Drum Nou, septembrie 1966 (Anul 23, nr. 6738-6763)
1966-09-03 / nr. 6740
Pag. 2 După cum se ştie, în munca lor de zi cu zi, organizaţiile de bază se sprijini pe un larg activ fără de partid. La soluţionarea diverselor probleme pe care le ridică producţia şi viaţa obştească, alături de comunişti este atras şi activul fără de partid, ca factor de seamă in ridicarea nivelului întregii munci politico-organizatorice. Fără îndoială că aportul activului la rezolvarea unei sarcini sau alta depinde de priceperea fiecărei organizaţii de a valorifica experienţa, capacitatea acestuia, de munca politico-educativă desfăşurată cu tovarăşii din activ. In unele organizaţii de atelier de la uzina „Colorom“-Codlea s-a acumulat o experienţă bogată în munca cu activul fără de partid. Un bun exemplu îl constituie organizaţiile din secţiile betanaftol şi anilină. Preocupîndu-se, de exemplu, de rezolvarea unor probleme privind reducerea consumurilor specifice, îmbunătăţirea calităţii produselor, utilizarea instalaţiilor la întreaga capacitate, cele două organizaţii de bază au antrenat din plin activul fără de partid în care au avut un sprijin preţios. Alcătuit din cei mai buni muncitori, ingineri şi tehnicieni din rîndul nemembrilor de partid, oameni care îşi îndeplinesc exemplar sarcinile profesionale, activul fără de partid se bucură de îndrumarea organizaţiilor de bază, de grija acestora pentru educarea lui politicoideologică. Cu toţii au fost încadraţi la învăţământul de partid, iar sistematic li se încredinţează sarcini concrete, sunt ajutaţi de comunişti cu experienţă pentru a le îndeplini; în mod regulat aceştia participă la adunările generale deschise. Rezultatul acestei activităţi complexe se observă în participarea eficientă a tovarăşilor din activ la îndeplinirea sarcinilor care stau în faţa celor două organizaţii de bază. Totodată, mulţi dintre ei, printre care maistrul Eugen Huzum, Maria Bengiulescu şi alţii, au cerut să fie primiţi în partid. Comuniştii, apreciindu-le calităţile morale, politice şi profesionale, le-au acordat mandatul. Să mergem însă şi în organizaţiile de bază din secţiile intermediari şi coloranţi azoici. Din păcate, aici activul există mai mult pe hîrtie. Să explicăm lucrurile. De pildă, activul fără de partid al organizaţiei din secţia intermediari cuprinde 6 tovarăşi. Evident că acest număr, faţă de nevoi şi posibilităţi, este mic. Secretarul organizaţiei, tov. Constantin Fuiorea, ne spunea că biroul organizaţiei de partid pe uzină le-a dat indicaţia să cuprindă în activ numai pe acei tovarăşi care şi-au exprimat dorinţa de a deveni membri de partid. Activul organizaţiei din secţia coloranţi azoici cuprinde 7 tovarăşi. Aflăm că şi aici s-a primit aceeaşi indicaţie. Este adevărat că organizaţiile de bază trebuie să atragă în partid pe cei mai buni tovarăşi din activul fără de partid. Dar de aici şi pînă a limita activul numai la aceştia, este o mare deosebire, lucru ce nu poate avea decit urmări negative în întărirea legăturii organizaţiilor de bază cu masele celor fără de partid, în antrenarea acestora la rezolvarea complexelor probleme ce stau în faţa organizaţiilor de partid. Ne-am interesat în ce acţiuni au fost atraşi, ce sarcini concrete li s-au dat celor din activ. Discutînd cu tovarăşul Constantin Martinescu, şef de echipă în secţia intermediari, acesta ne-a relatat : „Mi s-a spus să mă ocup de îmbunătăţirea calităţii“. Ceilalţi tovarăşi, printre care Iosif Marincaş, Constantin Panait şi alţii, au tot sarcini generale, fără răspundere precisă. De cînd li s-au repartizat sarcinile, niciodată n-au fost întrebaţi cum şi le îndeplinesc, ce greutăţi întîmpină. Pe aceeaşi linie se înscriu şi „preocupările“ privind informarea tovarăşilor din activ cu măsurile pe care organizaţiile respective şi le propun pentru rezolvarea problemelor de producţie, a sarcinilor obşteşti, invitarea la adunările generale deschise. Singurul fapt pozitiv este încadrarea tovarăşilor din activ la învăţămîntul de partid. Fireşte că dacă aceste organizaţii s-ar preocupa de lărgirea activului, de pregătirea lui sub toate aspectele, ele ar putea cuprinde şi soluţiona mai eficient o serie de neajunsuri care se mai fac simţite, aşa cum e cazul la secţia intermediari unde consumul specific a fost depăşit, în acest an, lună de lună, sau la secţia coloranţi azoici unde sunt lipsuri privind respectarea tehnologiei. Am ţinut să aflăm şi părerea biroului organizaţiei de partid pe uzină în legătură cu aceste aspecte. Tovarăşul Gheorghe Tecuşan, locţiitorul secretarului, ne-a spus : „ Noi am indicat birourilor să se ocupe îndeosebi de primirea în partid a celor mai buni tovarăşi din activul fără de partid. De altfel, la acest capitol stăm bine. în aproape toate organizaţiile au fost primiţi în ultima perioadă în partid cel puţin câte doi tovarăşi şi din activ. Dar munca cu activul fără de partid nu se rezumă numai la acest aspect, fără îndoială important. Din păcate, tov. Tecuşan nu ne-a putut da o explicaţie asupra cauzelor deficienţelor semnalate în cele două organizaţii. Am reţinut însă că biroul organizaţiei de bază pe uzină acordă un ajutor insuficient organizaţiilor de secţii în munca cu activul fără de partid. Dacă totuşi în unele organizaţii, ca cele amintite la început, există o bună experienţă, ea e rodul iniţiativei birourilor respective şi mai puţin al îndrumării din partea biroului organizaţiei pe uzină. Ar fi bine să se ia măsurile cuvenite ca şi celelalte organizaţii de atelier să cunoască experienţa bună şi să fie ajutate şi îndrumate efectiv în aşa fel incit în toate organizaţiile activul fără de partid să constituie un sprijin preţios, un ajutor de nădejde în soluţionarea sarcinilor multiple care le stau în faţă. L. CIUTA CU VIAŢA DE PARTID Două feluri de a munci cu activul fără de partid or NOTE DE LECTOR Radu Cîrneci: ORGĂ ŞI IARBĂ Natura reprezintă pentru Radu Cîrneci o ipostază sufletească, o alternativă lirică. Trecerea de la contemplaţie la notaţie se face fără efort, uşor, versurile păstrînd întreaga aromă tonică a anotimpurilor. Poetul traversează pădurile şi apele ca o lumină fantastică, înnoitoare, în care contururile şi profilul obiectelor se topesc pînă la pierderea de sine şi rămîne insinuarea unui cîntec infinit. „In pădurile mele sînt duh şi lumină şi ploaie şi vînt şi tăcere“. Osmoza aceasta cu elementele, cu esenţele, exclude izolarea, singurătatea , firul ierbii şi copacii fiind sensibilizări ale ideii de om, ale prezenţei sale copleşitoare şi vindicative. „...mă caut printre oameni, şi timpul meu îl văd curgind prin ei". Radu Cîrneci se fereşte de gesturi grandilocvente şi patetice. Ii place în schimb verbul precis şi revelatoriu pentru o anume stare de spirit. Liric prin excelenţă, poetul nu se refuză fiorului epic cu incantaţii de baladă (exemplu „Ciocîrlia de lut“, „Intrarea in timp"). Confesiunea lirică îl relevă ca pe un îndrăgostit de lumină, ca pe un cîntăreţ discret al noului peisaj contemporan, în care oamenii „au devenit statui de soare“. Poezia sa erotică nu evoluează pe coordonatele limitate ale intimismului,îndrăgostiţii sunt frumoşi şi tineri, traversează firesc cotidianul care constituie de altfel permanenţa tabloului liric. „Tu coboară-te de unde eşti, vino din umbră, din pămînt şi miresme, coboară din legenda mea şi arată-te“. Uneori versurile au o muzicalitate adîncă : citim în sufletul poetului ca într-o partitură. Căutînd să dezvăluie propria sa fiinţă, mobilurile intime ale glodurilor sale, poetul lărgeşte de fapt continuu cognoscibilul. Prin substanţa epică şi lirică a versurilor sale, poetul ne oferă ideea existenţei nepecetluite de concluzii categorice, dimpotrivă, deschisă experienţelor şi adevărurilor. Notaţia sa nu alunecă incert şi absent peste lucruri. Radu Cîrneci caută esenţa umană, transfigurarea exactă a dimensiunii sentimentelor, dialectica laborioasă a devenirii. Distingem dincolo de rînduri o responsabilitate integră şi continuă. CARMEN TUDORA ti Foşnetul acestui stejar din Blaj a făcut să tresară odinioară lira marelui Eminescu. De aceea, cînd vizităm astăzi stejarul, avem sentimentul că ascultăm un vers dintr-o poezie cunoscută. Foto: GH. BĂNUŢĂ DRUM Ni O U Planificarea defectuoasă şi întîrzierea documentaţiei , tărăgănarea lucrărilor de investiţii (Urmare din pag- 1a)neficiară nu dispune încă de materialele şi de forţa de muncă necesare. Lucrările prevăzute în antrepriza Trustului regional de construcţii Braşov se desfăşoară intr-un ritm mai viu, ca urmare a preocupării pentru asigurarea şantierelor cu materiale, utilaje şi forţa de muncă necesare. Intr-un stadiu mai avansat se află construcţiile de locuinţe de la G.A.S. Feldioara care au perspective de a fi date în folosinţă pînă la 30 septembrie a.c. precum şi lucrările de alimentare cu apă de la G.A.S. Saschiz. Nu acelaşi lucru se poate spune însă despre blocul de locuinţe de la G.A.S. Hărman la care, pînă la 31 iulie se realizase doar 15 la sută din valoarea de plan. Cu toate că la alimentarea cu apă a gospodăriilor de stat din Homorod şi Lovnic constructorul (T.R.C.L. grupul 4 Sf. Gheorghe) a obţinut unele realizări bune, totuşi semnalăm rămîneri în urmă la lucrările de drumuri la G.A.S. Homorod în execuţia aceluiaşi antreprenor, cauzate de lipsa forţelor de muncă şi a unui compresor pe şantier. Stagnări in execuţie s-au mai produs din lipsa de forţă de muncă şi materiale, şi la cantina Centrului şcolar agricol Sibiu, lucrare cuprinsă în planul de investiţii al G.A.S. „Zootehnica“ cu termen de dare în folosinţă în trimestrul IV 1966. In perioada de timp ce a mai rămas pînă la sfîrşitul anului există posibilităţi de realizare a unui volum important de lucrări. Pentru aceasta conducerile celor două trusturi Gostat, împreună cu T.R.C.L.ul, vor trebui să sprijine unităţile cu documentaţia de execuţie, materiale, forţa de muncă şi utilajele necesare realizării lucrărilor planificate. In realizarea acestor obiective, este nevoie să se ţină cont că punerea lor în funcţiune la termenele planificate concură în mod direct la realizarea sarcinilor de producţie ale unităţilor agricole, obţinîndu-se în acest fel o eficienţă economică sporită a fondurilor de investiții. La început de an forestier (Urmare din pag la) noastre este necesar ca , atît conducerile sectoarelor, cit şi ale întreprinderilor forestiere, să se preocupe în permanenţă de organizarea ştiinţifică a producţiei şi a muncii, utilizarea cit mai raţională a capacităţilor de producţie, scad cu 87.000 metri cubi, pe cînd cele secundare, prin extinderea reţelei de drumuri cresc cu 149.000 metri cubi. Aşa cum se ştie, valorificarea superioară a masei lemnoase impune mecanizarea proceselor tehnologice, mai buna sortare a materialului lemnos. Ce s-a făcut în această direcţie ? — Zestrea tehnică a întreprinderilor forestiere creşte neîncetat. Pentru operaţia de scos apropiat întreprinderile au fost dotate cu încă 20 de funiculare pasagere, numărul lor ajungînd la 87, iar al tractoarelor la 187. Depozitele finale de mare capacitate au fost dotate cu 4 încărcătoare mecanice. Pentru aprovizionarea ritmică a instalaţiilor cu material lemnos, în parchete s-au construit 12 km. drumuri pentru tractoare, iar pînă la sfîrşitul anului se vor mai construi încă 13 km. drumuri. La rîndul său reţeaua de drumuri auto forestiere va creşte cu 154 km. Paralel cu pregătirile din sectoas au montat încă 4 gatere noi, iar ■ ori suprafaţa unor hale şi depozite a fost mărită. Menţionez însă că în exploatarea parchetelor întâmpinăm unele greutăţi, în special din cauza lipsei fierăstraielor mecanice. Lipsa acestor utilaje a determinat modificări ale proceselor tehnologice stabilite iniţial. Pentru aceasta solicităm sprijinul Direcţiei generale, de a ne asigura cu mecanismele prevăzute în planul de aprovizionare tehnică, intr-un timp cit mai scurt. — Ce măsuri au fost luate pentru îmbogăţirea cunoştinţelor profesionale ale muncitorilor corespunzător noilor sarcini tehnice şi economice şi pentru asigurarea unor condiţii cît mai bune de muncă şi de trai . Aceasta a constituit o preocupare principală. Cursurile de calificare au fost absolvite în anul acesta de 89 de fasonatori mecanici, 57 tractorişti, 34 sortatori şi 24 funicularişti. De asemenea, 150 de maiştri din sectoarele de exploatare au urmat un instructaj privind organizarea muncii în parchete, stabilirea proceselor tehnologice şi inventarierea materialului lemnos. In scopul asigurării celor mai bune condiţii de trai, în parchetele noi, încă din timpul verii s-au executat construcţiile necesare pentru cazarea muncitorilor, numărul cabanelor crescînd cu 36. De asemenea, s-a asigurat aprovizionarea cu alimente a locurilor de muncă. Pentru a spori eficiența muncii ! Nr. 6740 250 de ani de la moartea lui Antim Ivireanu . FIGURĂ LUMINOASĂ DE CĂRTURAR Traducător, orator, patriot animat de ideile generoase ale dreptăţii şi libertăţii, poet, Antim Ivireanu se înscrie în istoria literaturii române în rîndul acelor cărturari luminaţi, care prin întreaga lor activitate au căutat să slujească, fără ostentaţie, cu dăruire totală, poporul. Antim Ivireanu nu-şi va unilateraliza preocupările, ci se va dovedi iscusit în xilografie, cit şi în tipografie, sculptură, pictură, ca şi în „grăirea frumos curgătoare“ a unor limbi diferite ca structură : georgiana, greaca, turca, araba, slavona. Această multilateralitate ne face să ni-l imaginăm ca pe un căutător al cuvîntului care exprimă cel mai bine o idee, a imaginii celei mai plastice care să pună in lumină un adevăr. Constantin Brîncoveanu i-a apreciat aceste calităţi, şi dovada practică este că i-a încredinţat conducerea tipografiei Mitropoliei din Bucureşti. Antim Ivireanu începe din acest moment laborioasa acţiune de tipărire a unor cărţi de uz. Îşi va continua nobila activitate şi la Snagov şi Rîmnic cu aceeaşi pasiune, conştient de necesitatea unor cărţi scrise în limba vorbită de popor. Astfel incit se poate spune că Antim Ivireanu a fost îndrumătorul tiparului în Ţara Românească. In traducerile sale, el folosea limba vie a poporului, clară şi plină de naturaleţe. O dovadă în plus că autorul „Didahiilor“ era conştient de necesitatea studierii limbii şi folclorului naţional este şi traducerea celor două cărţi populare „Alexandria" şi „Floarea darurilor“. Această înţelegere i-a permis de altfel să pătrundă mai adine în sfera literaturii propriu-zise, să se ferească de folosirea excesivă a topicii greceşti sau slavone din originalul după care traducea, evitînd aglomerarea arhaismelor sau regionalismelor. In 1691 vede lumina tiparului „învăţături (parentice) ale lui Vasile Macedoneanul către fiul său Leon“, în 1694 o „Psaltire română“, iar în 1697 un „Antologhion". După cum vedem lucrările traduse se succed repede, relevindu-ni-l pe Ivireanu ca pe un traducător neobosit. Intr-un epilog îi descoperim şi virtuţi poetice : „Aşa şi tipograful de-a cărţii sfîrşite, Laudă neîncetată dă şi mulţumire“. Oralitatea, din versul popular, caraterizează și proza lui Antim Ivireanu, notabile fiind în acest sens „Didahiile“ scrise între 1709 și 1716, dar publicate abia în a doua jumătate a secolului al XIX-lea (prima dată deloan Bianu în 1886). In această lucrare Ivireanu nu este în întregime original, dar de multe ori el va cita izvoarele folosite. Spre deosebire de Dosoftei, care găsise un echilibru între liric şi epic, Antim Ivireanu se remarcă mai puţin prin talentul său narativ, preferind chiar şi în proza de lungă respiraţie confesiunea lirică contrapunctată de numeroase epitete, comparaţii, invocaţii retorice : „aleasă este ca revărsatul zorilor, pentru că ea a izgonit noaptea şi toată întunericimea pămîntului şi a adus în lume ziua cea purtătoare de viaţă". De asemenea, el a căutat imagini noi, cît mai plastice. La el întîlnim prima imagine a furtunii pe mare, a corăbiei pe care „de o parte o bat valurile, de altă parte o tulbură vinturile“, şi înainte de Eminescu el numeşte luna „stăpîna mării". Argumentaţia sa se bazează pe cunoştinţe serioase, chiar pe noţiuni de filozofie greacă. Cele cîteva maxime filozofice din scrierile patentice ne fac să credem că avea idee de filozofia lui Démonit, Aristotel, Socrate, Anaxagora etc. Uneori opoziţia sa faţă de „cei mari şi avuţi" este făţişă: „Cei mari să odihnesc pre aşternuturi mari şi frumoase şi cei mici pre pămîntul gol şi pre paie". Accentele de nonconformism din unele scrieri cît şi caracterul laic al unor lucrări i-au adus învinuirea că ar fi „revoluţionar", „conspirator", „vrăjitor", şi nu mult după decapitarea lui Constantin Brîncoveanu, noul domnitor Nicolae Mavrocordat găseşte un moment prielnic şi-l exilează pe inimosul cărturar. De altfel, Antim n-a mai ajuns la Sinai fiind ucis mişeleşte pe drum. Rămîn tipăriturile, traducerile celor două cărţi populare „Alexandria" şi „Floarea darurilor", „Didahiile" prin care Ivireanu se adresa cu căldură maselor largi, într-o limbă cu o „frumuseţe naturală, cu o frumuseţe căutată, însă cu gust, cu bun simţ, şi decenţă". (A. curea — „Antim Ivireanu predicator şi orator"). Scrierile lui constituie un moment important în dezvoltarea limbii române literare. CARMEN KEHIAIAN Exponate cu produse ale breslei tinichigiilor şi fierarilor din secolele XVII —XIX aflate la Muzeul din Făgăraş. Foto: N. CIRSTEA Hit IM111 illilii 1111II Ilii 111 Iliin 11 ut fi LM Hi'TTtrtmTrH II iii ii-Htti Circuitul ciclist al regiunii Braşov 1 Emil Rusu (Dinamo) cîştigătorul etapei a ll-a general rele de exploatare, s-au luat măsuri ■ . ... .. „ . . . şi în fabricile de cherestea, unde I 0 Walter Ziegler pe primul loc in clasamentul (Prin telefon de la trimisul nostru AL. DINCA). Spre deosebire de prima etapă, ieri cursa a fost mai disputată, datorită deselor tentative de evadare în care vioara I-a a fost brașoveanul Ștefan Suciu. După o regretabilă busculadă la kilometrul 2 de la plecare, plutonul se regrupează, pregătindu-se pentru a ataca urcuşul de la Bogata. Cinci alergători, printre care trei tineri temerari, se avîntă spre punctul de căţărare care este trecut în ordine de Cristian Cornescu (S.S.E. Timişoara), I. Rădăcină (Petrolul Ploieşti), şi Bohanici Ladislau (Voinţa Arad). Pe coborîşul Bogăţii fugarii sunt prinşi, iar de aici plutonul rulează calm spre Rupea. La kilometrul 6 de la intrarea în oraş, Ştefan Suciu porneşte de unul singur, trecînd de altfel primul prin Rupea, urmat de Gabriel Moiceanu şi Mircea Rîndaşu. Grosul plutonului nu rămîne indiferent faţă de intenţiile fugarilor, aşa că măreşte alura în aşa fel incit la Fişer alergătorii se regrupează. O nouă perioadă de acalmie urmează pentru scurtă durată, deoarece după 5 kilometri Gonţea se desprinde de pluton, dar şi această tentativă este anihilată după numai 4 kilometri. Prin Saschiz trec în ordine : Ion Constantinescu şi Loader Gerea. Caravana rulează spre Sighişoara, sporind ritmul. Tînărul Ştefan Suciu face din nou să se agite plutonul. De altfel, el cîştigă şi sprintul din oraşul Sighişoara, urmat de Cosma şi Constantin Dumitrescu. De aici, cei 37 kilometri care mai sunt de străbătut pînă la Mediaş se desfăşoară fără acţiuni importante, deoarece alergătorii se pregătesc pentru ultimul asalt al etapei : sosirea în Mediaş. Aici, în aplauzele sutelor de spectatori, Emil Rusu îşi adjudecă victoria la sprint, parcurgînd etapa în 4h16’07“. La o secundă este urmat de Ion Cosma, Nicolae Ciumeti şi grosul plutonului. Media orară a etapei a fostde 36,7 km./oră. De menţionat că pe tot parcursul alergătorii au avut de înfruntat un vînt puternic din faţă, în clasamentul general situaţia este următoarea : 1. W. Ziegler (Dinamo Bucureşti) 7h31’38” ; 2. Emil Rusu (Dinamo Bucureşti) 7h31’40” ; 3. Ion Cosma (Dinamo Bucureşti) 7h31’41”. în clasamentul căţărătorilor conduc Nicolae Ciumeti şi Cristian Cornescu cu cite 5 puncte. Astăzise dispută etapa a 3-a pe distanţa Mediaş — Sibiu — Voila — Agnita. Plecarea din Mediaş va avea loc la orele 13, iar sosirea la Agnita în jurul orei 16.30. n drumeţe Pentru colectivul de elevi şi cadre didactice al Liceului nr. 2 Făgăraş a devenit tradiţională excursia anuală cu itinerar lung. Anul acesta, peste 80 de elevi şi cadre didactice au parcurs regiunile Braşov, Hunedoara, Cluj, Crişana, Banat, Oltenia şi Argeş, unde au vizitat marile obiective industriale de la Hunedoara, Calan, Porţile de Fier, Hidrocentrala de pe Argeş, admirînd totodată frumuseţile naturale pe care le oferă turistului Munţii Apuseni, Valea Oltului şi a Argeşului, vestigiile istorice de la Sarmisegetuza, Deva şi altele. ANA DUMITRESCU, coresp. Pe scurt 4» SOFIA 2 (Agerpres). — In cadrul turneului internaţional de fotbal (juniori) ce se dispută în R. P. Bulgaria, ieri s-au înregistrat rezultatele : Uniunea Sovietică—Cehoslovacia 2—0 ; Bulgaria—România 2—1. • PRAGA 2 (Agerpres). — înaintea ultimelor jocuri din faza preliminară a campionatului mondial masculin de volei, ce se dispută în cîteva oraşe din Cehoslovacia, in clasamentele celor patru grupe conduc echipele : Cehoslovaciei — 6 puncte şi R. P. Chineze — 5 puncte (grupa A), R. D. Germane — 6 puncte şi U.R.S.S. — 6 puncte (grupa B), României — 5 puncte şi Poloniei — 4 puncte, dar cu un joc mai puţin (grupa C),Braziliei — 7 puncte şi Japoniei — 4 puncte (grupa D). Iată ultimele rezultate : Polonia—Olanda 3—1; R. P. Chineză— Danemarca 3—0; Ungaria—S.U.A. 3—1; Japonia—Belgia 3—0. Programul etapei a IlI-a a categoriei A La sfîrşitul acestei săptămîni se desfăşoară jocurile celei de-a treia etape a campionatului categoriei A la fotbal. Meciurile formaţiilor bucureştene se vor disputa după următorul program : simbătă (ora 19.30) pe stadionul Republicii Rapid—Progresul , duminică (ora 19:30) Dinamo—Steaua. Iată şi programul celorlalte jocuri din ţară : U. T. Arad— Ştiinţa Craiova ; C.S.M.S. Iaşi—Dinamo Piteşti; Jiul Petrila—Petrolul Ploieşti ; Farul Constanţa—Universitatea Cluj. Meciul dintre Politehnica Timişoara—Steagul Roşu Braşov a fost amînat pentru data de 18 septembrie, deoarece braşovenii întreprind un turneu în Italia. Posturile noastre de televiziune vor transmite astăzi repriza a doua a meciului de fotbal dintre Rapid şi Progresul, iar mîine va fi transmisă în întregime desfăşurarea partidei Dinamo—Steaua. Ralieul „Turul Europei“ Azi vor trece pe teritoriul ţării noastre participanţii la „Turul Europei“, organizat de Asociaţia Internaţională a Automobiliştilor. La această cursă participă 59 echipaje care parcurg peste 9.000 km din 12 ţări. In Braşov, participanţii la ralieu urmează să intre la orele 7,16 in Bartolomeu, continuîndu-şi drumul pe şoseaua Cristian, Valea Rîşnoavei, Predeal, Bucureşti, Mamaia, Negru Vodă, GH. PUŞCAŞU, coresp.