Drum Nou, aprilie 1971 (Anul 28, nr. 8157-8182)
1971-04-22 / nr. 8175
1 Pag. 2 101 ani de la naşterea lui V. I. Lenin Răspîndirea ideilor leniniste în România Istoria glorioasă de cinci decenii a Partidului Comunist Român este indisolubil legată de răspîndirea învăţăturii marxist-leniniste, care i-a slujit drept călăuză şi pe care a aplicat-o în raport cu necesităţile şi particularităţile concrete ale luptei pentru cucerirea puterii şi edificarea orînduirii socialiste. Numele lui Lenin este menţionat în mişcarea muncitorească din România încă din anul 1897 de revista „Mişcarea socială", într-o relatare a evenimentelor din Rusia, dar abia în perioada avîntului revoluţionar din anii 1905.—1907, cînd socialiştii români fac cunoştinţă cu Lenin la Congresul Internaţionalei a II-a de la Stuttgart, ideile leniniste încep să fie răspîndite şi în ţara noastră. Intensificarea activităţii propagandistice de către socialiştii români, după reconstituirea in 1910 a Partidului Social-Democrat, este însoţită de publicarea unor texte din lucrările lui Lenin, îndeosebi a celor care răspundeau mai direct necesităţilor ridicate de luptele clasei muncitoare din România pentru reforme democratice şi împotriva răz- boiului mondial imperialist declanşat în 1914 de marile puteri. în anii războiului, prin intermediul presei socialiste, ideile leniniste cu privire la teoria şi practica revoluţionară încep să fie tot mai larg cunoscute în mişcarea noastră muncitorească. Intensificarea răspîndirii leninismului în România este însă legată mai ales de victoria Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie şi instaurarea Puterii sovietice, eveniment epocal care pe fondul adîncirii contradicţiilor sociale din ţara noastră, a contribuit la avintul mişcării revoluţionare. Sub impulsul creşterii luptei revoluţionare din anii 1918—1920 şi sub influenţa ideilor înnoitoare ale Revoluţiei din Octombrie, a avut loc o profundă schimbare în modul de a gîndi al clasei muncitoare din România, s-a ascuţit disputa ideologică din rîndurile partidului socialist, proces însoţit de lupta pentru transformarea partidului socialist în partid comunist marxistleninist. în aceste condiţii a avut loc traducerea pe scară largă a lucrărilor lui Lenin în coloanele ziarelor şi mai ales ale revistei „Lupta de clasă", sau în broşuri editate de militanţi de stingă din mişcarea socialistă. Sunt traduse îndeosebi acele lucrări care privesc revoluţia, dictatura proletariatului, rolul conducător al partidului în revoluţie etc., ceea ce a contribuit lacristalizarea ideii că transformarea partidului socialist în partid comunist presupunea transformări de fond în întreaga structură şi viaţă internă a partidului, aşezarea activităţii sale pe baza teoriei marxist-leniniste, pentru ca partidul să poată organiza şi conduce lupta clasei muncitoare pentru înfăptuirea revoluţiei şi construcţiei socialiste. De aceea, pe bună dreptate se afirmă că crearea Partidului Comunist Român, în mai 1921, a însemnat o victorie importantă a ideilor leniniste în mişcarea noastră muncitorească. Problemele ce se puneau însă în faţa partidului după crearea sa, probleme ideologice şi politice de însemnătate cardinală, de soluţionarea cărora în raport cu stadiul în care se afla România şi particularităţile concrete depindea răsturnarea orînduirii burghezo-rsoşiereşti şi făurirea orînduirii noi, socialiste, au impus intensificarea propagării ideilor leniniste în care comuniştii români au găsit învăţăminte dintre cele mai de seamă pentru împletirea muncii ilegale cu cea legală, pentru închegarea alianţei muncitoreşti-ţărăneşti şi dezvoltarea legăturilor politice ale proletariatului cu toate forţele progresiste ale societăţii româneşti, în anii grei ai ilegalităţii — concomitent cu publicarea unora din lucrările lui Marx şi Engels — P.C.R. a tipărit şi difuzat un număr însemnat de lucrări ale lui V. I. Lenin. Sunt editate lucrări ca: „Democraţia burgheză şi dictatura proletariatului", „Stingismul, boala copilăriei comunismului", „Menirea tineretului comunist", „V. I. Lenin — viaţa şi activitatea sa" etc., în 1931 apare o broşură cuprinzînd extrase din lucrări ale lui Lenin privind problema agrară. Adesea, cînd textele nu se puteau tipări, se scoteau cîteva exemplare la gesterner, care circulau din mînă în mină, iar în închisori, ideile lui Lenin erau scrise pe foiţe de ţigară şi studiate de deţinuţii comunişti şi antifascişti. Nici măcar teroarea crîncenă a dictaturii militare-fasciste nu a putut împiedica răspîndirea învăţăturii lui Lenin, propagată adesea cu preţul libertăţii şi vieţii comuniştilor. Victoria insurecţiei armate de la 23 August 1944 şi angajarea României în procesul de ample transformări democratice şi revoluţionare, a însemnat în acelaşi timp o largă afirmare a învăţăturii lui Vladimir Ilici Lenin, care devine cunoscută nu numai militanţilor şi membrilor partidului comunist, ci şi maselor largi muncitoare. Tipărirea operelor lui Marx, Engels, Lenin a început să se facă în tiraje tot mai mari. La 24 noiembrie 1944 apare, mai întîi în „Scînteia", prima lucrare a lui Lenin publicată în presa românească după 23 August 1944 — „Soarta istorică a învăţăturii lui Karl Marx", după care, la scurt timp, în acelaşi ziar este publicată lucrarea „Trei izvoare şi trei părţi constitutive ale marxismului". în anii care au urmat, ampla activitate ideologică desfăşurată de Partidul Comunist Român a fost însoţită de editarea în tiraj de masă a principalelor opere şi scrieri ale lui Lenin, iar în urma hotărîrii C.G. al P.C.R. din noiembrie 1949, s-a tipărit în limba română întreaga ediţie a patra din „Opere" de Lenin în 40 de volume. Un omagiu al partidului nostru, al poporului muncitor, faţă de memoria lui V. I. Lenin cu prilejul aniversării centenarului naşterii sale, a fost încheierea tipăririi ediţiei de „Opere complete" in 55 de volume, ceea ce situează România socialistă, ţară în care ideile atotbiruitoare ale lui Marx şi Lenin au triumfat, la nivelul ţărilor socialiste cu cea mai completă literatură marxist-leninistă. Adunare festivă consacrată aniversării naşterii lui V. I. Lenin Ieri după-amiază, în sala Casei prieteniei din Braşov a avut loc o adunare festivă consacrată aniversării a 101 ani de la naşterea lui V. I. Lenin. Au luat parte tovarăşii Gheorghe Conţu, secretar al Comitetului municipal Braşov al P.C.R., Marin Decu, primvicepreşedinte al Comitetului executiv al Consiliului popular municipal, activişti de partid şi de stat, reprezentanţi ai organizaţiilor de masă şi obşteşti, numeroşi oameni ai muncii din întreprinderile şi instituţiile braşovene. Despre viaţa şi activitatea marelui conducător revoluţionar al proletariatului, teoretician genial şi neobosit militant pentru eliberarea naţională şi socială a celor ce muncesc, pentru triumful socialismului şi comunismului, a vorbit prof. dr. ing. Victor Hoffmann, preşedintele Consiliului judeţean A.R.L.U.S. In încheierea adunării, a fost prezentat filmul „Aici a trăit şi a muncit Lenin". Decada cărţii româneşti In cadrul „Decadei cărţii româneşti", astăzi la orele 18, la librăria „Şt. O. Iosif" din Braşov, este programată o întîlnire a scriitorului IonStecea din Bucureşti, cu cititorii. O acţiune asemănătoare va avea loc la Făgăraş, librăria nr. 1 din localitate găzduind tot astăzi o întîlnire a scriitorului Ion Crîsnic, autorul cărţii „Ghid al Făgăraşului", şi a redactorului editurii „Stadion", Constantin Darie, cu cititorii făgărăşeni. t DRUM NOU Eipivieri Printre numeroasele manifestări dedicate apropiatei aniversări a 50 de ani de la crearea Partidului Comunist Român, se înscrie şi conferinţa „Momente din şirul unor glorioase bătălii", care a fost prezentată în sala Palatului culturii din Braşov, în prezenţa unei numeroase asistente de muzeograful Dorica Bucur. Conferinţa a fost urmată de mon- S tatul de versuri „Omagiu parti- i dului", susţinut de un grup de recitatori ai instituţiei de cultură - gazdă. „Politica creatoare a Partidului Comunist Român - factor hotărîtor în victorie revoluţiei şi construcţiei socialiste in România" - aceasta a fost tema expunerii prezentate de Oh. Garcea, vicepreşedintele Consiliului judeţean al sindicatelor, la clubul uzinei braşovene „Rulmentul”, punere pe tema „Semnificaţiile unui glorios semicentenar". Manifestarea a fost urmărită cu viu interes de peste 300 de cetăţeni din localitate. Montaj literar La clubul Combinatului chimic din Făgăraş, în cadrul activităţilor dedicate apropiatului jubileu a! partidului, a avut loc şi montajul literar „50 de ani, în 50 de evocări". Au prezentat artişti amatori din combinat. „Romanţe pentru falele roşii" Manifestări j consacrate jj aniversării I I semicentenarului partidului j intîlniri ale membrilor biroului Camitetului judeţean | de partid cu oameni ai muncii. In cadrul manifestărilor dedicate apropiatului jubileu al partidului se înscriu şi întîlnirile pe care membrii biroului Co- mitetului judeţean de partid le au în aceste zile cu oameni ai muncii din diferite localităţi, întreprinderi şi instituţii. O astfel de întîlnire a avut-o tovarăşul Ioan Beceanu, membru al birou- lui Comitetului judeţean Braşov al P.C.R., cu activul de bază , şi alţi muncitori, ingineri şi tehnicieni de la uzina săceleana; „Electroprecizie", în cadrul căreia le-a vorbit despre realiză- Ş rile obţinute de poporul nostru, de oamenii muncii din judeţul Braşov, sub conducerea înţeleaptă a partidului, îndeosebi în anii cincinalului care s-a încheiat, despre perspectiva deschisă de actualul cincinal ridicării pe trepte calitativ superioare întregii noastre vieţi politice, economice şi social-culturale, pe calea edificării societăţii socialiste multilateral dezvoltate. Asta-seară, la orele 20:00, Casa de cultură a studenţilor găzduieşte spectacolul dedicat de studenţimea braşoveană semicentenarului partidului, intitulat „Romanţe pentru lalele roşii". Prima parte a programului, constînd în piese corale ce preamăresc glorioasa istorie de luptă şi izbîndă a partidului, este susţinută de formaţia corală „Juventus" a Facultăţii de muzică de la Institutul pedagogic. In partea a doua, membrii cerbului dramatic şi un grup Sala căminului cultural din Spectacolul ,,Te slăvim, partid iubit" Prejmer a găzduit un spectacol de dansatori ai Casei de eul ^ intitulat „Te slăvim, partid futură a studenţilor vor da viaţă I bit !", la reuşita căruia şi-au dat unui montaj literar-muzical-corec concursul fanfara căminului şi grăfic după un scenariu de Al. I un grup vocal bărbătesc. Specta- Gomoescu-Dom, în regia lui Ion I colul a fost precedat de o ex- Simionescu. sf/muHHiiiniiiiniiwriiinHfiiiiHMiiiiiMMtrirriiiifriiiirmnitnnrrmim* Evocare a tradiţiilor de luptă revoluţionară recţionat de cel de-al X-lea Congres al partidului. (Urmare «în pag. 1) liste, de maturitate comunistă, de dinamism şi capacitate organizatorică. Sînt tot atîtea temeiuri de încredere că organizaţia de partid de la „Hidromecanica" îşi va îndeplini şi în viitor cu cinste rolul de conducător politic al întregii activităţi din uzină, situindu-se în primele rînduri în lupta pentru înfăptuirea programului de dezvoltare multilaterală a societăţii socialiste în România, dinainte de simpozion, tovarăşul Constantin Drăgan a avut o scurtă întîlnire de lucru cu membrii biroului comitetului de partid şi ai comitetului de direcţie al uzinei, la care au luat parte, de asemenea, vechi membri de partid din întreprindere, foşti angajaţi ai acesteia, după care a vizitat cîteva dintre secţiile de producţie. Dialoguri ale artiştilor armatori Formaţiile artistice de la uzina „Tractorul" şi uzina „6 Martie" Zărneşti se vor întîlni duminică, 25 aprilie, la ora 10, în cadrul ului „Dialog artistic" la clubul constructorilor de tractoare. ★ Şi formaţiile artistice ale chimiştilor din Godlea şi Făgăraş, se întâlnesc duminică, la ora 10, pe scena clubului „Colorom", într-un dialog artistic. Dirijorul francez Gérard Devos la Braşov Luni, 26 aprilie 1971, orele 11 si 20, in sala Teatrului dramatic, va avea loc concertul simfonic al orchestrei Filarmonicii ,,G. Dima", avînd la pupitru pe dirijorul francez Gerard Devos. In program: Uvertura la opera „Cenuşăreasa" de G. Rossini, Simfonia nr. 101 „Ceasornicul" de J. Haydn, Simfonia a V-a de L. v. Beethoven. Nr. 8175 Ludovic Spiess debutează, la Braşov, ca regizor de operă Acum zece ani, afişul Teatrului muzical din Braşov anunţa debutul unui nou cîntăreţ. Tinarul care, încă de la prima apariţie scenică a cucerit publicul, se numea Ludovic Spiess. Consacrarea a urmat, firesc, debutului şi iată, astăzi, Ludovic Spiess se numără printre cei mai valoroşi reprezentanţi ai şcolii româneşti de operă. Deşi agenda sa este supraîncărcată, artistul fiind solicitat continuu de cele mai mari teatre lirice din lume, Ludovic Spiess şi-a găsit întotdeauna timp pentru un spectacol în compania foştilor colegi. _ Scena braşoveană va găzdui, după debutul dv. ca interpret, şi debutul dv. regizoral. Cum a văzut, deci, regizorul Ludovic Spiess spectacolul cu „Boema" şi, în general, care vi se pare a fi cea mai fericită formulă de montare a operei de factură clasică ? — Regia este un mai vechi vis de-al meu. Frecventez de altfel nişte cursuri de specializare, mai bine-zis peste puţin timp le voi termina. Am ţinut foarte mult ca debutul meu regizoral să aibă loc la Braşov. Montînd „Boema" am urmărit în mod special ca interpreţii să abandoneze, pe cît posibil, manierismul (boală ce domină, în general, teatrele noastre lirice). Nu optez pentru modernizările fortuite. Cred că important e să te exprimi cît mai simplu şi mai convingător, arta aşa-zis sofisticată neavînd mari şanse de viabilitate tocmai pentru că omul acestui secol doreşte concizie, adevăr, frumuseţe condensată în opere rotunde şi făcute cu mult profesionalism. Se vorbeşte de apusul operei. Eu nu cred în aşa ceva. Cu toată concurenţa muzicii pop, a jazzului, a televiziunii, radioului, disc,cului, etc., opera va avea întotdeauna publicul ei, va emoţiona .. . Formarea publicului, cultivarea gustului pentru muzica de operă Publicul braşovean va avea astfel prilejul de a-l reîntîlni pe marele tenor sîmbătă, 24 aprilie, în spectacolul cu opera „Boema". Este, într-un fei, o premieră braşoveană. Pare inexact, întrucît spectacolul a mai fost jucat pe scena muzicalului acum un an şi ceva şi, totuşi, faptul că va fi primul spectacol cîntat la Braşov în întregime în limba italiană ne dă dreptul să-i atribuim calificativul de premieră. Mai mult, putem spune că este o dublă premieră, întrucît cu „Boema" vom consemna şi... premiera regizorală a tenorului Ludovic Spiess, este încă o chestiune ce nu ţine în nici un caz de hazard E foarte comod să fii sceptic şi să constaţi de exemplu că spectatorul ocoleşte uneori teatrul liric şi e mult mai greu să lupţi pentru a-l convinge prin chiar nivelul ridicat al spectacolului, prin arta ta, că în felul acesta el urcă încă o treaptă spre împlinirea sa ca om de cultură. — Atribuiţi deci operei o explicită funcţie educativă ? — Absolut. Specificul educativ al muzicii nu poate fi despărţit de altfel de însuşi specificul artei în general, de imperativele acesteia. Funcţia socială a artei, capacitatea ei de educaţie, nu este, evident, numai un corolar al caracterului specific al acesteia ; există, în toate cazurile, un permanent circuit, o condiţionare reciprocă între esenţa creaţiei şi manifestările ei concrete, care îi înlesnesc pătrunderea în rîndurile unui public foarte larg. Forţa şi autenticitatea creaţiei vor influenţa penetrabilitatea ei, servind dezideratului modelării omului nou, al dezvoltării conştiinţei sale socialiste. Parte integrantă a revoluţiei culturale, viaţa muzicală, se ştie, are azi un profil fundamental deosebit faţă de trecut. Este vorba nu numai de condiţiile deosebite create interpreţilor, de calitatea vehiculării valorilor, ci şi de spiritul general în care se desfăşoară interpretarea şi receptarea muzicii faţă de public. Profesiunea mea de credinţă est© calitatea. Consider că un spectacol bine făcut este prin el însuşi un colportor de valori, un excelent mijloc de educare a publicului, de formare a gustului pentru frumos. Şcoala românească de operă este de altfel, ca să spun aşa, la înălţime din acest punct de vedere. Peste tot pe unde am fost am auzit numai cuvinte de laudă cu privire la maturitatea artistică a interpreţilor noştri. Aşa se şi explică prezenţa pe cele mai mari scene ale lumii a artiştilor noştri, succesul lor constant. Interviu realizat de : Carmen KEHIAIAN IMMWnWI IBIBIBI »»»»»»I*«««« «1« I»I fl IHIB! M! H! H i ■ IBI ■ IBIJ ■ l*IBfBI*ÎB!B!S!BIBtlM««!*H*l»«IBIB!BIB!SiBIBIBIBIBIBIBIBIBI««IBIBIBIB*»i|l Aşezarea întregii activii economice pe o bază organizatorică modernă (Urmare din pag. 1) cim se preocupă şi de coordonarea activităţii de organizare ştiinţifică, au luat fiinţă cabinetele judeţene, municipale şi orăşeneşti pentru problemele de organizare. Pentru a sprijini eficient această acţiune, conducerea de partid şi de stat a hotărît crearea unei industrii naţionale de utilaj electronic de calcul, înfiinţarea unor institute de specialitate cum ar fi : Institutul de informatică, Centrele de calcul teritoriale etc. Rezultatele acestei ample acţiuni iniţiate de partid nu au întîrziat să se arate. Aşezarea pe baze ştiinţifice a organizării conducerii, producţiei şi muncii în întreprinderile industriale a fost unul din factorii de bază ai dinamismului producţiei. El poate fi ilustrat prin faptul că în anul care a trecut, această importantă ramură a economiei noastre naţionale a produs în numai 22 de zile întreaga producţie industrială din 1938. Aşa cum subliniază tovarăşul Nicolae Ceauşescu în articolul „Strînsa unitate cu poporul —• chezăşia victoriilor politicii partidului", apărut în nr. 5 al revistei „Probleme ale păcii şi socialismului", „Ritmul înalt de creştere a producţiei industriei noastre socialiste — 11,8 la sută, in medie anual în cincinalul precedent — situează România printre ţările cu cele mai rapide ritmuri de dezvoltare economică". Acţiunea de perfecţionări organizatorice şi-a dovedit pe deplin eficacitatea şi în industria braşoveană. Studiile efectuate, măsurile aplicate, la care sub îndrumarea organelor şi organizaţiilor de partid au fost antrenate mii de cadre de specialitate, au contribuit la obţinerea unor importante sporuri de producţie. Prin reorganizarea fluxurilor de fabricaţie, a fluxului informaţional, de programare şi urmărire a producţiei şi a altor măsuri organizatori ce s-a asigurat în cincinalul încheiat, în industria republicană braşoveană, 1.364.072.000 lei din totalul sporului înregistrat. Tot datorită acestei acţiuni s-a obţinut un spor de beneficii de 163.775.000 lei, iar la productivitatea muncii 4.656 lei, în medie pe salariat. Demne de remarcat sunt în acest context preocupările, succesele obţinute de organizatorii producţiei de la uzina „Tractorul", Uzina de autocamioane, „Rulmentul", „Hidromecanica", Uzina nr. 2, Fabrica de radiatoare şi cabluri, „Electroprecizie" Săcele, Combinatul chimic Făgăraş, fabrica de ciment „Temelia", Combinatul de celuloză şi hîrtie Zărneşti, Combinatul textil Braşov etc., unde organizaţiile de partid au desfăşurat o susţinută muncă politică pentru dinamizarea acţiunii de perfecţionări organizatorice. Datorită aplicării în aceste unităţi a unui număr de 921 studii de organizare, au fost obţinute în 1970 sporuri faţă de 1969 , de 4.392 tone, tractoare, 2.092 buc. autocamioane, 2.002.000 buc. rulmenţi, 533 tone îngrăşăminte cu azot, 900 tone ciment şi 270 tone celuloză. In etapa actuală de dezvoltare socialistă multilaterală a României, acţiunea de organizare ştiinţifică a producţiei şi a muncii va trebui ridicată pe noi trepte calitative. Cabinetul judeţean O.S.P.M., îndrumat permanent de Comitetul judeţean de partid — prin secţia economică — îşi propune în acest sens ca pe lingă organizarea de conferinţe, simpozioane, comunicări ştiinţifice, discuţii de grup, cursuri de informare, consultaţii etc., să-şi intensifice prezenţa prin analiza activităţii şi îndrumarea compartimentelor de organizare din întreprinderi, sprijinirea acestora în elaborarea, finalizarea şi aplicarea unor studii. Începînd din trimestrul IV 1970, Cabinetul judeţean O.S.P.M. a trecut , la sprijinirea concretă a întreprinderilor, prin elaborare de studii de organizare pe bază de contract, în această acţiune care a devenit obiectul central al Cabinetului judeţean O.S.P.M. pînă în prezent au fost încheiate contracte în valoare de peste 500.000 lei şi sunt în curs de perfectare altele, urmărind reorganizări de depozite şi transporturi interne, organizarea sistemului informaţional, organizarea unor locuri de muncă, mecanizarea unor operaţiuni grele şi cu volum mare de muncă etc. Ţinînd seama de sarcinile puse de partid la Congresul al X-lea în faţa organizatorilor producţiei şi ai muncii, Cabinetul judeţean O.S.P.M. îşi propune pentru viitor intensificarea acţiunii de încheiere de contracte pentru elaborarea unor studii valoroase şi de un real ajutor pentru beneficiari ; orientarea întreprinderilor din judeţ pentru trecerea de la micro-organizare la macro-organizare şi astfel la organizarea pe principii ergonomice a unor ateliere, secţii şi linii de fabricaţie, pregătirea terenului pentru introducerea informaticii prin organizarea în colaborare cu Centrul de calcul teritorial şi Comitetul judeţean U.T.C. a unor cursuri pentru analiză-programe şi prelucrarea automată a datelor ; impulsionarea activităţii de organizare în sectorul de construcţii, agricultură şi comerţ etc., imprimarea unui caracter de permanentizare acţiunii de organizare ştiinţifică şi combaterea tendinţelor de campanie în organizarea unor acţiuni de elaborare de studii. Avem convingerea că aplicarea consecventă a sarcinilor trasate prin documentele de partid şi de stat cu privire la organizarea pe baze ştiinţifice a producţiei şi a muncii, va spori dinamismul dezvoltării producţiei noastre socialiste, a întregii economii naţionale, asigurînd o valorificare plenară a capacităţii creatoare a tuturor valorilor materiale spre binele şi fericirea întregului nostru popor. Simţim, în munca pe care o desfăşurăm o înaltă satisfacţie că ne putem aduce contribuţia efectivă la traducerea în viaţă a acestei politici economice, ştiinţifice a partidului nostru. .