Drum Nou, mai 1970 (Anul 27, nr. 7875-7899)
1970-05-03 / nr. 7875
Pag. 2 . I DRUM NOU Nr. 7875 9 mai 1945 9 mai 1970 Victoria obţinută in urmă cu un sfert de veac, la 9 mai 1945, asupra Germaniei hitleriste, este rodul uriaşelor eforturi materiale şi spirituale, al unor imense sacrificii de vieţi omeneşti, al unei largi coaliţii de forţe angajate in lupta pe viaţă şi pe moarte cu cel mai crunt duşman al omenirii şi progresului, — fascismul german. Insurecţia victorioasă din august 1944, iniţiată, organizată şi condusă de Partidul Comunist Român, a creat premisele necesare participării poporului român, a forţelor sale armate la lupta comună a Naţiunilor Unite pentru zdrobirea hitlerismului. Trecerea României de partea coaliţiei antifasciste a însemnat în fapt o puternică lovitură dată potenţialului economic şi militar al Germaniei fasciste, a pus capăt jafului hitlerist în economia ţării, poporul român a devenit un participant activ, cu toate resursele sale umane şi economice la războiul antihitlerist. După cum arăta tovarăşul Nicolae Ceauşescu, „prin răsturnarea dictaturii şi alăturarea la coaliţia antihitleristă, prin numărul combatanţilor, amploarea operaţiunilor militare la care a participat şi eforturile economice, poporul român şi-a demonstrat ura nestăvilită faţă de fascism, hotărîrea sa de a participa la nimicirea acestui periculos duşman al civilizaţiei şi libertăţii popoarelor, a adus o preţioasă contribuţie materială şi de sînge la marea victorie asupra fascismului". In pagina de faţă, prezentăm cititorilor cîteva secvenţe din eforturile poporului român, ale armatei noastre, la obţinerea victoriei asupra fascismului. ROMANIA antifascist 1 Moment din timpul luptelor aduse de ostașii români în nordul Transilvaniei.)____________________________________ m m® m felea«» ***** * **!.* «bot, „J ImBmim »eviftto--^5^* jcitf aVM. * I« :'lfe fe.j Mmm 1 ■^1 ' ■flortante centre de mmncatie Ecouri din presa vremii, redind înalta apreciere dată de opinia publică internaţională contribuţiei României la războiul antihitlerist. S I )ttp8 RusaJSSîSÂ m »« asi An^OÂiî * &M Wte * îfîg&SOTS»*TM «Ute» Ml I«. SP .................... ............................... ... „»- W.A xs Mpm* «• . (;s*m ft«" * «« -v,.. x ' ' lllllpr x Mai »* a«.«»««*. S*!» fiS? •,'*t «i«-'K' xi»s» îi.' 2? Ajr-HN«. Î3*5 - ' " ' V £ ' ' - ' : '-ii.'!. , ,,5,;, TOTUL PENTRU FRONT, i TOTUL PENTRU VICTORIE! [ Patrioţi, | Cetăţeni de la oraşe şi sate, | Războiul pentru distrugerea hitlerismului continuă. J Pe meleaguri îndepărtate ostaşii noştri făuresc cu preţul vieţii lor soarta noastră şi a ţării. ţ Prin munţi, prin văi, pe ape, Armata ‘noastră, cot la cot cu eroica Armată Roşie, cu elan nestrămutat luptă , pentru noi, pentru liniştea noastră. Cetăţeni, Să nu uităm că astăzi armatele noastre nu mai duc un război de jaf şi cotropire, de care să ne ruşinăm. Războiul pe care-l duc soldaţii noştri este războiul [ tuturor cetăţenilor ei. Ostaşii de pe front trebuie să simtă că inima între- gii ţări bate alături de a lor. La sacrificiile lor de sin- ge, ţara trebuie să răspundă cu dragostea şi căldura cetăţenilor ei. „ APĂRAREA PATRIOTICA, sprijinitoarea celor ce luptă pentru libertate, a pornit în întreaga ţară campania . Toate gîndurile noastre, toate acţiunile noastre, toate eforturile noastre trebuie să se îndrepte spre ei. Apărarea patriotică vă cere să fiţi prezenţi. In lupta hotărîtoare a soldaţilor noştri, să contribuim cu toţii prin munca noastră, prin sprijin în bani, haine, alimente. Fiecare pachet de alimente, fiecare medicament, fi- i ecare obiect, fiecare sumă de bani şi fiecare scrisoare va arăta ostaşului grija şi dragostea celor de acasă pentru dînsul. ^ Fiecare donaţie contribuie la închegarea legăturii ^ dintre front şi ţară. Faceţi ca această legătură să fie cit mai strînsă, să , devie o legătură indestructibilă şi puternică, de care să se sfărîme duşmanul. " APĂRAREA PATRIOTICA cheamă pe toţi patrioţii ^ cinstiţi, autorităţile, instituţiile, întreprinderile, fabricile, să se alăture acţiunii de sprijinire a frontului. Contribuiţi cu toţii la ajutorarea frontului, căci a- \ jutînd frontul grăbiţi victoria. ^ Lozinca tuturor să fie : ^ TOTUL PENTRU FRONT, TOTUL PENTRU VICTORIE ^ APĂRAREA PATRIOTICA (Chemarea Apărării patriotice către ţară) .’ k “I Pentru poporul român războiul antihitlerist a început o dată cu insurecţia armată antifascistă din august 1944 care a avut, între altele, ca obiectiv ieşirea României din războiul antisovietic şi întoarcerea armelor împotriva Germaniei naziste. Participarea României la războiul antihitlerist era o sarcină de interes vital: consolidarea independenţei naţionale a României, eliberarea părţii de nord-vest a ţării, lărgirea cuceririlor revoluţionare obţinute de masele muncitoare în timpul insurecţiei, erau strâns legate de înfrîngerea definitivă a Germaniei hitleriste. In scopul continuării luptei împotriva hitleriştilor, majoritatea unităţilor române care participaseră la luptele insurecţionale (23— 81 august) s-au deplasat — în primele zile ale lunii septembrie 1944 — la nord-vest de Carpaţii Meridionali, întărind poziţiile menţinute pînă atunci cu fermitate de unităţile române — aflate din noaptea de 23/24 august pe frontiera impusă prin dictatul de la Viena din 30 august 1940 şi pe graniţa de sud-vest a ţării, împreună cu acestea ele au sfărîmat ofensivele inamicului dezlănţuite în prima jumătate a lunii septembrie, în Podişul Transilvaniei, în Crişana şi Banat. Ostaşii români au luptat cu vitejie şi eroism în grelele lupte ce au avut loc în zonele Sfîntu Gheorghe, Turda, Luduş, Tîrnăveni, Arad, Timişoara, Oraviţa, Reşiţa şi în alte localităţi. Prin acţiunea energică a forţelor militare sovietice şi române, pînă la începutul lunii octombrie 1944 a fost eliberat sud-estul Transilvaniei. în acelaşi timp, în Crişana şi Banat inamicul a fost respins pînă la linia adevăratelor frontiere de stat ale României cu Ungaria şi Iugoslavia. La 6 octombrie 1944 trupele sovietice şi române au trecut la executarea unei noi şi mari ofensive denumită „Operaţia de la Debreţin“ — cu scopul de a desăvîrşi eliberarea teritoriului de nord-vest al ţării noastre şi a zdrobi inamicul din părţile estice ale Ungariei şi Iugoslaviei. Marile unităţi române angajate în această operaţie au totalizat peste 260.000 de militari învingînd rezistenţa înverşunată a inamicului şi condiţiile grele ale unui timp nefavorabil, trupele române şi sovietice au dat lovituri nimicitoare inamicului, urmărindu-i pas cu pas. Prin lupte eroice au fost eliberate oraşele Tîrgu Mureş, Cluj, Oradea, Gherla, Huedin, Salonta şi altele, reuşind ca la 25 octombrie, după eliberarea oraşelor Cărei şi Satu Mare, să atingă graniţa de nord-vest a ţării şi să pătrundă în Ungaria. In felul acesta, întregul teritoriu al României a fost eliberat de sub jugul fascist. în timpul luptelor din partea de nord-vest a ţării, trupele române au eliberat aproape 900 de localităţi, dintre care 8 oraşe, au străbătut 4 masivi muntoşi şi au forţat 5 cursuri de apă, provocînd inamicului pierderi care s-au ridicat la peste 11.000 de oameni (morţi şi prizonieri, în afară de morţii şi răniţii evacuaţi de duşman), în aceeaşi perioadă unităţile noastre au avut pierderi de aproape 50.000 de militari (morţi, răniţi şi dispăruţi). Continuînd luptele împotriva trupelor inamice, ostaşii români, cot la cot cu ostaşii sovietici au dus lupte grele pentru zdrobirea rezistenţelor hitleriste şi hortiste din zonele Debreţin, Nyíregyháza şi Tisa de mijloc. Luptele duse în aceste zone au avut un caracter deosebit de înverşunat. La 29 octombrie trupele sovietice şi române au reluat imediat ofensiva la vest de Tisa în cadrul „operaţiei de la Budapesta", care avea ca scop politic-militar nimicirea forţelor inamice aflate intra Tisa şi Dunăre, eliberarea capita scoaterea acestei Iei Ungariei şi ţări din război. Luptele, purtate pe teritoriul Ungariei şi rezultatele lor au avut o mare însemnătate militară, politică şi economică, dînd peste cap planurile hitleriştilor de a-şi menţine poziţiile pe teritoriul ungar. Aruncarea forţelor inamice din partea muntoasă din nord-estul Ungariei şi cucerirea Munţilor Hegyalja, Bükk şi Matra, au deschis calea spre Cehoslovacia. Totodată, prin eliberarea Budapestei, la care ostaşii români au adus grele jertfe de sînge, a fost deschisă direcţia strategică către Viena şi sud-estul Germaniei naziste. Pe teritoriul Ungariei armata română a participat cu 17 divizii de infanterie şi cavalerie, un corp aerian, o divizie de artilerie antiaeriană, o brigadă de căi ferate şi alte unităţi şi formaţiuni, totalizînd peste 210.000 oameni. Participînd la 7 operaţii şi 81 de lupte importante, trupele române au cucerit 3 masivi muntoşi, au forţat 4 cursuri mari de apă, au pătruns prin lupte 250—300 km in adîncimea dispozitivului inamic şi au eliberat peste 1200 de localităţi, dintre care 14 oraşe, au produs inamicului pierderi care se ridică la peste 30.000 de oameni (prizonieri şi morţi) şi o importantă tehnică de lupţă. Tributul de sînge dat de trupele române pe teritoriul Ungariei se ridică la peste 42.000 de oameni (morţi, răniţi şi dispăruţi). La 18 decembrie 1944, marile unităţi sovietice şi române au depăşit frontiera de stat ungaro-cehoslovacă. • între 18 decembrie 1944 şi 12 ianuarie 1945, Armata română a acţionat în zona fortificată de la graniţa ungaro-cehoslovacă. Zdrobind succesiv rezistenţele duşmane din zonele lor de acţiune, ea a înfrînt contraatacurile furibunde ale acestuia şi au contribuit la cucerirea unui teritoriu care a devenit o zonă favorabilă pentru trecerea la o nouă ofensivă. Începînd de la 12 ianuarie şi pînă la 25 martie 1945, Armata română, acţionînd în cadrul marii ofensive din iarna anului 1945 dezlănţuită de Armata sovietică între Marea Baltică şi Carpaţii din centrul Europei, a străbătut prin lupte grele teritoriul Cehoslovaciei pînă la rîul Hron. De la sfîrşitul lunii martie, pînă la 12 mai 1945, unităţile române au desfăşurat acţiuni de luptă în cadrul marilor operaţii strategice de la Viena şi Praga. Astfel, în ultimele zile ale lunii martie şi în cursul lunii aprilie 1945, trupele române au continuat să dea lovituri nimicitoare inamicului. Armata 4 română a executat succesiv operaţiile pentru cucerirea Munţilor Tatra Mare şi Tatra Mică, iar Armata 1 română operaţia dintre Hron şi Morava şi operaţia pentru eliberarea oraşelor Uherski Ostroh şi Kromeriz. In prima decadă a lunii mai 1945 cele două armate române au continuat urmărirea inamicului, alături de trupele sovietice, în direcţia Praga. înaintînd viguros, marile unităţi române au zdrobit împotrivirea ariergăzilor şi a ultimelor focare de rezistenţă duşmane. Parcurgînd 30—50 km pe zi, ele au ajuns la 12 mai la aproximativ 80 km de Praga. Cu aceasta, s-a încheiat, drumul de luptă şi de victorii al Armatei române în boiul antihitlerist. Acţionînd timp de aproape 5 luni de zile pe teritoriul Cehoslovaciei, în condiţii de anotimp şi de teren deosebit de grele, trupele române, cu un efectiv de 248.000 de oameni, au pătruns prin lupte grele peste 400 de km în dispozitivul inamic, au forţat 4 cursuri mari de apă, au străbătut numeroase masive muntoase, eliberînd peste 1700 de localităţi, între care 31 de oraşe. In timpul celor aproape 5 luni de lupte trupele române au provocat inamicului pierderi care s-au cifrat la peste 22.000 oameni (prizonieri şi morţi). Jertfele române s-au ridicat la peste 66.000 de militari (morţi, răniţi şi dispăruţi). Victoriile obţinute în războiul antihitlerist au reliefat înaltele calităţi morale şi de luptă ale ostaşilor români, capacitatea cadrelor, comandamentelor operative şi tactice ale armatei noastre. Pentru acţiunile lor vitejeşti, pentru bărbăţia şi eroismul de masă manifestate în lupte, trupele române au fost citate prin numeroase ordine de zi ale Ministerului de Război şi ale Marelui Stat Major român ; ele au fost evidenţiate prin 7 ordine ale Comandamentului suprem sovietic şi 21 comunicate de război sovietice. Peste 300.000 de soldaţi, subofiţeri şi ofiţeri români au fost distinşi cu ordine şi medalii de război româneşti, sovietice, cehoslovace şi ungare. In luptele duse timp de 9 luni, cit a durat participarea României la războiul antihitlerist, unităţile şi marile unităţi române şi-au acoperit de glorie nepieritoare drapelele de luptă, înscriind o pagină de aur în letopiseţul participării active, prin toate forţele şi mijloacele, a poporului român, la lupta împotriva fascismului. In această grea luptă „armata noastră — aşa cum spunea tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretarul general al Partidului Comunist Român — s-a legat pe veci cu socialismul, cu comunismul1 FILE DINTR-O GLORIOASĂ EPOPEE Locotenent colonel Vasile Ion MOCANU, doctor în istorie Unanima apreciere a opiniei publice internationale Alăturarea României la coaliţia antihitleristă, intr-un moment al războiului cînd forţele Uniunii Sovietice şi ale celorlalţi aliaţi dădeau lovituri din ce în ce mai grele maşinii de război hitleriste, a reprezentat o contribuţie importantă la înfrîngerea Germaniei naziste, la scurtarea duratei războiului şi, implicit, la reducerea numărului de jertfe omeneşti şi de distrugeri de valori ale culturii şi civilizaţiei. Importanţa alăturării României coaliţiei antifasciste, aportul de sînge şi material al poporului român la înfrîngerea Germaniei hitleriste, au fost unanim apreciate de opinia publică internaţională. A doua zi după 23 August 1944 şi în zilele următoare, posturile de radio şi marile cotidiene din numeroase ţări au acordat o deosebită atenţie evenimentelor din România, consacrînd comentarii şi difuzînd larg informaţiile din surse oficiale româneşti şi din surse proprii. „Este un eveniment de mare importanţă, care a dat una din cele mai sensibile lovituri celui de-al III-lea Reich", aprecia ziarul francez „Le Figaro“ din 25 august 1944. La rîndul său, ziarul englez „Sunday Times" din 27 august 1944 scria: „Prin trecerea României alături de Aliaţi se dă cea mai mare lovitură militară și economică Germaniei in Balcani. Ultima sursă de petrol de unde se alimenta Germania a fost smulsă din mîinile hitlerismului, grînele şi rezervele economice ale României sunt acum de partea Aliaţilor". Colonel in rezervă Pannit GAVRILESCU „Importanţa ieşirii României din Axă — aprecia cotidianul sovietic „Pravda" din 28 august 1944 — depăşeşte cadrul României. Presa străină are dreptate să spună că aceasta înseamnă prăbușirea întregului sistem de apărare german din Balcani..." Ziarul american „New York Times" din 25 august 1944 sublinia că „Istoria va consemna actul de la 23 august ca unul din cele mai hotărîtoare evenimente ale întregului război". Pe aceeași linie, a importanţei deosebite pe care a avut-o trecerea României de partea coaliţiei antifasciste, se situează şi comentariul postului de radio New York din 18 septembrie 1944, în care, între altele, se arată că: „ .. . Prin trecerea României de partea Aliaţilor, Germania este ameninţată din sud-est, iar Ungaria se află în pragul prăbuşirii. Drumul din sudest care duce la Budapesta, Praga şi Viena este deschis, căci germanii nu mai au in aceste direcţii nici o apărare şi nu mai pot aduce noi trupe". Dar nu numai documentele provenite din ţările coaliţiei antifasciste, ci şi cele aparţinînd comandamentului hitlerist arată importanţa loviturii primite de Germania nazistă, ca urmare a întoarcerii armelor din partea României şi alăturarea ei la Naţiunile Unite. Intr-un raport semnat, de generalii Keitel şi Guderian, găsit în arhiva personală a lui Hitler, se menţiona că situaţia din România „pe lingă consecinţele imediate de ordin militar, au produs şi o răsturnare de fronturi extrem de periculoasă ce va duce la pierderea teritoriului nu numai al României, ci şi al Bulgariei, Iugoslaviei şi Greciei, punînd in pericol toată armata germană din Balcani. Deosebit de pierderea poziţiilor din Carpaţi, pierderea grînarului şi petrolului românesc constituie o altă mare şi grea lovitură, în urma căreia armatele ruse vor putea ajunge în vreo cîteva săptămîni în faţa Budapestei". Pe timpul luptelor duse în cursul războiului antihitlerist, trupele române au dovedit înalte calităţi morale şi de luptă. Ele s-au bătut cu dîrzenie şi curaj pentru fiecare sat, fiecare pădure, sau fiecare înălţime pe care le-au avut de cucerit. Numeroase au fost faptele de arme pe care le-au săvîrşit. Calităţile morale şi de luptă ale ofiţerilor şi soldaţilor români au atras aprecieri elogioase din partea comandanţilor sovietici care i-au cunoscut. „Ca fost comandant al trupelor Frontului 2 ucrainean — scria mareşalul Uniunii Sovietice, R. I. Malinovski — îmi amintesc cu multă satisfacţie de glorioasele fapte de arme săvîrşite de ostaşii români care, fără a-şi cruţa forţele şi chiar viaţa, luptau plini de curaj şi bărbăţie pentru obţinerea victoriei asupra duşmanului urît de moarte. Prin faptele lor vitejeşti, ei au contribuit la apropierea zilei luminoase a victoriei". Referindu-se la importanţa contribuţiei pe care România a adus-o în cadrul coaliţiei antifasciste, în emisiunea sa din 7 ianuarie 1945, postul de radio Londra consemna : „Dintre naţiunile care luptă împotriva Germaniei hitleriste, România se situează azi în al patrulea rînd în ceea ce priveşte numărul de ostaşi care participă la bătălia de distrugere a nazismului". Bazîndu-se pe temeiul faptelor, într-o şedinţă a Camerei Comunelor, ţinută în cursul aceleiaşi luni — ianuarie 1945 —, deputatul, laburist Ivar Thomas declara că: „de vreme ce România era a patra ţară ca efective pe frontul împotriva Germaniei, ar fi cazul a se propune să i se acorde un statut de cobeligerant". De o înaltă apreciere s-a bucurat aportul României la înfrîngerea nazismului, în discursul rostit, în octombrie 1946, la Conferinţa de pace de la Paris de către ministrul de externe al Uniunii Sovietice, care a arătat : „Ştim cu toţii că România a fost statul care printr-o acţiune hotărîtă s-a eliberat de regimul fascist al lui Antonescu ... împreună cu noi, împreună cu trupele aliate noua Românie democratică a început lupta pentru înfrîngerea lui Hitler, a făcut sacrificii considerabile în această luptă şi noi toţi recunoaştem serviciile aduse de poporul român acestei cauze". Poporul nostru este mîndru că şi-a adus contribuţia sa la victoria împotriva fascismului, la punerea temeliei unei ere în care omenirea iubitoare de pace şi libertate să se poată dezvolta continuu spre culmile civilizaţiei şi culturii. Munţii favoriţia din Cehoslovacia sunt asaltaţi de ostaşii români, care au dat lovituri nimicitoare hitleriștilor, ce se retrag în debandadă. (ianuarie-februarie 1945) Pagină realizată de L. ŞURARU, cu concursul tovarăşilor Dr. FLOREA DRAGNE şi MIHAI DOGARU, de la Institutul de studii istorice şi socialpolitice de pe lingă C.C. al P.C.R. is I 5 I I I § 5 ********************************************************************************************/***/////////////////7/) I I