Drum Nou, septembrie 1967 (Anul 24, nr. 7048-7073)
1967-09-17 / nr. 7062
wpum nou ORfiAll ÎL CDfflfTETULUI REGIONAL BRASOV Al PIS. $1 AL SfAIOllll POPULAR RECIORUL ANUL XXIV Nr. 7062 Duminica, 17 SEPTEMBRIE 1967 4 pagini 25 bani Contractul este o obligaţie fermă, nu o învoială facultativă Cerinţele privind ridicarea pe o treaptă superioară a activităţii economice reclamă tuturor întreprinderilor să acţioneze ca un singur organism. Orice defecţiune ivită în angrenajul tot mai intens al relaţiilor de colaborare dintre întreprinderi — în dubla lor calitate de beneficiari şi furnizori — periclitează ritmicitatea producţiei în ansamblul ei. Tocmai de aceea, îndeplinirea riguroasă a obligaţiilor consemnate în contracte, sub semnătura conducerilor întreprinderilor, este o problemă de o deosebită importanţă. Cît pentru regiunea noastră, aceasta este şi o problemă de maximă actualitate. Cauza , în timp ce marea majoritate a întreprinderilor noastre îndeplinesc sistematic şi ritmic prevederile contractelor, unele tratează cu uşurinţă obligaţiile ce le revin, considerîndu-le secundare şi îndeplinindu-le „pe apucate“. „Şi aşa ne-am realizat planul“ într-un fel sau altul, conducerile mai multor întreprinderi ne-au întîmpinat cu cuvintele acestea. Ele au ţinut totodată să ne spună şi procentele cu care şi-au depăşit pe ultimele luni prevederile valorice la producţia globală şi marfă, precum şi planul la unele sortimente. Cu totul altfel au reacţionat atunci cînd in discuţie s-a pus punctul pe i : realizarea contractelor. „E adevărat, ne-a spus tov. ing. Vasile Trif, directorul Fabricii de şuruburi din Brașov, că unele contracte nu au fost realizate în întregime". Pentru a vedea concret la cite contracte nerealizate se referă cuvîntul „unele“, ne am interesat la serviciul desfacere. „Pe luna august, ne-a spus tov. Mihai Drăghici, șeful serviciului, fabrica noastră a rămas deficitară la circa 60 de contracte. Pe luna în curs, situaţia s-a mai îmbunătăţit şi sperăm ca pînă la sfîrşitul trimestrului III să reducem restanţele la jumătate“. Din convorbirea avută cu dinsul am desprins că e vorba de produse „mărunte“ dar nu lipsite de importanţă, ca : 1,3 milioane şuruburi, 40.000 bucăţi bolţuri sferice, 32 tone piuliţe etc. într-o situaţie similară se găseşte şi uzina „Hidromecanica“. Ea nu a onorat pe luna trecută un număr de 32 de contracte. Printre produsele date uitării, figurează : 2 bucăţi turbosuflailte, 4 electrocompresoare şi diferite piese de schimb pentru utilaj petrolifer. Chiar şi Uzina de autocamioane, care în ultimul timp a înregistrat succese deosebite în acţiunea de ridicare pe o treaptă superioară a activităţii economice, a rămas deficitară în luna august la un număr de 10 contracte. Ponderea valorică a acestora o reprezintă blocurile motor S.R.-101, a căror livrare la beneficiari ar fi permis repararea a circa 1.200 de autocamioane. Cu însemnate poziţii nerealizate la contracte se prezintă, de asemenea, întreprinderile „Independenţa"Sibiu, „Electroprecizie“-Săcele şi altele, care arborează o neîndreptăţită automulţumire de pe urma rezultatelor globale. Dar... Beneficiarii ? N-au decît să aştepte ... Am în faţă o situaţie cuprinzând principalii furnizori din regiunea Braşov, cu restanţe în livrări pentru comerţ la 31 august a.c. Printre aceştia se numără : I.I.L. „Mobila“ Sf. Gheorghe, I.I.L. Făgăraş, I.I.L. Mediaş, I.I.L. Tg. Secuiesc şi C.I.L. Blaj — cu mari restanţe la mobilă ; R.T.C. — cu o restanţă de 227 tone slănină ; Uzinele textile Cisnădie — cu 513 m.p. covor pluşat; I.C.I.L. Sibiu — cu produse lactate în valoare de 1,12 milioane lei ; Fabrica „8 Mai“ Mediaş — cu încălţăminte diferită în valoare de 274.000 lei ; „Tîrnava“ Mediaş — cu catifea cord în valoare de 183.000 lei şi „Vitrometan“ Mediaş — cu sticlărie în valoare de 236.000 Iei. Că beneficiarii, îndeosebi unitățile comerciale, n-au primit respectivele produse, nu i-a N. NICOLAU (Continuare in pag- a 2-a) Proletari dîn toate țârîle, unHt-vi! CITE CEVA DESPRE GRANDOMANIE Intrai în biroul inginerului șef cu speranța că aici voi izbuti să dezleg firele destul de încîlcite ale unei vădite nedreptăți pricinuite unuia dintre muncitorii veterani ai uzinei. — Nu cunosc și nici n-am timp să mă ocup de problema asta — îmi spuse, evident plictisit, conducătorul tehnic. Adresaţi-vă şefului de atelier, el precis o cunoaşte... Remarcînd privirea mirată a interlocutorului, inginerul şef nu se putu reţine şi izbucni: — Zău, tovarăşe, ce vrei de la mine, am toată întreprinderea în grijă, cum o să mă ocup de toate fleacurile? Omul părea sincer indignat la gîndul că cineva i-ar putea pretinde lui, care are de rezolvat probleme de însemnătate cardinală, să se aplece cu înţelegere omenească asupra unui caz atît de mărunt cum era cel de care-l pomenisem. Mi s-a părut a avea în faţă unul din aspectele cele mai ilustrative ale unui anume mod de a privi lumea şi oamenii, străin de optica specifică universului moral al societăţii noastre. E vorba de o aşa-numită „privire în mare“ sau, altfel zis, de grandomanie. Bazată pe o confuzie de valori, pernicioasă în esenţă, această diformare a viziunii — care are adesea la rădăcină evidente martor-VICTOR BÎRLĂDEANU moţii de caracter — tinde a crea artificial opoziţii, inexistente în fond, între problemele mari şi cele mărunte, între imaginea de „ansamblu“ ■ a lucrurilor şi multitudinea detaliilor ce o alcătuiesc, justificînd astfel ignorarea măruntelor, complexelor şi, uneori, incomodelor probleme umane din care se compune viaţa unei colectivităţi. Există însă şi alte aspecte ale aceleiaşi manii a grandoarei. Mă gîndesc, de pildă, la arhitecţii şi urbaniştii care au proiectat faimoasele „restaurantegigante".Din fericire, la Braşov, n-au prea fost lăsate să-şi facă loc un asemenea fenomen şi o asemenea concepţie, cum s-a întîmplat în alte oraşe, unde şi-au făcut apariţia un fel de hale „ultramoderne“, superparalelipipedice, rebarbative prin imensitatea lor neospitalieră şi care s-au dovedit, fireşte, nerentabile). Întrebîndu-l pe unul dintre proiectanţi despre raţiunile ce au prezidat la conceperea unor asemenea coloşi ai alimentaţiei, am primit următorul răspuns : — Trebuiau să corespundă viziunii arhitectonice de mari dimensiuni care defineşte fizionomia noilor cartiere... Şi astfel, de dragul unei abstracţii reci, unor proporţii şi unei fizionomii, s-a sacrificat bunul simţ comercial, s-a sacrificat gustul firesc al omului simplu de a lua masa ori de a petrece o seară cu prietenii într-un cadru intim, voios, plăcut, familiar (cum atîtea locande braşovene îi oferă). Toate acestea au fost jertfite pe altarul nespus de iluzoriu al grandomaniei. „Falsa măreţie e inaccesibilă...“, spune în „Caracterele“ sale La Bruyere. Şi tot marele premergător al „secolului luminilor“ adaugă : „Adevărata măreţie e blajină, familiară, populară; se lasă pipăită şi mânuită şi nu pierde nimic cînd e văzută de aproape...“. Limpede ca bună ziua, nu-i aşa. Aş afişa acest citat şi în biroul inginerului şef de care pomeneam la început, ca şi în unele ateliere de proiectare. Nu de alta, dar să amintească un adevăr esenţial al umanismului încorporat în însăşi fiinţa societăţii noastre, şi anume că omul este ţinta supremă a tot ce realizăm. Omul simplu cu necesităţile şi preferinţele sale, cu problemele sale mari sau mici, cu bunul simț care-i modelează de milenii existența cotidiană. Cum poate fi evitata o pierdere de cel puţin 500 kg. cartofi la hectar sarcini precise pe brigăzi, echipe şi oameni. In actuala campanie de receoltare a cartofilor primim un sprijin substanţial din partea celor două brigăzi de tractoare ale S.M.T. Hărman, care deservesc cooperativa noastră. Zilnic 10 maşini de scos cartofi funcţionează fără întrerupere. Pentru ca transportul cartofilor să se facă rapid am repartizat la această lucrare toate cele 6 autocamioane şi tractorul rutier cu două remorci, proprietatea cooperativei. De asemenea, am repartizat zilnic şi cîte 50—60 de căruţe. Cu aceste forţe, în cel mult trei săptămîni vrem să terminăm cu recoltatul cartofilor de pe întreaga suprafaţă cultivată. Pînă în prezent recolta a fost strînsă de pe circa 180 de hectare. O problemă principală care ne preocupă şi asupra căreia aş dori să mă opresc mai pe larg în rîndurile de faţă este aceea a înlăturării pierderilor. Este oare posibilă lichidarea lor ? Unii cooperatori sunt tentaţi să creadă — şi chiar se pronunţă în felul acesta — că la recoltare pierderile de tuberculi sunt „fatale“, „inerente“, „obiective“. Noi ne-am propus să dovedim cît de dăunătoare este această mentalitate şi să evităm deplin orice pierdere. După cum am arătat, scosul cartofilor se face pe rînd cu mașinile S.M.T. In urma lor, peste 400 de cooperatori string tuberculii care se văd, îi sortează și îi depozitează în grămezi cu destinaţie precisă : sămînţă, consum, furajare. Practica ne-a demonstrat că oricîtă atenţie s-ar acorda la prima reeditare, este imposibil să se adune toţi tuberculii, şi că în acest scop sunt necesare unele lucrări suplimentare. Aşa de exemplu, după ce s-a făcut recoltarea, adunăm toţi vrejii de pe teren şi dăm cu o grapă uşoară. în urma grapei sînt scoşi la suprafaţă alţi tuberculi pe care cîţiva cooperatori îi adună cu grijă. Se face apoi o lucrare cu cultivatorul procedîndu-se la fel. Şi cum terenul unde recoltăm cartofii e destinat pentru semănatul griului, o dată cu arătura de bază mai sunt scoşi la suprafaţă din loc în loc alţi tuberculi. Şi pe aceştia îi strîngem. Aşa s-a reuşit ca după recoltare să se mai strîngă 500—800 kg. cartofi la hectar. Şi pentru că suprafaţa de teren cultivată cu cartofi este mare, unele tarlale găsindu-se la o distanţă de peste 6 kilometri, am luat măsuri să recoltăm mai întîi cartofii de la „periferie“, deoarece în caz de ploi drumurile se pot desfunda, şi cu cît BALINT ANDREI, preşedintele cooperativei agricole de producţie Săcele (Continuare în pag. 2-a) A recolta 830 de hectare cu cartofi, cîte am cultivat în acest an, nu este un lucru uşor. Sunt necesare măsuri eficiente, trebuie să mobilizezi numeroase maşini, braţe de muncă, mijloace de transport, astfel încît întreaga lucrare să se execute în perioada optimă şi la un înalt nivel calitativ, îndrumat de organizaţia de partid, consiliul de conducere al cooperativei şi-a întocmit din vreme un plan de măsuri cu Citiți în pagina a 2-a ls Premiere lirice Necesităţile producţiei stimulează neîncetat gîndirea şi imaginaţia, mobilizează personalitatea umană în căutarea unor noi forme de materie. Scrutînd nelimitatele abisuri ale naturii, oamenii izbutesc să-i capteze energiile, aducîndu-le în gigantice recipiente uzinale, combină elementele primare, obţinînd corpuri noi, cu proprietăţi nemaiîntîlnite. Topind în creuzete uriaşe aluminiu, magneziu, siliciu şi mangan, un grup de specialişti ai laboratorului central de la uzina „Metrom“ au obţinut un aliaj nou, „anticorodal“, aşteptat cu nerăbdare de multe întreprinderi ale ţării. Tentaculele lichide ale acestui material rezistent la coroziunile mediului salin şi la presiunile mecanice au îmbrăţişat trupurile plutitoare ale vapoarelor din şantierele navale, au intrat în caroseria autobuzelor fabricate la Bucureşti sau în compartimentele vagoanelor construite la Arad. Biografia acestui aliaj obţinut pentru prima dată la noi începe cu cîţiva ani în urmă, cînd fabricarea în serie a locomotivelor Diesel electrice necesita construirea unor profile dintr-un material produs LABORATORUL UZINAL ÎN FEBRA INVESTIGAŢIEI în ţară. Un colectiv de tehnologi, proiectanţi şi muncitori, condus de inginerul Alexandru Suciu, a pornit să exploreze microcosmosul metalelor, încercînd să le pătrundă tainele, obligîndu-le să renunţe la propria lor existenţă, creînd noi reţele moleculare. A fost nevoie de instalaţii noi, echipa trebuind să elaboreze procesul tehnologic al turnării semicontinue şi, după luni de muncă intensă, de migăloase analize de laborator, călăuzite de ochiul cuantic al spectrografului, s-a dat semnalul primei şarje de „anticorodal“. Cînd torentul incandescent s-a solidificat, valţurile au laminat tabla care a fost supusă probelor mecanice. Rezultatele obţinute au fost cel puţin egale cu cele menţionate în standardurile străine. Pentru a putea fi fabricat la scară industrială au fost construite pentru prima dată cuptoare electrice cu sare topită, necesare tratării termice a profilelor. După 3 luni, colectivul, din care făceau parte inginerul Kremer Horst, maistrul Ion Rădăcină, proiectantul Szász Mihai, a adaptat cuptoarele existente la caracteristicile noului aliaj. Omologarea estradărilor a constituit începutul producţiei în serie. In prezent, aliajul produs la uzina „Metrom“ din Braşov, altădată adus din import, acoperă cerinţele întregii industrii. Preocupările actuale ale laboratorului, condus de inginerul Suciu, sunt polarizate în jurul obţinerii unui nou aliaj necesar fabricării turbosuflantelor pentru locomotivele Diesel electrice, numit „Permnal“. Deşi cercetările sunt abia la început, probele de laborator recent studiate au dat rezultate promiţătoare. Fiecare nou obiectiv al cercetării însufleţeşte orizontul spiritual, descătuşează noi energii, noi elanuri şi pasiuni. . VICTOR POP PE AICI A TRECUT FOILETONUL O) — anchetă retrospectivă - Ironia seacă bălţile. . V-aduceţi aminte de foiletonul „Misterele lacului“ ?. Povesteam în el (la 2 aprilie), cum o pompă de 12 ţoli a ajuns, graţie tehnicianului Octavian Buzuleac de la D.R.I.F.O T. Braşov, în fundul lacului din preajma fabricii „Reconstrucţia“ din Feldioara. Aflaţi că abia în mijlocul verii a putut fi scoasă la lumina zilei şi că această complicată operaţiune de salvare a unui utilaj scump s-a făcut evacuîndu-se apa din lac, prin mijlocirea altei pompe. Multe amănunte nu vă putem furniza, fiindcă cele relatate nu le-am aflat din surse oficiale. Era normal ca D.R.I.F.O.T. să ne comunice în scris costul recuperării pompei şi, îndeosebi, capitolul bugetar de unde s-au procurat aceste fonduri. Cititorii erau, de asemenea, deosebit de interesaţi în a afla dacă tehnicianul Buzuleac a contribuit cu ceva la scoaterea pompei, sau dacă numai întreprinderea a plătit oalele sparte de el. Sînt întrebări cît se poate de simple și fără echivoc. Dacă ironia din foiletonul amintit a contribuit la secarea lacului din Feldioara, sperăm că reluarea va limpezi şi aceste legitime curiozităţi. ...şi aţîţă focul în cuptor Reproducem, ad literam, un răspuns al conducerii tehnice a uzinei „Independenţa“ Sibiu. „Urmare la scrisoarea dv.... referitor la foiletonul „Convalescenţă“, vă facem cunoscut următoarele : pentru procurarea barelor de silită necesare cuptorului electric de la secţia sculărie s-au întocmit fişe de import, conform caracteristicilor nominale, care au fost indicate corect, fiind însoţite şi de schiţă. Pînă în prezent nu au sosit aceste bare. Din investigaţiile făcute de serviciul aprovizionării, s-au găsit, în stoc supranormativ, la U.M. Cugir, 7 bucăţi bare de silită, care s-au montat, cuptorul fiind astfel în stare de funcţiune. — Stimate tovarăşe director tehnic — răspundem noi — cereţi serviciului de aprovizionare să continue investigaţiile. Poate că astfel veţi renunţa la barele din import, care, ştiţi şi dumneavoastră, se plătesc, adesea, foarte scump. Optaţi pentru cojoace ? De la Şoroştin, raionul Mediaş, ne-a sosit un răspuns, semnat de consiliul de conducere al cooperativei agricole de producţie, în care se încearcă să se ATTILA SOCACIU (Continuare în pag. a 2-a) TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU A PRIMIT PE AMBASADORUL REPUBLICII INDIA Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, a primit sîmbătă, 16 septembrie 1967, pe ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al Republicii India în Republica Sodalîsti Romigî», Amrik Singh Mehta, în audiență de prezentare. Cu această ocazie a avut loc o convorbire cordială. Vizita primului ministru al Republicii Turcia, Suleyman Demirel Sîmbătă dimineaţa, primul ministru al Turciei, Suleyman Demirel, cu soţia, împreună cu ministrul afacerilor externe, Ihsan Sabri Caglayangil, şi soţia, şi celelalte persoane oficiale turce au plecat cu avionul într-o scurtă călătorie pe litoral. Oaspeţii turci au fost însoţiţi de Alexandru Roabă, ministrul petrolului, Vasile Şandru, adjunct al ministrului afacerilor externe, şi Ion Drînceanu, ambasadorul Republicii Socialiste România la Ankara. La aeroportul oraşului Constanţa, premierul turc a fost salutat cordial de Petre Nicolae, preşedintele sfatului popular al oraşului, şi de alte persoane oficiale locale. Tinere în costume naţionale dobrogene au oferit oaspeţilor flori. Oaspeţii au făcut o vizită la Sfatul popular al oraşului Constanţa, unde preşedintele statului a făcut o scurtă prezentare a oraşului şi litoralului. A fost vizitată apoi moscheea din Constanţa, unde oaspeţii au fost întîmpinaţi de muftiul Iacub Mehmet, şeful cultului musulman din România. Muzeul arheologic, cu vestigiile sale milenare, a constituit, de asemenea, un loc de popas. Părăsind cunoscutul aşezămînt de cultură constănţean, premierul turc a adresat prof. Vasile Canarache, directorul muzeului, calde felicitări pentru posibilitatea ce i-a fost oferită de a cunoaşte, prin intermediul bogatelor exponate, aspecte ale trecutului îndepărtat ale acestor meleaguri româneşti. Coloana maşinilor s-a îndreptat apoi spre staţiunea viticolă Muristolar, unde oaspeţii turci au fost salutaţi de ing. Nicolae Barbu, vicepreşedinte al Consiliului Superior al Agriculturii, şi de ing. Petre Tomoroagă, directorul staţiunii. Dind o înaltă apreciere felului în care munca de cercetare ştiinţifică îmbinată cu o tehnică modernă a reuşit să valorifice într-un mod intensiv pămînturile dobrogene — al căror exemplu edificator este Murfatlaru — premierul turc a urat gazdelor succese tot mai bogate în activitatea lor. A urmat o vizită cu maşinile la Mamaia şi Eforie Nord. In această ultimă localitate, la hotelul „Europa“, preşedintele Sfatului popular al oraşului Constanţa, Petre Nicolae, a oferit un dejun în cinstea oaspeţilor. In timpul dejunului, gazda şi premierul turc au toastat pentru dezvoltarea în continuare a relaţiilor de prietenie şi colaborare dintre România şi Turcia. In timpul vizitei pe litoral, numeroşi localnici şi turişti străini au salutat călduros pe oaspeţii turci. (Agerpres) Braşovenii Gabriela Ijac şi Radu Lupu în finala Festivalului ,,George Enescu“ Juriile secţiilor Concursului internaţional „George Enescu“ au anunţat numele candidaţilor admişi în etapa finală. La secţia de vioară vor fi audiaţi în această etapă următorii concurenţi : Elena Konstantinova Adgemova (U.R.S.S.), Angela Gavrilă (România), Gabriela Ijac (România), Bogodar Antonovici Kotorovici (U.R.S.S.), Jurgen Pilz (R.D. Germană), Mariana Sîrbu (România), Mariko Takagi (Japonia), Cornelia Vasile (România), Zinovie Vladimirovici Vinnikov (U.R.S.S.). Concurenţii secţiei de pian sunt : Joseph Alfidi (S.U.A.), Samuel Smbatovici Alumian (U.R.S.S.), Dan Grigore (România), Radu Lupu (România), Pascal Marie-Roge (Franţa), Cristina Ortiz (Brazilia), Tiberiu Szász (România), Anatoli Zalmanovici Ugorski (U.R.S.S.). La secţia de canto au intrat în etapa finală : Alisa Varthesovna Djamagorţian (U.R.S.S.), Viorica Cortez Guguianu (România), Pompei Hărăşteanu (România), Dionisie-Iudovic Konya (România), Lajos Miller (Ungaria), Niculina Mirea (România), Ionel Pantea (România),Maria Slătinaru (România), Margarita Vasilievna Smirnov* (U.R.S.S.), Nina Stefanova Totev* (Bulgaria), (Agerpres) Start de toamnă pentru viitoarele anotimpuri îmbelșugate ale ogoarelor. Milli BBMMMM—— .......——HHi Brasovene — mb—a—B—miiii—WMWh^n VĂZUTE DE EL. VOICULESCU Daruri de septembrie. Pe «1«m 1 (Continuare în pag. » 2-a1 întrecere artistică „Te cîntăm, te slăvim Românie socialistă“ In dorinţa de a permanentiza activitatea formaţiilor artistice de amatori, aparţinătoare sindicatelor, consiliile locale şi raionale ale U.G.S.R. au iniţiat în ultima vreme cîteva manifestări de masă primite cu interes de artiştii amatori. La Sf. Gheorghe şi Mediaş, de pildă, se desfăşoară un concurs şi, respectiv, o ştafetă a brigăzilor artistice aparţinătoare uzinelor, fabricilor, şantierelor, I.A.S. şi S.M.T. La Braşov şi Sibiu Consiliile locale ale U.G.S.R. organizează concursuri „Pentru cel mai bun solist vocal şi instrumentist de muzică populară şi uşoară“, care urmăresc depistarea noilor talente. Toate aceste acţiuni se integrează în întrecerea cultural-artistică ce se va desfăşura pe plan regional sub egida Comitetului regional pentru cultură şi artă și a Consiliului regional al U.G.S.R., pe tema „Te cîntăm, te slăvim, Românie socialistă".