Drum Nou, octombrie 1969 (Anul 26, nr. 7696-7722)

1969-10-14 / nr. 7707

. perm nou ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN BRAŞOV AL P.C.R. 54 AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXVI Nr. 7707 Marţi, 14 octombrie 1969 4 pagini 30 bani Proletari din toate tarile, uniti­»*! iNVÂŢÂMENTUL DE PARTID LA NIVELUL EXIGENŢELOR ACTUALE Deschiderea în aceste zile la o­­raşe, iar la 1 noiembrie la sate, a unui nou an de studiu în învă­ţământul de partid, constituie un eveniment de seamă în viaţa co­muniştilor. Avînd ca obiect stu­dierea multilaterală şi adîncită a ideilor Congresului al X-lea al P.C.R., noul an de învăţămînt se înscrie ca o acţiune de maximă importanţă în contextul sarcinii trasate de congres, de secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, care în cuvîn­­tarea de închidere sublinia că „trebuie să acordăm mai multă atenţie studierii şi înarmării par­tidului, a activului său, a întregu­lui nostru popor cu ideile atotbi­ruitoare ale marxism-leninismului, să facem în aşa fel incit fiecare comunist, fiecare cetăţean al pa­triei noastre să devină un mili­tant activ pentru triumful mar­­xism-leninismului, pentru cauza socialismului“. Pornind de la principiul impus şi verificat de viaţă — acela al diferenţierii şi varietăţii celei mai largi, corespunzător deosebirilor de ordin social, profesional şi de pregătire, organele şi organizaţii­le de partid din judeţul nostru au încadrat cursanţii într-o gamă largă de forme ale învăţămîntului de partid , de la ciclurile de expu­neri pină la universitatea serală de marxism-leninism şi seminariile teoretice de tip superior. De re­marcat este şi faptul că s-a acor­dat o mai mare atenţie studiului diferitelor categorii de intelectu­ali, care au fost cuprinşi în for­me de învăţămînt adecvate nive­lului de pregătire şi activităţii a­­cestora. Pe linia preocupărilor în vede­rea asigurării schimbărilor calita­tive scontate în noul an şcolar şi propagării corespunzătoare a ideilor­ Congresului al X-lea, orga­nizaţiile de partid au reuşit să al­cătuiască, in bună măsură, un corp de propagandişti şi lectori de ca­lificare ridicată. Important este că anul acesta un mare număr de activişti de partid, de stat şi din economie cu munci de conduce­re din judeţul nostru vor partici­pa nemijlocit la desfăşurarea în­văţămîntului de partid în calita­te de lectori şi propagandişti ai cercurilor şi cursurilor. Deci, cadrul organizatoric me­nit să faciliteze un progres cali­tativ al învăţămîntului de partid, progres impus prin însemnătatea temelor care-i alcătuiesc conţinu­tul în noul an şcolar, este în bu­nă măsură creat, nu toate formele de studiu au fost stabilite şi pro­gramele tematice. Ce se cere a­­cum este la învăţămîntul de par­­tid să fie pătruns în mod real de spiritul Congresului al X-lea, să se caracterizeze prin puterea de transmitere a ideilor acestuia, prin lămurirea aspectelor esenţiale, prin asimilarea ideilor şi, în final, prin ecoul tuturor acestora în practică, în centrul atenţiei organizaţiilor de partid, a propagandiştilor şi lectorilor trebuie să stea concen­trarea învăţămîntului spre princi­palele probleme ale Congresului, spre aprofundarea lor potrivit specificului fiecărui loc de muncă al cursanţilor, să scoată în eviden­ţă aspectele noi, inedite, să lăr­gească argumentarea fondului de idei. în acest sens, trebuie arătat că, pornind de la specificul jude­ţului nostrui, în cadrul învăţămîn­tului de partid se vor dezbate şi în acest an probleme de economie­­concretă, industrială sau agrară. (Continuare în pag. a 2-a) Drum fără pulbere. Foto : A. MIHAILOPOl Produse peste plan In întreprinderile din industria judeţului nostru s-au obţinut de la începutul anului şi pină in prezent următoarele produse peste plan : 1.122 tone oţel, 2.295 tone amoniac lichid, 3.431 tone îngră­şăminte chimice, 497 tone celuloză, 494 tone hirice, 17,243 kW.­igg­­loare electrice, 270 tractoare, 586 autocamioane de 5 tone cu dublă şi simplă tracţiune, 43.000 rulmenţi, 3.500 tone ciment, 1.731 m.c. pre­fabricate, 1.178 m.c. cherestea fag şi 609 m.c. cherestea răşinoase, 4.600 perechi încălţăminte, 81 tone unt, 60 tone brînzeturi, 3.286 tone zahăr și altele. ARITMICITATEA - ATRIBUT AL INCOMPETENŢEI La finele primei decade din luna trecută am criticat deregla­rea pulsului fabricaţiei într-o se­rie de întreprinderi, fenomen da­torat lipsei de interes, de com­petenţă, din partea unor cadre de conducere în înlăturarea greu­tăţilor apărute în aprovizionarea tehnico-materială a producţiei. Critica noastră s-a repetat şi după cea de-a doua decadă. Este foarte adevărat, că, în cele din urmă, sarcinile de plan lunare precum şi cele cumulate pe 9 luni au fost îndeplinite de marea majoritate a întreprinderilor. Aritmicitatea şi-a pus însă amprenta în activitatea unor întreprinderi: 3 din acestea nu şi-au realizat sarcinile la pro­ducţia marfă vîndută şi încasată pe 9 luni, iar 10 din ele au ră­mas restante faţă de sarcinile din cel de-al III-lea trimestru, la a­­cest indicator, o serie de alte 14 întreprinderi consemnînd însem­nate restanţe la livrările pentru export. Situaţia din prima decadă a lunii curente dovedeşte însă că în multe întreprinderi nu s-au tras concluziile şi învăţămintele necesare pentru curmarea anoma­liei aritmiciterţii, că nu s-au luat măsuri eficiente pentru înlătura­rea deficienţelor ivite în desfă­şurarea normală a fluxului de producţie.Ca urmare, lipsa de rit­micitate s-a menţinut şi în prima decadă din octombrie cînd, în loc de 33,3 la sută, cum era fi­resc, nu s-a realizat decit 31,9 la sută din prevederile lunare de plan. La acest rezultat nesatisfă­­cător au contribuit neajunsurile care au persistat în desfăşurarea ritmică a fabricaţiei într-o serie de întreprinderi printre care: u­­zina „Hidromet­anica" cu o rea­lizare de 20,3 la sută din planul lunar, Uzina de reparaţii Codlea — 20,9 la sută, F.A.T. Codlea — 21,0 la sută, I.C.A. Ghimbav — 23,8 la sută, I.F Făgăraş — 23,9 la sută, „Reconstrucţia" Feldioara — 24,0 la sută, F.S. Rîşnov —25,5 la sută, „Electroprecizie" Săcele 25,8 la sută, Fabrica de stofe — 26,9 la sută, uzina „Tractorul" 27,8 la sută, uzina „6 Martie" Zărneşti — 27,9 la sută, Intre­­prinderea de morărit şi panificaţie — 28,1 la sută, Fabrica de zahăr Bod — 28,3 la sută, F­ARTEC — 28,3 la sută, Uzina 2 —*28,5 la sută, Rafinăria Braşov şi Î.I.L. Rupea — 29,0 la sută, C.I.L. Braşov — 29,3 la sută, I.P.B.G. Braşov şi Fabrica chimică Rîşnov — 29,9 la sută, Combinatul chimic Făgăraş — 30,1 la sută, filatura „Octombrie" roşu" Ghimbav — 30,8 la sută, „Me­trom" — 30,8 la sută, „Nivea"­­— 31,4 la sută, Fabrica de trico­taje — 31,9 la sută, I.F. Braşov — 32,0 la sută, I.U.S. Braşov şi în­treprinderea de cariere şi balas­tiere — 32,5 la sută, „Dezrobirea" 32,7 la sută, F.C.H. Zărneşti — 32,8 la sută. O însemnată influenţă negativă asupra realizării planului pe pri­ma decadă au avut-o restanţele consemnate de o serie de între­prinderi în îndeplinirea sarcinilor de livrare la export. Pe lista coda­şilor la acest capitol şi-au înscris numele F.S. Rîşnov, F.H.C. Ghim­bav, fabrica „Aurora" — Dîrste, u­­zina 6 Martie" Zărneşti, Industria cărnii, I.F. Homorod, „Dezrobirea", I.F.Făgăraş, IIL. Făgăraş, C.I.L. Braşov, Combinatul chimic Victo­ria, I.I.L. „Mobila" Ghimbav şi­­ Electroprecizie" Săcele. ^ Care sînt cauzele acestui puls­­ nesatisfăcător al fabricației ? La­­ un leit-motiv pentru... justifica-­­ rea nerealizărilor conducerile u­­i nor întreprinderi apelează la greu- ./ tățile ivite în domeniul aprovizio-­­ nării tehnico-materiale. Departe­­ de noi gîndul de a contesta exis-­­ tenţa unor astfel de greutăţi. Nu­­ înţelegem însă pe cine aşteaptă ţ membrii comitetelor de direcţie,­­ directorii acestor întreprinderi să­­ le rezolve problemele ridicate de ţ aprovizionarea cu materii prime,­­ materiale şi utilaje. Să fi uitat­­ aceşti tovarăşi că asigurarea tu-­­ turor condiţiilor pentru desfăşu- t rarea normală a fabricaţiei este ^ GH. NOVAC ŞI Z­ FORT \ _________ \ (Continuare în pag. a 2-a) \ în numărul de azi: \ Recoltarea sfeclei de zahăr Semnătura pusă pe con­tract, obligă! SPORT ION VIZITA TOVARĂŞILOR NICOLAE CEAUŞESCU ŞI GHEORGHE MAURER IN INDIA PLECAREA DIN BUCUREŞTI Duminică dimineaţă a părăsit Capitala, plecînd spre India, pre­şedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Ni­­colae Ceauşescu, împreună cu so­fia, Elena Ceauşescu, şi preşedin­tele Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer, împreună cu soţia, Elena Maurer, care, la in­vitaţia preşedintelui Republicii India, Varabagiri Venkata Giri, şi a primului ministru al Indiei, In­dira Gandhi, vor face o vizită ofi­cială în India. Preşedintele Consiliului de Stat şi preşedintele Consiliului de Mi­niştri sunt însoţiţi de Corneliu Mă­­nescu, ministrul afacerilor externe, Cornel Burtică, ministrul comer­ţului exterior, şi Ion Morega, ad­junct al ministrului industriei con­strucţiilor de maşini. La plecare, pe aeroportul Bă­­neasa, erau prezenţi tovarăşii Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Pană, Gheorghe Rădulescu, Virgil­­Pro­fin, Ilie Verdeţ, Maxim Berghianu, Florian Dănălache, Constantin Drăgan, Emil Drăgănescu, János Fazekas, Petre Lupu­, Manea Mă­­nescu, Dumitru Popescu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Vasile Vîlcu, Ştefan Voitec, Iosif Banc, Petre Blajovici, Mihai Gere, Ion Iliescu, Ion Ioniţă, Vasile Patili­­neţ, Ion Stănescu, membri ai Con­siliului de Stat şi ai Consiliului de Miniştri, conducători de instituţii centrale şi organizaţii obşteşti, generali, ziarişti. Erau de faţă B. D. Goswami, în­sărcinatul cu afaceri ad-interim al Indiei la Bucureşti, şi membri ai Ambasadei Indiei, şefi ai mi­siunilor diplomatice acreditaţi în ţara noastră. Pe aeroportul Băneasa erau ar­borate drapelele de stat ale Repu­blicii Socialiste România. Un mare număr de bucureşteni, prezenţi la aeroport, au salutat cu deosebită căldură pe preşedintele Consiliului de Stat şi pe preşedin­tele Consiliului de Miniştri. ★ In drum spre India, avionul pre­zidenţial român a făcut o escală la Taşkent. (Agerpres) SOSIREA LA DELHI DELHI 13 — Trimişii speciali Agerpres, Nicolae Ionescu şi Ion Putinelu, transmit : Sentimentele de prietenie, stimă şi preţuire ca­re leagă dincolo de spaţiile geo­grafice popoarele român şi indian au găsit o convingătoare reafir­mare în cordialitatea cu care au fost întîmpinaţi solii României pe străvechiul pămînt al Indiei. Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, şi preşedintele Consiliului de Miniştri, Ion Gheor­­ghe Maurer, sînt purtătorii unui mesaj de pace şi bună înţelegere, de prietenie şi colaborare, soli ai dorinţei poporului român de a contribui la dezvoltarea continuă a bunelor relaţii statornicite între cele două ţări şi popoare, bazate pe respectarea neabătută a prin­cipiilor suveranităţii şi indepen­denţei naţionale, egalităţii în drep­t Continuare în pag a 4-a) DINEU OFICIAL Preşedintele Republicii India, Varahagiri Venkata Giri, şi soţia sa, au oferit, luni seara, în saloa­nele Palatului prezidenţial „Rash­­trapati Bhavan“, un dineu oficial în onoarea preşedintelui Consiliu­lui de Stat al Republicii Socialiste România Nik­­olae Ceauşescu a soţiei sale, Elena Ceauşescu. La dineu au luat parte preşedin­tele Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer, cu soţia, Cor­neliu Mănescu, ministrul afaceri­lor externe, Cornel Burtică, minis­trul comerţului exterior, Ion Mo­rega, adjunct al ministrului indus­triei construcţiilor de maşini, şi Petre Tanăsie, ambasadorul Româ­niei în India. Din partea indiană au participat: primul ministru, Indira Gandhi, G. S. Chillon, preşedintele Came­rei populare a Indiei, M. Hidaya­­tullan, preşedintele Curţii Supreme a Indiei, Dinesh Singh, ministrul afacerilor externe, Y. B. Chavan, ministrul de interne, Jagjivan Ram, ministrul agriculturii şi ali­mentaţiei, Bh­agat Bali Ram, mi­nistrul comerţului exterior şi al aprovizionării, C. M. Poonacha, ministrul oţelului şi industriei grele, V. K. Rao, ministrul educa­ţiei şi problemelor tineretului, Triguna Sen, ministrul pentru petrochimie, minelor şi metalur­giei, Violet Alva, vicepreşe­dinte al Consiliului statelor, Hanses Raj Gupta, primarul oraşului, de­putaţi, oameni de artă, ştiinţă şi cultură, oameni de afaceri, zia­rişti. In timpul dineului, care s-a des­făşurat într-o atmosferă deosebit de cordială, prietenească, cei doi şefi de state au rostit toasturi. Au fost intonate imnurile de stat ale celor două ţări. In încheierea dineului, a fost prezentat un program de muzică şi dansuri indiene, inspirate prin inestimabilul tezaur folcloric al acestei țări. Toastul preşedintelui Varahagiri Venkata Giri Domnule preşedinte, Domnule prim-ministru, Domnule ministru de externe, Excelente, Doamnelor și domnilor, Am marea plăcere să salut în seara aceasta pe preşedintele Consiliului de Stat al Republicii So­cialiste România, excelența sa, domnul Nicolae Ceauşescu. Domnule preşedinte, aceasta este prima dumneavoastră vizită în India şi, deşi sîn­­teţi doar de puţin timp aici, avem impresia că vă (Continuare în pag. a 4-a) foastul preşedintelui Nicolae Ceauşescu ! Domnule preşedinte, Doamnă prim-ministru, Doamnelor şi domnilor,­­ Ne aflăm doar de cîteva ore în India — şi în­­tr-adevăr ne simţim în ţara dumneavoastră ca in mijlocul unor prieteni buni, apropiaţi. In primirea cordială pe care ne-aţi făcut-o dumneavoastră, conducătorii statului indian, populaţia oraşului Delhi, noi vedem o expresie a relaţiilor de prietenie şi colaborare dintre Româ­nia şi India, a sentimentelor de stimă şi respect (Continuare în pag. a 4-a) Cu planul pe 10 luni îndeplinit Colectivul Fabricii de hîrtie cre­­ată din Ghimbav, preo­cupat de sporirea eficienţei activităţii sale economice, a în­deplinit, cu mult înainte de termen, sarcinile de plan cumu­late pe 10 luni la producţia globală şi marfă. Acest succes se datoreşte, printre altele, asimilării unor noi produse, dintre care amintim hîrtia anticorosivă, şi realizării unor ambalaje de calitate superioară din carton ondulat. Ca urmare, se în­trevede ca planul de producţie să fie depăşit pînă la finele lunii cu peste 10 milioane lei. Despre turism ca mo­dalitate de cunoaştere a lumii,, de agrement şi îm­bogăţire spirituală, s-a scris şi s-a vorbit mult în ultima vreme. Este me­ritul civilizaţiei contem­porane de a fi creat ma­relui public posibilitatea să întîlnească oameni şi obiceiuri inedite, înles­nind astfel un permanent schimb de valori morale între popoare, alimentînd continuu prietenia din­tre naţiuni. * Ce se întîmplă însă a­­tunci cînd sub pelerina onorabilă a turistului se ascund precupeţi lacomi ca termitele, orbi la fru­museţile din jur, dornici doar să se înavuţească ? Veţi afla din cele ce­ ur­mează. Ţinem să preci­zăm că articolul de faţă nu se va referi la naivii, din nefericire destul de numeroşi, care se fac de rîs la controlul vamal, cu un inel ascuns în pan­tof sau un ceas pitit sub căptuşeala poşetei, cre­­zind că vameşii sînt nişte ţînci neînţărcaţi. Nu. Este vorba de cîţiva „profe­sionişti“, care practică în stil mare comerţul ilicit cu obiecte aduse din străinătate. Johann Weber, şofer la I.A.S. Prejmer, a obţi­nut în vara acestui an de la un fost consătean, ac­tualmente cu domiciliul într-o ţară apuseană, o chemare oficială pentru a întreprinde o călătorie în această ţară. Ajuns aici, neputînd fi găz­duit de autorul chemă­rii (?!■) pentru simplul motiv că acesta nu avea spaţiu disponibil, a locuit timp de o lună împreună cu soţia, în condiţii care nu le sînt oferite decît oamenilor fără căpătîi. S-a angajat salahor pe un şantier şi în acelaşi timp a început să colinde casele de binefacere ale Oficiului diaconic,­ solici­­tînd milostenie. Cît de penibilă a fost familia Weber în aceste demer­suri o ilustrează eloc­vent cîteva rînduri din­­tr-o scrisoare expediată de către Oficiul diaconic din oraşul S...: „Ni s-a co­municat (...) că familia Weber a solicitat şi a pri­mit de la secţia de ajutor a Bisericii Evanghelice din localitatea V... suma de 70 de mărci. La puţin timp, aceeaşi familie şi-a făcut apariţia la alt ofi­ciu, solicitînd un nou a­­jutor. Aici i s-a înminat un G.E.C. în valoare de 100 de mărci... Ca atare, sîntem lezaţi în părerea noastră despre vizitatorii din Transilvania, care în general sunt oameni ono­rabili“. Cu banii strînşi în urma unor asemenea mi­logeli dezonorante, Jo­hann Weber a cumpărat un autoturism de ocazie, întocmind actele de vîn­n­zare-cumparare pe mele său. In aceeaşi zi, reuşeşte să obţină de la acelaşi autor al chemă­rii oficiale un act de do­naţie (care nu cores­pundea adevărului) şi în baza acestuia, uzînd tot­odată şi de alte mijloace frauduloase, a reuşit să aducă autoturismul în România. Desigur, pen­tru învârtelile sale mur­dare îşi va primi cuve­nita pedeapsă. Dar com­portarea degradantă a a­­cestui om lipsit de cea mai elementară demni­tate a lăsat o impresie neplăcută într-o ţară un­de, ca şi în alte ţări, tu­riştii români se bucură de respect şi stimă. Un alt exemplu de „turist" sub care se ascunde cel mai autentic specialist al negoţului clandestin este Anghelina Căprar, domi­­ciliată în str. Gheorghe Lazăr din Braşov. E cu­noscută la „Consignatia“, la talcioc şi în multe faţi locotenent TEODOR MOLDOVAN ŞTEFAN V. POPESCU (Continuare în pag. a 2-a) Comerț clandestin pe „Europa 15” s iiiiiH­iiiiiiii/iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii Hiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii Hiiiiiiiii Moment solemn — primirea cravatei roșii. Meridiane Scandalul Deveaux ţine afişul • O INTENSA CAMPANIE ÎMPOTRIVA MAGISTRAŢI­LOR „MVNCATORI DE A­CUZAŢI" • DEVEAUX REFUZA MILA ŞI VREA SĂ-ŞI RECUCE­REASCĂ ONOAREA COM­PROMISA • REDESCHIDEREA UNUI PROCES CARE E AL JUSTI­ŢIEI ÎNSĂŞI Anul 1970 va aduce francezi­lor un cod penal remaniat. Dar a schimba litera legii nu în­seamnă numaidecât a-i schimba şi spiritul. Reforma, codului pe­nal francez pare să nu răs­pundă la întrebări, îngrijorări, supărări şi situaţii dramatice înregistrate de-a lungul vremii şi actualizate prin recentele scandaluri provocate de cazul Gabriellei Russier şi cel al lui Jean-Marie Deveaux. De fapt, nu e nimic comun între primul caz —­ unde e vorba de ade­menirea unui minor — şi al doilea, unde un tânăr a fost a­­cuzat de uciderea unui copil. Dar rumoarea, agitaţia pe care au provocat-o, pun sub sem­nul întrebării un întreg sistem judiciar. Dacă în cazul Ga-SANDU PLUGARU (Gontinuare In pag. a 4 a)

Next