Drum Nou, iunie 1966 (Anul 23, nr. 6660-6685)
1966-06-10 / nr. 6668
PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE ITNITI-VA ! uni nou ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL BRAȘOV Al PC.R. SI Al STATULUI POPULAR REGIONAL "Anul XXIII, nr. 6668 Vineri, 10 iunie 1966 4 pagini 25 bani Respectîndu-se întocmai parametrii din planul de operaţii, un nou lot de produse rectificate îşi poate continua drumul pe fluxul de prelucrare. In fotografie : Controlorul tehnic de calitate Cornelia Marcu notează observaţiile pe fişa maşinii mînuite de Paraschiva Tcaciuc de la uzina „Rulmentul“ din Braşov conform prevederilor controlului statistic al calităţii. Foto: N. CIRSTEA Controlul statistic în anticamera calităţii Raid-anchetă Zilele trecute am întreprins un raid-anchetă în mai multe uzine constructoare de maşini din oraşul Braşov, pe urmele unei vechi cunoştinţe şi anume : controlul statistic al calităţii. Aplicarea acestuia a fost iniţiată cu mai mulţi ani în urmă la uzina „Steagul Roşu“ şi concomitent la uzina „Rulmentul“, Fabrica de şuruburi şi apoi, prin 1964, la uzina „Tractorul“ şi Fabrica de scule din Rîşnov. De atunci, extinderea controlului statistic a fost sprijinită îndeaproape de Oficiul de control al calităţii producţiei din cadrul M.I.C.M. şi prin apariţia a numeroase lucrări de specialitate. Cadre de specialitate ale Academiei au făcut studii şi experimentări privind aplicabilitatea acestei metode alocuri şi acum se dă graficele cu săgeţile descrescînde ale rebuturilor, fişele calităţii pieselor strunjite în urma reglajelor efectuate după principiul acestei metode sau diagramele mediei şi amplitudinii pe care se consemna respectarea întocmai a toleranţelor. Mergînd pe urmele acestei vechi cunoştinţe, ne-am oprit la Fabrica de scule din Rîşnov. Intrînd în hala principală de fabricaţie, remarcăm o schimbare esenţială : au dispărut punctele fixe de control, unde pînă nu de mult controlorii calităţii îşi petreceau cele 480 de minute printre baricadele de lăzi cu piesele ce-şi aşteptau rîndul la verificare. Pe tînărul controlor CONSTANTIN PROCA l-am întîlnit lîngă mașini : — De etnii se aplică controlul statistic al calității am părăsit „fotoliul“ nostru fi executăm din oră în oră un control preventiv fi activ la mașini. Din acest tabel rezultă cît se poate de evident că aplicarea controlului statistic al calităţii a condus la reducerea simţitoare a rebutului, tendinţă care în anumite perioade, datorită ritmicităţii necorespunzătoare a producţiei, este totuşi diminu cu calibrele limitative la un număr de produse determinat ştiinţific. Dacă se constată abateri de la parametrii stabiliţi in planurile de operaţii, consemnăm acestea în fişa de control ce însoţeşte fiecare lot de piese. In cazul dereglării maşinii oprim fabricaţia pînă se pun treburile la punct. — Am dori să vedem un astfel de exemplu. — Veniţi să vedeţi fişa strungarului Stelian Mozer. Azi dimineaţă, după prima oră, am constatat că cele cîteva piese verificate prezentau abateri dimensionale. Am oprit întregul lot de produse şi după ce s-au executat remanierile necesare, am permis continuarea fabricaţiei. Prin aceste controale preventive sînt preîntîmpinate rebutările intr-o fază înaintată de prelucrare. — Aş mai adăuga — a intervenit în discuţia noastră maistrul principal al sectorului, IOAN BORDEA — că noua metodă de control a fost întîmpinată de revizuirea şi perfecţionarea întregului flux de fabricaţie şi ea a contribuit mult la reducerea ciclului de fabricaţie prin înlăturarea staţionărilor la masa de control. Eficacitatea ei este atestată şi de faptul că dacă anul trecut prin depăşirea procentajului de rebut secţia noastră a înregistrat o pierdere de circa 80.000 Iei, bilanţul primului trimestru al anului curent s-a încheiat cu o economie de 13.000 lei. La sediul serviciului C.T.C., cu sprijinul inginerului VALERIU ZEŢU, am întocmit şi un tabel cu evoluţia ponderii rebuturilor faţă de cifrele admise (în perioada aprilie 1965—aprilie 1966). ată. La acest „record“ colectiv am putea adăuga şi alte trei „recorduri“ individuale : valoarea rebuturilor Z. FORT (Continuare în pag. a 3-a) ORGANIZAREA ŞTIINŢIFICĂ moderne. Pe mai păstrea A PRODUCŢIEI Pentru o recoltă bogată in 1966 GRĂBIŢI PRĂŞITUL CARTOFILOR ! In cooperativele agricole de producţie din regiunea noastră prima praşilă la culturile de cartofi se apropie de sfîrşit. Fruntaşe pe regiune în executarea lucrărilor de întreţinere a cartofului se situează pînă în prezent cooperativele agricole din raza oraşului Braşov, care, folosind fiecare zi şi oră bune de lucru, extinzînd întreţinerea cu mijloace mecanice, au terminat prima praşilă de cîteva zile. într-un stadiu avansat se află şi cooperativele agricole din raioanele Sibiu, Mediaş, Sighişoara şi Sf. Gheorghe, unde există posibilităţi ca această lucrare să se termine în 2—3 zile. Stadiul actual al efectuării praşilei a I-a la cartofi este însă nesatisfăcător în raioanele Rupea, Făgăraş, Agnita şi Tg. Secuiesc. în unităţile agricole din aceste raioane vor trebui luate măsuri eficiente de impulsionare a lucrărilor de întreţinere, încît buruienile să nu fie lăsate să dijmuiască recolta. O remarcă pentru ritmul intens în care se desfăşoară praşila I-a la cartofi în ultimele zile în raionul Făgăraş. Viteza medie zilnică va trebui intensificată şi în celelalte raioane rămase în urmă. Pînă la data de 8 iunie, praşila a II-a la cartofi a fost efectuată în cooperativele agricole din regiune pe aproape 8000 ha., din totalul de 35.495 ha. cultivate. Cele mai mari suprafeţe au fost prăşite în raioanele Sf. Gheorghe (2707 ha.), Tg. Secuiesc (2275 ha.), Sibiu (880 ha.), oraş Braşov (1050 ha.). în celelalte raioane, îndeosebi în Făgăraş, Rupea, Sighişoara şi Agnita, această lucrare se desfăşoară cu multă încetineală. Timpul favorabil din aceste zile va trebui folosit la maximum la terminarea primei praşile la cartofi şi intensificarea celei de-a doua praşile. Uniunile raionale ale cooperativelor agricole, consiliile de conducere din toate unităţile agricole, au datoria de a lua toate măsurile pentru efectuarea lucrărilor de întreţinere a culturilor de cartofi în timpul optim şi de bună calitate. Situaţia primei praşile la cartofi, la data de 8 iunie Total pe regiune : 85,2 la sută Vedere parţială a Combinatului chimic Victoria Braşov Sibiu Mediaş Sighişoara Sf. Gheorghe Tg. Secuiesc Agnita Făgăraş Rupea 100.0 97.8 90.5 87.8 87.6 82.3 81.1 79.7 70.4 la sută la sută la sută la sută la sută la sută la sută la sută la sută Raionul Mediaş Stropirile în vii In raionul Mediaş se desfăşoară în prezent, pe lîngă celelalte lucrări de sezon, şi stropirile în vii. In majoritatea unităţilor agricole — sectorul cooperatist dispune de 1.201 ha. vii pe rod şi 372 ha. vii tinere — primul stropit s-a executat la timpul indicat şi pe toate suprafeţele cu vie. Merită evidenţieri pentru preocuparea manifestată în această privinţă ţăranii cooperatori din Şeica Mică, care au terminat stropitul I şi l-au efectuat şi pe al II-lea pe aproape 50 la sută din suprafaţa, ceî din Aţei, Biertaiî, Craciunelul de Jos, Moşna, Şoroştin şi din alte unităţi. In alte cooperative agricole însă se manifestă o minimalizare a executării la timp a stropirilor în vii, ceea ce poate aduce prejudicii recoltei din acest an în viticultură. In cooperativele agricole de producţie din Buia, Mănărade, Tăuni, Valea Lungă şi altele, primul stropit s-a făcut pe suprafeţe mici, iar al II-lea nici nu s-a început. In zilele ce urmează va trebui ca unităţile rămase în urmă să-şi împartă în aşa fel forţele încît această lucrare să nu mai sufere întîrziere. Să nu fie scăpate din vedere nici regulile de protecție a muncii, instruirea temeinică a celor care efectuează asemenea lucrări. la recoltatul căpşunilor şi al cireşelor In această perioadă la gospodăria agricolă de stat Şura Mică, raionul Sibiu, se recoltează căpşunile. De pe cele 13 ha, cultivate cu căpşuni, de un soi nou, s-a obţinut o recoltă de 80 tone. Tot în aceste zile, la gospodăria agricolă de stat din Cisnădie a început recoltatul cireşelor. Ca rezultat al aplicării regulilor agrotehnice în livadă, al combaterii la timp a dăunătorilor, producţia medie pe pom este de 20 kg. cireşe. Gospodăria agricolă de stat din Cisnădie livrează în acest an pieţelor aproximativ 30.000 kg. de cireşe. Consfătuire pe ţară pe tema calităţii produselor La întreprinderea „Flamura Roşie“ din Sibiu au început ieri lucrările unei consfătuiri pe ţară, organizată de Ministerul Industriei Uşoare, pe tema îmbunătăţirii calităţii produselor în întreprinderile producătoare de utilaje şi piese de schimb pentru industria uşoară precum şi a articolelor casnice. La consfătuire participă reprezentanţi ai Ministerului Industriei Uşoare şi ai unor instituţii de cercetări şi proiectări, directori şi şefi de servicii ai controlului tehnic de calitate din toate întreprinderile ramurii. In cursul zilei de ieri s-au prezentat 7 referate. Lucrările consfătuirii continuă. INTERVIUL NOSTRU Construcţiile şcolare o problemă la ordinea zilei în vreme ce elevii şcolilor de cultură generală şi cadrele didactice aşteaptă cu o justificată nerăbdare binemeritatele zile de odihnă ale vacanţei mari, în regiunea noastră se fac de pe acum pregătiri pentru întîmpinarea anului şcolar 1966—1967. în ce se concretizează acestea ? în primul rînd, în lărgirea şi consolidarea bazei materiale a învăţămîntului elementar şi mediu, fapt care aduce în mod firesc după sine îmbunătăţirea simţitoare a condiţiilor de studiu. Afirmaţia trebuie, desigur, argumentată : la această oră, în regiunea Braşov fiinţează 20 de şantiere pe care constructorii înalţă noi edificii şcolare. Care este ritmul muncii ? Vor fi obiectivele gata la termenele stabilite ? Spre a primi răspuns la aceste întrebări, ne-am adresat tovarăşei ELEONORA NILCA, vicepreşedinte al comitetului executiv al sfatului popular regional. Tema interviului: stadiul actual al construcţiilor şcolare. — Ar fi interesant de ştiut cite asemenea obiective există şi ce fonduri au fost alocate în 1966 pentru executarea lor? — Se poate spune că nu-i raion în care să nu se afle 3-4 asemenea şantiere de construcţii şcolare. La 15 august, spre exemplu, constructorii au obligaţia de a preda „la cheie“ 103 săli de clasă noi, termen care trebuie cu orice preţ respectat. Insist asupra acestei probleme deoarece orice întîrziere, cît de neînsemnată, ar avea urmări nedorite în buna organizare a procesului de învăţămînt programat a începe în septembrie. Abordînd întrebarea care se referă la mijloacele băneşti afectate construcţiilor şcolare, subliniez un aspect deosebit de semnificativ şi anume acela, că şi în 1966, acestea sunt substanţiale. Aproape 7 milioane lei, proveniţi din fondul central al statului sunt investiţi pentru construirea unor şcoli noi, moderne, încăpătoare, dotate cu mobilier adecvat, aparate pentru laboratoare etc. Spre exemplu, la Braşov, în cartierul „Steagul Roşu“, se ridică o astfel de şcoală cu 16 săli de clasă, la Sibiu, una cu 8 săli de clasă etc. O mare parte a construcţiilor şcolare, mai cu seamă cele din mediul sătesc, se realizează prin contribuţia voluntară bănească a cetăţenilor, şi cu creditele rambursabile acordate pe un termen mai lung, de stat. Din aceste resurse financiare vor trebui terminate pînă la mijlocul lunii august, 71 săli de clasă. Cînd afirm „săli de clasă“ am, desigur, în vedere, în primul rînd, şcolile noi care sunt în curs de execuţie în mai multe comune : Lisa, Sîmbăta de Sus, (raionul Făgăraş), Belin, Ilieni (raionul Sf. Gheorghe), Ocna Sibiului, Sebeşul de Jos (raionul Sibiu), Apaţa (raionul Rupea), Saschiz (raionul Sighişoara) şi altele. Capacitatea lor alternează între 5— 8 clase. In afara noilor construcţii de şcoli, altele urmează a-şi extinde spaţiul prin adăugarea a două-trei sau chiar mai multe clase. Spaţiile care vor fi obţinute astfel, vor conduce într-o mai mare măsură la desfăşurarea procesului de învăţământ în timpul dimineţii, ştiut fiind că acesta are loc încă în mai multe comune şi după-amiază, încă un fapt semnificativ : în anul şcolar 1966— 197, aproximativ 4.000 de elevi vor trece să înveţe în noile clase ce se construiesc în prezent. — Aţi subliniat, între altele, că obiectivele şcolare trebuie predate beneficiarilor, la 15 august, îşi vor respecta constructorii obligaţiile sau există temeri în această direcţie ! Există o hotărîre a organelor superioare de stat care subliniază clar : construcţiile şcolare trebuie terminate în cele mai bune condi- Interviu realizat de : I. GAJDO (Continuare în pag. a 3-a) Au mai rămas cîteva zile pînă la examenul de maturitate. Fotografia noastră prezintă un grup de elevi din clasa a XI-a de la liceul ,U"' rea“ din Braşov, la o oră de sutltaţie. Trei diamante Intr-o pauză, la o şedinţă de instruire de la Comitetul raional U.T.C. Sighişoara, tovarăşul Petru Eftimie, primul secretar, mă strigă, şi-mi zise : — Hai să vă povestesc ceva ! Ne-am retras mai deoparte după care tovarăşul Eftimie mi-a istorisit următoarea întîmplare : ... Am fost zilele trecute în comuna Hoghilag. Tocmai terminasem treburile în legătură cu organizarea unei duminici culturalsportive. Mă pregăteam să plec, cînd, deodată, aud în partea cealaltă a satului zarvă mare. încet, încet, aerul începe să se umple de mirosul unui fum înecăcios. M-an» îndreptat spre partea aceea a satului. N-am mers prea mult şi am văzut flăcări ieşind prin acoperişul unor case. Am mergat într-un suflet pînă acolo. Ce se , întîmplase ? Sătenii erau plecaţi în cîmp. Cîţiva copii, foarte mici, jucîndu-se, au dat foc la nişte paie. De aici focul s-a întins şi s-au aprins două case. TOADER GRADINARU şi MARTON FULÖP sînt tractorişti la S.M.T. Mi se pare că nici nu sînt din această comună. Ei erau în cîmp. Cînd au zărit flăcările, au lăsat tractoarele pentru o clipă şi au alergat într-un suflet pînă la locul cu pricina. Pe drum li s-a alăturat încă un tînăr — PETRE CERCEA. Au ajuns lîngă foc şi, chibzuind, unul dintre ei a spus: — Trebuie izolate casele din jur ! S-au urcat pe acoperişuri. Au început lupta cu focul, tăindu-i drumul prin ruperea unor porţiuni din acoperişuri. Deşi flăcările se îndreptau spre ei, cei trei tineri n-au dat un pas înapoi. Curînd au venit şi alţi cetăţeni care le-au dat ajutor şi focul a fost repede stins. Cred că întîmplarea aceasta merită s-o cunoască şi alţi tineri din regiunea noastră, mai ales că doi dintre „eroi“ sînt utecişti. M-am gîndit că poate scrieţi ceva, iată de ce v-am istorisit-o.... Cîteva zile am amînat să aştern pe hîrtie întîmplarea pentru că nu găseam titlul cel mai potrivit. M-am gîndit de mai multe ori de cînd am aflat de această faptă, la curajul şi dăruirea celor trei tineri, la semnificaţia gestului lor. Cred că chipurile celor trei tineri trebuie privite în strălucirea lor adevărată : trei diamante — produs al unor relaţii noi, al unor convingeri morale şi ■ idealuri pe măsura climatului socialist în care ei cresc. L. CIUTACU FOILETOANE ÎN... CUPOANE de ATTILA SOCACIU Luam masuri, luam masuri Acum un an şi jumătate Sfatul popular orăşenesc Rîşnov a pus la dispoziţia O.L.F. Braşov un local pentru viitorul magazin din sectorul de sus al Rîşnovului. Bucureşi, cei de la O.L.F. Braşov s-au deplasat în strada I. L. Caragiale din Rîşnov şi, făcind cunoştinţă cu localul, au exclamat: — Luăm măsuri, luăm măsuri, pentru deschiderea magazinului. Şi s-au dus să ia măsuri. Pesemne însă măsuri nu s-au găsit, fiindcă nu s-au mai întors cu ele. La două luni sfatul popular a revenit cu un telefon. Cei de la O.L.F. iar au venit în Rîşnov şi iar au exclamat: — Luăm măsuri, luăm măsuri. După care s-au dus să caute măsuri. Cinci luni au tot căutat, dar de aflat tot n-au aflat. Peste un an sfatul popular şi-a reînnoit propunerea : — Ei, ce faceţi ? — Luăm măsuri, luăm măsuri ... Ce ţi-e şi cu măsurile astea! Stai în birou la O.L.F., ba mai deschizi şi geamurile şi măsurile tot nu vin. Dacă măsurile ar fi ouă, le-ai pune sub o cloşcă şi le-ai înmulţi, să ai de rezervă. Dar aşa... In urmă cu cîteva luni ziarul nostru a publicat o caricatură despre isprava celor de la O.L.F. Braşov. Răspunsul a venit prompt: — Luăm măsuri, luăm măsuri... Zău, nu înţelegem, ce înţeleg tovarăşii de la O.L.F. cînd rostesc proverbialul „luăm măsuri“. Poate că în limbajul lor cele două cuvinte înseamnă baloane de săpun, panglici de Iozefini, apă de ploaie, arpagic de mai, foi de dafini sau roşii de bulion. In tot cazul măsuri pentru luatul măsurilor tot nu s-au luat. Şi acum mai comitem şi un cupon. Dacă C.L.F. Braşov ne va răspunde că „luăm măsuri, luăm măsuri", fără să ia măsuri, la anul, cu prilejul împlinirii a trei ani de cînd „se iau măsuri“, vom reveni cu o notă intitulată : „Au vrut să ia măsuri, dar nu-s în măsură“. Controversa istorică cu un portar Paznicul cetăţiide pe coama stîncii din Rîşnov e un om comunicativ, sociabil. Vizitatorii îi apreciază amabilitatea, iar unii îşi manifestă faţă de el mulţumirile prin scrisori trimise ziarului. De aceea ne simţim datori să descriem măcar o scenă din întîmplările zilnice care se consumă sus la cetate. — Poftiţi în cetate — rosteşte paznicul. — Cunoşti istoricul ei ? — Eu sunt paznic, nu-mi bat capul cu istoria cetăţii. — Atunci chemaţi ghidul. — Pe cine ? — Ghidul. (Continuare în pag. a 3-a)