Drum Nou, mai 1968 (Anul 25, nr. 7256-7280)
1968-05-04 / nr. 7257
Vrum nou ORGAN AL COMITETULUI JUDEJEAN BRAȘOV AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEJEAN PROVIZORIU ANUL XXV NIr 7257 Sîmbătă, 4 mai 1968 4 pagini 30 bani Proletari din toate urile, uniti-vá! izmi ei in anii u amara piîM i mm AcmcQL Problema apărării, conservării şi folosirii eficiente a terenurilor agricole, aşa cum se desprinde din recentul proiect de lege supus dezbaterii publice de către Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R., nu vizează numai interesul strict al unităţilor producătoare, proprietare de drept, ci incumbă răspunderea socială unanimă. Neexistenţa pînă în prezent a unei reglementări stricte în ceea ce priveşte apărarea şi folosirea completă, eficientă a pămîntului, a făcut să apară pe alocuri, fenomene de risipă şi sustragere fără discernămînt, din circuitul agricol, a unor suprafeţe însemnate de teren, care au influenţat negativ producţia vegetală şi animală, au prejudiciat grav interesele unor unităţi. Multiple aspecte de acest gen întîlnim la cooperativa agricolă din oraşul Zărneşti. In imediata vecinătate a teritoriului său, pe o rază mare îşi desfăşoară activitatea Sectorul de exploatare Zărneşti (şef de sector Ion Vorovenei), al Întreprinderii forestiere Braşov, în aceasta nu este nimic rău. Grav este însă faptul că la punctele de exploatare şi respectiv rampele de încărcare, deseori mutate dintr-un loc în altul, salariaţii unităţii au creat după bunul lor plac o serie de bogaşe şi drumuri, mai evident în „Lunca Birsei“, afectînd peste 20 hectare de fîneaţă proprietatea cooperativei agricole. Avînd în vedere numai interesele proprii, conducătorii întreprinderii respective (director ing. I. Cîrlogan) au admis ridicarea fără nici un fel de aprobare, în decursul timpului, a 6 grupuri de construcţii, răsfirate tot pe teritoriul cooperativei, ca şi cînd acesta ar fi al nimănui. Oamenii cu o optică bizară, cînd e vorba de bunul altuia, s-au găsit şi la Fabrica de celuloză şi hîrtie Zărneşti. Conducerea acestei unităţi, (director M. Filote), în urmă cu cîţiva ani a admis ca pe o suprafaţă de peste 2 hectare de teren arabil, situat în apropierea clădirilor fabricii, să se facă depozit de reziduuri uzinale şi gunoaie. Amprenta nepăsării o întîlnim şi pe o suprafaţă de circa 8 hectare fîneaţă situată în „Lunca Turcului“, planificată să producă 1300 kg. fîn la hectar. Dar, această producţie este puţin probabil că va fi realizată, cel puţin în acest an, deoarece, din dispoziţia şefului lotului Tohan al şantierului nr. 1 al I.C.I.M.Bv., Iosif Bărăianu, angajaţii au degradat complet fineaţa respectivă, scormonind aproape fiecare metru pătrat în căutarea de pietriş necesar construcţiilor. Şoferii de pe autocamioane au mers mai departe, în perimetrul fermei de stat „Pănicel“ din Rîşnov, efectuînd zi de zi întoarceri în cultura de grîu, mărginaşă cu sectorul exploatat. ■Vinovată de neglijenţă se face şi conducerea şantierului nr. 3, aparţinînd de I.M.C.M. Braşov. Ea nu a respectat întocmai prevederile contractului de locaţiune încheiat de către beneficiar (întreprinderea de exploatare a conductelor magistrale de gaz metan Mediaş) şi C.A.P. Zărneşti, pentru scoaterea temporară din circuitul agricol a unei suprafeţe de 76.370 metri pătraţi teren agricol, în vederea montării unei conducte. Contractul prevedea ca termen de reintegrare în circuitul agricol a celor aproape 8 hectare teren, data de 1 mai 1968. Cu unele excepţii, unitatea care montează conducta, a acoperit şi nivelat traseul străbătut de magistrală pe terenul cooperativei agricole, punîndu-l la dispoziţia C.A.P. pentru însămînţări. Unii muncitori, însă, acţionind fără răspundere, au degradat, cu utilajul greu, tractat pe şenile, o însemnată suprafaţă de fîneaţă şi mici porţiuni din semănăturile de sfeclă şi orzoaică, aflate în afara perimetrului stabilit prin contractul de locaţiune. Degradările respective s-ar fi putut evita dacă simultan cu exercitarea conştiincioasă a îndatoririlor de serviciu, conducerea şantierului (şef de şantier tov. Costea Traian) ar fi vegheat în permanenţă şi cu exigenţă, să nu fie lezate nici interesele cooperativei agricole. Asemănător stau lucrurile şi cu întreprinderea cinematografică Bucureşti. Aceasta a folosit temporar peste 4 hectare de fîneaţă, dar, contrar uzanţelor legale, intenţionează să le redea cooperativei necurăţate şi denivelate. Şi abuzurile se ţin lanţ. începînd din luna februarie, zi de zi, unii angajaţi ai Uzinei de autocamioane Braşov fac proba autocamioanelor de capacitate mare în perimetrul denumit „Plaiul foii", scoţînd arbitrar din circuitul agricol 5 hectare fîneaţă. împotriva unor asemenea practici, incompatibile cu etica socialistă, consiliul de conducere al cooperativei trebuie să acţioneze energic, determinînd, dacă va fi nevoie, pe cale juridică, pe cei vinovați de degradări sau sustragere abuzivă din circuit a unor suprafețe necontractate, să despăgubească unitatea ce valoarea daunelor respective. în ultima vreme pe teritoriul cooperativei agricole din Zărneşti, s-au petrecut şi alte acte abuzive din partea unor persoane particulare, care lezează proprietatea socialistă de grup. De pildă, începînd din anul 1962, 11 locuitori ai oraşului Zărneşti, domiciliaţi în cartierul Tohăniţa, printre care Ion Cenţiu, N. Staicu şi Ilie Nicolae, au ocupat şi folosit în mod cu totul nepermis, fără a fi stingheriţi de nimeni, peste 7 hectare teren arabil şi fîneaţă, proprietate a C.A.P. Profitînd de îngăduinţa consiliului de conducere al C.A.P., Ion Pilu şi alţii cetăţeni şi-au permis să construiască garaje proprietate personală pe terenul cooperativei. De neînţeles e faptulcă aceştia au primit aprobare şi respectiv autorizaţie de construcţie de la I.L.L. şi S.S.A. al Municipiului Braşov, fără ca în prealabil să se verifice temeinic în proprietatea cui se află terenul afectat construcţiilor de garaje. Multe asemenea acţiuni, care în ultimă instanţă au prejudiciat interesele cooperativei, ale membrilor cooperatori, se datoreste, după părerea noastră, însăşi atitudinii de indiferenţă pe care a manifestat-o conducerea cooperativei, organizaţia de partid din această unitate, pentru apărarea şi buna gospodărire a fondului funciar, în multe locuri, pe teritoriul cooperativei, întîlneşti cărări şi drumuri create la întâmplare, uneori chiar peste culturi gata formate. Aşa este cazul cu semănăturile de grîu, sfeclă de zahăr, cartofi şi trifoliene amplasate în jurul uzinelor „6 Martie“, prin care circulă în voie, cu tot felul de mijloace, muncitorii acestei unităţi, locuitorii din oraş şi chiar membrii cooperatori. Şi ce este mai trist, acest fenomen se petrece chiar în vatra oraşului, sub privirile îngăduitoare ale consiliului popular orăşenesc şi comitetului orăşenesc de partid, care n-au sprijinit îndeajuns conducerea cop ing. C. ILIESCU (Continuare în pag. a 3-a) Ce minunat este sã fotografiezi ! Foto: GH. BANUTA în pagina a 4-a ► Parisul ales ca loc pentru convorbiri între reprezentanţii R. D. Vietnam şi S.U.A. ► O.N.U.: Proiectul unei rezoluţii cu privire la tratatul de neproliferare a armelor nucleare. Complex comercial modern La Predeal au început recent lucrările de construcţie a unui modern complex comercial, care va contribui la o mai bună aprovizionare a locuitorilor oraşului şi a oamenilor muncii aflaţi la odihnă în această staţiune. In cadrul noului complex vor funcţiona unităţi alimentare, de confecţii, metalo-chimice, precum şi unităţi ale cooperaţiei meşteşugăreşti. ÎN EDITURA POLITICĂ a apărut: PLENARA C.C. al P.C.R. din 22—25 aprilie 1968 CUPRINS : ■ Cuvîntarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu la încheierea dezbaterilor privind dezvoltarea învăţămîntului de cultură generală, profesional, tehnic şi superior în Republica Socialistă România. H Informarea Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. cu privire la compoziţia partidului, la întărirea continuă a rîndurilor sale şi intensificarea activităţii de educare a comuniştilor. H Informarea Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. cu privire la activitatea organelor şi organizaţiilor de partid, de stat şi obşteşti privind examinarea şi rezolvarea scrisorilor, sesizărilor şi cererilor oamenilor muncii. ■ Hotărîrea Plenarei C.C. al P.C.R. cu privire la unele probleme actuale ale activităţii internaţionale a Partidului Comunist Român. ■ Hotărîrea Comitetului Central al Partidului Comunist Român cu privire la reabilitarea unor activiști de partid. Lucrarea a apărut în tiraj de masă. Stiința organizării productei şi a muncii in actiune CUM POATE FI MĂRITĂ LONGEVITATEA ACTIVĂ A MAŞINILOR ŞI UTILAJELOR Citiţi în pagina a 2-a opiniile specialiştilor exprimate la masa noastră rotundă în dezbatere Proiectul noului Cod penal OCROTIREA FAMILIEI Viaţa este un dar pe care îl merităm numai atunci cînd îl daruim — spunea filozoful şi poetul indian Rabindranath Tagore — exprimînd un adevăr axiomatic al existenţei umane. Ni se pare firesc că, din străvechi timpuri, strămoşii noştri au acordat o justificată cinstire familiei şi sentimentelor nobile de iubire, meritîndu-şi, deci, din plin „darul“ vieţii. Astăzi, cînd un accentuat sentiment al responsabilităţii istorice caracterizează marele efort social de ascendenţă a patriei noastre, devine tot mai clar că plenitudinea fericirii umane presupune, alături de satisfacţia închinării vieţii nobilelor ţeluri ale construcţiei socialismului, şi sentimentul împlinirii individului pe planul restrâns familial. Sensul profund uman al strădaniilor noastre, strădanii ce implică o ardentă şi totală dăruire — sintetizat în cuvintele fericirea copiilor noştri — ridică pe un plan superior instituţia familiei. Spre întărirea ei converg numeroasele măsuri de ordin material, social şi juridic luate de statul nostru în ultimul timp. în acest context, faptele care lovesc în unitatea familiei cunosc un plus de incompatibilitate. Ele nu pot rămîne indiferente societăţii, care este pusă în faţa necesităţii de a le curma. Proiectul Codului penal, supus dezbaterii publice, răspunde şi acestui deziderat, prefigurînd o reglementare, evident superioară celei prezente, a infracţiunilor contra familiei, grupate în Titlul IX, Capitolul I al proiectului. O primă remarcă a noastră vizează redactarea mult mai concisă şi explicită a textelor faţă de codul în vigoare. Aceasta înseamnă că celebrul principiu elaborat de dreptul roman : Nemo censetur ignorare legem (Nimeni nu se poate prevala de necunoaşterea legilor), care atunci nu avea un suport realist (fiind construit mai mult ca un privilegiu al puterii de stat), dobîndeşte astăzi viaţă, prin posibilitatea cetăţenilor de a cunoaşte legile. Se desprinde, apoi, din lectura textelor proiectului o mai judicioasă proporţionalizare a represiunii penale în raport cu periculozitatea faptelor. Astfel, în cazul bigamiei, plafonul superior al pedepsei — pentru cel care încheie o a doua căsătorie, deşi era căsătorit — creşte pînă la 5 ani închi- i soare. Concomitent, se preconizea - ză însă o pedeapsă mai blîndă (închisoarea de la 3 luni la 2 ani), pentru persoana care acceptă căsătoria cu cel pe care îl ştie nedivorţat. Este o diferenţiere firească, faţă de gravitatea diferită a vinovăţiei, la care subscriem, semnalînd-o ca o novaţie binevenită a proiectului. O majorare a pedepsei — închisoare de la 3 luni la 2 ani — întîlnim şi în cazul abandonului de familie. Este normal ca societatea noastră să-i pedepsească pe cei care părăsesc, alungă, lasă fără ajutor, sau din rea-credinţă nu-şi îndeplinesc obligaţiile de întreţinere faţă de membrii de familie, expunîndu-i prin aceasta privaţiunilor. Sunt fapte care pun în Dr. EMIL POENARU (Continuare în pag. a 3-a) Noua fabrică de metanol de la Combinatul chimic Victoria este înzestrată cu utilaje de înaltă tehnicitate. In fotografie, un aspect din hala compresoarelor. Foto : Gh. BANUTA Dărnicie Se zice că la Cuciulata trăiesc cei mai darnici oameni. Luni, 22 aprilie, de exemplu, ei au dăruit tarlalele de grîu, hergheliei de cai în timp ce cabalinele (pe la ceasurile prânzului) păşteau în voie grîul, ing. Valeriu Viziteanu dormea dus, acasă, iar preşedintele C.A.P., Ion Rohan, dispăruse fără urme. Probabil că dumnealor la toamnă se vor tîngui că-i producţia de grîu slabă şi pîinea mai mică. Ce să-i faci dacă le-au împuţinat în primăvară caii. Asta-i cofetărie? La cofetăria din Cernatu (Săcele) e foarte anevoios să mănânci o prăjitură, din cauză că mesele sunt ocupate veșnic de cheflii care consumă băuturi alcoolice. Hărmălaia, fumul care plutește în valuri opace dau localului „aerul“ unei taverne. Unii localnici propun ca pe firma cofetăriei să se scrie : „La mica cîrciumioară". Ar fi mai în ton cu realitatea. Retrospectivă în general, lecturînd afişele cu filmele săptămînii, expuse in troleibuze şi autobuze, călătorii află amănunte despre filmele care... au rulat în săptămînile trecute. Poate că direcţiunea I.B.C. ne-ar putea spune cine anume schimbă aceste reclame ? Sau, cine ar trebui să le schimbe, în așa fel încît să nu ni se arate retrospectiva, ci perspectiva. Că ce a rulat știm, ce va rula e o enigmă... „Realizările“ locului continuu Cele două zile de sărbătoare a munei au fost cinstite de către harnicul colectiv al Fabricii de ciment şi var „Temelia“, la locurile de producţie, unde focul arde continuu. Pe lîngă faptul că şi-au realizat cu cinste sarcinile de plan, numai în ziua de 1 Mai pe ponțile fabricii au ieșit cu 100 de tone ciment mai mult decit fusese planificat. Bilanţ al muncii mecanizatorilor In această primăvară, mecanizatorii din cadrul S.M.T.-urilor Ucea de Jos, Făgăraş, Harman şi Rupea au muncit cu deosebit entuziasm pe ogoarele cooperativelor agricole din judeţul nostru, punînd o solidă temelie la baza recoltei 1968. Eforturile lor susţinute au fost încununate de succes , prevederile planului de producţie în prima campanie din acest an au fost realizate şi depăşite. Cuvinte de laudă se pot aduce în mod deosebit mecanizatorilor de la S.M.T. Ucea, unde planul de producţie a fost realizat în proporţie de 133 la sută, S.M.T. Făgăraş cu 113 la sută şi S.M.T. Harman cu 107 la sută. S.M.T. Rupea şi-a îndeplinit planul de lucrări în proporţie de 100 la sută. In prezent, în toate staţiunile din judeţ s-au început pregătirile pentru o nouă campanie agricolă, cea de vară. Noi tipuri de motoare electrice Se îmbogăţeşte gama sortimentelor fabricate de uzina „Electroprecizie“ Săcele. Este vorba despre două tipuri de motoare : motorul pentru electrotambur şi cel de 0,8 kW. Colectivul uzinei a înregistrat şi alte succese demne de consemnat. Prin aplicarea măsurilor privind organizarea superioară a producţiei şi a muncii, folosirea din plin a capacităţilor de producţie a maşinilor şi a timpului de lucru, producţia marfă vîndută şi încasată a fost depăşită în acest an cu peste 1.400.000 lei, realizîndu-se totodată beneficii peste plan în valoare de 1.000.000 lei. V. SECAREANU, coresp. Foarte inspirată, prin intima ei rezonanţă şi acoperire, ni se pare a fi expresia cu care poetul Miron Radu Paraschivescu găsea nimerit să denumească manifestările din cîmpul artelor plastice : civilizaţia ochiului. Zicem inspirată, deoarece plastica, înainte de toate, este o arta a privirilor şi, în acelaşi timp, o desfătare, o bucurie a ochilor, a percepţiei virtuţilor estetice pe această cale. E deajuns să faceţi doar un mic efort de memorie spre a vă aminti sentimentele subtil decantate în suflet, precum şi iradierile şi reflecţiile estetice încercate în faţa unei pînze, a unui grup statuar, a unei fresce murale. Desigur, ne referim (mai e cazul s-o spunem?) la ceea ce constituie neîndoios întruchipări ale artei autentice. Expoziţiile plastice, fie ale profesioniştilor, fie ale amatorilor, ne aduc întotdeauna în faţa unor acuarele sau uleiuri, gipsuri sau bronzuri care ne deschid porţile spre universuri pline de sugestii, în spaţiile elevate ale artei. Să precizăm însă că, dacă pe planul finalităţii estetice, plastica profesionistă se întîlneşte cu cea amatoare, nimic nu ne împiedică să sesizăm deosebirile structurale dintre ele, decurgînd din chipul lor esenţial. Fizionomia artei amatoare e aceea a uneia neprofesionalizate, caracterizată prin spontaneitate, naturaleţe şi sinceritate, practicată ca o vocaţie paralelă de către oameni aparţinînd tuturor categoriilor sociale, muncitori, ţărani cooperatori, intelectuali, artă ce se exercită de către aceștia, in răgazul de timp liber, la un mod propriu de instruire artistică. Dar să nu uităm. Oricât ar fi de amatoare, această artă trebuie să se manifeste public, să se destăinuie, să afirme larg pasiunea autorilor, să aibă rezonanţă. Aici se află cheia semnificaţiei sale, sporul spiritual adăugat celui existent. A scăpa din vedere o asemenea constatare, înseamnă să neglijăm una dintre determinaţiile caracteristice ale oricărei arte : funcţia ei socială, care presupune un mod de a crea, specific unei epoci, unei societăţi, dar şi imperativul adeziunii, al ecoului public la ceea ce se întreprinde artistic. In afara acestora, arta nu se concepe. De aceea — ca să rămînem pe teritoriul artelor plastice — expoziţiile amatorilor, prin care se stabileşte contactul atît de necesar cu publicul, sînt aşteptate şi vizitate cu legitim interes. Ele aduc plusul de cunoaştere, de elevaţie, binevenit şi deplin respectat. Vom mărturisi, însă, cu tristeţe, că anul acesta publicului braşovean nu i s-au respectat îndrituirile fireşti de a lua cunoştinţă, în optime condiţii, de munca plasticienilor amatori, înfăţişată în tradiţionala lor expoziţie anuală. Şi vinovate de o atare stare de fapte sunt cele două foruri care trebuie să se ocupe nemijlocit de asemenea activităţi : casa creaţiei populare şi palatul culturii. Mai întîi vom spune că, după tărăgănări şi amînări nejustificate, expoziţia s-a deschis cu o lună mai tîrziu (în loc de 1 februarie la 1 mai- N. UDRESCU (Continuare în pag. a 3-as) Arta plastică amatoare şi amatorismul îndrumari ei *