Drum Nou, iunie 1966 (Anul 23, nr. 6660-6685)

1966-06-10 / nr. 6668

PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE ITNITI-VA ! uni nou ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL BRAȘOV Al PC.R. SI Al STATUL­UI POPULAR REGIONAL "Anul XXIII, nr. 6668 Vineri, 10 iunie 1966 4 pagini 25 bani Respectîndu-se întocmai parametrii din planul de operaţii, un nou lot de produse rectificate îşi poate con­tinua drumul pe fluxul de prelu­crare. In fotografie : Controlorul tehnic de calitate Cornelia Marcu notează observaţiile pe fişa maşinii mînuite de Paraschiva Tcaciuc de la uzina „Rulmentul“ din Braşov conform prevederilor controlului statistic al calităţii. Foto: N. CIRSTEA Controlul statistic în anticamera calităţii Raid-anchetă Zilele trecute am întreprins un raid-anchetă în mai multe uzine con­structoare de maşini din oraşul Bra­şov, pe urmele unei vechi cunoştinţe şi anume : controlul statistic al ca­lităţii. Aplicarea acestuia a fost ini­ţiată cu mai mulţi ani în urmă la uzina „Steagul Roşu“ şi concomitent la uzina „Rulmentul“, Fabrica de şuruburi şi apoi, prin 1964, la uzina „Tractorul“ şi Fabrica de scule din Rîşnov. De a­­tunci, extinderea controlului sta­tistic a fost spri­jinită îndeaproa­pe de Oficiul de control al calită­ţii producţiei din cadrul M.I.C.M. şi prin apariţia a numeroase lu­crări de speciali­tate. Cadre de specialitate ale Academiei au fă­cut studii şi ex­perimentări pri­vind aplicabili­tatea acestei metode alocuri şi acum se dă graficele cu săgeţile descres­­cînde ale rebuturilor, fişele calităţii pieselor strunjite în urma reglajelor efectuate după principiul acestei me­tode sau diagramele mediei şi am­plitudinii pe care se consemna res­pectarea întocmai a toleranţelor. Mergînd pe urmele acestei vechi cunoştinţe, ne-am oprit la Fabrica de scule din Rîşnov. Intrînd în hala principală de fabricaţie, remarcăm o schimbare esenţială : au dispărut punctele fixe de control, unde pînă nu de mult controlorii calităţii îşi petreceau cele 480 de minute printre baricadele de lăzi cu piesele ce-şi aşteptau rîndul la verificare. Pe tî­­nărul controlor CONSTANTIN PROCA l-am întîlnit lîngă mașini : — De etnii se aplică controlul sta­tistic al calității am părăsit „fotoliul“ nostru fi executăm din oră în oră un control preventiv fi activ la mașini. Din acest tabel rezultă cît se poa­te de evident că aplicarea controlu­lui statistic al calităţii a condus la reducerea simţitoare a rebutului, tendinţă care în anumite perioade, datorită ritmicităţii necorespunzătoa­re a producţiei, este totuşi diminu­ cu calibrele limitative la un număr de produse determinat ştiinţific. Dacă se constată abateri de la parametrii sta­biliţi in planurile de operaţii, consem­năm acestea în fişa de control ce în­soţeşte fiecare lot de piese. In cazul dereglării maşinii oprim fabricaţia pînă se pun treburile la punct. — Am dori să vedem un astfel de exemplu. — Veniţi să vedeţi fişa strungaru­lui Stelian Mo­­zer. Azi diminea­ţă, după prima oră, am constatat că cele cîteva piese verificate prezentau abateri dimensionale. Am oprit întregul lot de produse şi du­pă ce s-au exe­cutat remanierile necesare, am per­mis continuarea fabricaţiei. Prin aceste controale preventive sînt preîntîmpinate rebutările intr-o fază înaintată de prelucrare. — Aş mai adăuga — a intervenit în discuţia noastră maistrul principal al sectorului, IOAN BORDEA — că noua metodă de control a fost în­­tîmpinată de revizuirea şi perfecţio­narea întregului flux de fabricaţie şi ea a contribuit mult la reducerea ci­clului de fabricaţie prin înlăturarea staţionărilor la masa de control. E­­ficacitatea ei este atestată şi de fap­tul că dacă anul trecut prin depăşirea procentajului de rebut secţia noastră a înregistrat o pierdere de circa 80.000 Iei, bilanţul primului trimestru al anu­lui curent s-a încheiat cu o economie de 13.000 lei. La sediul serviciului C.T.C., cu sprijinul inginerului VALERIU ZEŢU, am întocmit şi un tabel cu e­­voluţia ponderii rebuturilor faţă de cifrele admise (în perioada aprilie 1965—aprilie 1966). ată. La acest „record“ colectiv am putea adăuga şi alte trei „recorduri“ individuale : valoarea rebuturilor Z. FORT (Continuar­e în pag. a 3-a) ORGANIZAREA ŞTIINŢIFICĂ moderne. Pe mai păstrea­ A PRODUCŢIEI Pentru o recoltă bogată in 1966 GRĂBIŢI PRĂŞITUL CARTOFILOR ! In cooperativele agricole de producţie din regiunea noastră prima praşilă la culturile de car­tofi se apropie de sfîrşit. Fruntaşe pe regiune în executarea lucrări­lor de întreţinere a cartofului se situează pînă în prezent coopera­tivele agricole din raza oraşului Braşov, care, folosind fiecare zi şi oră bune de lucru, extinzînd în­treţinerea cu mijloace mecanice, au terminat prima praşilă de cî­teva zile. într-un stadiu avansat se află şi cooperativele agricole din raioanele Sibiu, Mediaş, Sighi­şoara şi Sf. Gheorghe, unde există posibilităţi ca această lucrare să se termine în 2—3 zile. Stadiul ac­tual al efectuării praşilei a I-a la cartofi este însă nesatisfăcător în raioanele Rupea, Făgăraş, Agnita şi Tg. Secuiesc. în unităţile agri­cole din aceste raioane vor trebui luate măsuri eficiente de impul­sionare a lucrărilor de întreţinere, încît buruienile să nu fie lă­sate să dijmuiască recolta. O re­marcă pentru ritmul intens în care se desfăşoară praşila I-a la car­tofi în ultimele zile în raionul Făgăraş. Viteza medie zilnică va trebui intensificată şi în celelalte raioane rămase în urmă. Pînă la data de 8 iunie, praşila a II-a la cartofi a fost efectuată în cooperativele agri­cole din regiune pe aproape 8000 ha., din totalul de 35.495 ha. cul­tivate. Cele mai mari suprafeţe au fost prăşite în raioanele Sf. Gheor­ghe (2707 ha.), Tg. Secuiesc (2275 ha.), Sibiu (880 ha.), oraş Braşov (1050 ha.). în celelalte raioane, în­deosebi în Făgăraş, Rupea, Sighi­şoara şi Agnita, această lucrare se desfăşoară cu multă încetineală. Timpul favorabil din aceste zile va trebui folosit la maximum la terminarea primei praşile la car­tofi şi intensificarea celei de-a doua praşile. Uniunile raionale ale cooperativelor agricole, consi­liile de conducere din toate uni­tăţile agricole, au datoria de a lua toate măsurile pentru efectua­rea lucrărilor de întreţinere a cul­turilor de cartofi în timpul optim şi de bună calitate. Situaţia primei praşile la cartofi, la data de 8 iunie Total pe regiune : 85,2 la sută Vedere parţială a Combinatului chimic Victoria­ Braşov Sibiu Mediaş Sighişoara Sf. Gheorghe Tg. Secuiesc Agnita Făgăraş Rupea 100.0 97.8 90.5 87.8 87.6 82.3 81.1 79.7 70.4 la sută la sută la sută la sută la sută la sută la sută la sută la sută Raionul Mediaş Stropirile în vii In raionul Mediaş se desfă­şoară în prezent, pe lîngă celelalte lucrări de sezon, şi stropirile în vii. In majoritatea unităţilor agricole — sectorul cooperatist dispune de 1.201 ha. vii pe rod şi 372 ha. vii tinere — primul stropit s-a executat la timpul indicat şi pe toate suprafe­ţele cu vie. Merită evidenţieri pen­tru preocuparea manifestată în a­­ceastă privinţă ţăranii cooperatori din Şeica Mică, care au terminat stropitul I şi l-au efectuat şi pe al II-lea pe aproape 50 la sută din su­prafaţa, ceî din Aţei, Biertaiî, Cra­­ciunelul de Jos, Moşna, Şoroştin şi din alte unităţi. In alte cooperative agricole însă se manifestă o minimalizare a exe­cutării la timp a stropirilor în vii, ceea ce poate aduce prejudicii re­coltei din acest an în viticultură. In cooperativele agricole de produc­ţie din Buia, Mănărade, Tăuni, Va­lea Lungă şi altele, primul stropit s-a făcut pe suprafeţe mici, iar al II-lea nici nu s-a început. In zilele ce urmează va trebui ca unităţile rămase în urmă să-şi împartă în aşa fel forţele încît această lucrare să nu mai sufere întîrziere. Să nu fie scăpate din vedere nici regulile de protecție a muncii, instruirea te­meinică a celor care efectuează a­­semenea lucrări. la recoltatul căpşunilor şi al cireşelor In această perioadă la gospo­dăria agricolă de stat Şura Mică, raionul Sibiu, se recoltează căp­şunile. De pe cele 13 ha, culti­vate cu căpşuni, de un soi nou, s-a obţinut o recoltă de 80 to­ne. Tot în aceste zile, la gospo­dăria agricolă de stat din Cisnă­­die a început recoltatul cireşe­lor. Ca rezultat al aplicării regu­lilor agrotehnice în livadă, al combaterii la timp a dăunători­lor, producţia medie pe pom este de 20 kg. cireşe. Gospo­dăria agricolă de stat din Cis­­nădie livrează în acest an pieţe­lor aproximativ 30.000 kg. de cireşe. Consfătuire pe ţară pe tema calităţii produselor La întreprinderea „Flamura Roşie“ din Sibiu au început ieri lucrările unei consfătuiri pe ţa­ră, organizată de Ministerul In­dustriei Uşoare, pe tema îm­bunătăţirii calităţii produselor în întreprinderile producătoare de utilaje şi piese de schimb pentru industria uşoară precum şi a articolelor casnice. La consfă­tuire participă reprezentanţi ai Ministerului Industriei Uşoare şi ai unor instituţii de cercetări şi proiectări, directori şi şefi de servicii ai controlului tehnic de calitate din toate întreprin­derile ramurii. In cursul zilei de ieri s-au prezentat 7 referate. Lucrările consfătuirii continuă. INTERVIUL NOSTRU Construcţiile şcolare o problemă la ordinea zilei în vreme ce elevii şcolilor de cultură generală şi cadrele didactice aşteaptă cu o justificată nerăbdare binemeritatele zile de odihnă ale vacanţei mari, în regiunea noastră se fac de pe acum pregătiri pentru întîmpinarea anului şcolar 1966—1967. în ce se concretizează acestea ? în primul rînd, în lărgirea şi consolidarea bazei materiale a învăţămîntului elementar şi mediu, fapt care aduce în mod firesc după sine îmbunătăţirea simţitoare a condiţiilor de studiu. Afirmaţia trebuie, desigur, argumentată : la această oră, în regiunea Braşov fiinţează 20 de şantiere pe care constructorii înalţă noi edificii şcolare. Care este ritmul muncii ? Vor fi obiectivele gata la termenele stabilite ? Spre a primi răspuns la aceste întrebări, ne-am adresat tovarăşei ELEO­NORA NILCA, vicepreşedinte al comitetului executiv al sfatului popu­lar regional. Tema interviului: stad­iul actual al construcţiilor şcolare. — Ar fi interesant de ştiut cite asemenea obiective există şi ce fonduri au fost alocate în 1966 pentru executarea lor? — Se poate spune că nu-i raion în care să nu se afle 3-4 asemenea şantiere de construcţii şcolare. La 15 august, spre exemplu, constructorii au obli­gaţia de a preda „la cheie“ 103 săli de clasă noi, termen care trebuie cu orice preţ respectat. Insist asupra a­­cestei probleme deoarece orice întîr­ziere, cît de neînsemnată, ar avea ur­mări nedorite în buna organizare a procesului de învăţămînt progra­mat a începe în septembrie. Abordînd întrebarea care se referă la mijloacele băneşti afectate con­strucţiilor şcolare, subliniez un as­pect deosebit de semnificativ şi a­­nume acela, că şi în 1966, acestea sunt substanţiale. Aproape 7 milioane lei, proveniţi din fondul central al statului sunt investiţi pentru con­struirea unor şcoli noi, moderne, încăpătoare, dotate cu mobilier a­­decvat, aparate pentru laboratoare etc. Spre exemplu, la Braşov, în cartierul „Steagul Roşu“, se ridică o astfel de şcoală cu 16 săli de clasă, la Sibiu, una cu 8 săli de clasă etc. O mare parte a construcţiilor şcolare, mai cu seamă cele din me­diul sătesc, se realizează prin con­tribuţia voluntară bănească a cetă­ţenilor, şi cu creditele rambursabile acordate pe un termen mai lung, de stat. Din aceste resurse financiare vor trebui terminate pînă la mijlo­cul lunii august, 71 săli de clasă. Cînd afirm „săli de clasă“ am, de­sigur, în vedere, în primul rînd, şcolile noi care sunt în curs de exe­cuţie în mai multe comune : Lisa, Sîmbăta de Sus, (raionul Făgăraş), Belin, Ilieni (raionul Sf. Gheorghe), Ocna Sibiului, Sebeşul de Jos (ra­ionul Sibiu), Apaţa (raionul Rupea), Saschiz (raionul Sighişoara) şi altele. Capacitatea lor alternează între 5— 8 clase. In afara noilor construcţii­­ de şcoli, altele urmează a-şi extinde spaţiul prin adăugarea a două-trei sau chiar mai multe clase. Spaţiile care vor fi obţinute astfel, vor con­duce într-o mai mare măsură la desfăşurarea procesului de învăţă­­m­ânt în timpul dimineţii, ştiut fiind că acesta are loc încă în mai multe comune şi după-amiază, încă un fapt semnificativ : în anul şcolar 1966— 197, aproximativ 4.000 de elevi vor trece să înveţe în noile clase ce se construiesc în prezent. — Aţi subliniat, între altele, că obiectivele şcolare trebuie predate beneficiarilor, la 15 august, îşi vor respecta con­structorii obligaţiile sau există temeri în această direcţie ! Există o hotărîre a organelor su­perioare de stat care subliniază clar : construcţiile şcolare trebuie terminate în cele mai bune condi- Interviu realizat de : I. GAJDO (Continuare în pag. a 3-a) Au mai rămas cîteva zile pînă la examenul de maturitate. Fotografia noastră prezintă un grup de elevi din clasa a XI-a de la liceul ,U­"' rea“ din Braşov, la o oră de sutltaţie. Trei diamante Intr-o pauză, la o şedinţă de instruire de la Comitetul raional U.T.C. Sighişoara, tovarăşul Petru Eftimie, primul secretar, mă stri­gă, şi-mi zise : — Hai să vă povestesc ceva ! Ne-am retras mai deoparte după care tovarăşul Eftimie mi-a istorisit următoarea întîmplare : ... Am fost zilele trecute în co­muna Hoghilag. Tocmai termina­sem treburile în legătură cu orga­nizarea unei duminici cultural­­sportive. Mă pregăteam să plec, cînd, deodată, aud în partea cea­laltă a satului zarvă mare. încet, încet, aerul începe să se umple de mirosul unui fum înecăcios. M-an» îndreptat spre partea a­­ceea a satului. N-am mers prea mult şi am văzut flăcări ieşind p­­rin acoperişul unor case. Am m­­ergat într-un suflet pînă acolo. Ce se , întîmplase ? Sătenii erau plecaţi în cîmp. Cîţiva copii, foarte mici, jucîndu-se, au dat foc la nişte paie. De aici focul s-a în­tins şi s-au aprins două case. TOADER GRADINARU şi MARTON FULÖP sînt tractorişti la S.M.T. Mi se pare că nici nu sînt din această comună. Ei erau în cîmp. Cînd au zărit flăcările, au lăsat tractoarele pentru o cli­pă şi au alergat într-un suflet pî­nă la locul cu pricina. Pe drum li s-a alăturat încă un tînăr — PETRE CERCEA. Au ajuns lîngă foc şi, chibzuind, unul dintre ei a spus: — Trebuie izolate casele din jur ! S-au urcat pe acoperişuri. Au început lupta cu focul, tăindu-i drumul prin ruperea unor porţiuni din acoperişuri. Deşi flăcările se îndreptau spre ei, cei trei tineri n-au dat un pas înapoi. Curînd au venit şi alţi cetăţeni care le-au dat ajutor şi focul a fost repede stins. Cred că întîmplarea aceasta me­rită s-o cunoască şi alţi tineri din regiunea noastră, mai ales că doi dintre „eroi“ sînt utecişti. M-am gîndit că poate scrieţi ceva, iată de ce v-am istorisit-o.... Cîteva zile am amînat să aştern pe hîrtie întîmplarea pentru­ că nu găseam titlul cel mai potrivit. M-am gîndit de mai multe ori de cînd am aflat de această faptă, la curajul şi dăruirea celor trei ti­neri, la semnificaţia gestului lor. Cred că chipurile celor trei tineri trebuie privite în strălucirea lor a­­devărată : trei diamante — pro­dus al unor relaţii­­ noi, al unor convingeri morale şi ■ idealuri pe măsura climatului socialist în care ei cresc. L. CIUTACU FOILETOANE ÎN... CUPOANE de ATTILA SOCACIU Luam masuri, luam masuri Acum un an şi jumătate Sfatul popular orăşenesc Rîşnov a pus la dispoziţia O.L.F. Braşov un local pentru viitorul magazin din sectorul de sus al Rîşnovului. Bucureşi, cei de la O.L.F. Braşov s-au deplasat în strada I. L. Caragiale din Rîşnov şi, făcind cunoştinţă cu localul, au exclamat: — Luăm măsuri, luăm măsuri, pentru deschiderea magazinului. Şi s-au dus să ia măsuri. Pesemne însă măsuri nu s-au găsit, fiindcă nu s-au mai întors cu ele. La două luni sfatul popular a revenit cu un telefon. Cei de la O.L.F. iar au venit în Rîşnov şi iar au exclamat: — Luăm măsuri, luăm măsuri. După care s-au dus să caute măsuri. Cinci luni au tot căutat, dar de aflat tot n-au aflat. Peste un an sfatul popular şi-a reînnoit propunerea : — Ei, ce faceţi ? — Luăm măsuri, luăm măsuri ... Ce ţi-e şi cu măsurile astea! Stai­­ în birou la O.L.F., ba mai deschizi şi geamurile şi măsurile tot nu vin. Dacă măsurile ar fi ouă, le-ai pune sub o cloşcă şi le-ai înmulţi, să ai de rezervă. Dar aşa... In urmă cu cîteva luni ziarul nostru a publicat o caricatură despre isprava celor de la O.L.F. Braşov. Răspunsul a venit prompt: — Luăm măsuri, luăm măsuri... Zău, nu înţelegem, ce înţeleg tovarăşii de la O.L.F. cînd ros­tesc proverbialul „luăm măsuri“. Poate că în limbajul lor cele două cuvinte înseamnă baloane de săpun, panglici de Iozefini, apă de ploaie, arpagic de mai, foi de dafini sau roşii de bulion. In tot cazul măsuri pentru luatul măsurilor tot nu s-au luat. Şi acum mai comitem şi­ un cupon. Dacă C.L.F. Braşov ne va răspunde că „luăm măsuri, luăm măsuri", fără să ia măsuri, la anul, cu prilejul împlinirii a trei ani de cînd „se iau măsuri“, vom reveni cu o notă intitulată : „Au vrut să ia măsuri, dar nu-s în măsură“. Controversa istorică cu un portar Paznicul cetăţii­­de pe coama stîncii din Rîşnov e un om co­municativ, sociabil. Vizitatorii îi apreciază amabilitatea, iar unii îşi manifestă faţă de el mulţumirile prin scrisori trimise ziarului. De aceea ne simţim datori să descriem măcar o scenă din întîmplările zilnice care se consumă sus la cetate. — Poftiţi în cetate — rosteşte paznicul. — Cunoşti istoricul ei ? — Eu sunt paznic, nu-mi bat capul cu istoria cetăţii. — Atunci chemaţi ghidul. — Pe cine ? — Ghidul. (Continuare în pag. a 3-a)

Next