Drum Nou, octombrie 1970 (Anul 27, nr. 8003-8029)
1970-10-18 / nr. 8018
17 __ab •+• DRUM ROH Autoutilári In peste SO mil Industria braşoveană s-a angajat ca în acest an să realizeze peste 900 lucrări de autoutilare. Valorificînd cu pricepere inteligenţa tehnica locală, întreprinderile industriale din municipiul Braşov au realizat pină în prezent un număr de 776 de maşini, agregate, aparate de masură-control şi utilaje în valoare de 51.550.000 lei. în fruntea acestei acţiuni s-au situat : uzina „Tractorul" cu 211 lucrări, Uzina de autocamioane cu 108 lucrări şi Fabrica de şuruburi, 35 de lucrări. Geometrie ascendentă. Foto : GH. BANUŢA Perfecţionarea reductorului de tractor Reductorul de la osia motrică a tractoarelor de 40 şi de 65 C.P. a fost recent simplificat ca urmare a aplicării unei inovaţii propuse de ing. OVIDIU THEBAN, de la serviciul constructor şef al uzinei „Tractorul". Perfecţionarea constă în modificarea constructivă a ansamblelor reductorului, fapt ce duce la reducerea consumului specific de metal şi la diminuarea volumului de manoperă necesară la uzinarea şi montarea acestor ansamble. Eficienţa economică a inovaţiei se concretizează în cca. 111.000 lei economii anuale la prețul de cost. sor IV / / / r # # Proletari din toate tarife. untt.'-valrum nou ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN BRAŞOV AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXVII Nr. 8018 Duminică, 18 octombrie 1970 6 PAGINI 30 BANI vb / jh ' W. "J 9 #, jr # r TIMPUL NU AŞTEAPTĂ Să facem totul pentru terminarea recoltărilor şi a semănatului! Acum, cînd starea timpului şi a terenului a început să se îmbunătăţească, dintre lucrările agricole cea mai mare urgenţă o reclamă încheierea recoltării şi punerea la adăpost a întregii producţii de cartofi. Pină aseară, pe ansamblul unităţilor agricole din judeţ, recoltatul s-a efectuat pe 80,6 la sută din suprafeţele aflate în cultură, sub această medie situîndu-se sectorul cooperatist cu 79,1 la sută. Analizînd stadiul lucrării pe zone, se desprind cîteva concluzii de mare importanţă pentru evoluţia ei viitoare. Cele mai bune rezultate le-au obţinut cooperativele agricole din Ţara Birsei, unde au mai rămas de recoltat numai 332 ha. Sub media zonei (93,4 la sută) se află totuşi cooperativele agricole din Purcăreni, Hălchiu, Vulcan, Tărlungeni şi Crizbav, unde trebuie să se facă un ultim efort pentru ca şi aici să se încheie recoltatul astăzi, cel tîrziu mîine. Această lucrare trebuie urgentată şi în cooperativele agricole din zonele Rupea şi Făgăraş unde procentele de realizare au ajuns doar la 84,2 şi respectiv 61,9 la sută. Iată numele unităţilor din aceste zone în care recoltatul cartofilor este rămas în urmă , în zona Rupea , Comăna, Cuciulata, Hoghiz, în zona Făgăraş: Şinca Veche, Veneţia, Lisa, Ileni, Ucea de Sus, Voivodeni, Berivoi, Calbor, Sîmbăta de Sus. Realizările obţinute în I.A.S. (88,4 la sută) se situează peste media judeţului. Pentru a se preveni pierderile de recoltă este necesar ca să se folosească integral capacitatea de lucru a tractoarelor şi maşinilor de recoltat, şi a forţei de muncă. Unde este posibil, să se ia măsuri pentru mişcarea utilajelor, în scopul întrajutorării intre unităţi. Ca succesul să fie deplin, concomitent cu încheierea grabnică a recoltatului să se ia măsuri pentru transportarea din cîmp a întregii producţii de cartofi. ieri s-a lucrat din plin Dacă vineri, pe ogoarelejudeţului, s-a lucrat mai mult la transportarea din cîmp a cartofilor, ieri, pe măsură ce s-a zvîntat terenul, concomitent cu recoltatul culturilor tîrzii, s-a continuat şi semănatul. Redăm unele aspecte din munca desfăşurată în mai multe unităţi. . SÎNPETRU: înainte de înrăutăţirea vremii, cooperatorii de aici mai aveau de recoltat cartofii de pe încă 8 hectare. Ieri, acţiunea s-a continuat cu 70 de oameni, iar transportarea din cîmp a tuberculilor cu 10 atelaje. Faptul că ambele lucrări sunt pe sfîrşite a permis dirijarea a 5 autocamioane şi a încă 10 atelaje la transportarea din cîmp a sfeclei de zahăr. In plus, recoltatul acestei culturi s-a efectuat cu o combină şi un dizlocator. FELMER. Dis-de-dimineaţă au ieşit la recoltatul cartofilor circa 80 de cooperatori. Pînă la venirea înserării ei au lucrat neîntrerupt. în cursul zilei de astăzi se va elibera complet terenul de cartofi, BARCUT. La recoltatul cartofilor au fost mobilizaţi peste 100 de oameni, iar cu 14 atelaje s-a continuat transportarea din cîmp a tuberculilor. Ziua de astăzi este considerată o zi plină pentru ambele lucrări. După cum ne-a informat inginerul şef al unităţii, obiectivul imediat al cooperatorilor este încheierea recoltării cartofilor în următoarele zile bune de lucru. I.A.S. FELDIOARA. Semănatul griului s-a încheiat în toate fermele unităţii de pe teritoriul judeţului nostru. Meritul revine în primul rînd inginerilor Iulian Arnăutu şi, Vasile Mn Miricîpiu — şefii fermelor nr. 6 Hălchiu şi nr. 12 Rotbav — care au organizat bine munca, precum şi mecanizatorilor. GRÎNARI. Pregătirea în avans a patului germinativ pe 40 ha a permis continuarea semănatului cu 3 agregate. Cu acelaşi număr de semănători se va lucra atît azi cît şi în zilele următoare. Menţinerea unui ritm de lucru ridicat se datoreşte tuturor mecanizatorilor care la pregătirea terenului lucrează în schimburi prelungite, cu menţiunea că Albert Preda şi Bela Pito — şeful şi respectiv mecanicul de secţie — suplinesc munca tractoriştilor în pauzele pentru servirea hranei. Tractoriştii o aşteaptă, brigadierul petrece MERCHEAŞA. La brigada de aici, aparţinînd de C.A.P. Homorod, semănatul griului este rămas mult în urmă. Din cele 140 hectare, pînă ieri au fost realizate doar... 10 ha. Se pare însă că brigadierului Ion Simion, care răspunde de bunul mers al campaniei în acest sat, îi pasă prea puţin că semănatul nu se va putea încadra în epoca optimă. Nu mai departe decît într-una din zilele trecute, cu toate că timpul era excelent, dumnealui stătea în faţa bufetului cuprins de euforia produselor pe care le consumase, în această vreme, tractoriştii aşteptau să li se dea de lucru. Contribuţie de preţ la strînsul recoltei SĂCELE. In toamna aceasta, mii de elevi şi studenţţi au muncit cu spor la strînsul recoltei de pe ogoarele fermelor de stat şi ale cooperativelor agricole din judeţul nostru. Numai la cooperativa agricolă din Săcele au participat zilnic cîte 1.700 elevi din şcolile dinlocalitate, care au recoltat cartofii de pe o suprafaţă de 363 hectare şi au strîns tuberculii după cultivator de pe mai bine de 280 hectare. S-au evidenţiat în mod deose-» bit elevii Şcolii profesionale „Electroprecizie", care au recoltat cartofii de pe 173 hectare şi cei ai Şcolii de construcţii. Noul atelier de prefabricate al I.C.I.M. Braşov. Noi autobuze la dispoziţia călătorilor Parcul de maşini al întreprinderii de transporturi Braşov a fost îmbogăţit recent cu trei noi şi moderne autobuze de tip Skoda F.M.-11. Dispunînd de trei uşi - una la mijloc — cu acţionare pneumatică şi o capacitate totală de pînă la 100 locuri, noile autobuze vor fi puse în curând la dispoziţia călătorilor din municipiul Braşov. Ele vor circula pe liniile 11 şi 20. Dir,Jad. Cotre O • Part !!■ IBI ■IMII VIZITA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCI ÎN CALIFORNIA La sistemul de irigaţii In continuarea vizitei neoficiale pe care o întreprinde pe coasta de vest a Statelor Unite, preşedintele Consiliului de Stat al României,, Nicolae Ceauşescu, împreună cu persoanele care însoţesc, a plecat vineri de la San Francisco spre oraşul Fresno din California. Distinşii oas,peţi români sunt însoţiţi de reprezentanţi ai întreprinderii pentru echipament destinat industriei alimentare şi irigaţiilor „Food Machinery Corporation“, ale cărei uzine se află în localitatea Fresno, Hubier Byrd, prim-vicepreşedinte al F.M.C., Jack Ratjens şi Elmer Anderson, vicepreşedinţi. . Oficiile de gazdă sunt îndeplinite de doamna Shirley Temple Black, vicepreşedinta agenţiei pentru protejarea mediului înconjurător, fostă membră în delegaţia S.U.A. la O.N.U., fostă actriţă de film cunoscută şi în România. Avionul special pus la dispoziţia şefului statului român de Casa Albă zboară deasupra unei regiuni brăzdate de o reţea de canale de irigaţii şi lacuri de acumulare. Pînă nu de mult, această zonă era în general aridă. Datorită irigaţiilor, pămîntul sterp a devenit roditor. Există acum, aici, plantaţii de citrice, în special portocali, de viţă de vie, de bumbac,, livezi de pomi fructiferi, lanuri de cereale. Preşedintele Nicolae Ceauşescu se interesează îndeaproape de caracteristicile acestui sistem, primeşte explicaţii amănunţite din partea proiectantului principal al sistemului de irigaţii şi de control al regimului apelor. După ce survolează regiunea Island Valley, avionul aterizează pe aeroportul din Fresno. In întâmpinarea preşedintelui Ceauşescu au venit primarul ad-interim al oraşului, Paul Wasemillar, şi alţi reprezentanţi ai autorităţilor locale. în semn de omagiu, primarul înmînează şefului statului român o diplomă prin care i se conferă titlul de cetăţean de onoare al oraşului Fresno, precum şi cheia oraşului. Numeroşi ziarişti înregistrează aceste momente semnificative pentru stima şi consideraţia de care se bucură peste hotare ţara noastră, preşedintele Consiliului de Stat personal. Oaspeţii sunt invitaţi apoi să ia loc în automobile care se îndreaptă spre plantaţiile de portocali irigate. Se dau explicaţii asupra sistemului de aducţiune, pompare şi distribuire a apei. Apa vine aici prin conducte subterane şi apoi se reîntoarce prin canale la suprafaţă, încheind un circuit complet. Următorul popas se face la barajul friant de pe rîul San Joaquin. Apa acumulată în lacul artificial, permite irigarea a 350 000 ha. .Preşedintele Nicolae Ceauşescu se interesează îndeaproape de unele aspecte concrete, ale sistemului de irigaţie folosit: debitul de apă distribuită anual pentru fiecare ha., eficienţa economică a sistemului în ansamblu etc. Specialiştii prezenţi dau răspunsurile solicitate. In încheierea vizitei la baraj, preşedintele Nicolae Ceauşescu semnează în cartea de onoare. După o călătorie de o oră cu avionul, oaspeţii poposesc în loDupă amiază, preşedintele Nicolae Ceauşescu şi persoanele care-l însoţesc au vizitat Uzinele „Memorex“ din Santa Clara (California), producătoare de echipamente pentru calculatoare electronice. ‘ Deasupra intrării principale se află scrisă, în limba română, urarea „Bine aţi venit la Memorex“. La sosire, oaspeţii au fost salutaţi de preşedintele companiei, Lawrence Spitters, care înainte de începerea vizitării unor secţii şi laboratoare a prezentat un scurt istoric al acestei întreprinderi, precum şi principalele coordonate ale activităţii tehnice şi economice. Uzina „Memorex“ fabrică trei tipuri de produse: benzi memorizatoare pentru calculatoare electronice, un sistem care preia de la computere informaţiile şi le notează direct pe microfilm şi centrale de recepţionare şi transmitere a datelor. Ea exportă produse în numeroase ţări printre care şi România, în secţiile de fabricaţie, preşedintele Ceauşescu s-a interesat de tehnologia aplicată şi de performanţele tehnice obţinute, a discutat cu specialiştii, relevînd existenţa posibilităţilor de dezvoltare a schimburilor de cooperare tehnico-economică între această firmă şi firmele româneşti. Ajunşi în secţia unde se asamblează centrale de recepţionare şi transmitere electronică calitatea San Jose, unde se află centrala întreprinderii vizitate, în întîmpinare au venit primarul oraşului, James Ron, şi preşedintele întreprinderilor „Food Machinery Corporation“, James Hall, îndată după sosire, este prezentat un interesant film, despre activitatea întreprinderilor care au legături de afaceri şi cu ţara noastră, despre diverse tipuri de maşini şi instalaţii. Are loc apoi un dejun oferit de conducerea întreprinderilor. In cadrul discuţiilor avute cu acest prilej au fost evocate posibilităţile de extindere în continuare a relaţiilor de colaborare dintre firmele americane şi firmele din ţara noastră — inclusiv cooperarea în producţie — şi, în general, de intensificare a raporturilor economice dintre România şi S.U.A. , a datelor, oaspeţii au fost invitaţi în faţa unei asemenea maşini aflate in funcţiune. Preşedintele companiei a precizat ca maşina tocmai reproducea un mesaj transmis de la 25 mile de o altă centrală şi memorizat printr-un procedeu de microfilmare. Pe coala albă de hîrtie a apărut următorul text în limba română: „Bine aţi venit domnule Nicolae Ceauşescu, preşedinte al Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România. Prezenţa dumneavoastră la Memorex în această după-amiază este o mare onoare pentru noi. Aparatul pe care îl vedeţi este o staţie terminus de comunicaţii memorex 1240. Staţia terminus transmite sau primeşte date de la un computer central sau de la altă staţie terminus. Ea redă datele în (Continuare in pagina a 6-a) La uzinele de echipament electronic „Memorex“ din Santa Clara inaiaiaiiiiBiBiBiBiBiaiBiaiBiaiaiwaiwaimwwşjwwaiBWiaiHiHiaiaiBti ■4 La geneza peregrinărilor reportericești pe care le vom descrie în rîndurile de mai jos, se află un „fapt divers". Nu mai departe decît cu o lună în urmă, ziarul nostru publica o succintă veste ce te punea serios pe gînduri. De la Fabrica de platforme auto din Brașov a dispărut într-o noapte un autocamion, adus aici de la marea uzină braşoveană pentru a i se monta caroseria. Organele de miliţie au găsit autocamionul abandonat pe un cîmp din împrejurimile oraşului. Pe scurt, aceasta era vestea publicată de ziarul nostru. Normal era ea, în urma acestei întîmplări, şi Uzina de autocamioane şi Fabrica de platforme auto să reflecteze, să intervină pentru a bara calea dispariţiei nocturne şi misterioase a autocamioanelor. Dar nici unul nici celălalt n-au făcut aşa ceva. Şi... Exact după o lună de la întîmplarea cu autocamionul răpit, este găsit într-o dimineaţă în curtea Fabricii de platforme un alt autocamion, făcut de data aceasta zob, cum s-ar zice. 2 Oricît ar părea de neverosimil, dispariţia primului autocamion şi deteriorarea celui de-al doilea, provin diintr-o relaţie economică defectuoasă ce trenează de mai multă vreme între Uzina de autocamioane şi Fabrica de platforme auto. Este vorba de colaborarea dintre cele două întreprinderi, colaborare căreia, aşa cum decurge acum, i se potriveşte mai degrabă numele de încurcătură reciprocă, şicană, sîcîială, pierderi de valori materiale. Să ne explicăm. Uzina de autocamioane aduce la Fabrica de platforme autocamioanele pentru a fi echipate cu caroserii. După carosare, acestea trebuie să se întoarcă la producătorul său. Din păcate, caruselul carosării nu merge așa cum a fost el conceput, proiectat, perfectat în contract. De ce ? Uzina nu trimite ritmic autocamioanele. De pildă, într-o zi sunt aduse 70, în alta 50, în alta 60 sau 40 sau nici unul (da, au existat și astfel de cazuri). Iată și cum sunt carosate. (Redăm carosările făcute în prima decadă din octombrie de către fabrica de platforme, specificînd că ea trebuie să execute zilnic 80 de carosări). In ziua de 1 octombrie s-au carosat 54 autocamioane, în ziua de 2 — 82 ; în 3 — 54 ; în 5 — 66; în 6 — 65; în 7 — 74; în 8 — 62; în 9 — 78 și în ziua de 10 octombrie — 48 autocamioane. Ei bine, un asemenea, mod de lucru produce busculade la poarta Fabricii de platforme. Autocamioanele aşteaptă pe şosea..., pe cîmp. Stau însă fără să aibă cineva anume grijă de ele. Aşa se face că un autocamion a fost furat, că un altul a fost distrus. Şi în plus, trebuie să mai spunem că în preajma fabricii s-a creat un fel de „talcioc" unde fel de fel de indivizi vin și iau piese de la autocamioanele noi și pleacă (!?!?). Unitatea care le carosează ■ nu răspunde în nici un fel de autocamioane. 3 La Fabrica de platforme auto discutăm cu ing. Aurel Popa, directorul general al C.E.I.L.-ului. — Necazul provine în special de la Uzina de autocamioane că se creează busculada la poarta L. CIUTACU (Continue»-« in pag. « 5-o) A dispărut un autocamion • Talcioc la poarta Fabricii de platforme • Uzina de autocamioane şi C.E.I.L. se acuză reciproc • Causa causarum : neglijenţa şi indisciplina în muncă 1 Luni, 19 octombrie a.c., în jurul orei 16.45 — transmisiune directă la posturile noastre de radio şi televiziune a cuvîntării preşedintelui Consiliului de Sfart al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, la sesiunea jubiliară a Organizaţiei Naţiunilor Unite. Fabrica de scule Rîşnov la a 30-a aniversare Ieri, a avut loc sărbătorirea a 30 de ani de la semnarea actului de naştere a Fabricii de scule din Rîşnov. Cu acest prilej, în sala de festivităţi s-a organizat o adunare festivă a salariaţilor, în cadrul căreia directorul fabricii, ing. Ştefan Radu, a vorbit despre istoricul fabricii, despre noile perspective de dezvoltare, ca şi despre sarcinile ce le au în apropiatul cincinal, în cadrul adunării, au vorbit veterani ai fabricii. S-a vizitat expoziţia de produse amenajată în pavilionul fabricii, după care, salariaţii au participat la un reuşit spectacol prezentat de formaţiile artistice ale fabricii. Dr. DUMITRUTĂNĂSEL, director-adjunct al Direcţiei învăţămînt şi personal din Ministerul Sănătăţii despre: InBolile civilizaţiei A înregistrat cercetarea mediciicală în ultimul timp rezultate spectaculoase ? Şi care sunt acestea ? Cum se stabileşte legătura dintre disciplinele de bază şi cele clinice ? Se poate vorbi de fluctuaţia cadrelor medicale? Sunt acoperite judicios cu personal de specialitate pe acest tărâm toate judeţele ţării? In ce constă „sesiunea de transferări"? Şi multe alte întrebări legate de repartizarea tinerelor cadre şi de cercetarea în medicină le-am adresat dr. Dumitru Tănăsel, director adjunct al Direcţiei învăţămînt şi personal din Ministerul Sănătăţii. Am cerut, bineînţeles, şi cîteva referiri la modul în care se desfăşoară activitatea în acest domeniu în judeţul nostru. Am spus „bineînţeles" nu numai pentru că asta ţine şi de utilitatea unui asemenea material, ci şi pentru că dr. Dumitru Tănăsel cunoaşte, ca nimeni altul, realităţile medicale ale judeţului nostru, deoarece înainte de a deţine această funcţie în Ministerul Sănătăţii a fost medic la Făgăraş şi apoi medic-şef adjunct al regiunii Braşov. O nouă promoţie de absolvenţi a părăsit institutele. Cei mai mulţi dintre ei îşi vor lua munca în serios chiar din prima zi, căutind să răspundă solicitărilor, într-un cuvînt, să întrunească toate datele pentru ceea ce se cheamă un medic bun. Există insă şi unii care sunt preocupaţi mai mult de a obţine, în scurt timp, un post şi mai bun, de preferinţă la oraş, şi de aceea muncesc, la locul unde au fost repartizaţi, în pripă, că „doar tot pleacă de acolo". Ce ne puteţi spune în acest sens ? — Situaţia în această privinţă s-a îmbunătăţit în ultima perioadă. Constatăm de vreo doi ani de zile o mai sensibilă stabilitate a cadrelor medicale. Pot să vă dau şi o cifră : în 1969 procentul celor care şi-au luat în primire posturile, nereclamînd transferări şi angajîndu-se să dea rezultate bune acolo unde au fost repartizați, a fost de Interviu consemnat de Carmen KEHIAIAN (Continuare în pag. « cur •rr ] ttt .