare cultivate au fost recoltate abia 315 hectare. Este de neînţeles faptul că în ziua de 12 octombrie în întreg raionul s-au recoltat abia 5 hectare de sfeclă de zahăr! însămînţările sunt în acest raion pe terminate, aşa că forţele şi mijloacele pot fi mobilizate la recoltatul sfeclei de zahăr şi al cartofilor, în raionul Sf. Gheorghe, din 4.100 hectare cultivate cu sfeclă de zahăr au fost recoltate numai 935 hectare. In ziua de 12 octombrie s-au recoltat doar 54 hectare. Cooperativele agricole aparţinătoare oraşului Braşov au cultivat sfeclă de zahăr pe 1.131 hectare, din care au recoltat numai 187 hectare. în ziua de 12 octombrie şi aici s-au recoltat numai 37 hectare de sfeclă de zahăr— De ce se desfăşoară cu atîta încetineală recoltatul sfeclei de zahăr ? — l-am întrebat pe inginerul Nicolae Ivănescu, vicepreşedintele Consiliului agricol orăşenesc Braşov. „ Am rămas în urmă cu recoltatul sfeclei de zahăr, dar ţineţi cont că toate forţele le-am mobilizat la recoltatul cartofilor unde din 1.681 hectare cultivate am recoltat peste 1.500 hectare. în următoarele 2—3 zile vom termina cu recoltatul cartofilor şi atunci toate forţele şi mijloacele vor fi îndreptate la recoltatul sfeclei de zahăr. E un fel de a te scuza, dar care nu mulţumeşte. Oare nu se puteau organiza în aşa fel forţele şi mijloacele existente incit recoltatul sfeclei să se desfăşoare în paralel cu cel al cartofilor ? în numeroase unităţi agricole din raioanele Tg. Secuiesc, Sf. Gheorghe şi oraşul Braşov, s-a terminat atît recoltatul cartofilor, cît şi însămîn-Mobilizaţi de organizaţia de partid, ţăranii cooperatori din comuna Sînpetru au muncit cu elan, reuşind să termine în întregime atît însămînţările de toamnă, cît şi recoltatul cartofilor. Paralel cu recoltatul, ei s-au îngrijit să livreze cartofii contractaţi cu statul. Nici nu au terminat bine recoltatul cartofilor şi în situaţia întocmită de C.L.F. Braşov au apărut următoarele cifre : din 450 tone de cartofi contractaţi, cooperativa agricolă din Sînpetru a livrat 450 tone, adică sută la sută. Preocupare pentru livrarea la timp şi în întregime a cartofilor contractaţi se manifestă în majoritatea unităţilor. Acolo unde au fost luate măsuri tehnico-organizatorice, mobilizîndu-se forţe şi mijloace suficiente pentru recoltatul, sortatul şi transportul cartofilor, s-au obţinut ţările. Ca atare, în primul rînd aici trebuie intensificat ritmul recoltării sfeclei de zahăr. Trebuie ţinut seama că pe timp frumos recoltatul sfeclei de zahăr se face mult mai uşor decît în zile cu ploaie. Acest lucru este un motiv în plus pentru impulsionarea recoltării. Frunzele şi coletele de sfeclă de zahăr constituie un furaj preţios pentru animalele cooperativelor agricole. De aceea, trebuie luate măsuri ca toate frunzele şi coletele să fie însilozate în bune condiţii. Recoltatul sfeclei de zahăr trebuie terminat intr-un timp cit mai scurt. Forţe şi mijloace sunt suficiente pentru această lucrare. Trebuie însă mai multă preocupare. I. făgaraşanu rezultate bune. Aşa este cazul la cooperativele agricole din Cristian, Rîşnov, Codlea şi altele aparţinătoare de oraşul Braşov. Pînă la data de 12 octombrie cooperativa agricolă din Rîşnov a livrat 420 tone cartofi din cele 450 tone contractate, cooperativa agricolă din Cristian 601 tone din 700 contractate, cea din Codlea 630 tone din 800 tone contractate, urmărindu-se ca în următoarele 2—3 zile să se îndeplinească în întregime obligaţiile contractuale. Trebuie menţionat că atît la Cristian, Sînpetru, Rîşnov, Codlea, Ghimbav, cit şi în alte cooperative agricole s-a acordat multă grijă depozitării în silozuri sau în pivniţe a cartofilor de sămînţă necesari plantărilor primăvara anului viitor. Au livrat in întregime cantităţile de cartofi contractaţi Pe cînd şi cele din situaţia întocmită de Consiliul agricol regional, rezultă că pînă la data de 12 octombrie, gospodăriile agricole de stat din regiune au însămînţat 18.465 ha. faţă de 18.349 ha. planificate, realizind planul de însămînţări la culturile de toamnă în proporţie de 100,60 la sută. La aceeaşi dată însă, planul pe însămînţări la grîu-seară era realizat numai în proporţie de 98,8 120 hectare ? la sută. E drept că n-au mai rămas de însămînţat cu grîu decît 120 ha., adică cîte 5—10 ha. pe ici pe colo. Insă şi aceste hectare trebuie însămînţate cît mai grabnic. Conducerile gospodăriilor agricole de stat din Rîşnov, Holitorod şi altele trebuie să ia măsuri să se termine urgent semănatul griului. Recoltatul sfeclei de zahăr la Staţia gricolă experimentală Braşov. Citiţi în pagina a 2-a TRIBUNA ECONOMISTULUI Observaţiile meteorologice efectuate de Doina Mariş şi Maria Hâncăş la secţia Crăciunelul de Jos a I.C.H.V. Blaj, dau posibilitatea luării de măsuri împotriva calamităţilor naturale şi pentru combaterea dăunătorilor la plante. PRIMUL SEMNAL Niciodată parcă nu întimpinasem în acea casă o atmosferă atît de încordată. Tatăl mânca posomorit, sever, mama lucra ceva de mină cu o energie, cu o iuţeală nefirească şi din cînd in cînd ofta. Copiii mâncau şi ei pe tăcute şi, la o privire mai atentă, am descoperit că cel mic avea ochii roşii de plîns şi s-ar fi lipsit bucuros de bucate, dacă n-ar fi ţinut să nu tulbure şi mai mult apele. Asta nu înseamnă că părinţii, politicoşi, nu au găsit subiect de conversaţie : treburi de la serviciu, noutăţi din cărţi, ziare şi reviste, despre vreme. Dar gîndurile lor , cele mai profunde erau aiurea şi nu le era la indemină să le dezvăluie. I ’ La plecare, profind de neatenţia părinţilor, l-am chemat pe Tudorei de o parte. — Ce e la voi,ce s-a întîmplat ? 11 nimerisem, după ochii roşii, pe vinovat. — Ştii, la şcoală ... dar tu n-ai să mă cerți. — Cum, abia ai început... Dar, povesteşte-mi ! Puştiul, socoti mai nimerit să-mi arate carnetul de note. Am citit : „Este foarte neastâmpărat, vorbeşte şi râde in timpul lecţiei“. Tudorel mă priveşte şi ochii lui mă imploră să spun : „dar asta nu-i nimic, de ce te-or fi certat pentru fleacuri . — E foarte greu, am rostit, ocolind rugămintea. Ai început rău şi te-ai făcut de ruşine. în loc să fii atent in clasă, să înţelegi totul, tu îţi găseşti de rîs şi de vorbă şi îi împiedici şi pe alţi copii să fie atenţi. Încă o lovitură. Băiatul începu să plingă. — Trebuie să te îndrepţi — l-am îndemnat, mîngîindu-l uşor. — Nu mai fac, o să fiu cuminte, o să învăţ. Dar mai încearcă o dată marea cu degetul: — Să nu mai vină mâine mămica la şcoală, roag-o tu! — E mai bine să vorbească cu tovarăşa învăţătoare, acum, la început. Trecusem definitiv de partea melor care nu voiau să-l înţeleagă, să-l cruţe pe Tudorel, şcolar dintr-a-ntîia, un copil încă destul de sîrguincios, cu temele făcute cu răbdare şi îneîntare, dar căruia i se făcuse prima mustrare. Şcoala dăduse primul semnal, ceruse sprijinul părinţilor care nu rămaseră impasibili. 11 certaseră pe băiatul alintat, fără milă, îi arătaseră o aspră şi fermă dezaprobare, silindu-l să înţeleagă că şcoala nu e, nu poate fi o joacă. Nimeni — ce bine! — nici frăţiorii, şcolari silitori, nici chiar bunicii nu-i ţinuseră partea. Fiindcă toţi il iubeau cu dragoste adevărată. N. PROSAN