Drum Nou, octombrie 1969 (Anul 26, nr. 7696-7722)
1969-10-14 / nr. 7707
. perm nou ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN BRAŞOV AL P.C.R. 54 AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXVI Nr. 7707 Marţi, 14 octombrie 1969 4 pagini 30 bani Proletari din toate tarile, uniti»*! iNVÂŢÂMENTUL DE PARTID LA NIVELUL EXIGENŢELOR ACTUALE Deschiderea în aceste zile la oraşe, iar la 1 noiembrie la sate, a unui nou an de studiu în învăţământul de partid, constituie un eveniment de seamă în viaţa comuniştilor. Avînd ca obiect studierea multilaterală şi adîncită a ideilor Congresului al X-lea al P.C.R., noul an de învăţămînt se înscrie ca o acţiune de maximă importanţă în contextul sarcinii trasate de congres, de secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, care în cuvîntarea de închidere sublinia că „trebuie să acordăm mai multă atenţie studierii şi înarmării partidului, a activului său, a întregului nostru popor cu ideile atotbiruitoare ale marxism-leninismului, să facem în aşa fel incit fiecare comunist, fiecare cetăţean al patriei noastre să devină un militant activ pentru triumful marxism-leninismului, pentru cauza socialismului“. Pornind de la principiul impus şi verificat de viaţă — acela al diferenţierii şi varietăţii celei mai largi, corespunzător deosebirilor de ordin social, profesional şi de pregătire, organele şi organizaţiile de partid din judeţul nostru au încadrat cursanţii într-o gamă largă de forme ale învăţămîntului de partid , de la ciclurile de expuneri pină la universitatea serală de marxism-leninism şi seminariile teoretice de tip superior. De remarcat este şi faptul că s-a acordat o mai mare atenţie studiului diferitelor categorii de intelectuali, care au fost cuprinşi în forme de învăţămînt adecvate nivelului de pregătire şi activităţii acestora. Pe linia preocupărilor în vederea asigurării schimbărilor calitative scontate în noul an şcolar şi propagării corespunzătoare a ideilor Congresului al X-lea, organizaţiile de partid au reuşit să alcătuiască, in bună măsură, un corp de propagandişti şi lectori de calificare ridicată. Important este că anul acesta un mare număr de activişti de partid, de stat şi din economie cu munci de conducere din judeţul nostru vor participa nemijlocit la desfăşurarea învăţămîntului de partid în calitate de lectori şi propagandişti ai cercurilor şi cursurilor. Deci, cadrul organizatoric menit să faciliteze un progres calitativ al învăţămîntului de partid, progres impus prin însemnătatea temelor care-i alcătuiesc conţinutul în noul an şcolar, este în bună măsură creat, nu toate formele de studiu au fost stabilite şi programele tematice. Ce se cere acum este la învăţămîntul de partid să fie pătruns în mod real de spiritul Congresului al X-lea, să se caracterizeze prin puterea de transmitere a ideilor acestuia, prin lămurirea aspectelor esenţiale, prin asimilarea ideilor şi, în final, prin ecoul tuturor acestora în practică, în centrul atenţiei organizaţiilor de partid, a propagandiştilor şi lectorilor trebuie să stea concentrarea învăţămîntului spre principalele probleme ale Congresului, spre aprofundarea lor potrivit specificului fiecărui loc de muncă al cursanţilor, să scoată în evidenţă aspectele noi, inedite, să lărgească argumentarea fondului de idei. în acest sens, trebuie arătat că, pornind de la specificul judeţului nostrui, în cadrul învăţămîntului de partid se vor dezbate şi în acest an probleme de economieconcretă, industrială sau agrară. (Continuare în pag. a 2-a) Drum fără pulbere. Foto : A. MIHAILOPOl Produse peste plan In întreprinderile din industria judeţului nostru s-au obţinut de la începutul anului şi pină in prezent următoarele produse peste plan : 1.122 tone oţel, 2.295 tone amoniac lichid, 3.431 tone îngrăşăminte chimice, 497 tone celuloză, 494 tone hirice, 17,243 kW.iggloare electrice, 270 tractoare, 586 autocamioane de 5 tone cu dublă şi simplă tracţiune, 43.000 rulmenţi, 3.500 tone ciment, 1.731 m.c. prefabricate, 1.178 m.c. cherestea fag şi 609 m.c. cherestea răşinoase, 4.600 perechi încălţăminte, 81 tone unt, 60 tone brînzeturi, 3.286 tone zahăr și altele. ARITMICITATEA - ATRIBUT AL INCOMPETENŢEI La finele primei decade din luna trecută am criticat dereglarea pulsului fabricaţiei într-o serie de întreprinderi, fenomen datorat lipsei de interes, de competenţă, din partea unor cadre de conducere în înlăturarea greutăţilor apărute în aprovizionarea tehnico-materială a producţiei. Critica noastră s-a repetat şi după cea de-a doua decadă. Este foarte adevărat, că, în cele din urmă, sarcinile de plan lunare precum şi cele cumulate pe 9 luni au fost îndeplinite de marea majoritate a întreprinderilor. Aritmicitatea şi-a pus însă amprenta în activitatea unor întreprinderi: 3 din acestea nu şi-au realizat sarcinile la producţia marfă vîndută şi încasată pe 9 luni, iar 10 din ele au rămas restante faţă de sarcinile din cel de-al III-lea trimestru, la acest indicator, o serie de alte 14 întreprinderi consemnînd însemnate restanţe la livrările pentru export. Situaţia din prima decadă a lunii curente dovedeşte însă că în multe întreprinderi nu s-au tras concluziile şi învăţămintele necesare pentru curmarea anomaliei aritmiciterţii, că nu s-au luat măsuri eficiente pentru înlăturarea deficienţelor ivite în desfăşurarea normală a fluxului de producţie.Ca urmare, lipsa de ritmicitate s-a menţinut şi în prima decadă din octombrie cînd, în loc de 33,3 la sută, cum era firesc, nu s-a realizat decit 31,9 la sută din prevederile lunare de plan. La acest rezultat nesatisfăcător au contribuit neajunsurile care au persistat în desfăşurarea ritmică a fabricaţiei într-o serie de întreprinderi printre care: uzina „Hidrometanica" cu o realizare de 20,3 la sută din planul lunar, Uzina de reparaţii Codlea — 20,9 la sută, F.A.T. Codlea — 21,0 la sută, I.C.A. Ghimbav — 23,8 la sută, I.F Făgăraş — 23,9 la sută, „Reconstrucţia" Feldioara — 24,0 la sută, F.S. Rîşnov —25,5 la sută, „Electroprecizie" Săcele 25,8 la sută, Fabrica de stofe — 26,9 la sută, uzina „Tractorul" 27,8 la sută, uzina „6 Martie" Zărneşti — 27,9 la sută, Intreprinderea de morărit şi panificaţie — 28,1 la sută, Fabrica de zahăr Bod — 28,3 la sută, FARTEC — 28,3 la sută, Uzina 2 —*28,5 la sută, Rafinăria Braşov şi Î.I.L. Rupea — 29,0 la sută, C.I.L. Braşov — 29,3 la sută, I.P.B.G. Braşov şi Fabrica chimică Rîşnov — 29,9 la sută, Combinatul chimic Făgăraş — 30,1 la sută, filatura „Octombrie" roşu" Ghimbav — 30,8 la sută, „Metrom" — 30,8 la sută, „Nivea"— 31,4 la sută, Fabrica de tricotaje — 31,9 la sută, I.F. Braşov — 32,0 la sută, I.U.S. Braşov şi întreprinderea de cariere şi balastiere — 32,5 la sută, „Dezrobirea" 32,7 la sută, F.C.H. Zărneşti — 32,8 la sută. O însemnată influenţă negativă asupra realizării planului pe prima decadă au avut-o restanţele consemnate de o serie de întreprinderi în îndeplinirea sarcinilor de livrare la export. Pe lista codaşilor la acest capitol şi-au înscris numele F.S. Rîşnov, F.H.C. Ghimbav, fabrica „Aurora" — Dîrste, uzina 6 Martie" Zărneşti, Industria cărnii, I.F. Homorod, „Dezrobirea", I.F.Făgăraş, IIL. Făgăraş, C.I.L. Braşov, Combinatul chimic Victoria, I.I.L. „Mobila" Ghimbav şi Electroprecizie" Săcele. ^ Care sînt cauzele acestui puls nesatisfăcător al fabricației ? La un leit-motiv pentru... justifica- rea nerealizărilor conducerile ui nor întreprinderi apelează la greu- ./ tățile ivite în domeniul aprovizio- nării tehnico-materiale. Departe de noi gîndul de a contesta exis- tenţa unor astfel de greutăţi. Nu înţelegem însă pe cine aşteaptă ţ membrii comitetelor de direcţie, directorii acestor întreprinderi să le rezolve problemele ridicate de ţ aprovizionarea cu materii prime, materiale şi utilaje. Să fi uitat aceşti tovarăşi că asigurarea tu- turor condiţiilor pentru desfăşu- t rarea normală a fabricaţiei este ^ GH. NOVAC ŞI Z FORT \ _________ \ (Continuare în pag. a 2-a) \ în numărul de azi: \ Recoltarea sfeclei de zahăr Semnătura pusă pe contract, obligă! SPORT ION VIZITA TOVARĂŞILOR NICOLAE CEAUŞESCU ŞI GHEORGHE MAURER IN INDIA PLECAREA DIN BUCUREŞTI Duminică dimineaţă a părăsit Capitala, plecînd spre India, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, împreună cu sofia, Elena Ceauşescu, şi preşedintele Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer, împreună cu soţia, Elena Maurer, care, la invitaţia preşedintelui Republicii India, Varabagiri Venkata Giri, şi a primului ministru al Indiei, Indira Gandhi, vor face o vizită oficială în India. Preşedintele Consiliului de Stat şi preşedintele Consiliului de Miniştri sunt însoţiţi de Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Cornel Burtică, ministrul comerţului exterior, şi Ion Morega, adjunct al ministrului industriei construcţiilor de maşini. La plecare, pe aeroportul Băneasa, erau prezenţi tovarăşii Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Pană, Gheorghe Rădulescu, VirgilProfin, Ilie Verdeţ, Maxim Berghianu, Florian Dănălache, Constantin Drăgan, Emil Drăgănescu, János Fazekas, Petre Lupu, Manea Mănescu, Dumitru Popescu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Vasile Vîlcu, Ştefan Voitec, Iosif Banc, Petre Blajovici, Mihai Gere, Ion Iliescu, Ion Ioniţă, Vasile Patilineţ, Ion Stănescu, membri ai Consiliului de Stat şi ai Consiliului de Miniştri, conducători de instituţii centrale şi organizaţii obşteşti, generali, ziarişti. Erau de faţă B. D. Goswami, însărcinatul cu afaceri ad-interim al Indiei la Bucureşti, şi membri ai Ambasadei Indiei, şefi ai misiunilor diplomatice acreditaţi în ţara noastră. Pe aeroportul Băneasa erau arborate drapelele de stat ale Republicii Socialiste România. Un mare număr de bucureşteni, prezenţi la aeroport, au salutat cu deosebită căldură pe preşedintele Consiliului de Stat şi pe preşedintele Consiliului de Miniştri. ★ In drum spre India, avionul prezidenţial român a făcut o escală la Taşkent. (Agerpres) SOSIREA LA DELHI DELHI 13 — Trimişii speciali Agerpres, Nicolae Ionescu şi Ion Putinelu, transmit : Sentimentele de prietenie, stimă şi preţuire care leagă dincolo de spaţiile geografice popoarele român şi indian au găsit o convingătoare reafirmare în cordialitatea cu care au fost întîmpinaţi solii României pe străvechiul pămînt al Indiei. Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, şi preşedintele Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer, sînt purtătorii unui mesaj de pace şi bună înţelegere, de prietenie şi colaborare, soli ai dorinţei poporului român de a contribui la dezvoltarea continuă a bunelor relaţii statornicite între cele două ţări şi popoare, bazate pe respectarea neabătută a principiilor suveranităţii şi independenţei naţionale, egalităţii în drept Continuare în pag a 4-a) DINEU OFICIAL Preşedintele Republicii India, Varahagiri Venkata Giri, şi soţia sa, au oferit, luni seara, în saloanele Palatului prezidenţial „Rashtrapati Bhavan“, un dineu oficial în onoarea preşedintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România Nikolae Ceauşescu a soţiei sale, Elena Ceauşescu. La dineu au luat parte preşedintele Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer, cu soţia, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Cornel Burtică, ministrul comerţului exterior, Ion Morega, adjunct al ministrului industriei construcţiilor de maşini, şi Petre Tanăsie, ambasadorul României în India. Din partea indiană au participat: primul ministru, Indira Gandhi, G. S. Chillon, preşedintele Camerei populare a Indiei, M. Hidayatullan, preşedintele Curţii Supreme a Indiei, Dinesh Singh, ministrul afacerilor externe, Y. B. Chavan, ministrul de interne, Jagjivan Ram, ministrul agriculturii şi alimentaţiei, Bhagat Bali Ram, ministrul comerţului exterior şi al aprovizionării, C. M. Poonacha, ministrul oţelului şi industriei grele, V. K. Rao, ministrul educaţiei şi problemelor tineretului, Triguna Sen, ministrul pentru petrochimie, minelor şi metalurgiei, Violet Alva, vicepreşedinte al Consiliului statelor, Hanses Raj Gupta, primarul oraşului, deputaţi, oameni de artă, ştiinţă şi cultură, oameni de afaceri, ziarişti. In timpul dineului, care s-a desfăşurat într-o atmosferă deosebit de cordială, prietenească, cei doi şefi de state au rostit toasturi. Au fost intonate imnurile de stat ale celor două ţări. In încheierea dineului, a fost prezentat un program de muzică şi dansuri indiene, inspirate prin inestimabilul tezaur folcloric al acestei țări. Toastul preşedintelui Varahagiri Venkata Giri Domnule preşedinte, Domnule prim-ministru, Domnule ministru de externe, Excelente, Doamnelor și domnilor, Am marea plăcere să salut în seara aceasta pe preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, excelența sa, domnul Nicolae Ceauşescu. Domnule preşedinte, aceasta este prima dumneavoastră vizită în India şi, deşi sînteţi doar de puţin timp aici, avem impresia că vă (Continuare în pag. a 4-a) foastul preşedintelui Nicolae Ceauşescu ! Domnule preşedinte, Doamnă prim-ministru, Doamnelor şi domnilor, Ne aflăm doar de cîteva ore în India — şi într-adevăr ne simţim în ţara dumneavoastră ca in mijlocul unor prieteni buni, apropiaţi. In primirea cordială pe care ne-aţi făcut-o dumneavoastră, conducătorii statului indian, populaţia oraşului Delhi, noi vedem o expresie a relaţiilor de prietenie şi colaborare dintre România şi India, a sentimentelor de stimă şi respect (Continuare în pag. a 4-a) Cu planul pe 10 luni îndeplinit Colectivul Fabricii de hîrtie creată din Ghimbav, preocupat de sporirea eficienţei activităţii sale economice, a îndeplinit, cu mult înainte de termen, sarcinile de plan cumulate pe 10 luni la producţia globală şi marfă. Acest succes se datoreşte, printre altele, asimilării unor noi produse, dintre care amintim hîrtia anticorosivă, şi realizării unor ambalaje de calitate superioară din carton ondulat. Ca urmare, se întrevede ca planul de producţie să fie depăşit pînă la finele lunii cu peste 10 milioane lei. Despre turism ca modalitate de cunoaştere a lumii,, de agrement şi îmbogăţire spirituală, s-a scris şi s-a vorbit mult în ultima vreme. Este meritul civilizaţiei contemporane de a fi creat marelui public posibilitatea să întîlnească oameni şi obiceiuri inedite, înlesnind astfel un permanent schimb de valori morale între popoare, alimentînd continuu prietenia dintre naţiuni. * Ce se întîmplă însă atunci cînd sub pelerina onorabilă a turistului se ascund precupeţi lacomi ca termitele, orbi la frumuseţile din jur, dornici doar să se înavuţească ? Veţi afla din cele ce urmează. Ţinem să precizăm că articolul de faţă nu se va referi la naivii, din nefericire destul de numeroşi, care se fac de rîs la controlul vamal, cu un inel ascuns în pantof sau un ceas pitit sub căptuşeala poşetei, crezind că vameşii sînt nişte ţînci neînţărcaţi. Nu. Este vorba de cîţiva „profesionişti“, care practică în stil mare comerţul ilicit cu obiecte aduse din străinătate. Johann Weber, şofer la I.A.S. Prejmer, a obţinut în vara acestui an de la un fost consătean, actualmente cu domiciliul într-o ţară apuseană, o chemare oficială pentru a întreprinde o călătorie în această ţară. Ajuns aici, neputînd fi găzduit de autorul chemării (?!■) pentru simplul motiv că acesta nu avea spaţiu disponibil, a locuit timp de o lună împreună cu soţia, în condiţii care nu le sînt oferite decît oamenilor fără căpătîi. S-a angajat salahor pe un şantier şi în acelaşi timp a început să colinde casele de binefacere ale Oficiului diaconic, solicitînd milostenie. Cît de penibilă a fost familia Weber în aceste demersuri o ilustrează elocvent cîteva rînduri dintr-o scrisoare expediată de către Oficiul diaconic din oraşul S...: „Ni s-a comunicat (...) că familia Weber a solicitat şi a primit de la secţia de ajutor a Bisericii Evanghelice din localitatea V... suma de 70 de mărci. La puţin timp, aceeaşi familie şi-a făcut apariţia la alt oficiu, solicitînd un nou ajutor. Aici i s-a înminat un G.E.C. în valoare de 100 de mărci... Ca atare, sîntem lezaţi în părerea noastră despre vizitatorii din Transilvania, care în general sunt oameni onorabili“. Cu banii strînşi în urma unor asemenea milogeli dezonorante, Johann Weber a cumpărat un autoturism de ocazie, întocmind actele de vînnzare-cumparare pe mele său. In aceeaşi zi, reuşeşte să obţină de la acelaşi autor al chemării oficiale un act de donaţie (care nu corespundea adevărului) şi în baza acestuia, uzînd totodată şi de alte mijloace frauduloase, a reuşit să aducă autoturismul în România. Desigur, pentru învârtelile sale murdare îşi va primi cuvenita pedeapsă. Dar comportarea degradantă a acestui om lipsit de cea mai elementară demnitate a lăsat o impresie neplăcută într-o ţară unde, ca şi în alte ţări, turiştii români se bucură de respect şi stimă. Un alt exemplu de „turist" sub care se ascunde cel mai autentic specialist al negoţului clandestin este Anghelina Căprar, domiciliată în str. Gheorghe Lazăr din Braşov. E cunoscută la „Consignatia“, la talcioc şi în multe faţi locotenent TEODOR MOLDOVAN ŞTEFAN V. POPESCU (Continuare în pag. a 2-a) Comerț clandestin pe „Europa 15” s iiiiiHiiiiiiii/iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii Hiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii Hiiiiiiiii Moment solemn — primirea cravatei roșii. Meridiane Scandalul Deveaux ţine afişul • O INTENSA CAMPANIE ÎMPOTRIVA MAGISTRAŢILOR „MVNCATORI DE ACUZAŢI" • DEVEAUX REFUZA MILA ŞI VREA SĂ-ŞI RECUCEREASCĂ ONOAREA COMPROMISA • REDESCHIDEREA UNUI PROCES CARE E AL JUSTIŢIEI ÎNSĂŞI Anul 1970 va aduce francezilor un cod penal remaniat. Dar a schimba litera legii nu înseamnă numaidecât a-i schimba şi spiritul. Reforma, codului penal francez pare să nu răspundă la întrebări, îngrijorări, supărări şi situaţii dramatice înregistrate de-a lungul vremii şi actualizate prin recentele scandaluri provocate de cazul Gabriellei Russier şi cel al lui Jean-Marie Deveaux. De fapt, nu e nimic comun între primul caz — unde e vorba de ademenirea unui minor — şi al doilea, unde un tânăr a fost acuzat de uciderea unui copil. Dar rumoarea, agitaţia pe care au provocat-o, pun sub semnul întrebării un întreg sistem judiciar. Dacă în cazul Ga-SANDU PLUGARU (Gontinuare In pag. a 4 a)