Drum Nou, iulie 1967 (Anul 24, nr. 6997-7022)

1967-07-22 / nr. 7015

BIBLjüV-XA centra SIBIU P­r­o­f­e­t­a­ri din toate ţările, u­n­i­ţ­i-v­a­t rum nou orgas­m comuniumi regional brașov il p.c.r. $i un simihii­ popular rec­ohai ANUL XXIV Nr. 7015 SIHRATA 22 IULIE 1967 4 pagini 25 bani Li Fibrici de stofe Bra­şov au început probele tehnologice la această ma­şină de uscat stofe. Noul utilaj asigură uscarea a 5.000 m.p. stofe în 8 ore. Foto : O. ROATIS­T DIRIGINTELE DE ŞANTIER Ancheta ■ Despre nişte di­­riginţi care nu sunt de... şantier ■ Abe­cedarul necunoscut ■ Unul cu sapa, patru cu mapa V Cine trebuie să fie primul construc­tor Ce este dirigintele , de şantier ? Pentru cei nefamiliarizaţi cu munca din domeniul investiţiilor e util să lămurim noţiunea de la bun început. Din momentul­­ cînd se desenează „pe viu“ contururile unei construcţii şi p­înă la predarea ei, la cheie be­neficiarului, dirigintele de şantier este cel care controlează execuţia, verifică respectarea documentaţiei, acordă constructorului asistenţa teh­nică cerută de organizarea de şan­tier... Cu acestea n-am precizat, de­sigur, decît cîteva din atribuţiile dirigintelui. Metaforic el trebuie vă­zut ca o diagramă care consemnează riguros pulsul execuţiei investiţiei, cu toate variabilele ei, dar şi un ca­talizator al acestui puls. Şi acum să trecem la datele con­crete ale­ anchetei noastre. Ne aflăm la Sibiu. Există în acest oraş, în prezent, peste 100 de şantiere. Di­riginţi ? — Aproximativ 25, certifică tov. CH. STANCUI­ESCU, inspector şef la Filiala Băncii de investiţii. La prima vedere numărul pare mic. Cei 25 de diriginţi răspund însă de câte 2—3 şantiere. La aceştia se adaugă şi serviciile de investiţii ale benefi­ciarilor, care n-au mai angajat spe­cial din om şi fac ele însele activi­tatea de dirigenţie. Aici, la filială, am aflat apoi care este paradoxul funcţiei de diriginte, pe şantierele din Sibiu. Despre ce-i vorba ? Prin însăşi raţiunea lui de a fi, dirigintele trebuie să-şi desfă­şoare nemijlocit activitatea pe şan­tier. — Aşa trebuie, observă Iov. STANCULESCU. Dar se petrec pe unele şantiere fenomene contrare. Diriginţii nu stau pe şantier, alte­ori sunt folosiţi la activităţi străine scopului pentru care sunt plătiţi (N.R. — de reţinut însă că salariul dirigintelui este „cotă parte“ din va­loarea investiţiei respective)... Aceste fenomene le-am constatat şi noi „pe viu“ la şantierele între­prinderii comunale, întreprinderii de transporturi, întreprinderii hoteluri şi restaurante, ai căror diriginţi sunt: Ion Pinciu, Teodor Cornea, Iosif Cecan, Ecaterina Zeiger, Ion Stan şi alţii. Un prim fapt neavenit din activitatea acestor diriginţi : con­structorul lucrează ,10 ore pe zi. Ei numai 8 (?!?). Un alt exemplu : Cei 5 diriginţi ai întreprinderii de elec­tricitate, numai jumătate din timpul de muncă dintr-o lună ş­i-l cheltu­iesc pe şantier. Beneficiarul,­­ încâl­cind legislaţia, îl foloseşte­ în alte activităţi. S-a relevat în itinerariul anchetei noastre şi un alt aspect. Mai mulţi beneficiari au angajat diriginţi cu o jumătate de normă, care sunt sa­lariaţi permanenţi la alte instituţii. De pildă, C.C.A. Braşov are un şan­tier în Sibiu. Ca diriginte a fost an­gajat Konrad Goebbel, care e de fapt salariat permanent la Filiala din Sibiu a I.P.R.A.N. Pe şantierul mu­zeului Brukenthal este diriginte Gh. Gologan, de asemenea, salariat la I.P.R.A.N., iar dirigintele şantieru­lui fabricii „Record“, Ernest Zay, este angajatul permanent al uzinei, „Independenţa“. Cît, timp afectează zilnic aceştia, şantierelor de unde primesc lunar un salariu de circa 1.000 lei ? Nu mai mult de 0,5—1,5 ore. Constructorul încheie ziua de lucru la orele 17, i­ar aceşti diriginţi pot veni pe şantier doar în jurul orelor 16. Consecinţe ? — Dirigintele are, între altele, şi obligaţia de a consemna în documen­tele de şantier mersul lucrărilor, pre­cizează inspectorul şef al Filialei Bănci­i de Investiţii. Dar pe şantie­rele ai căror diriginţi au fost amintiţi, nici cele mai simple acte de evi­denţă primară — procese-verbale de începerea lucrărilor — n-au fost întocmite. Nu mai vorbim de evi­denţa datelor privind documentaţia contractării execuţiei şi decontarea lucrărilor de construcţii-montaj. A­­ceasta, fie că nu e ţinută, fie că e întocmită cu confuzii. In ce pri­veşte activitatea concretă, de urmă­rire şi control a execuţiei este, cre­dem, exclus orice comentariu. Să ne referim şi la o altă obligaţie a dirigintelui. Instrucţiunile C.S.C.A.S. — regulament de func­ţionare pentru oricare diriginte — stipulează că diriginţii trebuie să colaboreze la întocmirea cărţii con­strucţiilor şi a fişelor tehnice, să ţină la zi carnetele tehnice de şan­tier. La acest Capitol activitatea mul­tor diriginţi e aproape nulă. Este cazul, diriginţilor şantierelor fabricii „Record“, întreprinderii hoteluri- Anchetă realizată de : L. CIUTACU (Continuare în pag. a 2-a) economica în pagina a 2-a . O cerință de maximă urgență: Terminarea amenajărilor pentru irigaţii In pagina a 3-a : DRUM NOU vă informează ... NU DEGEABA V-AM CĂLCAT PRA­GUL Avem destul de des ocazia să vi­zităm instituţiile sanitare din re­giune şi să constatăm un nivel ri­dicat al grijii pentru sănătatea oa­menilor muncii, pentru buna admi­nistrare a unităţilor. Dar nu se poate spune că şi în acest domeniu de activitate nu se ivesc neajunsuri, lipsuri, care dacă nu sunt remediate la timp creează greutăţi în muncă, dificultăţi — uneori destul de se­rioase — bolnavilor. In urmă cu cîteva zile a avut loc, la Consiliul local al U.G.S.R. din Braşov, o consfătuire privind con­trolul obştesc în instituţiile sanitare. Am reţinut cele spuse de dr. Gh. Mă­­ieruţiu, directorul spitalului unificat nr. 2, care a reliefat ajutorul primit din partea comisiilor de control obştesc şi interesul depus de con­ducerea spitalului pentru rezolvarea operativă a propunerilor făcute. „Ar fi bine — spunea dr. Măieruţiu — să se facă mai des şi cît mai amă­nunţit acest control“. Sunt însă destul de multe locuri unde ajutorul echipelor de control obştesc nu e suficient înţeles şi, ca urmare, nici medi­cii chemaţi să par­ticipe la controale nu-şi fac datoria, nici semnalările con­trolului obştesc nu sunt analizate şi so­luţionate cu grijă. Aşa se face că o serie de situaţii constatate în mod repetat rămîn de luni de zile nerezolvate. La secţia dermato-venerice a Spi­talului unificat nr. 1 din Bra­şov, policlinica nu are o sa­lă de aşteptare pentru bărbaţi. Mobilierul e vechi, impropriu, ca şi în sala de tratamente a ION STRAJAN şi ION MARTON, membri în Biroul executiv al Consiliului regional U.G.S.R. Braşov (Continuare în pag. 1 2-a) nu se obstesc ni V Carnet de scriitor: Estetica satului contempo­ran Nişte treburi legate de document­­rea literară, m-au dus zilele acestea prin­ Idcuri ale regiunii noastre, pe unde am mai umblat cu ani în urmă cu statornicie sau pe unde am fost doar­­im trecere. Ceea ce m-a impresio­nat este modul în care unele localităţi fac paşi repezi spre oraş. Şi bucuria îţi,este cu­­atât mai mare cînd constaţi acest lucru, cu cît ştii că nu este vorba d­e ceva întâmplător, ci de un proces conştient care urmează dru­mul politicii înţelepte a partidului şi statului­­nostru, privitor la ridicarea permanentă a orizontului, cultural şi material al satului contemporan. „Urbanizarea satelor“ devine pe zi ce trece­ o realitate mai actuală. Sînt de multe ori suficienţi cîţiva ani ca această urbanizare sa se întîmple şi tu să nu mai poţi lega prezentul de amintiri. De exemplu, Rupea O ştiu cum arăta cu 11 ani în urma şî­ am urmărit de-a lungul anilor evoluţia acestei localităţi. Era sat, oraş ? Ru­ ION TOPOLOG (Continuare în pag. a 2-a) înapoierea in capitala A TOVARĂŞULUI ION GHEORGHE MAURER Vineri după-amiază s-a înapoiat în Capitală, venind de la Haga, preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, care a făcut o vizită oficială în Olanda, la invi­taţia guvernului acestei ţări. In timpul vizitei, premierul ro­mân a fost însoţit de Corneliu Mă­nescu, ministrul afacerilor externe, Angelo Miculescu, prim-vicepreşe­­dinte al Consiliului Superior al A­­griculturii, George Elian, ambasado­rul României la Haga, de consilieri şi experţi. La sosire, pe aeroportul Băneasa e­­rau prezenţi tovarăşii Gheorghe A­.­postol, Alexandru Bîrlădeanu, Emil Bodnaraş, Ilie Verdeţ, Petre Blajovici, Roman Moldovan, Grigore Geamănu, secretarul Consiliului de Stat, şi mem­bri ai guvernului. Au fost de faţă D. H. Vischer, în­sărcinatul cu afaceri ad-interim al Ir­landei la București, și membrii am­basadei. COMUNICAT cu privire la vizita in Olanda a preşedintelui Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer La invitaţia guvernului olan­dez, preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, şi ministrul afacerilor externe al Republicii Socialiste România, Corneliu Mănescu, au făcut o vi­zită oficială în Olanda între 17 şi 21 iulie 1967. Invitaţia a fost făcută cu pri­lejul vizitei în România în cursul lunii ianuarie a acestui an, a mi­nistrului olandez al afacerilor ex­terne, J. M. A. H. Luns. Preşedintele Consiliului de Mi­niştri şi ministrul afacerilor ex­terne au fost primiţi la Palatul Soesdijk de către Majestatea Sa Regina, care i-a reţinut la dejun. Preşedintele Consiliului de Mi­niştri şi ministrul afacerilor ex­terne au făcut vizite primului ministru al Olandei şi preşedinţi­lor Primei şi celei de a doua Ca­mere ale Statelor Generale. Cu ocazia vizitei în oraşul Am­sterdam, preşedintele Consiliului de Miniştri al României a depus o Coroană la Monumentul Naţio­nal în memoria morţilor din cel de-al doilea război mondial, în cursul şederii lor în Olan­da, preşedintele Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer, şi ministrul afacerilor externe, Cor­neliu Mănescu, au vizitat lucrări de amenajări hidraulice şi pol­­dere, precum şi unele întreprin­deri industriale olandeze. Preşedintele Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer, şi ministrul afacerilor externe, Corneliu Mănescu, au avut con­vorbiri cu primul ministru al O­­landei, Piet de Jong, şi cu minis­trul afacerilor externe, Joseph Luns, cu privire la dezvoltarea relaţiilor româno-olandeze şi la (Continuare în pag. a 4-a) Jurnal de campanie Pe întreg cuprinsul raionului­ Me­diaş, ca şi în celelalte raioane din regiune, griul a ajuns la maturitate şi trebuie recoltat de urgenţă. Deşi, la Mediaş, datorită îndeosebi condi­ţiilor climatice, recoltatul orzului şi griului a început mai devreme de­cît în alte raioane, rezultatele înre­gistrate p­­nă în prezent nu sînt pe măsura forţelor şi posibilităţilor e­­xistente. Secerişul orzului, bunăoară, a început cu mai bine de două săp­­tămîni,în urmă şi nu s-a terminat nici în prezent, iar în ceea ce pri­veşte treierişul, în unele unităţi nici n-a început. Sute de clăi cu snopi de orz se găsesc încă înşiruite pe mirişti, fără a fi transportate în stoguri la aici. Vineri dimineaţa se mai găsea netreierat orzul de pe o suprafaţă de peste 500 hectare. Sunt necesare măsuri urgente, pentru ca în maximum două zile toţi snopii de orz să fie transportaţi la arii şi treieraţi, continuîndu-se apoi cu tre­ierişul griului. Pe o suprafaţă de peste 1.000 hec­­tare orz­ul a fost recoltat cu com­binele. Dar în timp ce producţia de boabe a fost transportată la maga­zii, paiele au rămas în multe locuri pe mirişti, împiedicînd executarea a­­răturilor. O bună parte din presele mecanice ale S.M.T. Tîrnava lucrea­ză zilnic la balotat paie (în ziua de 20 iulie, două stăteau în curtea S.M.T.) însă nu dovedesc strîngerea urgentă a acestui produs. De aceea e necesar să fie mobilizat și un nu­măr corespunzător de cooperatori, care să lucreze manual la strînsul şi transportatul paielor, în­ vederea e­­liberării de­ urgenţă a terenului. In raion, griul ocupă o suprafaţă mult mai mare decît orzul. Ca a­­tare, la recoltat e necesar un volum sporit de muncă. Recolta de pe întreaga suprafaţă trebuie adunată în numai cîteva zile, pentru că ori­ce întîrziere se soldează cu pierderi. Faptul că pînă vineri dimineaţa, din cele peste 12.000 hectare cultivate cu grîu-secară, s-a strîns recolta de pe numai 482 hectare (deşi lucrarea a început de o săptămînă) dovedeş­te ritmul nepermis de lent în care se desfăşoară secerişul. Care sînt cauzele întîrzierii în unele locuri a recoltatului griului şi ce trebuie fă­cut pentru urgentarea acestei lu­crări ? În unele unităţi s-a aşteptat şi se mai aşteaptă ca grîul să ajungă la maturitate deplină, pentru a fi recoltat numai cu combina. Indicaţia consiliului agricol regional, dată din timp, recomandă începerea secerişu­lui atunci cînd griul a dat în pîrgă, u­tilizînd toate mijloacele existente. Or, în raionul Mediaş, această in­dicaţie n-a prea fost respectată. Iată şi cîteva exemple.­­ „Recoltatul orzului pe cele 80 hectare planificate i-am terminat , iar în ziua de 19 iulie am început recoltatul griului, ne-a declarat ing. Grigore Lungu, de la cooperativa a­­gricolă din Bratei, pe care l-am găsit în lanurile de grîu de la „Moara ar­să“ unde lucrau trei combine. — Paralel cu combinele sînt folo­site şi mijloacele simple — coase şi seceri la recoltat ? . — Astăzi (era joi, 20 iulie) n-a­vem nici un om la recoltat manual, dar o să mobilizăm un număr de cooperatori ! Intenţia e bună. Insă cînd va fi aplicată ? Grîul nu aşteaptă. Intîr­­zierea la seceriş şi treieriş se plăteşte scump. In lanul de la „Pietriş“ l-am gă­sit pe tov. I. Schuster, preşedintele cooperativei agricole din Aţei. „Avem grîu bun — ne-a relatat dînsul. De pe această tarla pro­ducţia se ridică la peste 3.200 kg. la hectar“. Dar omul era supărat, pentru că din două combine repar­tizate de S.M.T. Tîrnava, numai una funcţiona. „Ieri şi azi dimineaţa a funcţionat şi a doua — reluă inter­locutorul. Numai ce ne trezim cu vreo trei tovarăşi de la Uzina de reparaţii Sibiu, care au luat tracto­rul de la combină, spunînd că i-au făcut unele reparaţii şi acum trebuie să-i facă revizia. S-au dus cu el pe drumul Bratdiului, lăsîndu-ne cu combina în lan şi nu s-au mai în­tors. Dacă mergeţi spre Mediaş şi-i vedeţi spuneţi-le că-i aşteptăm“. Nu i-am văzut, dar sperăm că or­ganele în drept n-o să mai permită nimănui să ia tractoarele de la com­bine, în plină zi bună de lucru. Nici la Aţei,, recoltatul griului nu a fost început cu toate forţele. Joi, în afară de o combină, doar cîţiva cooperatori se găseau cu coasele îrt lanuri. Vineri dimineaţa, consiliul agricol regional a transmis din nou consi­liilor agricole raionale recomandări privind campania, subliniind că grîul a ajuns la maturitate şi e ne­cesar să se folosească la recoltat atît combinele cît şi secerători, coase, seceri, într-un cuvînt toate mijloa­cele existente. E de aşteptat ca această indicaţie să se aplice întocmai şi în raionul Mediaş. I. BRAGHEŞ MEDIAŞUL se mişcă încet la recoltat OAMENI AI MUNCII DIN AGRICULTURA REGIUNII BRAŞOV ! Grîul a ajuns la maturitate. Depuneţi toate eforturile, utilizaţi toate mijloa­cele existente, folosiţi din plin fiecare zi, pentru STRÎNGEREA LA TIMP ŞI FĂRĂ PIERDERI A NOII RECOLTE ! In lanurile de grîu ale cooperativei agricole din Bratei, raionul Mediaș. i ­imm DE-AR ŞTI AESCULAP!­ să prin mijlocirea medicamente­lor, ca să zic, clasice : napoto­­nul, hematodinul, cerebrolism­ul, carbaxinul, antideprinul, ciclobar­­bitalul . . . Fireşte, ştiinţa medicală n-a pu­tut sta nepasătoare şi neputincioa­să in faţa acestei situaţii alarman­te. Trebuia găsit un nou medica­ment, cu însuşiri deosebite. Şi, în cele din urmă, a fost găsit şi ex­perimentat cu succes. Noul medicament se cheamă voiajolin. In dorinţa de-a face larg cu­noscut acest medicament şi, mai cu seamă de-a oferi suferinzilor de astenie date elementare despre modul de administrare a voiajo­­linului, am solicitat bunăvoinţa Luciei Danciu, oficiantă la ghi­şeul de mandate al P.T.T.R. Bra­şov, care foloseşte voiajolinul cu rezultate excepţionale. — La început vă rugăm o pre­cizare : voiajolinul se prezintă sub stare solidă, sau lichidă ? — E solid şi pe roţi.. . — Medicament pe roţi ? ? — Pe patru roţi. — Se ia cu apă ? — Cu benzină, şi din mers, cu media orară de 80 km. — Ciudată doctorie ! Sunteţi a­­mabilă să ne spuneţi modul de obţinere a voiajolinului ? — Eu l-am obţinut cu ardei iute. — Cum? — Luaţi­ un ardei iute şi vă du­ceţi la Policlinica nr. 1 din Bra­şov. Înainte de-a intra la medic, rupeţi vîrful ardeiului şi atingeţi puţin pleoapele de jos. Lacrimile pornesc şiroaie. Aţi obţinut plîn­­sul artificial / Scoateţi batista­­ şi intraţi la medic. Eu am găsit-o înăuntru pe dr. Georgeta Iacob. Lacrimile mele au dat-o gata. Mi-a dat voiajolin . .. — Cu toți ? — Nu. Am primit șapte zile concediu medical, fiind conside­rată neurastenică, cu manifestări deprimante. Abia acasă am pus concediul pe roți. — Cum ? — Goo, e atît de simplu ! Pa­şaportul era gata, nu mi-a mai rămas decît să-i spun soțului „Scoate dragă maşina, pune-i ben­zină, încarcă bagajele. Dacă-i vo­iajolin, voiaj Să fie­­" — Şi unde voiajolinaţi 7 zile ? _— Braşov — Berlin — Varşo­via şi retur. — Păcat că aveţi doar 7 zile! — Nu-i nimic. Cînd mă întorc, mai stau la ghişeu, cît mai stau, şi iar mă duc la policlinică, după voiajolin. — Tot cu ardei iute? — Na, na, na! Schimb sorti­mentul. Pling pe bază de hrean. Lacrimile pe bază de hrean sunt mai abundente, și iese voiajolinul mai lung .. O ultimă întrebare : cei care împart voiajolin cum vor .. . plin- Z'? A. SOCACIU De la Aesculap încoace, astenia nervocirculatorie a dat mult de furcă oamenilor şi medicinei. In timpurile noastre moderne această maladie afectează îndeosebi pe cei ce lucrează cu intelectul, prin­tre care cei mai predispuşi bolii sunt, (după toate statisticile), ofi­ciantele de la ghişeele de man­date­ ale poştei. Istovitoarea tru­dă intelectuală de a înregistra şi ştampila mandatele a creat din acest loc de muncă cel mai fer­til teren pentru neurastenie. Mun­ca cercetătorului, savantului, scrii­torului e floare la ureche pe lin­gă efortul şi suprasolicitarea ner­voasă a lucrătoarei de la ghișeul de mandate. Astenia la această categorie de salariați este atît de păcătoasă încît nu poate fi răpit-

Next