Drum Nou, septembrie 1968 (Anul 25, nr. 7360-7384)

1968-09-17 / nr. 7373

* r . . rum nou ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN BRAŞOV AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN PROVIZORIU ANUl XXV Nr 7373 Marţi, 17 septembrie 1968 4 pagini 30 bani Cu bucurie şi emoţie, zeci de mii de elevi din judeţul nostru, din întreaga ţară, au păşit ieri într-un nou an de învăţămînt. Şcolile cunosc iar efervescenţa specifică fiecărui început de drum, un drum care începe aici, în bănci sau la catedră, şi care se continuă — prin ani şi generaţii — în marile realizări ale epocii noastre, în verticalele impunătoare ale contemporaneităţii socialiste. Anul 1968 va rămîne un an deschizător de etapă nouă pentru viitorul şcolii româneşti. Documentele Plenarei C.C. al P.C.R. din aprilie a.c. şi Legea învăţămîntului orientează şcoala noastră pe baze noi ştiinţifice, moderne şi concordantă în evoluţia vieţii contemporane. Elementul dominant al acestor documente îl constituie introducerea învăţămîntului obligatoriu de cultură generală de 10 ani, cu începerea şcolarizării copiilor la vîrsta de 6 ani, diversificarea şcolilor postgenerale, larga profilare a învăţămîntului liceal, prin extinderea reţelei de licee de specialitate şi prin înfiinţarea clasei a XI-a la liceele de cultură generală. Toamna se leagănă-n zîmbete şi-n buchete de flori... La Şcoala generală nr. 19 din Braşov, elevii din clasele mai mari au format un viu „arc de triumf" prin care păşesc, emoţionaţi, micii lor colegi din clasele întîi. Foto : A. VIERU Debut şcolar pe noi coordonate ALEXANDRU CRIŞAN, şeful sectorului învăţămînt al Comitetului judeţean P.C.R. Braşov perfecţionarea învăţămîntului profesional şi tehnic etc., care înlesnesc integrarea competentă şi cit mai utilă a tineretului in viaţa socială. Societatea noastră modernă cere oameni înarmaţi cu capacitatea de a gîndi complex şi productiv, dotaţi cu o vastă informaţie ştiinţifică, cu posibilitatea de a se orienta uşor şi precis, pe baza unui bagaj solid de cunoştinţe fundamentale. Este un imperativ ca noua generaţie să acţioneze operativ şi economic, să aibă forţa morală de a-şi ordona existenţa după înaltele principii ale umanismului pentru care militează consecvent partidul şi statul nostru. In noul an şcolar, instituţiile de învăţămînt din judeţul Braşov prezintă un potenţial material şi uman propice desfăşurării procesului instructiv-educativ corespunzător noilor cerinţe. La condiţiile existente se adaugă în acest an încă 92 de clase, material didactic în valoare de peste 700.000 lei, mobilier nou etc. Valorificarea acestui potenţial preţios n-o putem considera ca o activitate decurgînd din obligaţii administrative, ci dintr-o înaltă conştiinţă profesională şi cetăţenească. Fiecare învăţător, fiecare profesor din şcolile noastre este chemat în nobila sa muncă să-şi perfecţioneze arta de a preda, să-şi împrospăteze cu date şi informaţii noi concepţia asupra disciplinei predate, atît sub raport ştiinţific cit şi pedagogic. Pe baza programelor şi manualelor şcolare, cadrele noastre didactice sunt chemate să accentueze îndeosebi caracterul formativ al învăţămîntului, care, desigur, este o operă grea, complexă, în cadrul lecţiilor, elementul esenţial trebuie să-l constituie transmiterea rezultatelor de bază, deschizătoare de drumuri, ale cercetărilor efectuate pe plan naţional şi mondial, să se elimine elementele descriptive şi istoriciste, pentru a face loc Problemelor actuale, concepțiilor, teoriilor şi ipotezelor noi în domeniul disciplinei respective. Mai mult ca oricînd, începind cu noul an, cadrele didactice sînt chemate să realizeze lega (Continuare în pag a 3-a" Cămine muncitoreşti cu 2700 de locuri Meini de întreprinderi din Braşov — „Tractorul", Uzina de autocamioane şi „Rubpentul" — vor da în acest an în folosinţă nu numar de 9 cămine muncitoreşti. Cele 9 blocuri, fiecare cu cîte 300 de jheaperi, vor asigura cazarea în condiţii optime a unui număr de 2700 de salariaţi. Pentru construcţia acestor cămine, au fost alocate, întotal, 337 milioane lei. V [BIBLIOTECA,,ASTRA" . Proletari din toate târîre, imniţi-vâ! Ecoul sunetului prelung al clopoţelului s-a stins; prima oră de curs a început. In fotografie , învăţătoarea Valeria Olani, de la Şcoala generală nr. 3 Braşov, în mijlocul elevilor clasei care i-au oferit minunate buchete de flori. Foto : OROATIS ADEZIUNE DEPLINĂ LA PRINCIPIILE POLITICII EXTERNE A PARTIDULUI ȘI GUVERNULUI Oglinda propriilor noastre năzuinţe Mă număr printre aceia care an de an ridică noi uzine şi complexe industriale, noi aşezăminte de sănătate şi cultură, mii, zeci de mii de locuinţe ce înfrumuseţează oraşele şi satele patriei. Clădim, construim necontenit, convinşi că în felul acesta întărim patria socialistă, contribuim la creşterea nivelului de trai al poporului. Fireşte că pentru ca toate construcţiile pe care le înălţăm să dureze peste decenii şi secole, este în primul rînd nevoie de pace. Şi noi vrem să trăim în pace, în bună înţelegere cu toate popoarele, în strînsă frăţie cu ţările socialiste. Iată de ce vedem în politica externă a partidului şi statului nostru, oglinda propriilor noastre năzuinţe. Această politică principială, animată de spiritul patriotismului şi al internaţionalismului, derivă organic din preocupările pline de răspundere pentru cauza unităţii ţărilor socialiste, a creşterii prestigiului şi forţei sistemului mondial socialist. Căci numai aşa vom putea făuri scut de nădejde progresului şi păcii, care aduc liniştea şi fericirea căminelor şi copiilor noştri, bucuria de a munci liber, într-o ţară liberă. Noi, constructorii, ne-am deprins în anii socialismului să ne aducem contribuţia la înflorirea multilaterală a României, la înfăptuirea politicii ei externe, care întregeşte personalitatea poporului nostru, lucrînd cu rîvnă, fiecare la locul lui de muncă, pentru îndeplinirea exemplară a sarcinilor ce ne revin. Asigurăm şi pe mai departe Comitetul Central, pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu, că vom urma cu încredere partidul comuniştilor, care ne este călăuză. Maistru ION UNGUREANU, şeful lotului de construcţii al I.S.C.M. de la Fabrica de zahăr Bod inaugurarea şcolii de cultură generală din comuna Apaţa Duminică, 15 septembrie, a avut loc în comuna Apaţa, în cadrul unei însufleţite festivităţi, inaugurarea noului local al şcolii generale din comună. Răspunzînd propunerilor făcute de locuitorii comunei, români şi maghiari, comitetul executiv al consiliului popular comunal a inclus în planul lucrărilor din contribuţia voluntară construcţia a 10 săli de clasă noi cu anexele corespunzătoare. Cu acest prilej a fost renovată şi clădirea şcolii vechi construită în anul 1860. Prin aceste lucrări de renovare şi, construcţia celor 10 săli de clasă1, copiii din comuna Apaţa au la dispoziţie o şcoală nouă cu 16 săli de clasă. La execuţia şcolii, locuitorii comunei au participat , cu multă însufleţire, realizindu-se în felul, acesta economii faţă de deviz de 87 mii lei. Numeroşi locuitori ai comunei, printre care Bartha Carol, Florea Ştefan, Bartha Coloman au arătat sprijinul care a fost acordat de părinţii elevilor şi de organele judeţene de partid şi de stat pentru ridicarea acestui locaş de cultură. IOAN GÂRBACEA O nouă secţie pentru fabricarea garniturilor presate La Fabrica de articole tehnice din Canciuc Braşov, a fost dată parţial, ,îr eeepioatare ,noua SRCţie pentru fabricarea garniturilor presate. Proiectată la o capacitate de 2.000 tone pe an, noua secţie va produce garnituri pentru noile tipuri de tractoare şi autovehicule şi pentru instalaţii de foraj. Ea este înzestrata cu utilaje moderne, care asigură proceselor, de producţie o mecanizare şi automatizare complexă. Lucrările de construcţie au fost executate de un colectiv al Trustului 5 construcţii Braşov. Să plecăm de la o cifră: 3.285.000 lei, cît reprezintă amortismentele plătite de către întreprinderile judeţului pentru utilajele care zac nefolosite, afectînd serios preţul de cost al producţiei. — Ori ai ţine într-o întreprindere 100 de paznici şi 100 de lucrători, ori laşi nefolosite zeci de utilaje, eficacitatea economică este aceeaşi, ne-a spus, făcînd haz de necaz, directorul băncii de investiţii, I. Teşa. Dar, vorbind serios, a adăugat dînsul, la fiecare întreprindere aceşti bani plătiţi degeaba, utilajele lăsate în părăsire sau nefolosite, atîrnă serios la preţul de cost al produselor şi imobilizează fonduri fixe de care au nevoie alte licitaţii. Nu există o preocupare la nivelul conducerii întreprinderilor de a redistribui utilaje de care nu mai au nevoie sau se fac achiziţionări fără un calcul exact al necesarului producţiei. Simpla rezolvare de a se anunţa disponibile nu este o soluţie. Desigur, intenţia fiecărui mecanic şef sau director de întreprindere este de a utiliza cu maxim de eficienţă utilajele din dotare şi de a se „scăpa“ de cele care nu mai sunt necesare. Şi e normal să fie aşa, pentru că cine nu este oare interesat de bunul mers al instituţiei pe care o conduce ? Numai că de la intenţie la realizare mai sunt de făcut cîţiva paşi .. . Am considerat firească reacţia tov. Moldovan Emil, directorul I.C.I.M. Braşov. Că nu e tocmai în regulă, sunt de acord. Dar credeţi că nouă ne convine ? în construcţii este mult mai greu să prevezi ce lucrări vei avea, ce utilaje îţi sînt necesare, la ce să renunţi şi ce să păstrezi. Şi nici nu stăm chiar aşa de rău. Faţă de zecile de milioane cît valorează toate utilajele noastre, cele nefolosite sunt relativ puţine. UTILAJE CARE PRODUC DOAR ...PAGUBĂ Să pornim tot de la o, cifră. Valoarea utilajelor nefolosite la I.C.I.M.Bv. este de 1.410.000 lei ! După cum se vede, nu este o cifră chiar de neluat în seamă.. . Este adevărat că în construcţii sunt utilaje specifice fără folosiri continue" sau care sînt folosite numai la lucrări specifice. Altele însă... Aşa de exemplu I.C.I.M.Bv. a achiziţionat două compresoare tip 1967 (!) Pe la începutul anului acesta, care nu au fost folosite de loc, iar acum urmează să fie transferate ca... disponibile (?). O maşină automată, de îndoit oţel-beton stă nefolositST,de 24 de luni urmînd a fi montată in curind .... Se vorbeşte mereu de mecanizarea lucrărilor în construcţii şi în magaziile I.C.I.M.Bv. aşteaptă de luni şi luni să fie montate 8 dozatoare pentru staţiile de betoane in timp ce Pe şantiere dozarea Se face cu lopata Şi roaba. Tovarăşul ing. PAVEL PREDA, şeful serviciului mecanic-şef, motiva starea de fapt prin aceea că investiţiile necesare au fost folosite în alte scopuri mai urgente. Oare atunci cînd au fost achiziţionate aceste utilaje, era greu de prevăzut că montarea lor presupune oricum şi investiţiile de rigoare ? La „Electroprecizie“ Săcele stau nefolosite o altă categorie de utilaje. Fiind specializate pentru produse care acum nu mai sunt în fabricaţie, respectivele utilaje îşi aşteaptă sorocul pentru transfer la alte întreprinderi unde ar putea fi necesare. Pînă atunci au fost date disponibile plătindu-se în continuare amortismente ... pe degeaba. Ing. MIRCEA PUIU, șeful serviciului mecanic-șef, a încercat să rezolve „în familie“ cîte ceva. Astfel, o mașină universală de frezat a fost transferată ca material didactic şcolii profesionale avînd o uzură morală şi fizică mare. Au fost trimise şi adresele respective (împreună cu ale altor utilaje) pentru transfer sau casare, dar, Direcţia generală maşini şi echipament electric întîrzie răspunsul tot de cîteva luni. La Fabrica de şuruburi problema casării unor utilaje cu o uzură de sută la sută pare a fi de-a dreptul abandonată. Altfel nu poate fi înţeles de ce s-a permis ca de la aceste utilaje să fie scoase diferite piese pentru reparaţiile altor maşini înainte de întocmirea şi aprobarea actelor necesare casării. Pînă atunci pentru respectivele utilaje în valoare de 633.000 lei (!) se plătesc fără rost amortismente care, evident, grevează preţul de cost al produselor fabricii. A aştepta cu mîinile încrucişate ca forul tutelar să „rezolve situaţia“, nu este desigur cea mai potrivită soluţie. Spuneam la începutul acestor rânduri că în întreprinderile braşovene zac nefolosite utilaje moderne achiziţionate din import. Astfel, la uzina „Rulmentul“ două maşini specializate pentru rectificat, o maşină de lepuit cilindric cu o uzură de numai 33 la sută, la „Hidromecanica“ două linii moderne de măsurare şi scurtcircuitare pentru frecvenţă înaltă au o uzură de numai 10 şi 24 la sută, la Fabrica de unelte şi scule Braşov sunt disponibile o maşină de găurit şi un compresor cu o uzură de doar 7 şi 2 la sută. Şi exemple de acest fel ar mai putea continua. Se ridică o întrebare firească. Oare altor întreprinderi nu le-ar fi necesare unele utilaje moderne date disponibile cu o uzură așa de mică ? D. RUJAN (Continuare în pag. a 3-a) FOtO !EFLICtOP Această imagine nu este nicidecum „inedită“ pentru miile de cetăţeni care străbat zilnic ,străzile Republicii şi Mihail Sadoveanu din Braşov. Autorii mormanului de lăzi — gestionarul şi vînzătorii magazinului de desfacere a produselor I.A.S., din str. Republicii — nu se pot, plînge, că ..opera“ lor se pierde în anonimat. O imortalizăm şi noi, dar nu pentru... posteritate, ci pentru Trustul interjudeţean I.A.S. * ■» Foto : GH. BANUŢA t Politica partidului este politica noastră, a tuturor Politica externă a partidului şi statului nostru, exprimată in cuvintarne secretarului, general al C.C. al P.C.R. — tovarăşul Nicolae Ceauşascu — în Declaraţia Marii Adunări Naţionale, reprezintă afirmarea clară şi distincta, raţională şi demna a unor principii esenţiale pentru statornicirea între ţările socialiste a unor relaţii de stima şi încredere reciprocă,, pentru a realiza şi întări coeziunea sistemului mondial socialist. Această politică profund internationalistă este fidelă marxism-leninismului şi intereselor întregii ţări. Pe teritoriul judeţului Braşov, muncesc înfrăţiţi români, maghiari şi germani, ale căror eforturi unite contribuie zi de zi la edificarea socialistă a patriei noastre, la ridicarea nivelului material şi spiritual al oamenilor muncii, la înălţarea ţării ,spre noi altitudini, împreună cu ceilalţi locuitori de limbă germană, m-am bucurat de drepturi şi libertăţi depline pe acest pămînt, pe care au copilărit părinţii şi strămoşii noştri, şi care este trup din patria noastră — România, condusă cu atîta înţelepciune de Partidul Comunist, făuritorul destinului luminos al tuturor oamenilor cinstiţi care trăiesc în această ţară. Sînt mîndru că fac parte din rândurile acestui partid. , Ca educator şi intelectual delimba germană, înţeleg să contribui împreună cu toţi colegii mei români şi maghiari la sădirea în sufletul copiilor a devotamentului şi recunoştinţei faţă de partid, faţa de patrie, faţă de popor. Noi vom împleti toate eforturile noastre pentru a face faţă cu succes înaltei misiuni încredinţate de partid.— aceea de mentori ai tinerei generaţii, generaţia viitorului. Prof. ROLAND SCHMIDT, director adjunct al Liceului nr. 1 Braşov Ancheta noastră 0Q[)Sggj|)jg|0 unor anacronisme ||\| APROVI ZHIREA POPULAȚIEI ___CU COMBUSTIBIL într-o viziune gospodărească echilibrată, iarna nu începe o dată cu apariția primilor fulgi de nea. Pentru a ieşi cu bine din iarnă, omul, care nu beneficiază de avantajele încălziriicentrale sau ale sobelor cu gaze, trebuie să-şi asigure din timp combustibilul necesar pentru tot sezonul rece. Experienţa anilor trecuţi a demonstrat însă că de multe ori aprovizionarea cu lemne şi cărbuni este îngreuiată de consecinţele supărătoare şi penibile ale organizării defectuoase a procesului de vînzare a combustibilului către populaţie. Ancheta de faţă urmăreşte evidenţierea unora din deficienţele existente în acest sector şi a căror perpetuare ameninţă să atenteze şi în acest fel la nervii, timpul şi bugetul cetăţenilor. Fără a se desfăşura încă în ritmul alert înregistrat spre sfîrşitul toamnei, activitatea depozitului nr. 2 din str. Hărmanului-Braşov este în toi. Zilnic sunt livrate cumpărătorilor peste 50 de tone de combustibil. Celui care se prezintă în faţa ghişeului, funcţionara îi răspunde cu o formulă laconică de rezonanţa celebrului „Mane tekel fares“ : Alegeţi ! Cîntăriţi ! Achitaţi !. Aparent nimic mai simplu, dar în acest moment încep dificultăţile, pentru că depozitul, deşi a primit recent un autocamion de 4 tone, acesta deserveşte rareori clienţii, pentru că de cele mai multe ori este ocupat cu transportul cărbunilor sau lemnelor de la depozitul central spre celelalte depozite ale judeţului. Şi atunci, cumpărătorul este nevoit să apeleze la serviciile cărăuşilor particulari. M-am apropiat de unul din aceştia, care aştepta sprijinit în biciușca, să-i pice vreun client. — Cît cert pentru un stînjen de lemne pînă-n Noua ? — 30 de lei la un transport. Pentru 2.000 de kilograme trebuie să fac două drumuri , așa că fă și dumneata socoteala... Și astfel, deseori costul transportului ajunge să egaleze sau chiar să depăşească costul combustibilului achiziţionat. Alegerea lemnului şi tăierea acest adesea intimată întrucît, aşa cum spunea tov, Niţă Costache, şeful depozitului, „lipsesc braţele de muncă suficiente pentru a manipula operativ combustibilul. Pentru operaţiile de încărcat fi descărcat, pentru selecţionarea, stivuirea fi tăierea lemnelor am avea nevoie de cel puţin opt sau zece oameni. La ora aceasta insă lucrează la noi şase oameni, dintre care trei .Alieri, întotdeauna ne-au fost repartizaţi oameni instabili, obişnuiţi să colinde din loc în lot, şi care după două-trei săptămîni pleacă, lăsînd totul baltă". La depozitul nr. 1 din str. Avram Iancu se află punctul de recepţionare a cărbunilor, pentru întregul judeţ. Priveliştea care te întîmpină, e dezolant de dezordonată. Praful de lignit împrăştiat, pretutindeni într-un strat gros transformă pe timp de ploaie într-o clisă aderentă în care caii se opintesc cu greu să smulgă roţile căruţei, îngropate pînă la butuc. Lignitul zace într-o grămadă informă sub un acoperiş platonic, iar cocsul stă pur şi simplu îngrămădit sub cerul liber de-a lungul terasamentului căii ferate,, sau aruncat în apropiere. Brichetele aflate în straturile inferioare s-au transformat de mult în praf , o mare parte din celelalte au început să se degradeze. „Deseori, — ne-a declarat magazinerul Alexandru Barna — cărbunii pe care ni-i livrează mina de la Căpeni sînt încărcaţi în vagoane încă fierbinţi, fi dacă se întîmplă să plouă, se lipesc între ei atît de strîns incit formează nişte blocuri care trebuie sfărîmate cu ttmăcopul". I — Cînd livraţi cărbunele cumprătorilor îl ambalaţi în saci ? — în anii trecuţi aveam saci de hîrtie. Acum ni s-au dat saci de iută şi am repartizat cite zece bucăţi fiecărui căruţar, în pre- VICTOR ŞTEFAN POPESC® (Continuare în pag. a 3-a.)