Drum Nou, decembrie 1970 (Anul 27, nr. 8055-8081)
1970-12-01 / nr. 8055
Pag. 2 •f- 1 , . . ? ti ** <$} ■' ... . ^ SPORT • Sport • SPORT • Spor/ • SPORT Vreţi să recunoaşteţi sau nu, interesul pentru fotbal se duce, îl alunga din urma frigul şi saturaţia de scoruri şi scheme prestabilite şi patima... care mai degrabă urmăreşte adversarul decit mingea. A fost nevoie de un derbi Dinamo—Rapid, în fond de rezolvarea locului 1, pentru ca să se stringă in chinga de beton a stadionului Republicii 30.000 de suflete incinse de fierbinţeala care urca din arenă. De ce să mai meargă bărbaţii la fotbal ? Mai are vreo umbră de neprevăzut ? Se mai poate cîştiga în deplasare în afară de Timişoara ? Clasamentul, oricum se poate face dinainte, chiar dacă scorul exact nu poate fi ghicit. Şi pe urmă, dacă e vorba să vedem lovituri deschise, joc de picioare şi fente, putem să aşteptăm meciul Cassius Clay - Bonnavena sau Cuţov - Dobrescu, nu este nevoie să-l privim pe Dumitru, pe Dinu sau pe N. Nunweil. Ier cum cosesc picioare... ruşinoşi ca fetele mari la primul sărut. Dacă totuşi deschidem radio-ul sau aruncăm o privire (de 2 ceasuri) la televizor, asta se datoreşte sufletului nostru păcătos care nu se poate vindeca de viciul gazonului, cum nu ne putem vindeca de ţigară, de un păhărel bun, răscolitor de Cotnar sau... de privit fetele frumoase pe care ie plimbă flăcăiandrii cu plete. Şi mai pe drept, nici nu suntem chiar aşa de vinovaţi. Chestiune de ospitalitate De dus nu ne-am dus, dar nici să nu-i primim în casă pe fotbalişti nu se putea, dacă televiziunea ni i-a adus ca oaspeţi. Chestie de ospitalitate. A mai rămas în urmă o etapă, calma, îngheţată, golită de neaşteptat. La Bucureşti, sîmbătă tribunele au privit, ca pe vremuri la Roma în colisseum, cum Dumitru, şi Dinu, şi Deleanu, şi Nunweiller au turnat ulei opărit peste picioarele lui Neagu, Sălceanu, Dumitrache şi ale altora. In pauzele Radiatului (nu ştiu dacă s-a observat) s-a stabilit şi scorul de 1—1 care mulţumeşte deocamdată pe toată lumea. Cealaltă problemă „care pe care" râmîne pe data viitoare, cînd în arenă se vor introduce și lei... sau tigri... sau ce se va putea împrumuta de la grădina zoologică. In schimb a doua zi la meciul Steaua—Progresul, noi, cei din scaune, am adormit. Pe cei din teren nu i-a lăsat fluierul arbitrului. Oricum, spre sfîrşitul meciului, ne-a părut rău că nu i-am dat un telefon conducătorului de joc ca sâ-l rugăm „lasâ-i domnule în pace. Opreşte jocul. Nu-i mai lăsa să se chinuiască. Nu vezi cită suferinţă au pe faţă ?“ 1000 de spectatori, cîţi au mai rămas din suporterii echipei U.T.A. au răguşit ovaţionînd driblingul lui Florian Dumitrescu care nu putea fi oprit decit numai prin fault. Ieşenii, cu un dirijor uşor ostenit (Mărdarescu), cu un concertmaistru (Cuperman) au avut o prezenţă de ansmblu mai palidă decit de obicei. Tobele bateau prea tare în timp ce solo-urile de clarinet ale lui lupulescu, Incze şi Moldoveanu nu s-au auzit de loc. La Constanţa, pană de curent în debutul meciului. Farul părea stins şi oamenii lui Cosmoc orbecăiau prin labirintul defensiv estudiantin. Se părea că totul se va transforma într-o „babaoarba", dar Oprea şi-a amintit că a învăţat şi a mîncat pîine la Cluj astfel că a fulgerat de două ori poarta Universităţii. La Timişoara C.F.R.-ul a mai coborît o treaptă în timp ce Iancu îşi mai adaugă o tresă. Dobrin şi-a găsit un rival la popularitatea piteşteană. „U" Craiova şi C.F.R. Cluj au încheiat, nedecis şi neconvingător, o luptă angajată pe viaţă şi pe moarte, nu pentru victorie ci pentru egal. Oprea, portarul craiovean, este generalul care şi-a salvat oastea. Petrolul, a transpirat, a luptat cît s-a putut, s-a chinuit pe ea şi pe apărătorii Jiului care, exasperaţi, i-au oferit lui Grozea un gol făcut ca să fie lăsaţi în pace. Şi la Bacău, stegarii, după ce trei sferturi din partidă au fost la ei acasă, construind cu fineţe pe spaţii folosite cu inteligenţă, au renunţat, un moment prea devreme, la munca de arhitect, prilejuind localnicilor continuarea unui mit de invincibilitate. Dar, măcar o dată, învinșii au fost mai buni decit învingătorii. Mihai BÎRĂ FOTBAL mic.... 111111—■ ■1111111111 mmmmmmmmmmmm iar Divizia B Ineficacitatea gazdelor și forma bună a portarului Opanschi au stabilit rezultatul final: Metrom Braşov — Poiana Cîmpina 0-0 . Stadionul Metrom, teren puţin alunecos; • Spectatori, aproximativ 500; • Raport de cornere: 11—19 Șuturi la poartă: 18-5 (pe spaţiul porţii 10-3) A arbitrat bine Constantin Costică (Bucureşti) . Formaţiile: METROM: Szalad, Şişcă, (Petrescu min. 46), Ochea, Bădiţoiu, Petrescu (Roman min. 46), Gabor, (Darie min. 68), Selymesi, Gane, Furnică, Ferencz, POIANA : Opanschi, Bălănescu, Postolache, Dănilă, Marin, Olărăşanu, Chiru, Baboie, Tr. Popescu, Pantilimon, Strechioiu. Conform aşteptărilor, partida dintre cele două formaţii — aflate la periferia clasamentului - a fost dîrz disputată, fiecare echipă căutînd să acumuleze ambele puncte puse în joc şi să evadeze astfel din zona fierbinte din care, în final, două echipe vor lua calea diviziei C. Este oarecum prematur să se discute acum, la sfîrşitul turului, de retrogradarea din divizia secundă, dar s-a văzut clar din desfăşurarea meciului, din acţiunile nervoase şi precipitate (mai ales in tabăra gazdelor) că, pe undeva, gîndurile jucătorilor se îndreptau şi spre jocurile din primăvară. Metromul, avînd de partea sa avantajul terenului propriu, a început partida cu atacuri repetate la poarta apărată de Opanschi şi chiar dacă Selymesi (min. 2) şi Furnică (min. 6) au ratat excelente ocazii de a deschide scorul (ultimul reluînd de la numai 3 metri peste poartă o centrare a lui Ferencz), cei prezenţi nu se îndoiau cîtuşi de puţin că gazdele nu vor marca, obligîndu-l pe excelentul Opanschi să scoată mingea din plasa porţii sale. Oaspeţii string rindurile în apărare convinşi că, dacă vor putea opri în prima repriză iureşul atacanţilor braşoveni, apoi după pauză vor putea — mizînd pe scăderea potenţialului fizic şi nervozitatea care apare inevitabil în rindurile echipei ce domină şi nu înscrie — să mai „răsufle" şi să încerce vigilenţa lui Szalad, lăsat în prima parte a meciului de atacanţii din Cîmpina să îngheţe la propriu. Convingerea oaspeţilor a fost transpusă în realitate. Pe fondul unui presing prelungit al gazdelor, fundaşii oaspeţilor, sprijiniţi de mijlocaşi, au rezolvat cu succes atacurile braşovene. În plus, portarul Opanschi a apărat cu brio şuturile puternice şi bine plasate expediate de Gane (min. 20), Petrescu (min. 20) şi mai ales cel al lui Selymesi din minutul 35, aflat singur la 10-11 metri de poartă. După pauză, aspectul jocului se schimbă destul de puţin, în sensul CLASAMENTUL că Metromul atacă fără odihnă, dar şi fără suficientă claritate, iar oaspeţii mereu mai siguri pe neşansa braşovenilor, încep să trimită „iscoade" spre poarta lui Szalad. Acesta, „şomer" în prima repriză este pus de trei ori în dificultate de Baboie şi Strechioiu. Ultima dată (min. 70) şutul lui Strechioiu de la 16 metri îi prilejuieşte lui Szalai să se remarce „scoţînd" în corner o minge ce se îndrepta spre păianjenul porţii sale. Dar şi pînă la aceste trei contraatacuri bine concepute de cîmpioeni, cît şi după ele, gazdele au continuat să rateze ocazii din cele mai clare, Ferencz fiind „eroul" indiscutabil al ineficacităţii atacului metromist. El a şutat în minutul 51 în bara transversală de la numai cîţiva metri, iar în alte două rînduri pus în cursă de Gane şi ajuns singur în faţa porţii, a şutat puternic dar în... Opanschi. Dacă Ferencz a ratat aceste trei mari ocazii, în schimb Darie (care l-a înlocuit pe Gabor) a ratat numai una dar... bună : Strechioiu trimite „acasă" de la 40 metri (!!), Darie interceptează mingea la marginea careului mare, mai face cîţiva paşi şi şutează alături de poartă. Pentru a cita oară suntem nevoiţi să consemnăm o dominare categorică a Metromului, cu ratarea a zeci şi zeci de ocazii bune de a înscrie ? Amintim că situaţii similare am întîlnit în turul acestui campionat pentru a opta oară, adică de tot atîtea ori cîte jocuri a susţinut pe teren propriu. V. SECAREANU 1.A.S. ARAMATA TG. MUREŞ 15102 333-1222 2.Sportul studenţesc 15 92 422-1620 3.Ceahlăul 15 82 518-1518 4.Progresul 15 73 521-1417 5.Metalul Tîrgovişte 15 81 617-1717 6.Dunărea 15 81 615-1617 7.Ştiinţa 15 72 617-1516 8.S.N.C. 15 64 516-1716 9.Metalul Buc. 15 63 620-1615 10.Oţelul 15 63 620-1615 11.Portul 15 71 711-1715 12.C.F.R. Pașcani 15 4 6 521-2114 13.Metrom 15 53 713-1813 14.Poiana 15 44 711-1612 15.Politehnica 15 32107-188 16.Flacăra 15 131112-345 DRUM NOU în ultimele partide - cele decisive — ale campionatului de lupte libere pe echipe, s-au întîlnit sîmbătă în sala Armata echipele clestae pe primele patru locuri : Steaua Bucureşti, Steagul roşu Braşov, Rapid Bucureşti şi A.S.M.T. Lugoj. Partida cea mai disputată se anunţa cea dintre Steaua şi Steagul roşu, un adevărat derbi care urma să desemneze ocupanta locului I în campionatul pe 1970. Steaua - cîştigătoarea ultimelor ediţii — se prezenta cu un lot foarte valoros, iar Steagul roşu cu o echipă plină de ambiţia reeditării victoriei de la Bucureşti cînd în tur învinsese campioana. în primele partide Steagul roşu depăşeşte uşor A.S.M.I. Lugoj cu scorul de 31-5, iar Steaua întrece pe Rapid cu 27,5 -4,5. A urmat apoi partida vedetă între Steaua şi Steagul roşu. Echipa Steaua avea nevoie neapărat de o victorie pentru cucerirea titlului suprem pe cînd braşovenilor le era suficient şi un rezultat de egalitate, pentru a ocupa locul I. Ostilităţile încep între Nica Ion (St. roşu) care în cadrul categoriei 48 kg. a fost întrecut la puncte de sprintenul Arapu Ion. La categoria 52 kg., Vlădescu Ion (St. roşu) face un meci spectaculos şi-l depăşeşte pe Timoere Dumitru (Steaua) aducînd astfel egalitate pe foile de arbitraj. în cadrul categoriei 57 kg., campionul naţional la tineret Moldovan Constantin (St. roşu), învinge la puncte pe Moţ Florian (Steaua), făcînd astfel ca balanţa să se încline în favoarea braşovenilor. Despre meciul de la categoria 62 kg., se poate spune pe drept cuvint că tinereţea lui Androne Petrone (St. roşu), avea să învingă tehnica şi experienţa rutinatului Geantă Alexe. Astfel, în acest moment, stegarii au trei victorii faţă de una a echipei Steaua. La acest rezultat, pe saltea intră Boltos Vasile (St. roşu) care în cadrul categoriei de 68 kg. este depăşit la puncte de Comam Petre. Pentru categoria 74 kg, campionul naţionali Ambrus Ludovic (St. roşu) intră hotărit să termine cît mai repede cu Cristea Dumitru. Este drept că încă de la început, face cu el ce vrea — în afară de tuş. Ambruş a fost net superior adversarului pînă în final şi numai fuga de luptă a lui Cristea a făcut ca meciul să nu se termine înainte de limită. Arbitrii care au dictat lui Cristea două avertismente aveau poate obligaţia să-l dea şi pe-al treilea, descalificîndu-l astfel. Dar ei s-au mulţumit să anunţe victoria la puncte a lui Ambrus. La categoria 82 kg. Bogdan Ion (St. roşu) a pierdut în faţa lui Dumitru Ion. Apoi, categoria 90 kg. aduce o nouă victorie echipei St. roşu prin cunoscutul Tampa Ştefan care-l întrece la puncte pe Ureianu Gheorghe. Szörny Árpáid (St. roşu) a fost depăşit la puncte în cadrul categoriei de 100 kg. de Panait Enache. La capătul acestor partide este 19— 17 pentru Steagul roşu. Pe saltea intră Dop Titus (St. roşu) care primeşte replica lui Stîngu Ştefan (Steaua) in cadrul categoriei peste 100 kg. Spectatorii se ridică în picioare și așteaptă cu nerăbdare rezultatul acestei ultime dispute. Stîngu, cu un bagaj mai mare de procedee tehnice, îl pune în dificultate pe Dop - dar nu suficient, — încît arbitrii, atunci cînd mai erau numai 35 secunde pînă la sfîrşitul meciului dictează descalificarea braşoveanului şi-n felul acesta, victoria finală a echipei Steaua cu rezultatul de 21-19. Cu o altă decizie la categoria 74 kg, sau fără descalificarea dictată, echipa Steagul roşu ar fi încheiat acest campionat pe locul I. Dar şi aşa luptătorii Steagului roşu şi antrenorul lor, I. Mureşan, merită toate felicitările pentru locul II cucerit în ediţia încheiată. Alte rezultate : Steaua — A.S.M.T. Lugoj 24—8 ; St. Roşu - Rapid 26,5— 5,5 ; Rapid — A.S.M.T. Lugoj 24—16. Clasament : 1. Steaua Bucureşti ; 2. Steagul roşu Braşov ; 3. Rapid Bucureşti ; 4. A.S.M.T. Lugoj.* Text şi foto : Liviu POPELEA Lupte libere STEAGUL ROŞU BRAŞOV VICECAMPIOANĂ PE ANUL 1970 Ambrus Ludovic îşi pune în dificultate adversarul, Cristea N. Divizia C Chimia Făgăraş - virtual lider de toamnă în seria a Vll-a Duminică s-a consumat şi penultima etapă a seriei a Vlll-a din divizia C. Etapa a fost deosebit de importantă în special pentru Chimia Făgăraş în lupta pentru ocuparea primului loc la finele primei părţi a întrecerii. Şi cum făgărăşenii au încheiat victoria şi întîlnirea cu colegii lor din Oraşul Victoria, îşi menţin cele două puncte avans pe care le au faţă de Oltul Sf. Gheorghe. Avînd şi un golaveraj foarte bun, indiferent de rezultatul ce-l vor obţine în ultima etapă, făgărăşenii sînt virtuali lideri de toamnă. Dintre rezultatele înregistrate de echipele noastre în etapa de duminică, semnalăm victoria realizată de Tractorul la Zărneşti, ca de altfel şi succesul formaţiei Colorom Codlea, obţinut în ultimul minut de joc, în urma căruia, a părăsit zona periculoasă a „lanternei roşii", înregistrăm, de asemenea, un nou insucces al echipei Carpaţi Braşov, pe teren propriu, de rîndul acesta în faţa feroviarilor sighişoreni. în rest, victorii scontate realizate de Oltul Sf. Gheorghe în jocul cu Lemnarul Odorheiu Secuiesc, Viitorul Gheorgheni în partida cu Vitrometan Mediaş , ambele încheiate la limită, precum şi cele obţinute de Caraimanul Buşteni şi Carpaţi Sinaia în jocurile susţinute cu Unirea Cristuru Secuiesc şi respectiv Minerul Bălan, pe care le-au cîştigat net la diferenţă de 3 goluri. C. GRUIA pentru cucerirea ambelor puncte. Majorarea scorului a venit în min. 71 prin Feher, care a trecut în dribling de întreaga apărare. Fără îndoială, înfrîngerea afectează formaţia locală care în partida de duminică a evoluat fără trei jucători titulari (Dumitrescu, Ghiţescu şi Popa) accidentaţi. Duminică ei au ratat o serie de situaţii clare printre care cea a lui Mareş (min. 74), care, singur cu portarul făgărăşean, a tras pe lingă bară. De asemenea, li s-a refuzat o lovitură de la 11 m. la un fault în care a comis asupra aceluiaşi jucător. Cele două puncte pierdute pe teren propriu atîrnă greu în balanţă pentru Chimia Oraşul Victoria care nu are o situaţie prea roză în clasament., G. LORAC CLASAMENTUL DUPĂ 14 ETAPE : Vitrometan Mediaș 14 3 01113-266 1411 0 330-1322 Chimia Oraşul Victoria — Chimia Făgăraş 0-2 (0-1) Mai experimentaţi, jucătorii făgărăşeni au ştiut să profite de greşelile apărării gazdelor şi să cîştige o partidă în care îşi puseseră mari speranţe. Primul gol realizat de Ioniţă în min. 22 dintr-o neatenţie a apărării localnicilor a deschis drumul făgărăşenilor Rezultatele din etapa a XIV-a Torpedo Zărneşti — Tractorul Braşov: 1—2 (0—2); Viitorul Gheorgheni — Vitrometan Mediaş: 1—0 (0—0); Carpaţi Sinaia — Minerul Bălan: 4—1 (2—1); Carpaţi Braşov — C.F.R. Sighişoara: 0—1 (0—0); Oltul Sf. Gheorghe — Lemnarul Odorheiu Secuiesc: 2—1 (2—0); Colorom Codlea — Forestierul Tg. Secuiesc: 3—2 (1—0); Caraimanul Buşteni — Unirea Cristuru, Secuiesc: 3—0 (1-0). Programul etapei a XV-a din 9 decembrie 1970 Lemnarul Odorheiu Secuiesc — Caraimanul Buşteni; Unirea Cristuru Secuiesc — Colorom Codlea; Forestierul Tg. Secuiesc — Oltul Sf. Gheorghe; Tractorul Braşov — Chimia Oraşul Victoria; Chimia Făgăraş — Torpedo Zărneşti; C.F.R. Sighişoara — Viitorul Gheorgheni; Vitrometan Mediaş — Carpaţi Sinaia ; Minerul Bălan — Carpaţi Braşov. Nr. 805. Campionatul judeţean de handbal O creştere valorică a competitorilor Etapa a II-a a returului campionatului judeţean de handbal ne-a pus în faţa unor fapte reprobabile din partea formaţiei studenţeşti, în partida cu Recolta Hălchiu, cînd mai erau patru minute de joc, iar echipa din Hălchiu conducea cu 16—14, portarul studenţilor, nemulţumit de o decizie a arbitrilor, se manifestă cu un gest nesportiv care atrage după sine, pe bună dreptate, eliminarea temporară din joc în asemenea situaţie, în locul portarului eliminat ar fi trebuit să intre rezerva lui sau un jucător de cîmp. Ostentativ însă, nimeni nu a vrut să apere lovitura de la 7 m, dictată, fapt ce a făcut ca după cele trei minute regulamentare de aşteptare, arbitrii întâlnirii să dicteze întreruperea jocului. Nu este pentru prima dată cînd jucătorii de la Politehnica Braşov dau dovadă de indisciplină, îngreuind sarcina arbitrilor şi dedîndu-se la acte reprobabile. Este de neînţeles cum conducerea secţiei şi a clubului poate tolera astfel de manifestări... Organele de resort ar trebui să-şi spună cuvîntul. O interesantă partidă a avut loc între Tractorul II şi Colorom Codlea. Tractoriștii au aruncat în luptă majoritatea jucătorilor din prima garnitură, fapt ce a făcut ca partida să fie deosebit de atractivă și să fie înscrise foarte multe goluri (poate record în materie) : 39—36 (18—14). O surpriză poate fi considerată victoria Liceului nr. 2 asupra Braşoviei cu 25—22 (14—7), dar după evoluţia elevilor prof. L. Kovács, victoria lor este pe deplin meritată, într-unul din derbiurile „cozii“. Celuloza s-a dovedit net superioară în faţa tinerei echipe a prof. Kreisel din Bod de care a dispus cu 36—10 (11—8). Carpaţi Braşov a apărut pe teren cu o nouă achiziţie : M. Boschner. în aceste condiţii, avîndu-i şi pe Bening O., Ciomoş şi Kleţ, jucători de valoare, ne aşteptam să tranşeze în favoarea lor partida cu Olimpia Sînpetru. Dar lucrurile nu s-au întîmplat aşa pînă în final. La pauză, Carpaţi conducea cu 9—6 şi se părea că victoria nu le va scăpa. Iată că în repriza secundă Olimpia reface terenul şi în final cîştigă cu 14—13, o victorie pe deplin meritată. La feminin, Rulmentul II a apărut cu aproape întreaga garnitură divizionară. în această situaţie, elevele Liceului nr. 2 au părut o pradă mult mai uşoară decit se aşteptau, rulmentistele învingînd cu 33—7 (13—4). Elevele de la Braşovia nu au rezistat decit în primele minute în faţa Bratextului, fiind întrecute cu 7—16 (3—8). Voinţa a învins Timişul cu 17—10 (9—4) şi se menţine pe mai departe în cursa pentru ocuparea unui loc fruntaş în clasament, în general partidele, cu excepţia celei dintre Politehnica şi Recolta Hălchiu, s-au disputat sportiv şi se constată o creştere a valorii competitorilor, ceea ce este bine. Dan VINTILA Miercuri, 2 decembrie, orele 16.30, în sola „Tractorul“, se dispută meciul de volei divizia A , Tractorul - Dinamo București. aiHiaiHIBiHiaiHIBIBiaiBiai«IHIHiHI^!aíBIHiaiHiBIZIKiaiBIZIiaiaiaiBIBIBIHIBWiB1HWWtflíWI«ÍHBI«iaiHIZiaiZlZiBiH|B|H|aiHia||j|ZiZiWBj»lSI»IBISiBIZIBIBIHIHíZiaiZIZISIBIZIBiaiHliaW'H'*l",IllHIH' Procesul de influenţare prin intermediul exerciţiului fizic a organismului copiilor şi tinerilor in plină dezvoltare, îşi găseşte cadrul organizatorico-pedagogic în lecţia de educaţie fizică, formă de bază a predării acestui obiect de studiu în şcoală. Lecţia de educaţie fizică urmăreşte în mod constant formarea şi consolidarea cunoştinţelor şi deprinderilor motrice prevăzute în programa şcolară pentru fiecare clasă, dezvoltarea calităţilor fizice de bază, realizînd prin aceasta scopul educaţiei fizice şcolare- pregătirea fizică generală a elevilor. Integrată în orarul şcolii, supunîndu-se cerinţelor unei planificări pe timp îndelungat (trimestru, an şcolar), îngemănînd intenţia pedagogică a profesorului cu activitatea practică a elevilor, lecţia de educaţie fizică apare ca un proces pedagogic unitar de instrucţie şi educaţie. Ca structură, lecţia de educaţie fizică a suportat modificări, generate de tendinţe de modernizare a ei, de noile cerinţe pedagogico-sportive apărute astăzi, în condiţiile lucrului cu o generaţie avind indici somatici şi fiziologici net superiori celei precedente. Mutaţiile de ordin calitativ în lecţia de educaţie fizică vizează selecţia materialului de predat, eşalonarea lui, într-o manieră care să asigure raportul cel mai judicios între efort şi odihna. Există destui oameni - pedagogi şi părinţi - în concepţia cărora această activitate din şcoală n-ar trebui să depăşească caracterul de divertisment compensatoriu după eforturile intelectuale ale elevului. Concepţie eronată, de vreme ce pentru aceasta există recreaţiile şi joaca neorganizată din timpul liber a! şcolarului. Lecţia de educaţie fizică este prin excelenţă o activitate în cadrul căreia trebuie să acţioneze în permanenţă cele două componente de natură fiziologică aparent antagonice , dar care îşi condiţionează reciproc apariţia pe parcursul lecţiei : efortul şi odihna. Nu există lecţie de educaţie fizică fără efort fizic gradat cantitativ şi calitativ de profesor, în funcţie de particularităţile colectivului cu car© lucrează (vîrstă, sex, grad de pregătire fizică). Se poate afirma deci că elementul specific al lecţiei este travaliul neuro-muscular dozat prin filtrul priceperii pedagogice, perioadele de efort ale lecţiei alternînd cu cele de odihnă, necesare unei reveniri relative a organismului la valorile fiziologice (puls, respiraţie, tensiune arterială) dinainte de efort. Această alternanţă efort - odihnă şi mai ales durata pauzelor între două solicitări de ordin fizic, determină ceea ce numim dinamica lecţiei de educaţie fizică. Durata pauzei trebuie să asigure menţinerea stării de excitabilitate optimă a căilor neuro-motorii, astfel ca segmentul muscular căruia îi este adresată inducţia nervoasă să poată răspunde prompt. Cu cît pauzele sînt mai „optimizante" cu atît creşte dinamica recţiei. Desigur că exagerările nu sînt indicate. O scurtare dincolo de limita fiziologică a pauzelor duce la apariţia stării de epuizare a organismului, la dispariţia reacţiilor neuro-motorii, tot aşa cum mărirea pauzelor, depăşirea pragului optim duce la lipsa de calitate a mişcării solicitate şi lipsa de valoare fiziologică a exerciţiului executat. Se pare că şi aici îşi găseşte teren de aplicativitate în limitele generale — înţelepciunea poporului din cunoscuta zicală „Bate fierul pînă-i cald !". Efortul, aceasta componentă activă a lecţiei se manifestă prin volum, intensitate şi complexitate Volumul reflectat prin numărul de repetări ale exerciţiului, reprezintă latura cantitativă a efortului, cu rol vădit de înmagazinare, , influenţînd calitatea fizică - rezistenţă şi colaborînd prin numărul de repetări la instalarea deprinderii motorice automatizate (stereotipul dinamic). Intensitatea reprezintă latura calitativă a efortului, reflectată prin încărcătură, ritm de lucru (tempo), variaţia pauzelor. Are implicaţii deosebite asupra dezvoltării calităţilor fizice forţă şi viteză şi a îmbunătăţirii activităţii marilor funcţiuni, în special aparatul circulator. Complexitatea înseamnă capacitatea de susţinere a eforturilor în condiţii variate şi neprevăzute de lucru cu „dificultăţi" create de pedagog, urmărind prin aceasta şi mărirea bagajului motric al elevului, pregătirea lui fizică multilaterală. Se adresează cu predilecţie calităţii fizice - îndemînare. De asemenea, rezolvarea sarcinilor lecţiei în condiţii complexe de lucru ridică tonusul afectiv al colectivului de elevi în timpul activităţii. Odihna, componenta pasivă a lecţiei, reflectată prin pauzele din lecţie, suportă şi ea valori calitative, prin durată (optimizarea ei) şi conţinut (odihnă activă sau pauză complet lipsită de efort). Rezultatul efortului — judicios dozat — depus de elevi in lecţie, este apariţia stării de oboseală fiziologică, manifestată prin transpiraţie, îmbujorarea feţei, sclipire mai pronunţată a ochilor, creşterea valorilor ritmului cardiac şi respirator, care în mod obişnuit dispar la cîteva minute de la încetarea activităţii, în recreaţia care urmează lecţiei de educaţie fizică. Incercînd o exemplificare concretă asupra celor expuse mai sus, vom arăta că, un profesor care îşi propune, într-o temă de lecţie, la o clasă de liceu, elemente din atletism, - săritura în lungime cu elan şi din jocuri sportive, — aruncarea la poartă (handbal) sau la coş (baschet) ambele din alergare, va trebui să prevadă şi intensitatea lecţiei, dinamizarea ei şi nu numai parcurgerea materialului planificat. După pregătirea organismului în partea întîia a lecţiei, pentru efortul din partea fundamentală, este necesar ca aici să se asigure un anumit număr de repetări şi un ritm de execuţie a elementelor tehnice, mai ales după parcurgerea etapei de învăţare a lor. La săritura în lungime cu elan se pot efectua 6—7 sărituri complete cu viteză la elan de 4/5. La tema din jocuri, folosirea ambelor porţi sau coşuri ale terenului, cu plecarea de la centrul terenului şi cu creşterea progresivă a vitezei de execuţie pe măsura familiarizării cu procedeul tehnic respectiv. Complexitatea efortului din lecţie va fi asigurată prin indicaţii de folosire ambidextră a obiectului de joc, mingea, şi prin jocul bilateral, unde, procedeul tehnic însuşit trebuie aplicat în condiţiile neprevăzute create de procesul de joc. Lecţia poate fi completată cu o alergare de tempo de 2/3 pe o distanţă de 600 m, urmărind perfecţionarea alergării şi formarea unui ritm corect de respiraţie în condiţii de efort uniform. O lecţie densă, dinamică, asigură din plin dezvoltarea fizică generală a elevilor, deprinderi motrice de bază şi tehnice bine instalate, o mai bună rezistenţă la efort şi, implicit, un nivel înalt al stării de sănătate. Consensul asupra acestor adevăruri verificate practic este aproape unanim, dar în multe cazuri nu se depăşeşte stadiul ideativ al problemei. Concepţia despre lecţie ca divertisment şi recreere fizică este însuşită uneori şi de profesorii de specialitate, facilitînd o autocondamnare la un regretabil diletantism în conducerea lecţiilor. Se mai văd lecţii, în special în şcolile generale, lipsite de efortul fizic (poate pentru că-l solicită şi pe cel al conducătorului lecţiei ca imaginaţie şi participare !). Intuind replica celor vizaţi, susţin necesitatea unei adaptări creative la condiţiile materiale existente şi nu capitularea a priori în faţa lor. E de sesizat în acest sens, ignorarea de către mulţi a influenţei fiziologice pe care o exercită cel mai accesibil exerciţiu fizic: alergarea, veche de cînd lumea, nelipsită din jocul copiilor, şi care folosită cu pricepere pedagogică devine un mijloc al educaţiei fizice de neînlocuit, baza tuturor sporturilor. Dacă din motive cunoscute, nu putem încă învăţa toţi copiii să înoate, a-i învăţa să alerge corect, nimic nu ne poate împiedica. De asemenea, se observă că apariţia primilor ambasadori ai anotimpului friguros - oricît de discretă le-ar fi sosirea, determină o precipitare spre săli incomode şi mici, înloc ca prin unele măsuri de organizare în rîndul elevilor să se poată prelungi sezonul de lucru în aer liber, prilej de călire a organismului copilului. în această direcţie, un exemplu bun ne oferă liceul nr. 3 unde - şi din lipsă de sală — prelungirea lucrului în aer liber e dusă pînă la limita posibilului. In orientarea corectă a muncii la catedră a profesorilor de specialitate, Cercul pedagogic al profesorilor de educaţie fizică ar trebui să insiste mai mult la elaborarea unei tematici cu pronunţat conţinut metodic, reflectînd raţiunea propriei sale existenţe să-şi desfăşoare lucrările la o înaltă ţinută profesională, lăsînd la o parte acea atmosferă plată a convenienţelor reciproce, care nu duce nicăieri. Asigurarea unei eficienţe sporite a lecţiei de educaţie fizică ar trebui să constituie o preocupare la fel de principală pentru conducerile şcolilor, ca şi cea pentru ridicarea eficienţei lecţiei la obiectele de cultură generală, deoarece şcoala îşi propune dezvoltarea multilaterală a celor care de la 6 ani îi calcă, înfioraţi de emoţie, pragul. La efortul general de modernizare a întregului proces de învăţămînt, trebuie lansată urgent şi invitaţia de participare către profesorul de sport, a cărui relativă solitudine nu reprezintă în toate cazurile reflectarea propriei sale decizii. în încheierea acestor rînduri, putem afirma cu certitudine că munca pricepută, entuziastă cu copiii, în perioada dezvoltării lor fizice, constituie garantul unei populaţii mature, sănătoase, sănătatea şi disponibilitatea fizică fiind factori esenţiali in producţia materială şi în sfera de creaţie spirituală a societăţii. Prof. Dumitru STROIE Un imperativ al modernizării invătămîntului Creşterea eficientei şi dinamizarea lecţiei de educaţie fizică