Drum Nou, mai 1971 (Anul 28, nr. 8183-8208)

1971-05-04 / nr. 8185

h­am nou ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN BRAŞOV AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXVIII Nr. 8185 Marţi, 4 mai 1971 4 pagini 30 bani Proletari din toate t5rife, uniţi-vă! Un bloc în 6 zile Relatăm din fapt a cărui rezo­nanţă vine să ilustreze amplele transformări pe care le-a cunoscut şi activitatea din domeniul inves­tiţiilor. Pe strada Vulturilor din Braşov a început ieri construcţia experimentală a unui bloc cu 20 apartamente care va avea durata de execuţie de numai 6 zile. Con­structor : I.C.I.M. Braşov. Blocul se execută din elemente spaţiale realizate în atelierul de prefabri­cate al întreprinderii. Aici prefa­bricatele au fost echipate cu toa­te elementele funcţionale, pe şan­tier executîndu-se doar montajul şi operaţiile de finisaj. Graficul de şantier al acestui inedit expe­riment prevede terminarea pină miercuri, inclusiv, a întregii struc­turi de rezistenţă, iar în următoa­rele trei zile a finisajelor ! în pagina a 2-a Marxism-leninismul, călăuză a P.C.R. de-a lungul întregii sale activităţi Gloriosului semicentenar al partidului, realizări de seamă în muncă 87.000.000 lei beneficii suplimentare Creşterea eficienţei economice obţinute în economia judeţu­lui Braşov este puternic ilustrată de dinamica beneficiilor supli­mentare. Ca urmare a măsurilor luate pentru creşterea competiti­vităţii produselor şi reducerea cheltuielilor de producţie, în între­prinderile industriale, de construcţii, transporturi etc. din judeţul Braşov, au fost obţinute, pînă acum, în cinstea semicentenarului partidului, 87.000.000 lei beneficii suplimentare.­­ Importante reduceri la consu­mul specific de combustibil Un obiectiv al întrecerii socia­liste din întreprinderile industriei braşovene este şi reducerea con­sumului specific de combustibil • Calităţile de buni gospodari ale principalilor consumatori de com­bustibil din judeţ (depoul C.F.R., întreprinderile industriei chimice, secţiile de prelucrări la cald ale uzinelor constructoare de maşini) sunt reliefate şi de faptul că de la începutul anului şi pînă acum au fost economisite peste 28.000 tone combustibil convenţional. e////////////////////////////////////////////r"r///////////////////////////////////////j­s" I I 8.150 de tone ciment peste plan „Temelia" prin muncă, sub sem­itul apropiatului jubileu al parti­dului. La locurile lor de muncă echipele conduse de Aurel Mol­dovan, Hossu Francisc, Ladislau Kövesy etc. au înscris rezultate exemplare. In zilele de 1 şi 2 mai au fost obţinute suplimentar 150 tone ciment. Această cantitate se adaugă la cele 8000 tone ciment pe care colectivul fabricii le-a rea­lizat de la începutul anului peste prevederile de plan în întrecerea pentru înfăptuirea exemplară a angajamentelor. Ziua solidarităţii internaţionale a oamenilor muncii a fost sărbă­torită de cimentiștii de la fabrica COLUMNA INFINITULUI Cînd fremăta vintul toamnelor printre mirişti, din şoapta lui se desprindea povestea zimbrilor de oţel care intr-o zi vor des­pica ogoarele cu miile, adulmecind bucuria soarelui. Visul s-a materializat din năzuinţa activă a poporului nostru spre a-şi crea o patrie liberă, afirmată curajos şi tenace în programul de luptă al Partidului Comunist Român. Pe locul unde războiul lăsa nu­mai ruine, a fost ridicată prima uzină românească de tractoare. Ce era aici, in toamna lui 1944 ? Trei sferturi din construc­ţiile uzinei, la pămint , utilajele dispersate prin tură , pe de o parte, cerinţele imediate ale frontului, pe de alta preocuparea de a pregăti producţia de pace. Dar era şi organizaţia de par­tid, cu puternice legături, cu mult prestigiu printre oameni. ,,Au trecut anii, uzina a crescut mult,­­în halele noi lucrează multe mii de cadre tinere — ne spune Tonia Plugaru­, preşedintele comitetului sindicatului — dar amintirea comuniştilor care, în­­fruntînd curţile marţiale, închisorile, pl­utoanele de execuţie, prin exemplul lor întăreau încrederea oamenilor în victoria tinala, nu se va şterge niciodată. Tot cu ei am început refacerea uzinei. Numele unor „bătrîni comunişti" din uzina I.A.R., ca Vasile Mihut, Ilie Trandafirescu, Nicolae Gandu, Gheorghe Stupu, Du­mitru Cismaşu şi ale multor altora, vor fi totdeauna rostite cu respect1v. Era in primele săptămini după Eliberare, îmbarcaţi intr-o rablă de avion încropit la repezeală, împuterniciţii organizaţiei de partid din uzină umblau „să facă rost" de mijloace de transport şi dirijau readucerea maşinilor dispersate. ,,Cit vă tre­buie „Cu o mie de vagoane, ne-am descurca". O mie de vagoane, cind parcul rulant al căilor ferate era in mare parte distrus, cind cerinţele frontului, ale aprovizionării, abia puteau fi satisfăcute. S-a aflat totuşi o ieşire, principalul aport revenind colectivului uzinei, prezent la datorie zi şi noapte. „Lucram fără odihnă, îşi aminteşte maistrul Niculescu Stelian, şef de atelier la şasiu. Aici dormeam, începuse frigul, ploaia, ninsoarea. Încercam să ne încălzim aprinzînd în butoaie de tablă rămăşiţe de scinduri de la demolări. Nu apucam să scoa­tem molozul şi ne soseau vagoane cu maşini. Descărcăm, impro­vizam acoperişuri, ca să ocrotim utilajele şi să poată începe lu­crul. Era ca la facerea lumii. «Măi, nu vă mai amoriţi degeaba, că fabrica asta şi aşa n-o să mai lucreze !» — ne căinau cu tile cei din vechea conducere a uzinei, care se cramponau de pozi­ţiile lor. N-aveam timp de discuţii fără rost, li lăsam să vorbeas­că şi ne vedeam de treburi". In acele zile, de lupte vitejeşti pe frontul antihitlerist, de lupte neînfricate pentru instaurarea puterii populare, la reface­rea uzinei, la înfăptuirea primelor tractoare, şi-au adus aportul ingineri animaţi de m­art spirit patriotic : Silviu Crişan, Radu Mărdărescu, Iulian Cazacu, printre primii. O dată cu reali­zările apăreau nume de fruntaşi în întrecerea socialistă, deve­nită metodă de muncă: Oprea Victor, Itu Vaier, Rozorea Gheor­ghe, Puiu Atanase, Gherghişan Teodor şi mulţi, mulţi alţii. Ve­neau şi tineri de la sate, atraşi de mirajul atmosferei fierbinţi din uzină. Bob Victor şi Balint Francisc ajung meseriaşi de frunte, cunoscuţi in toată ţara. Reeditind fapte care se înscriu in însăşi geneza construcţiei socialiste de la noi, oamenii n-au nimic din alura singulară, a­­■­ristocratică și apocaliptică a eroilor lui Carlyle. Totul e narat la un diapazon egal, cu modestia firească la cei ce concep istoria de pe poziţiile colectivităţii. Este insă evident, că tot ce se pe- Sandu PLUGARU (Continuare in pag. a 2-a) | I­II > Í/////W////W/W///W//W/// ////W//Z///////////////////////////OT/////W////». T 20.000.000 lei economii prin muncă patriotică Angrenaţi în marea întrecere patriotică care animă ţara, gos­podarii municipiului Braşov ra­portează că pînă la încheierea primei etape a anului gospo­dăresc (30­ aprilie a.c.) au rea­lizat prin muncă voluntar-pa­­triotică diferite lucrări de bu­nă gospodărire şi înfrumuse­ţare, a căror­­ valoare depăşeş­­te 20.000.000, lei. Încă un ar­gument elocvent al modului în care braşovenii, asemenea în­tregului nostru popor, înţeleg să cinstească apropiatul jubileu al partidului. 40 km în inima pădurilor Această cifră este înscrisă în graficul cu realizări cu care întîmpină semicentenarul parti­dului lucrătorii Grupului de întreprinderi de construcţii fo­restiere din Braşov. Cei 40 de km , reprezintă lungimea totală a drumurilor forestiere execu­tate în acest an în diverse o­­coale silvice din judeţul nos­tru şi alte judeţe. Este de re­marcat faptul că aceste­­ dru­muri forestiere au fost date în folosinţă cu 60 de zile înainte de termen. ■ ■ m Timpul tot mai călduros îşi face simţită prezenţa şi în magazinele I.L.F., care în ultimele zile — a­­colo unde gestionarii se preocupă, aşa cum este cazul la unitatea din cartierul Steagul roşu — sunt mult mai bine aprovizionate cu produse de sezon. CEEA CE AM SEMĂNAT, SĂ ŞI ÎNTREŢINEM. ACEASTA ESTE ACUM CHEIA UNEI RECOLTE BOGATE In însufleţită întrecere ce se desfăşoară pentru executarea la timp şi de calitate a lucrărilor agricole, lucrătorii din fermele de stat, ţăranii cooperatori şi meca­nizatorii, avînd sprijinul specialiş­tilor, obţin succese de seamă , tot mai multe unităţi raportează terminarea însăminţărilor de pri­măvară, punînd astfel o temelie temeinică recoltei din acest an. “Pînă ieri, plantatul cartofilor s-a încheiat în aproape toate coopera­tivele agricole din judeţ, rămînînd încă de realizat mici suprafeţe în cîteva unităţi situate în special în zona Făgăraş. De asemenea, pe ansamblul unităţilor cooperatiste, semănatul porumbului pentru boa­be s-a executat pe aproape 5700 ha., iar porumbul pentru siloz pe mai bine de 2400 ha. din cele 5970 şi respectiv 3750 ha, prevăzute. Condiţiile de temperatură şi u­­miditate deosebit de favorabile existente în această perioadă fa­vorizează răsărirea şi creşterea viguroasă a plantelor. In acelaşi timp, însă, se dezvoltă şi buruie­nile. Iată de ce concomitent cu terminarea însăminţărilor pe ulti­­mele suprafeţe, trebuie să se a­­corde cea mai mare atenţie exe­cutării în ritm susţinut a lucrări­lor de întreţinere a culturilor. De altfel, din veştile sosite la re­dacţie rezultă că în multe coope­rative agricole de producţie îngri­jirea culturilor a şi început. La C.A.P. Hălchiu, de exemplu, pri­ma praşilă mecanică la sfecla de zahăr s-a executat pînă aseară pe 81 ha., tractoriştii Nicolae Ercuş, Otto Mooser, Nicolae Chim şi Richter Waldemar evidenţiindu-se prin efectuarea unor lucrări de cea mai bună calitate. Tot în ca­drul acestei unităţi s-a executat rebilonati­l cartofilor pe 220 ha., iar pe 183 ha. s-au aplicat erbi­­cide. După cum ne spunea Nicolae Mărgineanu, inginerul şef al uni­tăţii, erbicidarea s-a făcut şi pe 40 ha. cultivate cu sfeclă de za­hăr, 50 ha. cu grîu şi orz de toam­nă şi pe alte culturi. în total, pînă acum, în această unitate, au fost erbicidate aproape 380 ha. Lucrări de combatere a buruie­nilor pe suprafeţe însemnate s-au executat şi în alte cooperative a­­gricole. în ultimele zile la Stupini au fost plivite 60 ha. cu grîu de toamnă în care s-a semănat trifoi în cultură ascunsă, s-a efectuat prăşitul mecanic pe 34 ha. de sfe­clă de zahăr, iar reliionarea car­tofilor pe 175 ha. Ieri, s-a în­ceput şi erbicidarea acestei cul­turi, care se va executa pe cel puţin 200 ha. Asemenea exemple, care consti­tuie fapte deosebit de semnifica­tive pentru răspunderea cu care muncesc lucrătorii ogoarelor în vederea obţinerii de recolte mari, mai pot fi date încă multe. Am vrea insă să semnalăm şi un fe­nomen care, în caz că nu se vor lua măsuri operative, poate duce la diminuarea substanţială a pro­ducţiei. Este vorba de faptul că, din diferite motive, în unele locuri sfecla de zahăr nu a răsărit uni­form, creîndu-se chiar situaţii în care cultu­ra trebuie întoarsă şi reînsămînţată. Pentru a cunoaşte din timp mo­dul cum se prezintă semănăturile, şi a se putea interveni la timp, este necesar ca inginerii şefi, con­siliile de conducere ale C.A.P. să controleze îndeaproape toate su­prafeţele pe care se cultivă sfecla de zahăr şi acolo unde se consta­tă că plantele nu au o răsărire uniformă, cu avizul organelor a­­gricole judeţene să se ia măsuri in consecinţă. Etapa de întreţinere a culturilor in care am intrat este hotărîtoare pentru nivelul recoltei din acest an. De aceea, se impune ca în toa­te unităţile agricole din judeţ să se acţioneze operativ şi energic pentru ca fiecare lucrare să se execute la timp şi în condiţii agro­tehnice corespunzătoare. I. TOCANIE Suflul industrializării, al noului, este prezent pre­tutindeni la „Electropre­­cizie"-Săcele. Hale noi, tehnică nouă, produse noi de înaltă tehnici­tate. Foto : GH. BANI­ŢA PRIN GĂRILE JUDEŢULUI Intimica tiristică în Inîu­rintul neglijenţei II CĂLĂTORULUI II SADE BINE CU DRUMUL, DAR VOIAJUL ÎNCEPE (ŞI SE TERMINĂ) INTR-O GARA ! ÎN BRAŞOV CU... GHIDUL PLOIEŞTIULUI CIND HOLURILE DEVIN SĂLI DE AŞTEPTARE... Călătorim mult. Trecem, pasa­ger, prin gări, ne oprim intr-alte­le cu sentimentul nelămurit că păşim peste un prag, dincolo se află un oraş căruia încercăm să-i descifrăm personalitatea. Intr-adevăr, gările sunt porţile mari şi generoase ale oraşelor. Să le privim o clipă - deşi at­mosfera şi peisajul lor ne sunt familiare - cu ochiul proaspăt al vizitatorului ce le trece pen­tru prima dată pragul. Braşovenii se mindresc - şi pe bună dreptate — cu Gara de călători a oraşului. Primitoare, luminoasă şi impunătoare, clă­direa gării a devenit un let de efigie a cetăţii noastre industri­ale şi turistice. Există aici totul, sau aproape totul, ca un călător să se simtă bine : săli de aştep­tare, camere special amenajate pentru mama şi copilul, resta­urant, bufet, librărie, chioşc pen­tru difuzarea presei, P.T.T.R., ma­gazin cu articole de artizanat, punct farmaceutic, frizerie, coa­fură, lustragerie etc., etc. Făceam totuşi amendamentul „sau a­­proape totul" pentru că la o privire mai atentă, din perspec­tiva călătorului care descinde pentru prima oară în Braşov, vom constata - cu regret - şi cîteva minusuri. Cu citva timp in urmă asistam la o mică altercaţie survenită între un călător şi salariatul a­­flat la ghişeul de informaţii , primul se interesa cum poate a­­junge intr-un punct anume al o­­raşului, celălalt­­ fiind supraso­licitat - ii riposta enervat că nu dă decit „informaţii C.F.R.". E­­vident, omul de la ghişeu avea dreptate, dar nici doleanţa că­lătorului nu era absurdă. Pentru că tot atât de evident este şi faptul că unul dintre principalele atribute ale unei gări, ca poarta a oraşului, este acela de orien­tare a călătorilor săi. Ne-am în­trebat atunci unde şi de ce a dispărut ghidul orientativ al Bra­şovului, existent în holul găriii in urmă cu un an, dispariţie cu atit mai „misterioasă" cu cit înlocuitorul şefului de staţie era convins de... supravieţuirea lui ? Să-l fi confundat cu schema lu­minoasă a liniilor C.F.R.? Even­tualului nostru vizitator i-ar mai fi rămas o singură şansă : aceea de a găsi la Librăria nr. 12, pla­sată in incinta gării, un ghid ti­părit. „S-a terminat!“ Cam de mult timp, constatăm noi. Găsim, în schimb, un ghid al Ploieştiului şi chiar un album cu imagini din... Mexic!?! In sfirşit, Agenţia judeţeană de turism îşi reclamă prezenţa in gară, printr-un ghi­şeu a cărui utilitate este in a­­fara oricărei discuţii. „Nu l-am văzut niciodată deschis, ne des­­tăinuie nedumerită Cucircă Ma­riana, instructorul staţiei. Ba nu, era să uit, cred că în vara tre- Corneliu MERLAU (Continuare în pag. a 3-a) Complex avicol la Rîşnov . La Rîşnov, constructorii de la I.C.L. au atacat un nou obiectiv. Ei vor con­strui aici un complex pentru creşterea păsărilor. Capacitatea complexului va fi de 3.600 pasări. Rîşnovul se va în­scrie astfel în rîndul localităţilor care fac avicultura prin metode industriale. în avans cu 12 zile ... au fost terminate plantaţiile de puieţi pe 180 ha din cadrul Ocolului silvic Rupea, unitatea fiind astfel a 2-a din judeţ care încheie împăduririle de primăvară. Specialiştii de la In­spectoratul silvic Braşov apreciază că s-au creat astfel condiţii pentru ca sar­cinile de împădurire pe întregul județ să fie realizate cu 15 zile mai devre­me. Noi sortimente de produse alimentare O nouă linie de fabricaţie a in­trat in probe tehnologice la in­dustria laptelui. Evenimentul are o dublă semnificaţie : a fost rea­lizată în afara prevederilor planu­lui şi va permite ca începînd din această lună consumatorii să pri­mească noi sortimente de înghe­țată, în pachete a cite 100 de gra­me. Capacitatea liniei este de 2 tone in 8 ore. ­ Meridiane Alarmă în insulele Galapagos In pag. a 4-a

Next