Drum Nou, mai 1968 (Anul 25, nr. 7256-7280)

1968-05-04 / nr. 7257

Vrum nou ORGAN AL COMITETULUI JUDEJEAN BRAȘOV AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEJEAN PROVIZORIU ANUL XXV NIr 7257 Sîmbătă, 4 mai 1968 4 pagini 30 bani Proletari din toate u­rile, uniti-vá! izmi ei in­ anii u amara piîM i mm AcmcQL Problema apărării, conservării şi folosirii eficiente a terenurilor a­­gricole, aşa cum se desprinde din recentul proiect de lege supus dez­baterii publice de către Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R., nu vi­zează­ numai interesul strict al uni­tăţilor­ producătoare, proprietare de drept, ci incumbă răspunderea so­cială unanimă. Neexistenţa pînă în prezent a unei reglementări stricte în ceea ce priveşte apărarea şi folosirea completă, eficientă a pămîntului, a făcut să apară pe alocuri, fenomene de risipă şi sustragere fără discer­­nămînt, din circuitul agricol, a unor suprafeţe însemnate de teren, care au influenţat negativ producţia ve­getală şi animală, au prejudiciat grav interesele unor unităţi. Multiple aspecte de acest gen întîlnim la cooperativa agricolă din oraşul Zărneşti. In imediata veci­nătate a teritoriului său, pe o rază mare îşi desfăşoară activitatea Sec­torul de exploatare Zărneşti (şef de sector Ion Vorovenei), al Întreprin­derii forestiere Braşov, în aceasta nu este nimic rău. Grav este însă faptul că la punctele de exploatare şi respectiv rampele de încărcare, deseori mutate dintr-un loc în altul, salariaţii unităţii au creat după bu­nul lor plac o serie de bogaşe şi drumuri, mai evident în „Lunca Birsei“, afectînd peste 20 hectare de fîneaţă proprietatea cooperativei a­­gricole. Avînd în vedere numai in­teresele proprii, conducătorii între­prinderii respective (director ing. I­. Cîrlogan) au admis ridicarea fără nici un fel de aprobare, în decursul timpului, a 6 grupuri de construc­ţii, răsfirate tot pe teritoriul coope­rativei, ca şi cînd acesta ar fi al nimănui. Oameni­i cu o optică biza­ră, cînd e vorba de bunul altuia, s-au găsit şi la Fabrica de celuloză şi hîrtie Zărneşti. Conducerea a­­cestei unităţi, (director M. Filote), în urmă cu cîţiva ani a admis ca pe o suprafaţă de peste 2 hectare de teren arabil, situat în apropie­rea clădirilor fabricii, să se facă depozit de reziduuri uzinale şi gu­noaie. Amprenta nepăsării o întîlnim şi pe o suprafaţă de circa 8 hectare fîneaţă situată în „Lunca Turcu­lui“, planificată să producă 1300 kg. fîn la hectar. Dar, această produc­ţie este puţin probabil că va fi rea­lizată, cel puţin în acest an, deoa­rece, din dispoziţia şefului lotului Tohan al şantierului nr. 1 al I.C.I.M.Bv., Iosif Bărăianu, angaja­ţii au degradat complet fineaţa res­pectivă, scormonind aproape fiecare metru pătrat în căutarea de pietriş necesar construcţiilor. Şoferii de pe autocamioane au mers mai departe, în perimetrul fermei de stat „Păni­­cel“ din Rîşnov, efectuînd zi de zi întoarceri în cultura de grîu, măr­ginaşă cu sectorul exploatat. ■Vinovată de neglijenţă se face şi conducerea şantierului nr. 3, apar­­ţinînd de I.M.C.M. Braşov. Ea nu a respectat întocmai prevederile contractului de locaţ­iune încheiat de către beneficiar (întreprinderea de exploatare a conductelor magis­trale de gaz metan Mediaş) şi C.A.P. Zărneşti, pentru scoaterea temporară din circuitul agricol a unei suprafeţe de 76.370 metri pă­traţi teren agricol, în vederea mon­tării unei conducte. Contractul pre­vedea ca termen de reintegrare în circuitul agricol a celor aproape 8 hectare teren, data de 1 mai 1968. Cu unele excepţii, unitatea care montează conducta, a acoperit şi nivelat traseul străbătut de magis­trală pe terenul cooperativei agri­cole, punîndu-l la dispoziţia C.A.P. pentru însămînţări. Unii muncitori, însă, acţionind fără răspundere, au degradat, cu utilajul greu, tractat pe şenile, o însemnată suprafaţă de fîneaţă şi mici porţiuni din semă­năturile de sfeclă şi orzoaică, afla­te în afara perimetrului stabilit prin contractul de locaţiune. De­gradările respective s-ar fi putut evita dacă simultan cu exercitarea conştiincioasă a îndatoririlor de serviciu, conducerea şantierului (şef de şantier tov. Costea Traian) ar fi vegheat în permanenţă şi cu exi­genţă, să nu fie lezate nici intere­sele cooperativei agricole. Asemă­nător stau lucrurile şi cu întreprin­­derea cinematografică Bucureşti. A­­ceasta a folosit temporar peste 4 hectare de fîneaţă, dar, contrar u­­zanţelor legale, intenţionează să le redea cooperativei necurăţate şi denivelate. Şi abuzurile se ţin lanţ. începînd din luna februarie, zi de zi, unii angajaţi ai Uzinei de autocamioane Braşov fac proba autocamioanelor de capacitate mare în perimetrul denumit „Plaiul foii", scoţînd arbi­trar din circuitul agricol 5 hectare fîneaţă. împotriva unor asemenea practici, incompatibile cu etica socialistă, consiliul de conducere al coopera­tivei trebuie să acţioneze energic, determinînd, dacă va fi nevoie, pe cale juridică, pe cei vinovați de de­gradări sau sustragere abuzivă din circuit a unor suprafețe necontrac­tate, să despăgubească unitatea c­e valoarea daunelor respective. în ultima vreme pe teritoriul cooperativei agricole din Zărneşti, s-au petrecut şi alte acte abuzive din partea unor persoane particu­lare, care lezează proprietatea so­cialistă de grup. De pildă, începînd din anul 1962, 11 locuitori ai oraşu­lui Zărneşti, domiciliaţi în cartie­rul Tohăniţa, printre care Ion Cen­­ţiu, N. Staicu şi Ilie Nicolae, au ocupat şi folosit în mod cu totul nepermis, fără a fi stingheriţi de nimeni, peste 7 hectare teren ara­bil şi fîneaţă, proprietate a C.A.P. Profitînd de îngăduinţa consiliului de conducere al C.A.P., Ion Pilu şi alţi­­i cetăţeni şi-au permis să con­struiască garaje proprietate perso­nală pe terenul cooperativei. De neînţeles e faptul­­că aceştia au primit aprobare şi respectiv auto­rizaţie de construcţie de la I.L.L. şi S.S.A. al Municipiului Braşov, fără ca în prealabil să se verifice temeinic în proprietatea cui se află terenul afectat construcţiilor de ga­raje. Multe asemenea acţiuni, care în ultimă instanţă au prejudiciat in­teresele cooperativei, ale membri­lor cooperatori, se da­to­reste, după părerea noastră, însăşi atitudinii de indiferenţă pe care a manifestat-o conducerea­­ cooperativei, organiza­ţia de partid din această unitate, pentru apărarea şi buna gospodă­rire a fondului funciar, în multe locuri, pe teritoriul cooperativei, întîlneşti cărări şi drumuri create la întâmplare, uneori chiar peste culturi gata formate. Aşa este ca­zul cu semănăturile de grîu, sfe­clă de zahăr, cartofi şi trifoliene amplasate în jurul uzinelor „6 Mar­tie“, prin­ care circulă în voie, cu tot felul de mijloace, muncitorii a­­cestei unităţi, locuitorii din oraş şi chiar membrii cooperatori. Şi ce este mai trist, acest fenomen se petrece chiar în vatra oraşului, sub privirile îngăduitoare ale consiliu­lui popular orăşenesc şi comitetu­lui orăşenesc de partid, care n-au sprijinit îndeajuns conducerea cop­ ing. C. ILIESCU (Continuare în pag. a 3-a) Ce minunat este sã­ fotografiezi ! Foto: GH. BANUTA în pagina a 4-a ► Parisul ales ca loc pen­tru convorbiri între re­prezentanţii R. D. Viet­nam şi S.U.A. ► O.N.U.: Proiectul unei rezoluţii cu privire la tratatul de neprolifera­­re a armelor nucleare. Complex comercial modern La Predeal au înce­put recent lucrările de construcţie a unui modern complex co­mercial, care va con­tribui la o mai bună aprovizionare a locui­torilor oraşului şi a oamenilor muncii aflaţi la odihnă în această staţiune. In cadrul noului complex vor funcţiona unităţi ali­mentare, de confec­ţii, metalo-chimice, precum şi unităţi ale cooperaţiei meşteşu­găreşti. ÎN EDITURA POLITICĂ a apărut: PLENARA C.C. al P.C.R. din 22—25 aprilie 1968 CUPRINS : ■ Cuvîntarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu la înche­ierea dezbaterilor privind dezvoltarea învăţămîntului de cul­tură generală, profesional, tehnic şi superior în Republica Socialistă România. H Informarea Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. cu privire la compoziţia partidului, la întărirea continuă a rîndurilor sale şi intensificarea activităţii de educare a co­muniştilor. H Informarea Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. cu privire la activitatea organelor şi organizaţiilor de partid, de stat şi obşteşti privind examinarea şi rezolvarea scrisori­lor, sesizărilor şi cererilor oamenilor muncii. ■ Hotărîrea Plenarei C.C. al P.C.R. cu privire la unele probleme actuale ale activităţii internaţionale a Partidului Comunist Român. ■ Hotărîrea Comitetului Central al Partidului Comu­nist Român cu privire la reabilitarea unor activiști de partid. Lucrarea a apărut în tiraj de masă. Stiința organizării productei şi a muncii in actiune CUM POATE FI MĂRITĂ LONGEVITATEA ACTIVĂ A MAŞINILOR ŞI UTILAJELOR Citiţi în pagina a 2-a opiniile specialiştilor exprimate la masa noastră rotundă în dezbatere Proiectul noului Cod penal OCROTIREA FAMILIEI Viaţa este un dar pe care îl me­rităm numai atunci cînd îl daruim — spunea filozoful şi poetul indian Rabindranath Tagore — exprimînd un adevăr axiomatic al existenţei umane. Ni se pare firesc că, din străvechi timpuri, strămoşii noştri au acor­dat o justificată cinstire familiei şi sentimentelor nobile de iubire, me­­ritîndu-şi, deci, din plin „darul“ vieţii. Astăzi, cînd un accentuat sentiment al responsabilităţii isto­rice caracterizează marele efort so­cial de ascendenţă a patriei noas­tre, devine tot mai clar că pleni­tudinea fericirii umane presupune, alături de satisfacţia închinării vieţii nobilelor ţeluri ale construc­ţiei socialismului, şi sentimentul împlinirii individului pe planul re­strâns familial. Sensul profund uman al străda­niilor noastre, strădanii ce implică o ardentă şi totală dăruire — sin­tetizat în cuvintele fericirea copii­lor noştri — ridică pe un plan su­perior instituţia familiei. Spre în­tărirea ei converg numeroasele mă­suri de ordin material, social şi juridic luate de statul nostru în ul­timul timp. în acest context, fap­tele care lovesc în unitatea fami­liei cunosc un plus de incompati­bilitate. Ele nu pot rămîne indife­rente societăţii, care este pusă în faţa necesităţii de a le curma. Proiectul Codului penal, supus dezbaterii publice, răspunde şi a­cestui deziderat, prefigurînd o re­glementare, evident superioară ce­lei prezente, a infracţiunilor contra familiei, grupate în Titlul IX, Ca­pitolul I al proiectului. O primă remarcă a noastră vi­zează redactarea mult mai concisă şi explicită a textelor faţă de codul în vigoare. Aceasta înseamnă că celebrul principiu elaborat de drep­tul roman : Nemo censetur igno­rare legem (Nimeni nu se poate prevala de necunoaşterea legilor), care atunci nu avea un suport rea­list (fiind construit mai mult ca un privilegiu al puterii de stat), do­­bîndeşte astăzi viaţă, prin posibili­tatea cetăţenilor de a cunoaşte le­gile. Se desprinde, apoi, din lectu­ra textelor proiectului o mai judi­cioasă proporţionalizare a repre­siunii penale în raport cu pericu­lozitatea faptelor. Astfel, în cazul­­ bigamiei, plafonul superior al pe­depsei — pentru cel care încheie o a doua căsătorie, deşi era căsă­torit — creşte pînă la 5 ani închi- i soare. Concomitent, se preconizea­ - ză însă o pedeapsă mai blîndă (în­chisoarea de la 3 luni la 2 ani), pentru persoana care acceptă că­sătoria cu cel pe care îl ştie nedi­­vorţat. Este o diferenţiere fireas­că, faţă de gravitatea diferită a vi­novăţiei, la care subscriem, semna­­lînd-o ca o novaţie binevenită a proiectului. O majorare a pedepsei — închisoare de la 3 luni la 2 ani — întîlnim şi în cazul abandonu­lui de familie. Este normal ca so­cietatea noastră să-i pedepsească pe cei care părăsesc, alungă, lasă fără ajutor, sau din rea-credinţă nu-şi îndeplinesc obligaţiile de în­treţinere faţă de membrii de fami­lie, expunîndu-i prin aceasta pri­vaţiunilor. Sunt fapte care pun în Dr. EMIL POENARU (Continuare în pag. a 3-a) Noua fabrică de metanol de la Combinatul chimic Victoria este înzestrată cu utilaje de înaltă tehnicitate. In fotogra­fie, un aspect din hala compresoarelor. Foto : Gh. BANUTA Dărnicie Se zice că la Cuciulata tră­iesc cei mai darnici oameni. Luni, 22 aprilie, de exemplu, ei au dăruit tarlalele de grîu, hergheliei de cai­ în timp ce cabalinele (pe­ la ceasurile prânzului) păşteau în voie grîul, ing. Valeriu Viziteanu dormea dus, acasă, iar preşedintele C.A.P., Ion Rohan, dispăruse fără urme. Probabil că dumnea­lor la toamnă se vor tîngui că-i producţia de grîu slabă şi pîinea mai mică. Ce să-i faci dacă le-au împuţinat în primăvară caii. Asta-i cofetărie? La cofetăria din Cernatu (Să­­cele) e foarte anevoios să mă­nânci o prăjitură, din cauză că mesele sunt ocupate veșnic de cheflii care consumă băuturi alcoolice. Hărmălaia, fumul care plutește în valuri opace dau localului „aerul“ unei ta­verne. Unii localnici propun ca pe firma cofetăriei să se scrie : „La mica cîrciumioară". Ar fi mai în ton cu realitatea. Retrospectivă în general, lecturînd afişele cu filmele săptămînii, expuse in troleibuze şi autobuze, că­lătorii află amănunte despre filmele care... au rulat în săp­­tămînile trecute. Poate că di­recţiunea I.B.C. ne-ar putea spune cine anume schimbă a­­ceste reclame ? Sau, cine ar trebui să le schimbe, în așa fel încît să nu ni se arate retros­pectiva, ci perspectiva. Că ce a rulat știm, ce va rula e o e­­nigmă... „Realizările“ locului continuu Cele două zile de sărbătoare a munei au fost cinstite de că­tre harnicul colectiv al Fabricii de ciment şi var „Temelia“, la locurile de producţie, unde fo­cul arde continuu. Pe lîngă fap­tul că şi-au realizat cu cinste sarcinile de plan, numai în ziua de 1 Mai pe ponți­le fabri­cii au ieșit cu 100 de tone ci­ment mai mult decit fusese planificat. Bilanţ al muncii mecanizatorilor In această primăvară, meca­nizatorii din cadrul S.M.T.-uri­­lor Ucea de Jos, Făgăraş, Har­man şi Rupea au muncit cu deosebit entuziasm pe ogoarele cooperativelor agricole din ju­deţul nostru, punînd o solidă temelie la baza recoltei 1968. Eforturile lor susţinute au fost încununate de succes , prevede­rile planului de producţie în prima campanie din acest an au fost realizate şi depăşite. Cuvinte de laudă se pot adu­ce în mod deosebit mecaniza­torilor de la S.M.T. Ucea, unde planul de producţie a fost rea­lizat în proporţie de 133 la sută, S.M.T. Făgăraş cu 113 la sută şi S.M.T. Harman cu 107 la sută. S.M.T. Rupea şi-a îndeplinit planul de lucrări în proporţie de 100 la sută. In prezent, în toate staţiunile din judeţ s-au început pregăti­rile pentru o nouă campanie a­­gricolă, cea de vară. Noi tipuri de motoare electrice Se îmbogăţeşte gama sorti­mentelor fabricate de uzina „E­­lectroprecizie“ Săcele. Este vor­ba despre două tipuri de motoa­re : motorul pentru electrotam­­bur şi cel de 0,8 kW. Colectivul uzinei a înregistrat şi alte succese demne de consem­nat. Prin aplicarea măsurilor privind organizarea superioară a producţiei şi a muncii, folosirea din plin a capacităţilor de pro­ducţie a maşinilor şi a timpului de lucru, producţia marfă vîndu­­tă şi încasată a fost depăşită în acest an cu peste 1.400.000 lei, realizîndu-se totodată beneficii peste plan în valoare de 1.000.000 lei. V. SECAREANU, coresp. Foarte inspirată, prin in­tima ei rezonanţă şi acope­rire, ni se pare a fi expre­sia cu care poetul Miron Radu Paraschivescu găsea nimerit să denumească ma­nifestările din cîmpul ar­telor plastice : civilizaţia ochiului. Zicem inspirată, deoarece plastica, înainte de toate, este o arta a privirilor şi, în acelaşi timp, o desfătare, o bucurie a ochilor, a percepţiei vir­tuţilor estetice pe această cale. E deajuns să faceţi doar un mic efort de me­morie spre a vă aminti sen­timentele subtil decantate în suflet, precum şi iradieri­le şi reflecţiile estetice în­cercate în f­aţa unei pînze, a unui grup statuar, a unei fresce murale. Desigur, ne referim (mai e cazul s-o spunem?) la ceea ce consti­tuie neîndoios întruchipări ale artei autentice. Expoziţiile plastice, fie ale profesioniştilor, fie ale amatorilor, ne aduc întot­deauna în faţa unor acua­rele sau uleiuri, gipsuri sau bronzuri care ne des­chid porţile spre universuri pline de sugestii, în spa­ţiile elevate ale artei. Să precizăm însă că, dacă pe planul finalităţii estetice, plastica profesionistă se întîlneşte cu cea amatoare, nimic nu ne împiedică să sesizăm deosebirile structu­rale dintre ele, decurgînd din chipul lor esenţial. Fi­zionomia artei amatoare e aceea a uneia neprofesiona­lizate, caracterizată prin spontaneitate, naturaleţe şi sinceritate, practicată ca o vocaţie paralelă de către oameni aparţinînd tuturor categoriilor sociale, munci­tori, ţărani cooperatori, in­telectuali, artă ce se exerci­tă de către aceștia, in ră­gazul de timp liber, la un mod propriu de instruire artistică. Dar să nu uităm. Oricât ar fi de amatoare, această artă trebuie să se manifeste public, să se destăinuie, să afirme larg pasiunea auto­rilor, să aibă rezonanţă. Aici se află cheia semnifi­caţiei sale, sporul spiritual adăugat celui existent. A scăpa din vedere o ase­menea constatare, înseam­nă să neglijăm una dintre determinaţiile caracteristice ale oricărei arte : funcţia ei socială, care presupune un mod de a crea, specific unei epoci, unei societăţi, dar şi imperativul adeziunii, al ecoului public la ceea ce se întreprinde artistic. In afara acestora, arta nu se concepe. De aceea — ca să rămînem pe teritoriul artelor plastice — expoziţiile amatorilor, prin care se stabileşte contactul atît de necesar cu publicul, sînt aşteptate şi vizitate cu le­gitim interes. Ele aduc plusul de cunoaştere, de elevaţie, binevenit şi de­plin respectat. Vom mărtu­risi, însă, cu tristeţe, că anul acesta publicului bra­­şovean nu i s-au respec­tat îndrituirile fireşti de a lua cunoştinţă, în optime condiţii, de munca plasti­­cienilor amatori, înfăţişată în tradiţionala lor expozi­ţie anuală. Şi vinovate de o atare stare de fapte sunt ce­le două foruri care trebuie să se ocupe nemijlocit de asemenea activităţi : casa creaţiei populare şi palatul culturii. Mai întîi vom spune că, după tărăgănări şi amînări nejustificate, expoziţia s-a deschis cu o lună mai tîrziu (în loc de 1 februarie la 1 mai- N. UDRESCU (Continuare în pag. a 3-as) Arta plastică amatoare şi amatorismul îndrumari ei *

Next