Drum Nou, mai 1970 (Anul 27, nr. 7875-7899)

1970-05-03 / nr. 7875

Pag. 2 . I DRUM NOU Nr. 7875 9 mai 1945 9 mai 1970 Victoria obţinută in urmă cu un sfert de veac, la 9 mai 1945, asupra Germanie­i hitleriste, este rodul uriaşelor eforturi materiale şi spirituale, al unor imense sacrificii de vieţi omeneşti, al unei largi coaliţii de forţe angajate in lupta pe viaţă şi pe moarte cu cel mai crunt duşman al omenirii şi progresului, — fascismul german. Insurecţia victorioasă din august 1944, iniţiată, organizată şi condusă de Partidul Comunist Ro­mân, a creat premisele necesare participării po­porului român, a forţelor sale armate la lupta co­mună a Naţiunilor Unite pentru zdrobirea hitle­­rismului. Trecerea României de partea coaliţiei antifas­ciste a însemnat în fapt o puternică lovitură dată potenţialului economic şi militar al Germaniei fasciste, a pus capăt jafului hitlerist în economia ţării, poporul român a devenit un participant ac­tiv, cu toate resursele sale umane şi economice la războiul antihitlerist. După cum arăta tovarăşul Nicolae Ceauşescu, „prin răsturnarea dictaturii şi alăturarea la coaliţia antihitleristă, prin numărul combatanţilor, amploarea operaţiunilor militare la care a participat şi eforturile economice, po­porul român şi-a demonstrat ura nestăvilită faţă de fascism, hotărîrea sa de a participa la nimi­cirea acestui periculos duşman al civilizaţiei şi libertăţii popoarelor, a adus o preţioasă contri­buţie materială şi de sînge la marea victorie asu­pra fascismului". In pagina de faţă, prezentăm cititorilor cîteva secvenţe din eforturile poporului român, ale ar­matei noastre, la obţinerea victoriei asupra fas­cismului. ROMANI­A antifascist 1 Moment din timpul luptelor a­duse de ostașii români în nordul Transilvaniei.)____________________________________ m m® m felea«» ***** * **­!.­* «bot, „J ImBmim »eviftto--^5^* jcitf aVM. *­­ I­« :'lfe fe.j Mmm 1 ■^1 ' ■flortante centre de mmncatie Ecouri din presa vremii, redind înalta apreciere dată de opinia publică internaţională contribuţiei României la războiul antihitlerist. S I )ttp8 RusaJSSîSÂ m »« asi An^OÂiî * &M Wte * îfîg&SOTS»*TM «Ute» Ml I«. SP .................... ............................... ... „»-­­ W.A­ xs Mpm* «• . (;s*m ft«" * «« -v,.. x ' ' lllllpr x Mai »* a«.«»««*. S*!» fiS? •­­,'*t «i«-'­K­' xi»s» îi.' 2? Ajr-HN«. Î3*5 - ' " ' V £ ' ' - ' : '-ii.'!. , ,,5,;, TOTUL PENTRU FRONT, i TOTUL PENTRU VICTORIE! [ Patrioţi, | Cetăţeni de la oraşe şi sate, | Războiul pentru distrugerea hitlerismului continuă. J Pe meleaguri îndepărtate ostaşii noştri făuresc cu pre­­­­ţul vieţii lor soarta noastră şi a ţării. ţ Prin munţi, prin văi, pe ape, Armata ‘noastră, cot la­­ cot cu eroica Armată Roşie, cu elan nestrămutat luptă , pentru noi, pentru liniştea noastră.­­ Cetăţeni,­­ Să nu uităm că astăzi armatele noastre nu mai duc­­ un război de jaf şi cotropire, de care să ne ruşinăm.­­ Războiul pe care-l duc soldaţii noştri este războiul [ tuturor cetăţenilor ei.­­ Ostaşii de pe front trebuie să simtă că inima între-­­ gii ţări bate alături de a lor. La sacrificiile lor de sin-­­ ge, ţara trebuie să răspundă cu dragostea şi căldura­­ cetăţenilor ei. „ APĂRAREA PATRIOTICA, sprijinitoarea celor ce luptă­­ pentru libertate, a pornit în întreaga ţară campania .­­ Toate gîndurile noastre, toate acţiunile noastre, toate­­ eforturile noastre trebuie să se îndrepte spre ei.­­ Apărarea patriotică vă cere să fiţi prezenţi.­­ In lupta hotărîtoare a soldaţilor noştri, să contribuim­­ cu toţii prin munca noastră, prin sprijin în bani, haine,­­ alimente.­­ Fiecare pachet de alimente, fiecare medicament, fi- i ecare obiect, fiecare sumă de bani şi fiecare scrisoare­­ va arăta ostaşului grija şi dragostea celor de acasă­­ pentru dînsul. ^ Fiecare donaţie contribuie la închegarea legăturii ^ dintre front şi ţară.­­ Faceţi ca această legătură să fie cit mai strînsă, să , devie o legătură indestructibilă şi puternică, de care să­­ se sfărîme duşmanul. " APĂRAREA PATRIOTICA cheamă pe toţi patrioţii ^ cinstiţi, autorităţile, instituţiile, întreprinderile, fabricile,­­ să se alăture acţiunii de sprijinire a frontului.­­ Contribuiţi cu toţii la ajutorarea frontului, căci a- \ jutînd frontul grăbiţi victoria. ^ Lozinca tuturor să fie : ^ TOTUL PENTRU FRONT, TOTUL PENTRU VICTORIE ^ APĂRAREA PATRIOTICA­­ (Chemarea Apărării patriotice către ţară) .’ k “I Pentru poporul român războiul antihitlerist a început o dată cu insurecţia armată antifascistă din august 1944 care a avut, între al­tele, ca obiectiv ieşirea României din războiul antisovietic şi întoar­cerea armelor împotriva Germa­niei naziste. Participarea României la războiul antihitlerist era o sar­cină de interes vital: consolidarea independenţei naţionale a Româ­niei, eliberarea părţii de nord-vest a ţării, lărgirea cuceririlor revo­luţionare obţinute de masele mun­citoare în timpul insurecţiei, erau strâns legate de înfrîngerea defi­nitivă a Germaniei hitleriste. In scopul continuării luptei îm­potriva hitleriştilor, majoritatea unităţilor române care participa­seră la luptele insurecţionale (23—­ 81 august) s-au deplasat — în pri­mele zile ale lunii septembrie 1944 — la nord-vest de Carpaţii Meri­­­­dionali, întărind poziţiile menţinu­te pînă atunci cu fermitate de unităţile române — aflate din noaptea de 23/24 august pe frontie­ra impusă prin dictatul de la Viena din 30 august 1940 şi pe graniţa de sud-vest a ţării, împreună cu a­­cestea ele au sfărîmat­ ofensivele inamicului dezlănţuite în prima jumătate a lunii septembrie, în Po­dişul Transilvaniei, în Crişana şi Banat. Ostaşii români au luptat cu vitejie şi eroism în grelele lup­te ce au avut loc în zonele Sfîntu Gheorghe, Turda, Luduş, Tîrnăveni, Arad, Timişoara, Oraviţa, Reşiţa şi în alte localităţi. Prin acţiunea energică­ a forţe­lor militare sovietice şi române, pînă la începutul lunii octombrie 1944 a fost eliberat sud-est­ul Transilvaniei. în acelaşi timp, în Crişana şi Banat inamicul a fost respins pînă la linia adevăratelor frontiere de stat ale României cu Ungaria şi Iugoslavia. La 6 octombrie 1944 trupele so­vietice şi române au trecut la exe­cutarea unei noi şi mari ofensive denumită „Operaţia de la De­breţin“ — cu scopul de a desăvîrşi eliberarea teritoriului de nord-vest al ţării noastre şi a zdrobi inami­cul din părţile estice ale Ungariei şi Iugoslaviei. Marile unităţi ro­mâne angajate în această operaţie au totalizat peste 260.000 de mili­tari învingînd rezistenţa înverşunată a inamicului şi condiţiile grele ale unui timp nefavorabil, trupele ro­mâne şi sovietice au dat lovituri nimicitoare inamicului, urmărin­­du-i pas cu pas. Prin lupte eroice au fost eliberate oraşele Tîrgu Mureş, Cluj, Oradea, Gherla, Hue­din, Salonta şi altele, reuşind ca la 25 octombrie, după eliberarea oraşelor Cărei şi Satu Mare, să atingă graniţa de nord-vest a ţării şi să pătrundă în Ungaria. In felul acesta, întregul teritoriu al Româ­niei a fost eliberat de sub jugul fascist. în timpul luptelor din partea de nord-vest a ţării, trupele române au eliberat aproape 900 de localităţi, dintre care 8 oraşe, au stră­bătut 4 masivi muntoşi şi au forţat 5 cursuri de apă, pro­­vocînd inamicului pierderi care s-au ridicat la peste 11.000 de oameni (morţi şi prizonieri, în afară de mor­ţii şi răniţii evacuaţi de duşman), în aceeaşi perioa­dă unităţile noastre au avut pierderi de aproape 50.000 de militari (morţi, răniţi şi dispăruţi). Continuînd luptele împotriva trupelor inamice, ostaşii români, cot la cot cu ostaşii sovietici au dus lupte grele pentru zdrobirea rezistenţelor hitleriste şi hortiste din zonele Debreţin, Nyíregyháza şi Tisa de mijloc. Luptele duse în aceste zone au avut un caracter deosebit de înverşunat. La 29 octombrie trupele sovieti­ce şi române au reluat imediat o­­fensiva la vest de Tisa în cadrul „operaţiei de la Budapesta", care avea ca scop politic-militar nimi­cirea forţelor inamice aflate intra Tisa şi Dunăre, eliberarea capita scoaterea acestei Iei Ungariei şi ţări din război. Luptele, purtate pe teritoriul Ungariei şi rezultatele lor au avut o mare însemnătate militară, poli­tică şi economică, dînd peste cap planurile hitleriştilor de a-şi men­ţine poziţiile pe teritoriul ungar. Aruncarea forţelor inamice din partea muntoasă din nord-estul Ungariei şi cucerirea Munţilor Hegyalja, Bükk şi Matra, au des­chis c­alea spre Cehoslovacia. Tot­odată, prin eliberarea Budapestei, la care ostaşii români au adus gre­le jertfe de sînge, a fost deschisă direcţia strategică către Viena şi sud-estul Germaniei naziste. Pe teritoriul Ungariei ar­mata română a participat cu 17 divizii de infanterie şi cavalerie, un corp aerian, o divizie de artilerie anti­aeriană, o brigadă de căi fe­rate şi alte unităţi şi forma­ţiuni, totalizînd peste 210.000 oameni. Participînd la 7 o­­peraţii şi 81 de lupte impor­tante, trupele române au cucerit 3 masivi muntoşi, au forţat 4 cursuri mari de apă, au pătruns prin lupte 250—300 km in adîncimea dispozitivului inamic şi au eliberat peste 1200 de lo­calităţi, dintre care 14 ora­şe, au produs inamicului pierderi care se ridică la peste 30.000 de oameni (pri­zonieri şi morţi) şi o im­portantă tehnică de lupţă. Tributul de sînge dat de trupele române pe terito­riul Ungariei se ridică la peste 42.000 de oameni (morţi, răniţi şi dispăruţi). La 18 decembrie 1944, marile u­­nităţi sovietice şi române au depă­şit frontiera de stat ungaro-ceho­­slovacă. • între 18 decembrie 1944 şi 12 ianuarie 1945, Armata română a acţionat în zona fortificată de la graniţa ungaro-cehoslovacă. Zdro­bind succesiv rezistenţele duş­­mane din zonele lor de ac­ţiune, ea a înfrînt contraatacu­rile furibunde ale acestuia şi au contribuit la cucerirea unui teritoriu care a devenit o zonă fa­vorabilă pentru trecerea la o nouă ofensivă. Începînd de la 12 ianuarie şi pînă la 25 martie 1945, Armata ro­mână, acţionînd în cadrul marii ofensive din iarna anului 1945 dez­lănţuită de Armata sovietică între Marea Baltică şi Carpaţii din cen­trul Europei, a străbătut prin lupte grele teritoriul Cehoslovaciei pînă la rîul Hron. De la sfîrşitul lunii martie, pînă la 12 mai 1945, unităţile române au desfăşurat acţiuni de luptă în cadrul marilor operaţii strategice de la Viena şi Praga. Astfel, în ultimele zile ale lunii martie şi în cursul lunii aprilie 1945, trupele române au continuat să dea lovi­turi nimicitoare inamicului. Arma­ta 4 română a executat succesiv operaţiile pentru cucerirea Munţi­lor Tatra Mare şi Tatra Mică, iar Armata 1 română operaţia dintre Hron şi Morava şi operaţia pentru eliberarea oraşelor Uherski Ostroh şi Kromeriz. In prima decadă a lunii mai 1945 cele două armate române au continuat urmărirea inamicului, alături de trupele sovietice, în direcţia Praga. înaintînd viguros, marile unităţi române au zdrobit împotrivirea ariergă­zilor şi a ul­timelor focare de rezistenţă duş­mane. Parcurgînd 30—50 km pe zi, ele au ajuns la 12 mai la aproxi­mativ 80 km de Praga. Cu aceasta, s-a încheiat, drumul de luptă şi de victorii al Armatei române în boiul antihitlerist. Acţionînd timp de aproa­pe 5 luni de zile pe terito­riul Cehoslovaciei, în con­diţii de anotimp şi de te­ren deosebit de grele, tru­pele române, cu un efectiv de 248.000 de oameni, au pătruns prin lupte grele peste 400 de km în dispozi­tivul inamic, au forţat 4 cursuri mari de apă, au străbătut numeroase masi­ve muntoase, eliberînd pes­te 1700 de localităţi, între care 31 de oraşe. In timpul celor aproape 5 luni de lupte trupele ro­mâne au provocat inamicu­lui pierderi care s-au cifrat la peste 22.000 oameni (pri­zonieri şi morţi). Jertfele române s-au ridicat la pes­te 66.000 de militari (morţi, răniţi şi dispăruţi). Victoriile obţinute în războiul antihitlerist au reliefat înaltele calităţi morale şi de luptă ale osta­şilor români, capacitatea cadrelor, comandamentelor operative şi tac­tice ale armatei noastre. Pentru acţiunile lor vitejeşti, pentru bărbăţia şi eroismul de masă manifestate în lupte, trupele române au fost citate prin nume­roase ordine de zi ale Ministeru­lui de Război şi ale Marelui Stat Major român ; ele au fost eviden­ţiate­ prin 7 ordine ale Comanda­mentului suprem sovietic şi 21 co­municate de război sovietice. Peste 300.000 de soldaţi, subofiţeri şi ofiţeri români au fost distinşi cu ordine şi medalii de război româ­neşti, sovietice, cehoslovace şi un­gare. In luptele duse timp de 9 luni, cit a durat participarea României la războiul antihitlerist, unităţile şi marile unităţi române şi-au aco­perit de glorie nepieritoare dra­pelele de luptă, înscriind o pagină de aur în letopiseţul participării active, prin toate forţele şi mijloa­cele, a poporului român, la lupta împotriva fascismului. In această grea luptă „armata noastră — aşa cum spunea tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretarul general al Partidului Comunist Român — s-a legat pe veci cu socialismul, cu comunismul1 FILE DINTR-O GLORIOASĂ EPOPEE Locotenent colonel Vasile Ion MOCANU,­­ doctor în istorie Unanima apreciere a opiniei publice internationale Alăturarea României la coaliţia antihitleristă, in­tr-un moment al războiului cînd forţele Uniunii Sovie­tice şi ale celorlalţi aliaţi dădeau lovituri din ce în ce mai grele maşinii de război hitleriste, a repre­zentat o contribuţie impor­tantă la înfrîngerea Ger­maniei naziste, la scurtarea duratei războiului şi, impli­cit, la reducerea numărului de jertfe omeneşti şi de distrugeri de valori ale cul­turii şi civilizaţiei. Importanţa alăturării Ro­mâniei coaliţiei antifasciste, aportul de sînge şi material al poporului român la în­frîngerea Germaniei hitle­riste, au fost unanim apre­ciate de opinia publică in­ternaţională. A doua zi după 23 Au­gust 1944 şi în zilele ur­mătoare, posturile de radio şi marile cotidiene din nu­meroase ţări au acordat o deosebită atenţie evenimen­telor din România, consacrînd comentarii şi difuzînd larg informaţiile din surse oficiale româneşti şi din surse pro­prii. „Este un eveniment de mare importanţă, care a dat una din cele mai sensibile lovituri celui de-al III-lea Reich", aprecia ziarul fran­cez „Le Figaro“ din 25 au­gust 1944. La rîndul său, ziarul en­glez „Sunday Times" din 27 august 1944 scria: „Prin trecerea României a­­lături de Aliaţi se dă cea mai mare lovitură militară și economică Germaniei in Balcani. Ultima sursă de petrol de unde se alimen­ta Germania a fost smulsă din mîinile hitlerismului, grînele şi rezervele econo­mice ale României sunt a­­cum de partea Aliaţilor". Colonel in rezervă Pannit GAVRILESCU „Importanţa ieşirii Ro­mâniei din Axă — aprecia cotidianul sovietic „Prav­da" din 28 august 1944 — depăşeşte cadrul României. Presa străină are dreptate să spună că aceasta în­seamnă prăbușirea întregu­lui sistem de apărare ger­man din Balcani..." Ziarul american „New York Times" din 25 august 1944 sublinia că „Istoria va consemna actul de la 23 august ca unul din cele mai hotărîtoare evenimente ale întregului război". Pe ace­eași linie, a importanţei deosebite pe care a avut-o trecerea României de partea coaliţiei antifasciste, se situează şi comentariul postului de radio New York din 18 septembrie 1944, în care, între altele, se arată că: „ .. . Prin trece­rea României de partea Aliaţilor, Germania este a­­meninţată din sud-est, iar Ungaria se află în pragul prăbuşirii. Drumul din sud­­est care duce la Budapesta, Praga şi Viena este deschis, căci germanii nu mai au in aceste direcţii nici o apă­rare şi nu mai pot aduce noi trupe". Dar nu numai documen­tele provenite din ţările coa­liţiei antifasciste, ci şi cele a­­parţinînd comandamentului hitlerist arată importanţa loviturii primite de Germa­nia nazistă, ca urmare a în­toarcerii armelor din partea României şi alăturarea ei la Naţiunile Unite. Intr-un raport semnat, de generalii Keitel şi Gud­e­­rian, găsit în arhiva perso­nală a lui Hitler, se men­ţiona că situaţia din Româ­nia „pe lingă consecinţele imediate de ordin militar, au produs şi o răsturnare de fronturi extrem de peri­culoasă ce va duce la pier­derea teritoriului nu numai al României, ci şi al Bulga­riei, Iugoslaviei şi Greciei, punînd in pericol toată ar­mata germană din Balcani. Deosebit de pierderea po­ziţiilor din Carpaţi, pierde­rea grînarului şi petrolului românesc constituie o altă mare şi grea lovitură, în urma căreia armatele ruse vor putea ajunge în vreo cîteva săptămîni în faţa Budapestei". Pe timpul luptelor duse în cursul războiului anti­hitlerist, trupele române au dovedit înalte calităţi mo­rale şi de luptă. Ele s-au bă­tut cu dîrzenie şi curaj pen­tru fiecare sat, fiecare pă­dure, sau fiecare înălţime pe care le-au avut de cu­cerit. Numeroase au fost faptele de arme pe care le-au săvîrşit. Calităţile morale şi de luptă ale ofiţerilor şi sol­daţilor români au atras a­­precieri elogioase din par­tea comandanţilor sovietici care i-au cunoscut. „Ca fost co­mandant al trupe­lor Frontului 2 ucrainean — scria mareşalul Uniunii Sovietice, R. I. Malinovski — îmi amintesc cu multă satisfacţie de glorioasele fapte de arme săvîrşite de ostaşii români care, fără a-şi cruţa forţele şi chiar viaţa, luptau plini de curaj şi bărbăţie pentru obţinerea victoriei asupra duşmanului urît de moarte. Prin faptele lor vitejeşti, ei au contri­buit la apropierea zilei lu­minoase a victoriei". Referindu-se la importan­ţa contribuţiei pe care Ro­mânia a adus-o în cadrul coaliţiei antifasciste, în e­­misiunea sa din 7 ianuarie 1945, postul de radio Londra consemna : „Dintre naţiuni­le care luptă împotriva Germaniei hitleriste, Româ­nia se situează azi în al patrulea rînd în ceea ce priveşte numărul de ostaşi care participă la bătălia de distrugere a nazismului". Bazîndu-se pe temeiul faptelor, într-o şedinţă a Camerei Comunelor, ţinută în cursul aceleiaşi luni — ianuarie 1945 —, deputatul, laburist Ivar Thomas de­clara că: „de vreme ce Ro­mânia era a patra ţară ca efective pe frontul îm­potriva Germaniei, ar fi cazul a se propune să i se acorde un statut de co­­beligerant". De o înaltă apreciere s-a bucurat aportul României la înfrîngerea nazismului, în discursul rostit, în oc­tombrie 1946, la Conferinţa de pace de la Paris de că­tre ministrul de externe al Uniunii Sovietice, care a arătat : „Ştim cu toţii că România a fost statul care printr-o acţiune hotărîtă s-a eliberat de regimul fascist al lui Antonescu ... împre­ună cu noi, împreună cu trupele aliate noua Românie democratică a început lup­ta pentru înfrîngerea lui Hitler, a făcu­t sacrificii considerabile în această luptă şi noi toţi recunoaş­tem serviciile aduse de poporul român acestei cau­ze". Poporul nostru este mîn­­dru că şi-a adus contribuţia sa la victoria împotriva fas­cismului, la punerea teme­liei unei ere în care ome­nirea iubitoare de pace şi libertate să se poată dez­volta continuu spre culmile civilizaţiei şi culturii. Munţii favoriţia din Cehoslovacia sunt asaltaţi de osta­şii români, care au dat lovituri nimicitoare hitleriștilor, ce se retrag în debandadă. (ianuarie-februarie 1945) Pagină realizată de L. ŞURARU, cu concursul tovarăşilor Dr. FLOREA DRAGNE şi MIHAI DOGARU, de la Institutul de studii istorice şi social­­politice de pe lingă C.C. al P.C.R. i­s I 5 I I I § 5 ********************************************************************************************/***/////////////////7/) I I

Next