Drum Nou, mai 1969 (Anul 26, nr. 7566-7591)
1969-05-16 / nr. 7578
Drum nou ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN BRAŞOV AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN ANUL XXVI Nr 7578 Vineri, 16 mai 1969 4 pagini 30 bani Proletari din toate ţările, uniţi-vi! uri jNiur rumenei in tusmni. Producţia în custodie a apărut o dată cu dezvoltarea şi diversificarea producţiei pentru export. Respectiv, la un moment dat, în relaţia furnizor — întreprinderea de comerţ exterior care desface anarfa pe piaţa externă s-a ivit necesitatea de a se asigura un stoc intermediar de produse între fabrica producătoare şi „beneficiar". Existenţa acestuia evită perturbaţiile la export. Zis şi făcut întreprinderile producătoare şi exportatoare au cerut această înlesnire, forurile de resort au aprobat-o... Acum, aproape fiecare unitate economică, angajată cu produse la export, are fie o magazie, fie alte spaţii de depozitare în care păstrează în custodie marfa, ca ___ re aparţine din momentul cînd a fost înmagazinată întreprinderilor de comerţ exterior. Evident, cînd s-a legiferat crearea acestui loc intermediar pentru mărfuri s-a avut în vedere armonizarea livrărilor, satisfacerea mai operativă a comenzilor. Şi, în adevăr, o bună perioadă de timp, din sistemul promiselor în custodie au avut de cîştigat atît furnizorii (ei utilizînd mai bine suprafeţele de producţie) cît şi beneficiarii, respectiv întreprinderile de comerţ exterior. Dar... Iată că pe parcurs în sistemul producţiei in custodie au apărut unele fenomene, deformări, care grevează în ultimă analiză economia naţională. Tendinţa spre aceste deformări ale sensului şi rostului producţiei în custodie au iniţiat-o, se pare, întreprinderile productive... Practic, pe alocuri, producția în custodie a devenit o metodă de acoperire a unor neajunsuri organizatorice, de obţinere lesnicioasă a unor avantaje care nu reflectă eforturile reale făcute de furnizor. Care e mecanismul ? în momentul în care marfa este introdusă în custodie, furnizorului i se socoteşte producţia livrată. Această reglementare lejeră face ca multe, întreprinderi să se grăbească cu realizarea şi depăşirea sarcinilor şi să supraîncarce depozitele cu produse în custodie. Avem argumente concrete ! Numai la sfîrşitul primului trimestru din acest an întreprinderile braşovene aveau în custodie produse în valoare de 455 milioane lei. „Campionii" acestor custodii au fost şi sunt în continuare uzina „Tractorul", întreprinderea „Industria cărnii", uzinele „Electroprecizie" şi „Rulmentul" etc. Din această situaţie de fapt, întreprinderile au cîştigat pentru că în contul lor, la bancă, producţia a fost înregistrată ca realizată şi livrată. Dar custodiile, pe lingă că nu contribuie la intrarea în ţară a unor fonduri valutare, au ocazionat şi, bineînţeles, mai ocazionează mari cheltuieli legate de depozitare şi conservare sau chiar pierderi prin degradări calitative şi uzură morală. Elocvent este în acest sens un caz de la uzina „Tractorul". în primele luni din acest an s-au scos din custodie şi pregătit pentru expediere 500 bucăţi tractoare U-650. ■ Cînd a fost însă verificată starea lor calitativă s-a constatat că necesită (? ! ?) revizii mecanice, înlocuiri de piese, garnituri, revopsiri etc., pentru care s-a mai cheltuit în plus peste o jumătate de milion lei. După „cortina" producţiei în custodie se petrec însă şi lucruri ceva mai grave. Unele unităţi cînd intră în criză cu îndeplinirea planului, pentru ca să-l realizeze, introduc la capitolul producţie în custodie şi mărfuri care de fapt nu sînt... tocmai gata, nu au toaleta făcută aşa cum se cuvine, iar cînd „beneficiarul“ recepţionează marfa, sub eticheta „refuzuri de calitate" întreprinderea reia produsele, se retuşează, remaniază etc. Din aceste escamotări furnizorul are desigur de cîştigat cînd e strîmtorat cu îndeplinirea planului, dar pierde, cînd remaniază (este aşadar vorba aici de un fel de a-ţi fura singur căciula). Un lucru este cert. Practicile semnalate aduc în esenţă prejudicii economiei naţionale, iar dincolo de aspectul economic al problemei, ea trebuie privită şi ca o poartă de încălcare a disciplinei, de întreţinere a climatului compromisurilor în realizarea contractelor economice. Dacă în concept custodia are rostul de a asigura un export cursiv, de a răspunde prompt la cererile pieţei în funcţie de conjunctura acesteia, este nepermis ca ea să fie folosită pentru acoperirea deficienţelor existente în sfera producţiei şi a desfacerii. Soluţia pentru a stîrpi asemenea deformări constă în limitarea — pe bază de normative riguroase — la minimum necesar a volumului mărfurilor ce pot fi păstrate în custodie, exercitarea unui control riguros asupra respectării stocurilor, intervenţia fructuoasă a controlului bancar, pentru hotărîrea disciplinei deconturilor etc. Aşadar soluţii se găsesc. Rămine însă să fie aplicate. NICOLAE ŞANDRU, economist Puncte de vedere Un ornament cu mozaic va împodobi în curînd parcul central din Brașov. Deocamdată el se află în atelierul Întreprinderii comunale, unde modelarul Gavril Ceucă execută ultimele detalii. Foto : GH. BÂNUŢA !■■■■■■ }$ e/.( 8 După terminarea cu succes a însămînţărilor de primăvară, la care şi-au adus în egală măsură contribuţia lucrătorii din fermele agricole de stat, ţăranii cooperatori, mecanizatorii, specialiştii, forţele sunt acum îndreptate spre executarea la tonp şi de bună calitate a lucrărilor de întreţinere a cerealelor păioase şi a cui- La zi în agricultură \Midim a lucrărilor de nlrelim I litrilor prăşitoare. Spre deosebire de zona Făgăraş, unde din motive mai mult sau mai puţin obiective se manifestă rămîneri în urmă, mai avansate la aceste lucrări sunt cooperativele agricole din zonele Rupea şi Braşov. Totuşi, şi in aceste zone, realizările diferă de la o unitate la alta, în funcţie de interesul manifestat de specialişti, brigadieri şi celelalte cadre de conducere pentru buna organizare a muncii. Se ştie că aplicarea lucrărilor cu sapa rotativă, plivitul şi administrarea îngrăşămintelor'' chimice la culturile păioase in perioada optimă, au menirea să asigure plantelor condiţii optime de creştere şi dezvoltare. Interesaţi să valorifice cît mai eficient condiţiile favorabile de umiditate din sol, în scopul sporirii producţiei de boabe, ţăranii cooperatori din Bod, pe lingă faptul că au executat la timp lucrarea cu sapa rotativă, au terminat, cu cîteva zile în urmă, şi plivitul a 320 ha grîu, 60 ha orz, şi 20 ha ovăz, din totalul acestora 170 ha fiind erbicidate. La fel se prezintă situaţia în multe alte unităţi, între care C.A.P. Caţa. Chiribav, Rupea etc. La Prejmer, insă, (preşedinte Ion Weber, ing. C. ILIESCU (Continuare în pag. a 3-a) Descoperirea unei impresionante comori La Apahida, în apropiere de Cluj, cercetătorii Muzeului de istorie a Transilvaniei au descoperit joi o impresionantă comoară, avînd o importanţă istorică şi artistică deosebită. De sub ţarina secolelor au ieşit la iveală o mulţime de obiecte de podoabă de o mare frumuseţe şi valoare. Aceste avuţii — fibule, coliere, discuri, cercei, rituri de harnaşamente şi arme — sunt, in majoritatea lor, din aur, bătut cu pietre scumpe. Sub raport istoric, descoperirea vine să ne confirme o serie de date din epoca migraţiilor, şi anume prezenţa în secolul al 5-lea e.n. a goţilor în Transilvania. Determinarea şi evaluarea tuturor obiectelor străvechii comori este în curs. (Agerpres) 9 CI In pag. a IV-a 0 Campania electorală din Franța 0 Ciocniri Studii de modernizare a limbii latine Potrivit părerii rectorului universitar N. V. Baran, de la Universitatea „AL I. Cuza" din Iaşi, limba latină, aşezată pe baze moderne, poate constitui în viitor un puternic instrument de vehiculare mondială a valo- rilor spirituale şi materiale ale omenirii. Omul de ştiinţă ieşean care face studii în domeniul modernizării acestei limbi clasisingeroase la Kualoce, a prezentat o serie de concluzii privind posibilităţile acestui mijloc de comunicare Lumpur universală — scrisă şi verbală. El a susţinut în limba latină, la recentul Congres internaţional de latină vie, ţinut la Avignon (Franţa), două comunicări : „Stadiul actual # Apropiual studiilor clasice în România“ şi „Limba latină, ca limbă internaţională". Conţinutul lui zbor acestora a produs o deosebită impresie asupra savanţilor prezenţi care i-au oferit circumiureprezentantului român cinstea de a prezida şedinţa de închidere a Congresului. nor Următorul Congres de limbă latină vie va avea loc anul viitor la Bucureşti. Efectele organizării ştiinţifice Organizarea ştiinţifică a producţiei şi a muncii constituie pentru chimiştii din Făgăraş o permanentă zonă de înnoiri. Ea oferă un vast cîmp de afirmare ingeniozităţii şi spiritului de iniţiativă. Prin pregătirea din vreme a cantităţilor de piese de schimb necesare şi a echipelor de muncitori specializaţi, s-a reuşit o reducere substanţială a duratei de execuţie a reviziilor generale la instalaţiile fabricilor de celuloid, oxigen şi la cele din cadrul secţiei a VI-a. Ca rezultat, numai în cursul lunii aprilie producţia suplimentară se ridică la peste 5 milioane lei. Detaliu dintr-un monument al naturii. Concursul elevilor Aseară, la Palatul culturii din Braşov a avut loc spectacolul unor echipe cîştigătoare în faza judeţeană a Concursului formaţiilor artistice din licee, şcoli profesionale şi tehnice, închinat celei de-a 25-a aniversări a eliberării patriei. De un deosebit succes s-au bucurat orchestra de jaz simfonic a Grupului şcolar C.F.R., fanfara Grupului şcolar al U.A.R., formaţia de dansuri populare a şcolii profesionale „Electroprecizie" Satele, formaţia de dansuri moderne a Şcolii tehnice sanitare şi orchestra de muzică uşoară a Şcolii profesionale Zărnești. O scrisoare primită cu cîtva timp în urmă la redacţie semnala că „ ...abaterile şi abuzurile grave din atelierul nostru (roţi dinţate, secţia 530 a Uzinei de autocamioane), au ajuns atît de departe incit colectivul de aici este profund indignat. în acest atelier se fac abuzuri de tot felul, sunt înşelaţi unii oameni la decontări, iar alţii sunt favorizaţi, se fac fraude din banii uzinei. Deşi toate sesizările au fost anchetate de serviciul financiar intern, de fiecare dată lucrurile s-au muşamalizat ; cei necinstiţi au ieşit „basma curată", iar cei ce au făcut sesizări au fost persecutaţi şi retrogradaţi, ameninţaţi chiar că vor fi daţi afară din uzină...“. In argumentarea celor de mai sus, autorul sesizării relatează un şir întreg de abuzuri şi ilegalităţi, solicitînd sprijinul redacţiei. Am dat curs solicitării, socotind cu totul anormal ca un lanţ de abuzuri şi fapte de necinste, care nesocotesc legile ţării şi cele ale eticii socialiste, să se petreacă sub ochii conducerii secţiei şi uzinei, ai organizaţiei de partid şi sindiale, ai opiniei publice. O primă constatare: la comitetul de partid al uzinei nu se ştia nimic despre abuzurile din atelierul de roţi dinţate. în schimb, tovarăşul Dumitru Mornăilă, şeful serviciului C.F.I., ne-a pus la îndemînă un dosar cuprinzând nu mai puţin de 110 file, rezultat al cercetărilor întreprinse din dispoziţia conducerii uzinei, timp de trei săptamîni, de către revizorul contabil Stelian Dumitrescu. Studiem dosarul cuprinzînd verificări, declaraţii, procesul-verbal de constatare, nota de prezentare a faptelor, nota de serviciu nr. 38 din 8 aprilie a.c., prin care se stabilesc sancţiuni. Vom vedea însă ce şi cum, înainte însă de a intra în amănunte, să deschidem o paranteză. Abuzurile din atelier au mai fost sesizate organizaţiei de bază şi conducerii secţiei în iulie 1968, de către tov. Ioan Drăgănuţa, pe atunci maistru principal, dar totul s-a rezumat la tăierea unor prime şi la o „discuţie“ cu cei în cauză, iată de ce acelaşi , Drăgănuţă sesizează din nou abuzurile, de data aceasta conducerii uzinei, care la începutul lunii martie 1969 dispune, după cum am văzut, o reanchetare, închidem paranteza şi reluăm investigaţiile. Ce rezulta din cele cercetate de C.F.I. ? Că o parte din abuzurile şi ilegalităţile sesizate de Ioan Drăgănuţă se confirmă ca reale, iar altele, destul de multe, nu, sau nu pot fi verificate, asupra lor planînd semne de întrebare. Despre ce este vorba ? în principal, despre abuzurile, ilegalităţile şi abaterile comise de maistrul Gheorghe Constantin. Să ne oprim la cîteva dintre ele. In luna martie 1968, o echipă de lăcătuşi, deşi realizează un cîştig de 15.721 lei, primeşte doar 14.821 lei. Diferenţa de 900 lei a fost reţinută abuziv de maistrul Constantin şi decontată unor muncitori de pe linia sa, deşi aceştia nu au lucrat în echipa respectivă. în luna august 1968, acelaşi maistru ridică, fără nici un drept, 360 lei cuveniţi frezorului Gheorghe Ionel, aflat în concediu. Cînd acesta-i cere banii, maistrul Constantin „rezolvă“ lucrurile în „stilul“ său , îi promite că-i va introduce suma respectivă la decontarea lucrărilor. Și, intr-adevăr, la lichidarea pe august, Gheorghe Ionel se trezeşte cu un cîştig majorat cu 600 lei. Fapta fiind însă descoperită, Gheorghe Constantin este nevoit să restituie din buzunarul său suma sustrasă frezorului Ionel. în alte cazuri însă, „i-a mers". Omul are obiceiul să „împrumute“ bani de la diverși muncitori. Dar de ce să-i restituie din buzunarul lui, cînd o poate face pe seama uzinei, prin introducerea sumelor respective în decontările altor muncitori. Așa a procedat, de pildă, în cazul lui Ştefan Brînză (în prezent militar). I-a restituit cei 300 de lei împrumutaţi, prin Ion Stercă, căruia i-a introdus această sumă în plus la decontarea unor lucrări. Iată deci explicaţia faptului că Gheorghe Constantin nu lăsa pe nimeni altul să facă L. ȘURARU (Continuare în pag . 2-a ABUZUL TRATAT CU DUHULBLINDEIU In zianul nostru din 10 iunie, vom publica răspunsul comitetului de partid și al conducerii Uzinei de autocamioane Expoziţia produselor de industrie locală Ieri, în incinta magazinului de prezentare a mobilei de pe B-dul Lenin 49, s-a deschis Expoziţia produselor ce se realizează in întreprinderile de industrie locală din judeţul nostru, organizată de Direcţia de industrie locală a judeţului Braşov. Expoziţia cuprinde trei compartimente principale : produsele de serie ale întreprinderilor de industrie locală din judeţul nostru, produse pentru export şi produse noi asimilate în acest an sau în curs de asimilare. Expoziţia este deschisă zilnic între orele 9—13 şi 16—19,30, iar duminica între orele 9—13. De la Ministerul Invăţămîntului ! La conferinţa de presă care a avut loc joi dimineaţa la Ministerul Invăţămîntului, Ion Radu, director general în acest minister, a informat pe ziarişti asupra modului de încheiere a actualului an şcolar. „ Primii elevi care vor intra în vacanţă — la 7 iunie — sînt cei din clasele I—VIII. La 14 iunie vor termina cursurile ele- vii claselor IX, X şi XI. Serbările de sfîrşit de an, însoţite de obişnuitele premii şi distincţii, se vor desfăşura la 15 iu- ^ nie atît pentru şcolarii din clasele I—VIII, cît şi pentru cei mari. Unu! din primele examene ce vor avea loc în această perioadă va fi bacalaureatul, a cărui sesiune de vară se va desfăşura între 1 şi 14 iunie, inclusiv. El va fi susţinut în faţa unei comisii prezidate de un profesor sau conferenţiar universitar, numit de Ministerul Învăţămîntului, şi sprijinită de un vicepreşedinte, ales de inspectoratul general judeţean din rîndul profesorilor care au cel puţin gradul II şi predau la alte licee decit la cel căruia aparţin absolvenţii celor 12 clase. Concursurile de admitere în clasa a IX-a se vor des- ,făşura între 19 şi 28 iunie, punînd la dispoziţia candidaţilor * 70.000 de locuri — în liceele de cultură generală — şi 1.1000 de locuri, în liceele de artă. 4 Chemarea Dumbrăvii cu narcise Prof. dr. docent I. MORARIU Este în tradiţia poporului nostru o reflectare a naturii, o chemare a ei, tradusă într-o permanentă revenire periodică, festivă, în anumite locuri pline de pitoresc, farmec şi reverie. Revenirile, de primăvară în natură, legate de numiri diferite : nedei, însimblare, crai, sîngeorz, maial, sau încadrate în turism, sunt toate ocazii de desfătare cîmpenească, de petrecere şi înfrăţire cu natura. Un astfel de punct de chemare festivă ■ în masă, de atracţie fascinantă, îl reprezintă Dumbrava cu caprine de la Vad. Localnicii obişnuiesc să-şi ţină aici maialul. Poate că în vremuri străbune în poienile Dumbrăvii veneau cîţiva oameni minaţi mai mult de curiozitate cinegetică, decit de dorinţa de a admira velinţa albă de narcise, aşternută peste pajişte. Admirind zimbrii care, după păscut, se adăpau în pîrîul ce porneşte din inima pădurii, i-au dat acestuia numele de Valea Zimbriţa, după femela monumentalului mamifer. In zilele noastre, în singurătatea poienilor cu caprine, în care multă vreme au pătruns numai localnicii în costume albe înflorate, aducînd gînduri limpezi ca lumina de sublimă admiraţie şi respect, dar şi accente de exuberanţă, veselie rustică, se revarsă valuri masive, zgomotoase de turişti orăşeni. Natura şi frumuseţile ei sînt ale tuturor, toţi au nevoie de ele, de aer, de soare, să le simtă mirosul, gustul, prospeţimea, spre a-şi reconforta spiritul, a se destinde, a se deconecta de cotidian. Dumbrava cu narcise, cum o numim noi orăşenii, este o pădure întinsă pe un platou terasat, tăiat de văi, situat între Munţii Făgăraşului şi valea Oltului. Pe platoul jilav, aproape mlăştinos, s-au întins altădată codrii nesfîrşiţi de stejar, din care Dumbrava de la Vad, cu suprafaţa de peste 400 de ha, cea mai mare ce s-a conservat în fosta vale a Oltului dintre Munţii Perşani şi Turnul Roşu, este doar un petic. Printre arborii rari s-a aşternut pajiştea verde de ierburi, decorată cu milioanele de flori, printre care caprinele sau narcisele (Narcissus angustifolius) deţin primatul. Poieni, rarişti şi umezeală în sol au fost totdeauna în cuprinsul Dumbrăvii de stejari, nu(Continuare în pag. a 3-a) Direct de la stînă Ieri, în Piaţa centrală din Braşov, I.A.S. Codlea a deschis ui nou magazin pentru desfacerea, produselor lactate. In prima zi, s-au vîndut 800 kg. caş, 700 kg. brînză telemea de oi şi vaci, urdă etc. Produsele care se vînd aici sînt livrate de fermele şi stînele I.A.S.-urilor din județ. • PREVIZIUNILE SEISMOLOGILOR ȘI PREZICERILE ASTROLOGILOR ... • PSIHOZA SCUFUNDĂRII CALIFORNIEI • LOCUITORII ÎŞI IAU MĂSURI DE PREVEDERE • UNELE CERCURI SPECULEAZĂ SITUAŢIA „Frisco" tremură de frică aşteptînd ca pămîntul să se cutremure. O mişcare telurică, sinistră replică a marelui cutremur din 1906, ar fi „iminentă“ în California. Astrologi, vizionari, mistici multiplică avertismentele . „San Francisco va fi înghiţit între pămînt şi mare. Golden Gate, zgîrienorii se vorscufunda. Autostrăzile se vor deschide ca nişte morminte. Apa şi focul vor devasta ceea ce seismul n-a reuşit să distrugă. Vor fi 15 milioane de morţi". După unii prezicători, California trebuia să se scufunde în ocean acum o lună. După ce a trecut ora „H" oamenii creduli s-au mai liniştit. Dar panica persistă şi este cu atit mai puternică cu cît prezicerile găsesc ecou în spaima degajată de previziunile seismologilor americani. îngrijoraţi de tensiunile constatate în scoarţa terestră de-a lungul coastei Pacificului, ei au în vedere ipoteza unui seism, dar se declară incapabili, în actualul stadiu de dezvoltare a ştiinţei, de a spune cu certitudine cînd (Continuare în pag. a 4-a)