Drum Nou, aprilie 1971 (Anul 28, nr. 8157-8182)

1971-04-22 / nr. 8175

1 Pag. 2 101 ani de la naşterea lui V. I. Lenin Răspîndirea ideilor leniniste în România Istoria glorioasă de cinci dece­nii a Partidului Comunist Român este indisolubil legată de răspîn­direa învăţăturii marxist-leninis­­te, care i-a slujit drept călăuză şi pe care a aplicat-o în raport cu necesităţile şi particularităţile concrete ale luptei pentru cuceri­rea puterii şi edificarea orînduirii socialiste. Numele lui Lenin este menţio­nat în mişcarea muncitorească din România încă din anul 1897 de re­vista „Mişcarea socială", într-o relatare a evenimentelor din Ru­sia, dar abia în perioada avîntului revoluţionar din anii 1905.—1907, cînd socialiştii români fac cunoş­tinţă cu Lenin la Congresul In­ternaţionalei a II-a de la Stuttgart, ideile leniniste încep să fie răs­­pîndite şi în ţara noastră. Inten­sificarea activităţii propagandistice de către socialiştii români, după reconstituirea in 1910 a Partidului Social-Democrat, este însoţită de publicarea unor texte din lucrările lui Lenin, îndeosebi a celor care răspundeau mai direct necesităţi­lor ridicate de luptele clasei mun­citoare din România pentru refor­me democratice şi împotriva răz-­ boiului mondial imperialist declan­şat în 1914 de marile puteri. în a­­nii războiului, prin intermediul presei socialiste, ideile leniniste cu privire la teoria şi practica re­voluţionară încep să fie tot mai larg cunoscute în mişcarea noas­tră muncitorească. Intensificarea răspîndirii leninis­mului în România este însă legată mai ales de victoria Marii Revolu­ţii Socialiste din Octombrie şi in­staurarea Puterii sovietice, eveni­ment epocal care pe fondul adîn­­cirii contradicţiilor sociale din ţara noastră, a contribuit la avin­­tul mişcării revoluţionare. Sub impulsul creşterii luptei revoluţio­nare din anii 1918—1920 şi sub in­fluenţa ideilor înnoitoare ale Re­voluţiei din Octombrie, a avut loc o profundă schimbare în modul de a gîndi al clasei muncitoare din România, s-a ascuţit disputa ideo­logică din rîndurile partidului so­cialist, proces însoţit de lupta pen­tru transformarea partidului soci­alist în partid comunist marxist­­leninist. în aceste condiţii a avut loc tra­ducerea pe scară largă a lucrări­lor lui Lenin în coloanele ziar­e­­lor şi mai ales ale revistei „Lupta de clasă", sau în broşuri editate de militanţi de stingă din mişca­rea socialistă. Sunt traduse îndeo­sebi acele lucrări care privesc revoluţia, dictatura proletariatu­lui, rolul conducător al partidului în revoluţie etc., ceea ce a contri­buit la­­cristalizarea ideii că trans­formarea partidului socialist în partid comunist presupunea trans­formări de fond în întreaga struc­tură­­ şi viaţă internă a partidului, aşezarea activităţii sale pe baza teoriei marxist-leniniste, pentru ca partidul să poată organiza şi con­duce lupta clasei muncitoare pen­tru înfăptuirea revoluţiei şi con­strucţiei socialiste. De aceea, pe bună dreptate se afirmă că crea­rea Partidului Comunist Român, în mai 1921, a însemnat o victorie importantă a ideilor leniniste în mişcarea noastră muncitorească. Problemele ce se puneau însă în faţa partidului după crearea sa, probleme ideologice şi politice de însemnătate cardinală, de soluţi­onarea cărora în raport cu stadiul în care se afla România şi parti­cularităţile concrete depindea răs­turnarea orînduirii burghezo-rsoşi­­ereşti şi făurirea orînduirii noi, socialiste, au impus intensificarea propagării ideilor leniniste în ca­re comuniştii români au găsit în­văţăminte dintre cele mai de seamă pentru împletirea muncii ilegale cu cea legală, pentru închegarea alianţei muncitoreşti-ţărăneşti şi dezvoltarea legăturilor politice ale proletariatului cu toate forţele progresiste ale societăţii româ­neşti, în anii grei ai ilegalităţii — con­comitent cu publicarea unora din lucrările lui Marx şi Engels — P.C.R. a tipărit şi difuzat un nu­măr însemnat de lucrări ale lui V. I. Lenin. Sunt editate lucrări ca: „Democraţia burgheză şi dictatura proletariatului", „Stingismul, boa­la copilăriei comunismului", „Me­nirea tineretului comunist", „V. I. Lenin — viaţa şi activitatea sa" etc., în 1931 apare o broşură cu­­prinzînd extrase din lucrări ale lui Lenin privind problema agrară. Adesea, cînd textele nu se puteau tipări, se scoteau cîteva exempla­re la gesterner, care circulau din mînă în mină, iar în închisori, ide­ile lui Lenin erau scrise pe foiţe de ţigară şi studiate de deţinuţii comunişti şi antifascişti. Nici mă­car teroarea crîncenă a dictaturii militare-fasciste nu a putut îm­piedica răspîndirea învăţăturii lui Lenin, propagată adesea cu pre­ţul libertăţii şi vieţii comuniştilor. Victoria insurecţiei armate de la 23 August 1944 şi angajarea Ro­mâniei în procesul de ample trans­formări democratice şi revoluţio­nare, a însemnat în acelaşi timp o largă afirmare a învăţăturii lui Vla­dimir Ili­ci Lenin, care devine cu­noscută nu numai militanţilor şi membrilor partidului comunist, ci şi maselor largi muncitoare. Ti­părirea operelor lui Marx, Engels, Lenin a început să se facă în ti­raje tot mai mari. La 24 noiem­brie 1944 apare, mai întîi în „Scîn­­teia", prima lucrare a lui Lenin publicată în presa românească du­pă 23 August 1944 — „Soarta is­torică a învăţăturii lui Karl Marx", după care, la scurt timp, în ace­laşi ziar este publicată lucrarea „Trei izvoare şi trei părţi consti­tutive ale marxismului". în anii care au urmat, ampla activitate ideologică desfăşurată de Partidul Comunist Român a fost însoţită de editarea în tiraj de masă a principalelor opere şi scrieri ale lui Lenin, iar în urma hotărîrii C.G. al P.C.R. din noiem­brie 1949, s-a tipărit în limba ro­mână întreaga ediţie a patra din „Opere" de Lenin în 40 de volume. Un omagiu al partidului nostru, al poporului muncitor, faţă de me­moria lui V. I. Lenin cu prilejul aniversării centenarului naşterii sale, a fost încheierea tipăririi e­­diţiei de­­ „Opere complete" in 55 de volume, ceea ce situează Ro­mânia socialistă, ţară în care ide­ile atotbiruitoare ale lui Marx şi Lenin au triumfat, la nivelul ţări­lor socialiste cu cea mai comple­tă literatură marxist-leninistă. Adunare festivă consacrată aniversării naşterii lui V. I. Lenin Ieri după-amiază, în sala Ca­sei prieteniei din Braşov a avut loc o adunare festivă consacrată aniversării a 101 ani de la naşterea lui V. I. Lenin. Au luat parte tovarăşii Gheorghe Conţu, secretar a­l Comitetului municipal Braşov al P.C.R., Marin Decu, prim­­vicepreşedinte al Comitetului executiv al Consiliului popular municipal, activişti de partid şi de stat, reprezentanţi ai or­ganizaţiilor de masă şi ob­şteşti, numeroşi oameni ai muncii din întreprinderile şi instituţiile braşovene. Despre viaţa şi activitatea marelui conducător revoluţio­nar al proletariatului, teoreti­cian genial şi neobosit militant pentru eliberarea naţională şi socială a celor ce muncesc, pentru triumful socialismului şi comunismului, a vorbit prof. dr. ing. Victor Hoffmann, preşe­dintele Consiliului judeţean A.R.L.U.S. In încheierea adunării, a fost prezentat filmul „Aici a trăit şi a muncit Lenin". Decada cărţii româneşti In cadrul „Decadei cărţii ro­mâneşti", astăzi la orele 18, la librăria „Şt. O. Iosif" din Bra­şov, este programată o întîl­­nire a scriitorului Ion­­Stecea din Bucureşti, cu cititorii. O acţiune asemănătoare va avea loc la Făgăraş, librăria nr. 1 din localitate găzduind tot astăzi o întîlnire a scriito­rului Ion Crîsnic, autorul cărţii „Ghid al Făgăraşului", şi a re­dactorului editurii „Stadion", Constantin Darie, cu cititorii făgărăşeni. t DRUM NOU Eipivieri Printre numeroasele manifes­tări dedicate apropiatei aniver­sări a 50 de ani de la crearea Partidului Comunist Român, se înscrie şi conferinţa „Momente din şirul unor glorioase bătălii", care a fost prezentată în sa­la Pa­latului culturii din Braşov, în pre­zenţa unei numeroase asistente de muzeograful Dorica Bucur. Conferinţa a fost urmată de mon- S tatul de versuri „Omagiu parti- i dului", susţinut de un grup de­­ recitatori ai instituţiei de cultură - gazdă. „Politica creatoare a Partidu­lui Comunist Român - factor ho­­tărîtor în victorie revoluţiei şi construcţiei socialiste in Româ­nia" - aceasta a fost tema ex­punerii prezentate de Oh. Gar­­cea, vicepreşedintele Consiliului judeţean al sindicatelor, la clubul uzinei braşovene „Rulmentul”, punere pe tema „Semnificaţiile unui glorios semicentenar". Ma­nifestarea a fost urmărită cu viu interes de peste 300 de cetăţeni din localitate. Montaj literar La­ clubul Combinatului chimic din Făgăraş, în cadrul activităţi­lor dedicate apropiatului jubileu a! partidului, a avut loc şi mon­tajul literar „50 de ani, în 50 de evocări". Au prezentat artişti a­­matori din combinat. „Romanţe pentru falele roşii" Manifestări j consacrate jj aniversării I I semicentenarului partidului j intîlniri ale membrilor biroului Camitetului judeţean | de partid cu oameni ai muncii. In cadrul manifestărilor dedicate apropiatului jubileu al­­ partidului se înscriu şi întîlnirile pe care membrii biroului Co-­­ mitetului judeţean de partid le au în aceste zile cu oameni ai­­ muncii din diferite localităţi, întreprinderi şi instituţii. O astfel­­ de întîlnire a avut-o tovarăşul Ioan Beceanu, membru al birou-­­ lui Comitetului judeţean Braşov al P.C.R., cu activul de bază , şi alţi muncitori, ingineri şi tehnicieni de la uzina săceleana­­; „Electroprecizie", în­ cadrul căreia le-a vorbit despre realiză- Ş rile obţinute de poporul nostru, de oamenii muncii din jude­­ţul Braşov, sub conducerea înţeleaptă a partidului, îndeosebi în­­ anii cincinalului care s-a încheiat, despre perspectiva deschisă­­ de actualul cincinal ridicării pe trepte calitativ superioare în­tregii noastre vieţi politice, economice şi social-culturale, pe calea edificării societăţii socialiste multilateral dezvoltate. Asta-seară, la orele 20:00, Casa de cultură a studenţilor găzduieşte spectacolul dedicat de studenţimea braşoveană semicentenarului partidului, in­titulat „Romanţe pentru lalele roşii". Prima parte a programului, constînd în piese corale ce pre­amăresc glorioasa istorie de luptă şi izbîndă a partidului, este susţinută de formaţia co­rală „Juventus" a Facultăţii de muzică de la Institutul pedago­gic. In partea a doua, membrii cerbului dramatic şi un grup Sala căminului cultural din Spectacolul ,,Te slăvim, partid iubit" Prejmer a găzduit un spectacol de dansatori ai Casei de eul­ ^ intitulat „Te slăvim, partid fu­­tură a studenţilor vor da viaţă I bit !", la reuşita căruia şi-au dat unui montaj literar-muzical-core­c concursul fanfara căminului şi grăfic după un scenariu de Al. I un grup vocal bărbătesc. Specta- Gomoescu-Dom, în regia lui Ion I colul a fost precedat de o ex- Simionescu. sf/muHHiiiniiiiniiwriiinHfiiiiHMiiiiiMMtrirriiiifriiiirmnitnnrrmim* Evocare a tradiţiilor de luptă revoluţionară recţionat de cel de-al X-lea Con­gres al partidului. (Urm­are «în pag. 1) liste, de maturitate comunistă, de dinamism şi capacitate organiza­torică. Sînt tot atîtea temeiuri de încredere că organizaţia de par­tid de la „Hidromecanica" îşi va îndeplini şi în viitor cu cinste ro­lul de conducător politic al în­tregii activităţi din uzină, situ­­indu-se în primele rînduri în lup­ta pentru înfăptuirea programului de dezvoltare multilaterală a so­cietăţii socialiste în România, di­­nainte de simpozion, tovarăşul Constantin Drăgan a avut o scurtă întîlnire de lucru cu membrii bi­roului comitetului de partid şi ai comitetului de direcţie al uzinei, la care au luat parte, de aseme­nea, vechi membri de partid din întreprindere, foşti angajaţi ai a­­cesteia, după care a vizitat cîteva dintre secţiile de producţie. Dialoguri ale artiştilor armatori Formaţiile artistice de la uzina „Tractorul" şi uzina „6 Martie" Zărneşti­ se vor întîlni duminică, 25 aprilie, la ora 10, în cadrul u­lui „Dialog artistic" la clubul constructorilor de tractoare. ★ Şi formaţiile artistice ale chimiştilor din Go­­dlea şi Făgăraş, se întâlnesc duminică, la ora 10, pe scena clubului „Colorom", într-un dia­log artistic. Dirijorul francez Gérard Devos la Braşov Luni, 26 aprilie 1971, orele 11 si 20, in sala Teatrului dramatic, va avea loc concertul sim­fonic al orchestrei Filarmonicii ,,G. Dima",­­ avînd la pupitru pe dirijorul francez Gerard Devos. In program: Uvertura la opera „Cenuşă­reasa" de G. Rossini, Simfonia nr. 101 „Cea­sornicul" de J. Hay­dn, Simfonia a V-a de L. v. Beethoven. Nr. 8175 Ludovic Spiess debutează, la Braşov, ca regizor de operă Acum zece ani, afişul Teatru­lui muzical din Braşov anunţa debutul unui nou cîntăreţ. Tina­rul care, încă de la prima apari­ţie scenică a cucerit publicul, se numea Ludovic Spiess. Consa­crarea a urmat, firesc, debutu­lui şi iată, astăzi, Ludovic Spiess se numără printre cei mai valo­roşi reprezentanţi ai şcolii româ­neşti de operă. Deşi agenda sa este supraîncărcată, artistul fiind solicitat continuu de cele mai mari teatre lirice din lume, Lu­dovic Spiess şi-a găsit întotdea­una timp pentru un spectacol în compania foştilor colegi. _ Scena braşoveană va găz­dui, după debutul dv. ca inter­pret, şi debutul dv. regizoral. Cum a văzut, deci, regizorul Ludovic Spiess spectacolul cu „Boema" şi, în general, care vi se pare a fi cea mai fericită for­mulă de montare a operei de factură clasică ? — Regia este un mai vechi vis de-al meu. Frecventez de altfel nişte cursuri de specializare, mai­­ bine-zis peste puţin timp le voi termina. Am ţinut foarte mult ca debutul meu regizoral să aibă loc la Braşov. Montînd „Boema" am urmărit în mod special ca interpreţii să abandoneze, pe cît posibil, manierismul (boală ce domină, în general, teatrele noas­tre lirice). Nu optez pentru mo­dernizările fortuite. Cred că im­portant e să te exprimi cît mai simplu şi mai convingător, arta aşa-zis sofisticată neavînd mari şanse de viabilitate tocmai pen­tru că omul acestui secol doreşte concizie, adevăr, frumuseţe con­densată în opere rotunde şi fă­cute cu mult profesionalism. Se vorbeşte de apusul operei. Eu nu cred în aşa ceva. Cu toată concurenţa muzicii pop­, a jazzu­­lui, a televiziunii, radioului, disc,­cului, etc., opera va avea întot­deauna publicul ei, va emo­ţiona .. . Formarea publicului, cultivarea gustului pentru muzica de operă Publicul braşovean va avea astfel prilejul de a-l reîntîlni pe marele tenor sîmbătă, 24 aprilie, în spectacolul cu opera „Boema". Este, într-un fei, o premieră bra­şoveană. Pare inexact, întrucît spectacolul a mai fost jucat pe scena muzicalului acum un an şi ceva şi, totuşi, faptul că va fi pri­mul spectacol cîntat la Braşov în întregime în limba italiană ne dă dreptul să-i atribuim calificativul de premieră. Mai mult, putem spune că este o dublă premieră, întrucît cu „Boema" vom con­semna şi... premiera regizorală a tenorului Ludovic Spiess, este încă o chestiune ce nu ţine în nici un caz de hazard E foarte comod să fii sceptic şi să constaţi de exemplu că specta­torul ocoleşte uneori teatrul li­ric şi e mult mai greu să lupţi pentru a-l convinge prin chiar nivelul ridicat al spectacolului, prin arta ta, că în felul acesta el urcă încă o treaptă spre împli­nirea sa ca om de cultură. — Atribuiţi deci operei o expli­cită funcţie educativă ? — Absolut. Specificul educativ al muzicii nu poate fi despărţit de altfel de însuşi specificul ar­tei în general, de imperativele acesteia. Funcţia socială a artei, capacitatea ei de educaţie, nu este, evident, numai un corolar al caracterului specific al aces­teia ; există, în toate cazurile, un permanent circuit, o condiţionare reciprocă între esenţa creaţiei şi manifestările ei concrete, care îi înlesnesc pătrunderea în rîndu­­rile unui public foarte larg. Forţa şi autenticitatea creaţiei vor in­fluenţa penetrabilitatea ei, ser­vind dezideratului modelării o­­mului nou, al dezvoltării con­ştiinţei sale socialiste. Parte in­tegrantă a revoluţiei culturale, viaţa muzicală, se ştie, are azi un profil fundamental deosebit faţă de trecut. Este vorba nu nu­mai de condiţiile deosebite crea­te interpreţilor, de calitatea ve­hiculării valorilor, ci şi de spi­ritul general în care se desfă­şoară interpretarea şi receptarea muzicii faţă de public. Profesiu­nea mea de credinţă est© cali­tatea. Consider că un spectacol bine făcut este prin el însuşi un colportor de valori, un excelent mijloc de educare a publicului, de formare a gustului pentru frumos. Şcoala românească de operă este de altfel, ca să spun aşa, la înălţime din acest punct de vedere. Peste tot pe unde am fost am auzit numai cuvinte de laudă cu privire la maturitatea artistică a interpreţilor noştri. Aşa se şi explică prezenţa pe cele mai mari scene ale lumii a ar­tiştilor noştri, succesul lor con­stant. Interviu realizat de : Carmen KEHIAIAN IMMWnWI IBIBIBI »»»»»»I*«««« «1« I»I fl IHIB! M! H! H i ■ IBI ■ IBIJ ■ l*IBfBI*ÎB!B!S!BIBtlM««!*H*l»«IBIB!BIB!SiBIBIBIBIBIBIBIBIBI««IBIBIBIB*»i|l Aşezarea întregii activii economice pe o bază organizatorică modernă (Urmare din pag. 1) cim­ se preocupă şi de coordona­rea activităţii de organizare ştiin­ţifică, au luat fiinţă cabinetele ju­deţene, municipale şi orăşeneşti pentru problemele de organizare. Pentru a sprijini eficient aceas­tă acţiune, conducerea de partid şi de stat a hotărît crearea unei industrii naţionale de utilaj elec­tronic de calcul, înfiinţarea unor institute de specialitate cum ar fi : Institutul de informatică, Cen­trele de calcul teritoriale etc. Rezultatele acestei ample ac­ţiuni iniţiate de partid nu au în­­tîrziat să se arate. Aşezarea pe baze ştiinţifice a organizării con­ducerii, producţiei şi muncii în întreprinderile industriale a fost unul din factorii de bază ai dina­mismului producţiei. El poate fi ilustrat prin faptul că în anul ca­re a trecut, această importantă ramură a economiei noastre na­ţionale a produs în numai 22 de zile întreaga producţie indus­trială din 1938. Aşa cum subli­niază tovarăşul Nicolae Ceauşescu în articolul „Strînsa unitate cu poporul —• chezăşia victoriilor po­liticii partidului", apărut­ în nr. 5 al revistei „Probleme ale păcii şi socialismului", „Ritmul înalt de creştere a producţiei industriei noastre socialiste — 11,8 la sută, in medie anual în cincinalul pre­cedent —­ situează România prin­tre ţările cu cele mai rapide rit­muri de dezvoltare economică". Acţiunea de perfecţionări or­­ganizatorice şi-a dovedit pe de­plin eficacitatea şi în industria braşoveană. Studiile efectuate, măsurile aplicate, la care sub în­drumarea organelor şi organiza­­­­ţiilor de partid au fost antrenate mii de cadre de specialitate, au contribuit la obţinerea unor im­portante sporuri de producţie. Prin reorganizarea fluxurilor de fabricaţie, a fluxului informaţio­nal, de programare şi urmărire a producţiei şi a altor măsuri orga­­nizatori ce s-a asigurat în cincina­lul încheiat, în industria republi­cană braşoveană, 1.364.072.000 lei din totalul sporului înregistrat. Tot datorită acestei acţiuni s-a obţinut un spor de beneficii de 163.775.000 lei, iar la productivi­tatea muncii 4.656 lei, în medie pe salariat. Demne de remarcat sunt în a­cest context preocupările, suc­cesele obţinute de organizatorii producţiei de la uzina „Tracto­rul", Uzina de autocamioane, „Rul­mentul", „Hidromecanica", Uzina nr. 2, Fabrica de radiatoare şi ca­bluri, „Electroprecizie" Săcele, Combinatul chimic Făgăraş, fa­brica de ciment „Temelia", Com­binatul de celuloză şi hîrtie Zăr­­neşti, Combinatul textil Braşov etc., unde organizaţiile de partid au desfăşurat o susţinută muncă politică pentru dinamizarea ac­ţiunii de perfecţionări organiza­torice. Datorită aplicării în aceste unităţi a unui număr de 921 stu­dii de organizare, au fost obţinute în 1970 sporuri faţă de 1969 , de 4.392 tone, tractoare, 2.092 buc. autocamioane, 2.002.000 buc. rul­menţi, 533 tone îngrăşăminte cu azot, 900 tone ciment şi 270 tone celuloză.­­ In etapa actuală de dezvoltare socialistă multilaterală a Româ­niei, acţiunea de organizare ştiin­ţifică a producţiei şi a muncii va trebui ridicată pe noi trepte ca­litative. Cabinetul judeţean O.S.­­P.M., îndrumat permanent de Co­mitetul judeţean de partid — prin secţia economică — îşi propune în acest sens ca pe lingă organi­zarea de conferinţe, simpozioane, comunicări ştiinţifice, discuţii de grup, cursuri de informare, con­sultaţii etc., să-şi intensifice pre­zenţa prin analiza activităţii şi îndrumarea compartimentelor de organizare din întreprinderi, spri­jinirea acestora în elaborarea, fi­nalizarea şi aplicarea unor studii. Începînd din trimestrul IV 1970, Cabinetul judeţean O.S.P.M. a trecut , la sprijinirea concretă a întreprinderilor, prin elaborare de studii de organizare pe bază de contract, în această acţiune care a devenit obiectul central al Ca­binetului judeţean O.S.P.M. pînă în prezent au fost încheiate contracte în valoare de peste 500.000 lei şi sunt în curs de per­fectare altele, urmărind reorga­nizări de­ depozite şi transporturi interne, organizarea sistemului informaţional, organizarea unor locuri de muncă, mecanizarea u­­nor operaţiuni grele şi cu volum mare de muncă etc. Ţinînd seama de sarcinile puse de partid la Congresul al X-lea în faţa organizatorilor producţiei şi ai muncii, Cabinetul judeţean O.S.P.M. îşi propune pentru viitor intensificarea acţiunii de încheiere de contracte pentru elaborarea u­­nor studii valoroase şi de un real ajutor pentru beneficiari ; orien­tarea întreprinderilor din judeţ pentru trecerea de la micro-orga­nizare la macro-organizare şi ast­fel la organizarea pe principii ergonomice a unor ateliere, sec­ţii şi linii de fabricaţie, pregătirea terenului pentru introducerea in­formaticii prin organizarea în co­laborare cu Centrul de calcul te­ritorial şi Comitetul judeţean U.T.C. a unor cursuri pentru ana­­liză-programe şi prelucrarea auto­mată a datelor ; impulsionarea ac­tivităţii de organizare în sectorul de construcţii, agricultură şi co­merţ etc., imprimarea unui carac­ter de permanentizare acţiunii de organizare ştiinţifică şi combate­rea tendinţelor de campanie în organizarea unor acţiuni de ela­borare de studii. Avem convingerea că aplicarea consecventă a sarcinilor trasate prin documentele de partid şi de stat cu privire la organizarea pe baze ştiinţifice a producţiei şi a muncii, va spori dinamismul dez­voltării producţiei noastre socia­liste, a întregii economii naţio­nale, asigurînd o valorificare ple­nară a capacităţii creatoare a tu­turor valorilor materiale spre binele şi fericirea întregului nos­tru popor. Simţim, în munca pe care o desfăşurăm o înaltă satis­facţie că ne putem aduce contri­buţia efectivă la traducerea în viaţă a acestei politici economice, ştiinţifice a partidului nostru. .

Next