Drum Nou, mai 1969 (Anul 26, nr. 7566-7591)

1969-05-16 / nr. 7578

Drum nou ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN BRAŞOV AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN ANUL XXVI Nr 7578 Vineri, 16 mai 1969 4 pagini 30 bani Proletari din toate ţările, uniţi-vi! uri jNiur rumenei in tusmni. Producţia în custodie a apărut o dată cu dezvoltarea şi diversi­ficarea producţiei pentru export. Respectiv, la un moment dat, în relaţia furnizor — întreprinderea de comerţ exterior care desface anarfa pe piaţa externă s-a ivit necesitatea de a se asigura un stoc intermediar de produse între fabrica producătoare şi „benefi­ciar". Existenţa acestuia evită per­­turbaţiile la export. Zis şi făcut­ întreprinderile pro­ducătoare şi exportatoare au ce­rut această înlesnire, forurile de resort au aprobat-o... Acum, a­­proape fiecare unitate economică, angajată cu produse la export, are fie o magazie, fie alte spaţii de depozitare în care păstrează în custodie marfa, ca­ ___ re aparţine din mo­mentul cînd a fost înmagazinată între­prinderilor de co­merţ exterior. Evident, cînd s-a legiferat crea­rea acestui loc intermediar pentru mărfuri s-a avut în vedere armo­nizarea livrărilor, satisfacerea mai operativă a comenzilor. Şi, în ade­văr, o bună perioadă de timp, din sistemul promiselor în custodie au avut de cîştigat atît furnizorii (ei utilizînd mai bine suprafeţele de producţie) cît şi beneficiarii, res­pectiv întreprinderile de comerţ exterior. Dar... Iată că pe parcurs în sis­temul producţiei in custodie au apărut unele fenomene, deformări, care grevează în ultimă analiză economia naţională. Tendinţa spre aceste deformări ale sensului şi rostului producţiei în custodie au iniţiat-o, se pare, întreprinderile productive... Practic, pe alocuri, producția în custodie a devenit o metodă de acoperire a unor neajunsuri or­ganizatorice, de obţinere lesni­cioasă a unor avantaje care nu reflectă eforturile reale făcute de furnizor. Care e mecanismul ? în momentul în care marfa este in­trodusă în custodie, furnizorului i se socoteşte producţia livrată. A­­ceastă reglementare lejeră face ca multe, întreprinderi să se gră­bească cu realizarea­ şi depăşirea sarcinilor şi să supraîncarce de­pozitele cu produse în custodie. Avem argumente concrete ! Nu­mai la sfîrşitul primului trimestru din acest an întreprinderile bra­şovene aveau în custodie produse în valoare de 455 milioane lei. „Campionii" acestor custodii au fost şi sunt în continuare uzina „Tractorul", întreprinderea „Indus­tria cărnii", uzinele „Electropreci­­zie" şi „Rulmentul" etc. Din această situaţie de fapt, în­treprinderile au cîştigat pentru că în contul lor, la bancă, producţia a fost înregistrată ca realizată şi livrată. Dar custodiile, pe lingă că nu contribuie la intrarea în ţară a unor fonduri valutare, au ocazio­nat şi, bineînţeles, mai ocazionează mari cheltuieli legate de depo­zitare şi conservare sau chiar pier­deri prin degradări calitative şi uzură morală. Elocvent este în acest sens un caz de la uzina „Tractorul". în pri­mele luni din acest an s-au scos din custodie şi pregătit pentru ex­pediere 500 bucăţi tractoare U-650. ■ Cînd a fost­ însă verificată starea lor calitativă s-a constatat că ne­cesită (? ! ?) revi­zii mecanice, înlo­cuiri de piese, garnituri, revopsiri etc., pentru care s-a mai cheltuit în plus peste o jumătate de mi­lion lei. După „cortina" producţiei în cus­todie se petrec însă şi lucruri ceva mai grave. Unele unităţi cînd intră în criză cu îndeplinirea planului, pentru ca să-l realizeze, introduc la capitolul producţie în custodie şi mărfuri care de­ fapt nu sînt... tocmai gata, nu au toa­leta făcută aşa cum se cuvine, iar cînd „beneficiarul“ recepţionează marfa, sub eticheta „refuzuri de calitate" întreprinderea reia pro­dusele, se retuşează, remaniază etc. Din aceste escamotări furnizo­rul are desigur de cîştigat cînd e strîmtorat cu îndeplinirea planului, dar pierde, cînd remaniază (este­ aşadar vorba aici de un fel de a-ţi fura singur căciula). Un lucru este cert. Prac­ticile semnalate aduc în esenţă prejudicii economiei naţionale, iar dincolo de aspectul economic al problemei, ea trebuie privită şi ca o poartă de încălcare a disci­plinei, de întreţinere a climatului compromisurilor în realizarea contractelor economice. Dacă în concept custodia are rostul de a asigura un export cursiv, de a răspunde prompt la cererile pieţei în funcţie de con­junctura acesteia, este n­epermis ca ea să fie folosită pentru aco­perirea deficienţelor existente în sfera producţiei şi a desfacerii. Soluţia pentru a stîrpi asemenea deformări constă în limitarea — pe bază de normative riguroase — la minimum necesar a volumu­lui mărfurilor ce pot fi păstrate în custodie, exercitarea unui con­trol riguros asupra respectării stocurilor, intervenţia fructuoasă a controlului bancar, pentru ho­­tărîrea disciplinei deconturilor etc. Aşadar soluţii se găsesc. Ră­­mine însă să fie aplicate. NICOLAE ŞANDRU, economist Puncte de vedere Un ornament cu mozaic va împo­dobi în curînd parcul central din Brașov. Deocamdată el se află în atelierul Întreprinderii comunale, unde modelarul Gavril Ceucă exe­cută ultimele detalii. Foto : GH. BÂNUŢA !■■■■■■ }­$ e­/.( 8 După terminarea cu succes a însămînţărilor de primăvară, la care şi-au adus în egală mă­sură contribuţia lucră­torii din fermele agrico­le de stat, ţăranii coo­peratori, mecanizatorii, specialiştii, forţele sunt acum îndreptate spre e­­xecutarea la tonp şi de bună calitate a lucrări­lor de întreţinere a ce­­­­realelor păioase şi a cui- La zi în agricultură \­Midim a lucrărilor de n­lrelim I litrilor prăşitoare. Spre deosebire de zona Făgă­raş, unde din motive mai mult sau­ mai puţin obiective se manifestă rămîneri în urmă, mai avansate la aceste lu­crări sunt cooperativele agricole din zonele Ru­pea şi Braşov. Totuşi, şi in aceste zone, realizări­le diferă de la o unitate la alta, în funcţie de in­teresul manifestat de specialişti, brigadieri şi celelalte cadre de condu­cere pentru buna organi­zare a muncii. Se ştie că aplicarea lu­crărilor cu sapa rotativă, plivitul şi administra­rea îngrăşămintelor'' chi­mice la culturile păioase in perioada optimă, au menirea să asigure plan­telor condiţii optime de creştere şi dezvoltare. Interesaţi să valorifice cît mai eficient condiţii­le favorabile de umidi­tate din sol, în scopul sporirii producţiei de boabe, ţăranii coopera­tori din Bod, pe lingă faptul că au executat la timp lucrarea cu sapa rotativă, au terminat, cu cîteva zile în urmă, şi pli­vitul a 320 ha grîu, 60 ha orz, şi 20 ha ovăz, din totalul acestora 170 ha fiind erbicidate. La fel se prezintă situaţia în multe alte unităţi, între care C.A.P. Caţa. Chiri­­bav, Rupea etc. La Prej­me­r, insă, (preşedin­te Ion Weber, ing. C. ILIESCU (Continuare în pag. a 3-a) Descoperirea unei impresio­nante comori La Apahida, în apropiere de Cluj, cercetătorii Muzeului de istorie a Transilvaniei au des­coperit joi o impresionantă co­moară, avînd o importanţă is­torică şi artistică deosebită. De sub ţarina secolelor au ieşit la iveală o mulţime de obiecte de podoabă de o mare frumuseţe şi valoare. Aceste avuţii — fi­­bule, coliere, discuri, cercei, rituri de harnaşamente şi arme — sunt, in majoritatea lor, din aur, bătut cu pietre scumpe. Sub raport istoric, descoperirea vine să ne confirme o serie de date din epoca migraţiilor, şi anume prezenţa în secolul al 5-lea e.n. a goţilor în Transil­vania. Determinarea şi evaluarea tuturor obiectelor străvechii co­mori este în curs. (Agerpres) 9 CI In pag. a IV-a 0 Campania electorală din Franța 0 Ciocniri Studii de modernizare a limbii latine Potrivit părerii rectorului universitar N. V. Baran, de la Universitatea „AL I. Cuza" d­in Iaşi, limba latină, aşezată pe baze mo­derne, poate constitui în viitor un puternic instrument de vehiculare mondială a valo-­ rilor spirituale şi materiale ale omenirii. Omul de ştiinţă ieşean care face studii în domeniul modernizării acestei limbi clasi­singeroa­se la Kualo­ce, a prezentat o serie de concluzii privind posibilităţile acestui mijloc de comunicare Lumpur universală — scrisă şi verbală. El a susţinut în limba latină, la recentul Congres inter­naţional de latină vie, ţinut la Avignon (Franţa), două comunicări : „Stadiul actual # Apropiu­al studiilor clasice în România“ şi „Limba latină, ca limbă internaţională". Conţinutul lui zbor acestora a produs o deosebită impresie a­­supra savanţilor prezenţi care i-au oferit circumiu­reprezentantului român cinstea de a prezida şedinţa de închidere a Congresului. nor Următorul Congres de limbă latină vie va avea loc anul viitor la Bucureşti. Efectele organizării ştiinţifice Organizarea ştiinţifică a pro­ducţiei şi a muncii constituie pentru chimiştii din Făgăraş o permanentă zonă de înnoiri. Ea oferă un vast cîmp de afirmare ingeniozităţii şi spiritului de ini­ţiativă. Prin pregătirea din vreme a cantităţilor de piese de schimb necesare şi a echipelor de muncitori specializaţi, s-a reu­şit o reducere substanţială a du­ratei de execuţie a reviziilor ge­nerale la instalaţiile fabricilor de celuloid, oxigen şi la cele din ca­drul secţiei a VI-a. Ca rezultat, numai în cursul lunii aprilie pro­ducţia suplimentară se ridică la peste 5 milioane lei. Detaliu dintr-un monument al naturii. Concursul elevilor Aseară, la Palatul culturii din Braşov a avut loc spectacolul u­­nor echipe cîştigătoare în faza judeţeană a Concursului forma­ţiilor artistice din licee, şcoli profesionale şi tehnice, închinat celei de-a 25-a aniversări a eliberării patriei. De un deosebit succes s-au bucurat orchestra de jaz simfonic a Grupului şcolar C.F.R., fanfara Grupului şcolar al U.A.R., forma­ţia de dansuri populare a şcolii profesionale „Electroprecizie" Sa­tele, formaţia de dansuri moderne a Şcolii tehnice sanitare şi or­chestra de muzică uşoară a Şcolii profesionale Zărnești. O scrisoare primi­tă cu cîtva timp în ur­mă la redacţie semna­la că „ ...abaterile şi a­­buzurile grave din ate­lierul nostru (roţi dinţa­te, secţia 530 a Uzinei de autocamioane), au a­­juns atît de departe in­cit colectivul de aici este profund indignat. în a­­cest atelier se fac a­­buzuri de tot felul, sunt înşelaţi unii oameni la decontări, iar alţii sunt favorizaţi, se fac fraude din banii uzinei. Deşi toate sesizările au fost anchetate de serviciul fi­nanciar intern, de fieca­re dată lucrurile s-au muşamalizat ; cei necin­stiţi au ieşit „basma cu­rată", iar cei ce au făcut sesizări au fost persecu­taţi şi retrogradaţi, ame­ninţaţi chiar că vor fi daţi afară din uzină...“. In­ argumentarea celor de mai sus, autorul se­sizării relatează un şir întreg de abuzuri şi ile­galităţi, solicitînd spriji­nul redacţiei. Am dat curs solicită­rii, socotind cu totul a­­normal ca un lanţ de a­­buzuri şi fapte de necin­ste, care nesocotesc legi­­le ţării şi cele ale eticii socialiste, să se petreacă sub ochii conducerii sec­ţiei şi uzinei, ai organi­zaţiei de partid şi sindi­­ale, ai opiniei publice. O primă constatare: la comitetul de partid al uzinei nu se ştia nimic despre abuzurile din ate­lierul de roţi dinţate. în schimb, tovarăşul Dumi­tru Mornăilă, şeful ser­viciului C.F.I., ne-a pus la îndemînă un dosar cuprinzând nu mai puţin de 110 file, rezultat al cercetărilor întreprinse din dispoziţia conducerii uzinei, timp de trei săp­­tamîni, de către revizo­rul contabil Stelian Du­­m­itrescu. Studiem dosarul cu­­prinzînd verificări, de­claraţii, procesul-verbal de constatare, nota de­ prezentare a faptelor, no­ta de serviciu nr. 38 din 8 aprilie a.c., prin care se stabilesc sancţiuni. Vom vedea însă ce şi cum, înainte însă de a intra în amănunte, să deschi­dem o paranteză. Abuzu­rile din atelier au mai fost sesizate organiza­ţiei de bază şi conduce­rii secţiei în iulie 1968, de către tov. Ioan Dră­gănuţa, pe atunci mais­tru principal, dar totul s-a rezumat la tăierea u­­nor prime şi la o „dis­cuţie“ cu cei în cauză, iată de ce acelaşi , Dră­­gănuţă sesizează din nou abuzurile, de data acea­sta conducerii uzinei, ca­re la începutul lunii mar­tie 1969 dispune, după cum am văzut, o rean­­chetare, închidem paranteza şi reluăm investigaţiile. Ce rezulta din cele cerceta­te de C.F.I. ? Că o parte din abuzurile şi ilegali­tăţile sesizate de Ioan Drăgănuţă se confirmă ca reale, iar altele, des­tul de multe, nu, sau nu pot fi verificate, asupra lor planînd semne de­ în­trebare. Despre ce este vorba ? în principal, des­pre abuzurile, ilegalită­ţile şi abaterile comise de maistrul Gheorghe Constantin. Să ne oprim la cîteva dintre ele. In luna martie 1968, o echi­pă de lăcătuşi, deşi rea­lizează un cîştig de 15.721 lei, primeşte doar 14.821 lei. Diferenţa de 900 lei a fost reţinută a­­buziv de maistrul Con­stantin şi decontată unor muncitori de pe linia sa, deşi aceştia nu au lucrat în echipa respectivă. în luna august 1968, acelaşi maistru ridică, fără nici un drept, 360 lei cuve­niţi frezorului Gheorghe Ionel, aflat în concediu. Cînd acesta-i cere banii, maistrul Constantin „re­zolvă“ lucrurile în „sti­lul“ său , îi promite că-i va introduce suma res­pectivă la decontarea lu­crărilor. Și, intr-adevăr, la lichidarea pe august, Gheorghe Ionel se tre­zeşte cu un cîştig majo­rat cu 600 lei. Fapta fiind însă descoperită, Gheorghe Constantin es­te nevoit să restituie din buzunarul său suma sus­trasă frezorului Ionel. în alte cazuri însă, „i-a mers". Omul are obi­ceiul să „împrumute“ bani de la diverși mun­citori. Dar de ce să-i res­tituie din buzunarul lui, cînd o poate face pe sea­ma uzinei, prin introdu­cerea sumelor respective în­ decontările altor mun­citori. Așa a procedat, de pildă, în cazul lui Ştefan Brînză (în prezent mili­tar). I-a restituit cei 300 de lei împrumutaţi, prin Ion Stercă, căruia i-a in­trodus această sumă în plus la decontarea unor lucrări. Iată deci expli­caţia faptului că Gheor­ghe Constantin nu lăsa pe nimeni altul să facă L. ȘURARU (Continuare în pag . 2-a ABUZUL TRATAT CU DUHULBLINDEIU In zianul nostru din 10 iunie, vom publica răspunsul comitetului de partid și al conducerii Uzinei de autocamioane Expoziţia produselor de industrie locală Ieri, în incinta magazinului de pre­zentare a mobilei de pe B-dul Lenin 49, s-a deschis Expoziţia produselor ce se realizează in întreprinderile de industrie locală din judeţul nostru, organizată de Direcţia de industrie locală a judeţului Braşov. Expoziţia cuprinde trei compartimente princi­pale : produsele de serie ale între­prinderilor de industrie locală din ju­­deţul nostru, produse pentru export şi produse noi asimilate în acest an sau în curs de asimilare. Expoziţia este deschisă zilnic între orele 9—13 şi 16—19,30, iar duminica între orele 9—13. De la Ministerul­­ Invăţămîntului ! La conferinţa de presă care a avut loc joi dimineaţa la­­ Ministerul Invăţămîntului, Ion Radu, director general în acest­­ minister, a informat pe ziarişti asupra modului de încheiere­­ a actualului an şcolar. „ Primii elevi care vor intra în vacanţă — la 7 iunie —­ sînt­­ cei din clasele I—VIII. La 14 iunie vor termina cursurile ele-­­ vii claselor IX, X şi XI. Serbările de sfîrşit de an, însoţite­­ de obişnuitele premii şi distincţii, se vor desfăşura la 15 iu- ^ nie atît pentru şcolarii din clasele I—VIII, cît şi pentru cei­­ mari.­­ Unu! din primele examene ce vor avea loc în această­­ perioadă va fi bacalaureatul, a cărui sesiune de vară se va­­ desfăşura între 1 şi 14 iunie, inclusiv. El va fi susţinut în­­ faţa unei comisii prezidate de un profesor sau conferenţiar­­ universitar, numit de Ministerul Învăţămîntului, şi sprijinit­ă de un vicepreşedinte, ales de inspectoratul general judeţean­­ din rîndul profesorilor care au cel puţin gradul II şi predau­­ la alte licee decit la cel căruia aparţin absolvenţii celor 12­­ clase. Concursurile de admitere în clasa a IX-a se vor des- ,­făşura între 19 şi 28 iunie, punînd la dispoziţia candidaţilor * 70.000 de locuri — în liceele de cultură generală — şi 1.100­0 de locuri, în liceele de artă. 4 C­hemarea Dumbrăvii cu narcise Prof. dr. docent I. MORARIU Este în tradiţia poporului nos­tru o reflectare a naturii, o che­mare a ei, tradusă într-o perma­nentă revenire periodică, festivă, în anumite locuri pline de pito­resc, farmec şi reverie. Reveni­rile, de primăvară în natură, le­gate de numiri diferite : nedei, î­nsimblare, crai, sîngeorz, maial, sau încadrate în turism, sunt toa­te ocazii de desfătare cîmpeneas­­că, de petrecere şi înfrăţire cu natura. Un astfel de punct de chemare festivă ■ în masă, de atracţie fas­cinantă, îl reprezintă Dumbrava cu caprine de la Vad. Localnicii obişnuiesc să-şi ţină aici maialul. Poate că în vremuri străbune în poienile Dumbrăvii veneau cîţiva oameni minaţi mai mult de curio­zitate cinegetică, decit de dorin­ţa de a admira velinţa albă de narcise, aşternută peste pajişte. Admirind zimbrii care, după păs­cut, se adăpau în pîrîul­ ce por­neşte din inima pădurii, i-au dat acestuia numele de Valea Zim­­briţa, după femela monumentalu­lui mamifer. In zilele noastre, în singurăta­tea poienilor cu caprine, în care multă vreme au pătruns numai localnicii în costume albe înflo­rate, aducînd gînduri limpezi ca lumina de sublimă admiraţie şi respect, dar şi accente de exube­ranţă, veselie rustică, se revarsă valuri masive, zgomotoase de tu­rişti orăşeni. Natura şi frumuse­ţile ei sînt ale tuturor, toţi au ne­voie de ele, de aer, de soare, să le simtă mirosul, gustul, prospe­ţimea, spre a-şi reconforta spiri­tul, a se destinde, a se deconecta de cotidian. Dumbrava cu narcise, cum o numim noi orăşenii, este o pădu­re întinsă pe un platou terasat, tăiat de văi, situat între Munţii Făgăraşului şi valea Oltului. Pe platoul jilav, aproape mlăştinos, s-au întins altădată codrii nesfîr­­şiţi de stejar, din care Dumbrava de la Vad, cu suprafaţa de peste 400 de ha, cea mai mare ce s-a conservat în fosta vale a Oltului dintre Munţii Perşani şi Turnul Roşu, este doar un petic. Printre arborii rari s-a aşternut pajiştea verde de ierburi, deco­rată cu milioanele de flori, prin­tre care caprinele sau narcisele (Narcissus angustifolius) deţin pri­matul. Poieni, rarişti şi umezeală în sol au fost totdeauna în cu­prinsul Dumbrăvii de stejari, nu­(Continuare în pag. a 3-a) Direct de la stînă Ieri, în Piaţa centrală din Bra­şov, I.A.S. Codlea a deschis u­i nou magazin pentru desfacerea, produselor lactate. In prima zi, s-au vîndut 800 kg. caş, 700 kg. brînză telemea de oi şi vaci, ur­dă etc. Produsele care se vînd aici sînt livrate de fermele şi stînele I.A.S.-urilor din județ. • PREVIZIUNILE SEISMOLO­GILOR ȘI PREZICERILE ASTROLOGILOR ... • PSIHOZA SCUFUNDĂRII CALIFORNIEI • LOCUITORII ÎŞI IAU MĂ­SURI DE PREVEDERE • UNELE CERCURI SPECU­LEAZĂ SITUAŢIA „Frisco" tremură de frică aşteptînd ca pămîntul să se cutremure. O mişcare telurică, sinistră replică a marelui cu­tremur din 1906, ar fi „imi­nentă“ în California. Astro­logi, vizionari, mistici multiplică avertismentele­­ . „San Francis­co va fi înghiţit între pămînt şi mare. Golden Gate, zgîrie­­norii se vor­­scufunda. Auto­străzile se vor deschide ca nişte morminte. Apa şi focul vor devasta ceea ce seismul n-a reuşit să distrugă. Vor fi 15 milioane de morţi". După unii prezicători, Cali­fornia trebuia să se scufunde în ocean acum o lună. După ce a trecut ora „H" oamenii creduli s-au mai liniştit. Dar panica per­sistă şi este cu atit mai pu­ternică cu cît prezicerile gă­sesc ecou în spaima degajată de previziunile seismologilor americani. îngrijoraţi de ten­siunile constatate în scoarţa terestră de-a lungul coastei Pacificului, ei au în vedere ipoteza unui seism, dar se declară incapabili, în actualul stadiu de dezvoltare a ştiinţei, de a spune cu certitudine cînd (Continuare în pag. a 4-a)

Next