Drum Nou, septembrie 1966 (Anul 23, nr. 6738-6763)

1966-09-03 / nr. 6740

Pag. 2 După cum se ştie, în munca lor de zi cu zi, organizaţiile de bază se sprijini pe un larg activ fără de partid. La soluţionarea diverselor probleme pe care le ridică producţia şi viaţa obştească, alături de comu­nişti este atras şi activul fără de partid, ca factor de seamă in ridi­carea nivelului întregii munci poli­­tico-organizatorice. Fără îndoială că aportul activului la rezolvarea unei sarcini sau alta depinde de priceperea fiecărei orga­nizaţii de a valorifica experienţa, ca­pacitatea acestuia, de munca politi­­co-educativă desfăşurată cu tovară­şii din activ. In unele organizaţii de atelier de la uzina „Colorom“-Codlea s-a acu­mulat o experienţă bogată în munca cu activul fără de partid. Un bun exemplu îl constituie organizaţiile din secţiile betanaftol şi anilină. Pre­­ocupîndu-se, de exemplu, de rezol­varea unor probleme privind reduce­rea consumurilor specifice, îmbună­tăţirea calităţii produselor, utilizarea instalaţiilor la întreaga capacitate, cele două organizaţii de bază au an­trenat din plin activul fără de par­tid în care au avut un sprijin preţios. Alcătuit din cei mai buni munci­tori, ingineri şi tehnicieni din rîn­­dul nemembrilor de partid, oameni care îşi îndeplinesc exemplar sarci­nile profesionale, activul fără de partid se bucură de îndrumarea or­ganizaţiilor de bază, de grija aces­tora pentru educarea lui politico­­ideologică. Cu toţii au fost încadraţi la în­văţământul de partid, iar sistematic li se încredinţează sarcini concrete, sunt ajutaţi de comunişti cu expe­rienţă pentru a le îndeplini; în mod regulat aceştia participă la adună­rile generale deschise. Rezultatul acestei activităţi com­plexe se observă în participarea efi­cientă a tovarăşilor din activ la în­deplinirea sarcinilor care stau în faţa celor două organizaţii de bază. Totodată, mulţi dintre ei, printre care maistrul Eugen Huzum, Maria Bengiulescu şi alţii, au cerut să fie primiţi în partid. Comuniştii, apre­­ciindu-le calităţile morale, politice şi profesionale, le-au acordat mandatul. Să mergem însă şi în organiza­ţiile de bază din secţiile interme­diari şi coloranţi azoici. Din păcate, aici activul există mai mult pe hîr­­tie. Să explicăm lucrurile. De pildă, activul fără de partid al organizaţiei din secţia interme­diari cuprinde 6 tovarăşi. Evident că acest număr, faţă de nevoi şi po­sibilităţi, este mic. Secretarul orga­nizaţiei, tov. Constantin Fuiorea, ne spunea că biroul organizaţiei de par­tid pe uzină le-a dat indicaţia să cuprindă în activ numai pe acei to­varăşi care şi-au exprimat dorinţa de a deveni membri de partid. Activul organizaţiei din secţia co­loranţi azoici cuprinde 7 tovarăşi. Aflăm că şi aici s-a primit aceeaşi indicaţie. Este adevărat că organi­zaţiile de bază trebuie să atragă în partid pe cei mai buni tovarăşi din activul fără de partid. Dar de aici şi pînă a limita activul numai la a­­ceştia, este o mare deosebire, lucru ce nu poate avea decit urmări ne­gative în întărirea legăturii organi­zaţiilor de bază cu masele celor fără de partid, în antrenarea acestora la rezolvarea complexelor probleme ce stau în faţa organizaţiilor de partid. Ne-am interesat în ce acţiuni au fost atraşi, ce sarcini concrete li s-au dat celor din activ. Discutînd cu tovarăşul Constantin Martinescu, şef de echipă în secţia intermediari, acesta ne-a relatat : „Mi s-a spus să mă ocup de îmbunătăţirea calităţii“. Ceilalţi tovarăşi, printre care Iosif Marincaş, Constantin Panait şi alţii, au tot sarcini generale, fără răspun­dere precisă. De cînd li s-au reparti­zat sarcinile, niciodată n-au fost în­trebaţi cum şi le îndeplinesc, ce greutăţi întîmpină. Pe aceeaşi linie se înscriu şi „pre­ocupările“ privind informarea tova­răşilor din activ cu măsurile pe care organizaţiile respective şi le propun pentru rezolvarea problemelor de producţie, a sarcinilor obşteşti, invi­tarea la adunările generale deschise. Singurul fapt pozitiv este încadra­rea tovarăşilor din activ la învăţă­­mîntul de partid. Fireşte că dacă aceste organizaţii s-ar preocupa de lărgirea activului, de pregătirea lui sub toate aspectele, ele ar putea cuprinde şi soluţiona mai eficient o serie de neajunsuri care se mai fac simţite, aşa cum e cazul la secţia intermediari unde consumul specific a fost depăşit, în acest an, lună de lună, sau la secţia coloranţi azoici unde sunt lipsuri privind respectarea tehnologiei. Am ţinut să aflăm şi părerea bi­roului organizaţiei de partid pe uzi­nă în legătură cu aceste aspecte. To­varăşul Gheorghe Tecuşan, locţiito­rul secretarului, ne-a spus : „ Noi am indicat birourilor să se ocupe îndeosebi de primirea în partid a celor mai buni tovarăşi din activul fără de partid. De altfel, la acest capitol stăm bine. în aproape toate organizaţiile au fost primiţi în ultima perioadă în partid cel puţin câte doi tovarăşi şi din activ. Dar munca cu activul fără de partid nu se rezumă numai la acest aspect, fără îndoială impor­tant. Din păcate, tov. Tecuşan nu ne-a putut da o explicaţie asupra cauzelor deficienţelor semnalate în cele două organizaţii. Am reţinut în­să că biroul organizaţiei de bază pe uzină acordă un ajutor insufi­cient organizaţiilor de secţii în munca cu activul fără de partid. Dacă totuşi în unele organizaţii, ca cele amintite la început, există o bună experienţă, ea e rodul iniţia­tivei birourilor respective şi mai pu­ţin al îndrumării din partea biroului organizaţiei pe uzină. Ar fi bine să se ia măsurile cu­venite ca şi celelalte organizaţii de atelier să cunoască experienţa bună şi să fie ajutate şi îndrumate efectiv în aşa fel incit în toate organizaţii­le activul fără de partid să consti­tuie un sprijin preţios, un ajutor de nădejde în soluţionarea sarcinilor multiple care le stau în faţă. L. CIUTA CU VIAŢA DE PARTID Două feluri de a munci cu activul fără de partid or NOTE DE LECTOR Radu Cîrneci: ORGĂ ŞI IARBĂ Natura reprezintă pentru Radu Cîrneci o ipostază sufletească, o alternativă lirică. Trecerea de la contemplaţie la notaţie se face fără efort, uşor, versurile păs­­trînd întreaga aromă tonică a a­­notimpurilor. Poetul traversează pădurile şi apele ca o lumină fan­tastică, înnoitoare, în care contu­rurile şi profilul obiectelor se to­pesc pînă la pierderea de sine şi rămîne insinuarea unui cîntec infinit. „In pădurile mele sînt duh şi lumină şi ploaie şi vînt şi tăcere“. Osmoza aceasta cu elementele, cu esenţele, exclude izolarea, sin­gurătatea , firul ierbii şi copacii fiind sensibilizări ale ideii de om, ale prezenţei sale copleşitoare şi vindicative. „...mă caut printre oameni, şi timpul meu îl văd curgind prin ei". Radu Cîrneci se fereşte de ges­turi grandilocvente şi patetice. Ii place în schimb verbul precis şi revelatoriu pentru o anume stare de spirit. Liric prin excelenţă, poetul nu se refuză fiorului epic cu incantaţii de baladă (exemplu „Ciocîrlia de lut“, „Intrarea in timp"). Confesiunea lirică îl re­levă ca pe un îndrăgostit de lu­mină, ca pe un cîntăreţ discret al noului peisaj contemporan, în care oamenii „au devenit statui de soare“. Poezia sa erotică nu evoluează pe coordonatele limitate ale inti­mismului,­­îndrăgostiţii sunt fru­moşi şi tineri, traversează firesc cotidianul care constituie de alt­fel permanenţa tabloului liric. „Tu coboară-te de unde eşti, vino din umbră, din pămînt şi miresme, coboară din legenda mea şi arată-te“. Uneori versurile au o muzica­litate adîncă : citim în sufletul poetului ca într-o partitură. Căutînd să dezvăluie propria sa fiinţă, mobilurile intime ale glodurilor sale, poetul lărgeşte de fapt continuu cognoscibilul. Prin substanţa epică şi lirică a versurilor sale, poetul ne oferă ideea existenţei nepecetluite de concluzii categorice, dimpotrivă, deschisă experienţelor şi adevăru­rilor. Notaţia sa nu alunecă in­cert şi absent peste lucruri. Radu Cîrneci caută esenţa umană, trans­figurarea exactă a dimensiunii sentimentelor, dialectica laborioa­să a devenirii. Distingem dincolo de rînduri o responsabilitate integră şi con­tinuă. CARMEN TUDORA ti Foşnetul acestui stejar din Blaj a făcut să tresară odinioară lira mare­lui Eminescu. De aceea, cînd vizităm as­tăzi stejarul, avem sentimentul că ascultăm un vers dintr-o poezie cunoscută. Foto: GH. BĂNUŢĂ DRUM Ni O U Planificarea defectuoasă şi întîrzierea documentaţiei , tărăgănarea lucrărilor de investiţii (Urmare din pag- 1­a)­neficiară nu dispune încă de mate­rialele şi de forţa de muncă nece­sare. Lucrările prevăzute în antrepriza Trustului regional de construcţii Braşov se desfăşoară intr-un ritm mai viu, ca urmare a preocupării pentru asigurarea şantierelor cu ma­teriale, utilaje şi forţa de muncă ne­cesare. Intr-un stadiu mai avansat se află construcţiile de locuinţe de la G.A.S. Feldioara care au pers­pective de a fi date în folosinţă pî­nă la 30 septembrie a.c. precum şi lucrările de alimentare cu apă de la G.A.S. Saschiz. Nu acelaşi lucru se­ poate spune însă despre blocul de locuinţe de la G.A.S. Hărman la care, pînă la 31 iulie se realizase doar 15 la sută din valoarea de plan. Cu toate că la alimentarea cu a­­pă a gospodăriilor de stat din Ho­­morod şi Lovnic constructorul (T.R.C.L. grupul 4 Sf. Gheorghe) a obţinut unele realizări bune, to­tuşi semnalăm rămîneri în urmă la lucrările de drumuri la G.A.S. Ho­morod în execuţia aceluiaşi antre­prenor, cauzate de lipsa forţelor de muncă şi a unui compresor pe şan­tier. Stagnări in execuţie s-au mai produs din lipsa de forţă de muncă şi materiale, şi la cantina Centrului şcolar agricol Sibiu, lucrare cuprinsă în planul de investiţii al G.A.S. „Zootehnica“ cu termen de dare în folosinţă în trimestrul IV 1966. In perioada de timp ce a mai ră­mas pînă la sfîrşitul anului există posibilităţi de realizare a unui vo­lum important de lucrări. Pentru aceasta conducerile celor două trus­turi Gostat, împreună­ cu T.R.C.L.­­ul, vor trebui să sprijine unităţile cu documentaţia de execuţie, materia­le, forţa de muncă şi utilajele ne­cesare realizării lucrărilor planifica­te. In realizarea acestor obiective, este nevoie să se ţină cont că pu­nerea lor în funcţiune la termenele planificate concură în mod direct la realizarea sarcinilor de producţie ale unităţilor agricole, obţinîndu-se în acest fel o eficienţă economică sporită a fondurilor de investiții. La început de an forestier (Urmare din pag l­a) noastre este necesar ca , atît condu­cerile sectoarelor, cit şi ale între­prinderilor forestiere, să se preocu­pe în permanenţă de organizarea ştiinţifică a producţiei şi a muncii, utilizarea cit mai raţională a capa­cităţilor de producţie, scad cu 87.000 metri cubi, pe cînd cele secundare, prin extinderea reţe­lei de drumuri cresc cu 149.000 me­tri cubi.­­ Aşa cum se ştie, valorificarea superioară a masei lemnoase impune mecanizarea proceselor tehnologice, mai buna sortare a materialului lemnos. Ce s-a făcut în această di­recţie ? — Zestrea tehnică a întreprinde­rilor forestiere creşte neîncetat. Pen­tru operaţia de scos­ apropiat între­prinderile au fost dotate cu încă 20 de funiculare pasagere, numărul lor ajungînd la 87, iar al tractoarelor la 187. Depozitele finale de mare capacitate au fost dotate cu 4 în­cărcătoare mecanice. Pentru aprovi­zionarea ritmică a instalaţiilor cu material lemnos, în parchete s-au construit 12 km. drumuri pentru tractoare, iar pînă la sfîrşitul anului se vor mai construi încă 13 km. dru­muri. La rîndul său reţeaua de dru­muri auto forestiere va creşte cu 154 km. Paralel cu pregătirile din sectoa­s­ au montat încă 4 gatere noi, iar ■ ori suprafaţa unor hale şi depozite a fost mărită. Menţionez însă că în exploatarea parchetelor întâmpinăm unele greu­tăţi, în special din cauza lipsei fie­­răstraielor mecanice. Lipsa acestor utilaje a determinat modificări ale proceselor tehnologice stabilite ini­ţial. Pentru aceasta solicităm spriji­nul Direcţiei generale, de a ne asi­gura cu mecanismele prevăzute în planul de aprovizionare tehnică, in­tr-un timp cit mai scurt. — Ce măsuri au fost luate pen­tru îmbogăţirea cunoştinţelor profe­sionale ale muncitorilor corespunză­tor noilor sarcini tehnice şi econo­mice şi pentru asigurarea unor con­diţii cît mai bune de muncă şi de trai .­­ Aceasta a constituit o preocu­pare principală. Cursurile de califi­care au fost absolvite în anul acesta de 89 de fasonatori mecanici, 57 tractorişti, 34 sortatori şi 24 funicu­­larişti. De asemenea, 150 de maiştri din sectoarele de exploatare au urmat un instructaj privind organizarea muncii în parchete, stabilirea proce­selor tehnologice şi inventarierea ma­terialului lemnos. In scopul asigurării celor mai bu­ne condiţii de trai, în parchetele noi, încă din timpul verii s-au executat construcţiile necesare pentru caza­rea muncitorilor, numărul cabanelor crescînd cu 36. De asemenea, s-a a­­sigurat aprovizionarea cu alimente a locurilor de muncă. Pentru a spori eficiența muncii ! Nr. 6740 250 de ani de la moartea lui Antim Ivireanu . FIGURĂ LUMINOASĂ DE CĂRTURAR Traducător, orator, patriot animat de ideile generoase ale dreptăţii şi libertăţii, poet, Antim Ivireanu se înscrie în is­toria literaturii române în rîndul acelor cărtu­rari luminaţi, care prin întreaga lor activitate au căutat să slujească, fără ostentaţie, cu dă­ruire totală, poporul. Antim Ivireanu nu-şi va unilateraliza preocu­pările, ci se va dovedi iscusit în xilografie, cit şi în tipografie, sculptu­ră, pictură, ca şi în „grăirea frumos curgă­toare“ a unor limbi di­ferite ca structură : georgiana, greaca, turca, araba, slavona. Această multilateralitate ne face să ni-l imaginăm ca pe un căutător al cuvîntu­­lui care exprimă cel mai bine o idee, a ima­ginii celei mai plastice care să pună in lumină un adevăr. Constantin Brînco­­veanu i-a apreciat aceste calităţi, şi dovada prac­tică este că i-a încredin­ţat conducerea tipogra­fiei Mitropoliei din Bucureşti. Antim Ivi­reanu începe din acest moment laborioasa ac­ţiune de tipărire a unor cărţi de uz. Îşi va con­tinua nobila activitate şi la Snagov şi Rîmnic cu aceeaşi pasiune, conştient de necesitatea unor cărţi scrise în limba vorbită de popor. Astfel incit se poate spune că An­tim Ivireanu a fost în­­drumătorul tiparului în Ţara Românească. In traducerile sale, el folo­sea limba vie a poporu­lui, clară şi plină de na­turaleţe. O dovadă în plus că autorul „Dida­hiilor“ era conştient de necesitatea studierii lim­bii şi folclorului naţional este şi traducerea celor două cărţi populare „Alexandria" şi „Floarea darurilor“. Această în­ţelegere i-a permis de altfel să pătrundă mai adine în sfera literaturii propriu-zise, să se fe­rească de folosirea ex­cesivă a topicii greceşti sau slavone din origina­lul după care traducea, evitînd aglomerarea ar­haismelor sau regionalis­melor. In 1691 vede lumina tiparului „învăţături (parentice) ale lui Vasile Macedoneanul către fiul său Leon“, în 1694 o „Psaltire română“, iar în 1697 un „Antolo­­ghion". După cum ve­dem lucrările traduse se succed repede, relevin­­du-ni-l pe Ivireanu ca pe un traducător neobo­sit. Intr-un epilog îi des­coperim şi virtuţi poe­tice : „Aşa şi tipograful de-a cărţii sfîrşite, Laudă neîncetată dă şi mulţumire“. Oralitatea, din versul popular, caraterizează și proza lui Antim Ivi­reanu, notabile fiind în acest sens „Didahiile“ scrise între 1709 și 1716, dar publicate abia în a doua jumătate a seco­lului al XIX-lea (prima dată de­­loan Bianu în 1886). In această lu­crare Ivireanu nu este în întregime original, dar de multe ori el va cita izvoarele folosite. Spre deosebire de Dosof­­tei, care găsise un echi­libru între liric şi epic, Antim Ivireanu se re­marcă mai puţin prin talentul său narativ, pre­ferind chiar şi în proza de lungă respiraţie con­fesiunea lirică contra­­punctată de numeroase epitete, comparaţii, in­vocaţii retorice : „aleasă este ca revărsatul zori­lor, pentru că ea a iz­gonit noaptea şi toată întunericimea pămîntu­­lui şi a adus în lume ziua cea purtătoare de viaţă". De asemenea, el a căutat imagini noi, cît mai plastice. La el în­­tîlnim prima imagine a furtunii pe mare, a co­răbiei pe care „de o parte o bat valurile, de altă parte o tulbură vinturile“, şi înainte de Eminescu el numeşte luna „stăpîna mării". Argumentaţia sa se ba­zează pe cunoştinţe seri­oase, chiar pe noţiuni de filozofie greacă. Cele cî­­teva maxime filozofice din scrierile patentice ne fac să credem că avea idee de filozofia lui Dé­monit, Aristotel, So­­crate, Anaxagora etc. Uneori opoziţia sa faţă de „cei mari şi avuţi" este făţişă: „Cei mari să odihnesc pre aşternu­turi mari şi frumoase şi cei mici pre pămîntul gol şi pre paie". Accen­tele de nonconformism din unele scrieri cît şi caracterul laic al unor lucrări i-au adus învinui­rea că ar fi „revoluţio­nar", „conspirator", „vrăjitor", şi nu mult după decapitarea lui Constantin Brîncoveanu, noul domnitor Nicolae Mavrocordat găseşte un moment prielnic şi-l exi­lează pe inimosul cărtu­rar. De altfel, Antim n-a mai ajuns la Sinai fiind ucis mişeleşte pe drum. Rămîn tipăriturile, traducerile celor două cărţi populare „Alexan­dria" şi „Floarea daruri­lor", „Didahiile" prin care Ivireanu se adresa cu căldură maselor largi, într-o limbă cu o „fru­museţe naturală, cu o frumuseţe căutată, însă cu gust, cu bun simţ, şi decenţă". (A. curea — „Antim Ivireanu predi­cator şi orator"). Scrieri­le lui constituie un mo­ment important în dez­voltarea limbii române literare. CARMEN KEHIAIAN Exponate cu produse ale breslei tinichigiilor şi fie­rarilor din secolele XVII —XIX aflate la Muzeul din Făgăraş. Foto: N. CIRSTEA Hit IM111 illilii 1111II Ilii 111 Iliin 11 ut fi LM Hi'TTtrtmTrH II iii i­i-H­tti Circuitul ciclist al regiunii Braşov 1 Emil Rusu (Dinamo) cîştigătorul etapei a ll-a general rele de exploatare, s-au luat măsuri ■ . ... .. „ . . . şi în fabricile de cherestea, unde I 0 Walter Ziegler pe primul loc in clasamentul (Prin telefon de la trimisul nostru AL. DINCA). Spre deosebire de prima etapă, ieri cursa a fost mai disputată, da­torită deselor tentative de evadare în care vioara I-a a fost brașovea­nul Ștefan Suciu. După o regretabilă busculadă la kilometrul 2 de la ple­care, plutonul se regrupează, pregă­­tindu-se pentru a ataca urcuşul de la Bogata. Cinci alergători, printre care trei tineri temerari, se avîntă spre punctul de căţărare care este trecut în ordine de Cristian Cor­­nescu (S.S.E. Timişoara), I. Rădă­cină (Petrolul Ploieşti), şi Bohanici Ladislau (Voinţa Arad). Pe coborîşul Bogăţii fugarii sunt prinşi, iar de aici plutonul rulează calm spre Rupea. La kilometrul 6 de la intrarea în oraş, Ştefan Suciu porneşte de unul singur, trecînd de altfel pri­mul prin Rupea, urmat de Gabriel Moiceanu şi Mircea Rîndaşu. Grosul plutonului nu rămîne indi­ferent faţă de intenţiile fugarilor, aşa că măreşte alura în aşa fel incit la Fişer alergătorii se regrupează. O nouă perioadă de acalmie ur­mează pentru scurtă durată, deoa­rece după 5 kilometri Gonţea se desprinde de pluton, dar şi această tentativă este anihilată după numai 4 kilometri. Prin Saschiz trec în ordine : Ion Constantinescu şi Loa­der Gerea. Caravana rulează spre Sighişoara, sporind ritmul. Tînărul Ştefan Su­ciu face din nou să se agite plutonul. De altfel, el cîştigă şi sprintul din oraşul Sighişoara, urmat de Cosma şi Constantin Dumitrescu. De aici, cei 37 kilometri care mai sunt de străbătut pînă la Mediaş se desfăşoară fără acţiuni importante, deoarece alergătorii se pregătesc pentru ultimul asalt al etapei : so­sirea în Mediaş. Aici, în aplauzele sutelor de spectatori, Emil Rusu îşi adjudecă victoria la sprint, par­­curgînd etapa în 4h16’07“. La o se­cundă este urmat de Ion Cosma, Nicolae Ciumeti şi grosul plutonu­lui. Media orară a etapei a fost­­­de 36,7 km./oră. De menţionat că pe tot parcursul alergătorii au avut de înfruntat un vînt puternic din faţă, în clasamentul general situaţia este următoarea : 1. W. Ziegler (Dinamo Bucureşti) 7h31’38” ; 2. Emil Rusu (Dinamo Bucureşti) 7h31’40” ; 3. Ion Cosma (Dinamo Bucureşti) 7h31’41”. în clasamentul căţărătorilor con­duc Nicolae Ciumeti şi Cristian Cor­­nescu cu cite 5 puncte. Astăzi­­se dispută etapa a 3-a pe distanţa Mediaş — Sibiu — Voila — Agnita. Plecarea din Mediaş va avea loc la orele 13, iar sosirea la Agnita în jurul orei 16.30. n drumeţe Pentru colectivul de elevi şi cadre didac­tice al Liceului nr. 2 Făgăraş a devenit tra­diţională excursia anuală cu itinerar lung. Anul acesta, peste 80 de elevi şi cadre di­dactice au parcurs regiunile Braşov, Hune­doara, Cluj, Crişana, Banat, Oltenia şi Ar­geş, unde au vizitat marile obiective in­dustriale de la Hunedoara, Calan, Porţile de Fier, Hidrocentrala de pe Argeş, admi­­rînd totodată frumuseţile naturale pe care le oferă turistului Munţii Apuseni, Valea Oltului şi a Argeşului, vestigiile istorice de la Sarmisegetuza, Deva şi altele. ANA DUMITRESCU, coresp. P­e scurt 4» SOFIA 2 (Ager­­pres). — In cadrul tur­neului internaţional de fotbal (juniori) ce se dispută în R. P. Bul­garia, ieri s-au înregis­trat rezultatele : Uniu­nea Sovietică—Ceho­slovacia 2—0 ; Bulga­ria—România 2—1. • PRAGA 2 (Ager­­pres). — înaintea ulti­melor jocuri din faza preliminară a campio­natului mondial mas­culin de volei, ce se dis­pută în cîteva oraşe din Cehoslovacia, in clasa­mentele celor patru grupe conduc echipele : Cehoslovaciei — 6 punc­te şi R. P. Chineze — 5 puncte (grupa A), R. D. Germane — 6 puncte şi U.R.S.S. — 6 puncte (grupa B), Ro­mâniei — 5 puncte şi Poloniei — 4 puncte, dar cu un joc mai pu­ţin (grupa C),­Braziliei — 7 puncte şi Japoniei — 4 puncte (grupa D). Iată ultimele rezulta­te : Polonia—Olanda 3—1; R. P. Chineză— Danemarca 3—0; Unga­ria—S.U.A. 3—1; Ja­ponia—Belgia 3—0. Programul etapei a IlI-a a categoriei A La sfîrşitul acestei săptămîni se desfăşoară jocurile celei de-a treia etape a campionatului categoriei A la fotbal. Meciurile formaţiilor bucu­­reştene se vor disputa după urmă­torul program : simbătă (ora 19.30) pe stadionul Republicii Rapid—Pro­gresul , duminică (ora 19:30) Dina­mo—Steaua. Iată şi programul celorlalte jocuri din ţară : U. T. Arad— Ştiinţa Cra­iova ; C.S.M.S. Iaşi—Dinamo Piteşti; Jiul Petrila—Petrolul Ploieşti ; Farul Constanţa—Universitatea Cluj. Meciul dintre Politehnica Timi­şoara—Steagul Roşu Braşov a fost amînat pentru data de 18 septem­brie, deoarece braşovenii întreprind un turneu în Italia. Posturile noastre de televi­ziune vor transmite astăzi re­priza a doua a meciului de fotbal dintre Rapid şi Progre­sul, iar mîine va fi transmisă în întregime desfăşurarea par­tidei Dinamo—Steaua. Ralieul „Turul Europei“ Azi vor trece pe teritoriul ţării noastre participanţii la „Tu­rul Europei“, organizat de Aso­ciaţia Internaţională a Automobi­­liştilor. La această cursă participă 59 echipaje care parcurg peste 9.000 km d­in 12 ţări. In Braşov, participanţii la ra­­lieu urmează să intre la orele 7,16 in Bartolomeu, continuîn­­du-şi drumul pe şoseaua Cristian, Valea Rîşnoavei, Predeal, Bucu­reşti, Mamaia, Negru Vodă, GH. PUŞCAŞU, coresp.

Next