Drum Nou, mai 1971 (Anul 28, nr. 8183-8208)
1971-05-04 / nr. 8185
ham nou ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN BRAŞOV AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXVIII Nr. 8185 Marţi, 4 mai 1971 4 pagini 30 bani Proletari din toate t5rife, uniţi-vă! Un bloc în 6 zile Relatăm din fapt a cărui rezonanţă vine să ilustreze amplele transformări pe care le-a cunoscut şi activitatea din domeniul investiţiilor. Pe strada Vulturilor din Braşov a început ieri construcţia experimentală a unui bloc cu 20 apartamente care va avea durata de execuţie de numai 6 zile. Constructor : I.C.I.M. Braşov. Blocul se execută din elemente spaţiale realizate în atelierul de prefabricate al întreprinderii. Aici prefabricatele au fost echipate cu toate elementele funcţionale, pe şantier executîndu-se doar montajul şi operaţiile de finisaj. Graficul de şantier al acestui inedit experiment prevede terminarea pină miercuri, inclusiv, a întregii structuri de rezistenţă, iar în următoarele trei zile a finisajelor ! în pagina a 2-a Marxism-leninismul, călăuză a P.C.R. de-a lungul întregii sale activităţi Gloriosului semicentenar al partidului, realizări de seamă în muncă 87.000.000 lei beneficii suplimentare Creşterea eficienţei economice obţinute în economia judeţului Braşov este puternic ilustrată de dinamica beneficiilor suplimentare. Ca urmare a măsurilor luate pentru creşterea competitivităţii produselor şi reducerea cheltuielilor de producţie, în întreprinderile industriale, de construcţii, transporturi etc. din judeţul Braşov, au fost obţinute, pînă acum, în cinstea semicentenarului partidului, 87.000.000 lei beneficii suplimentare. Importante reduceri la consumul specific de combustibil Un obiectiv al întrecerii socialiste din întreprinderile industriei braşovene este şi reducerea consumului specific de combustibil • Calităţile de buni gospodari ale principalilor consumatori de combustibil din judeţ (depoul C.F.R., întreprinderile industriei chimice, secţiile de prelucrări la cald ale uzinelor constructoare de maşini) sunt reliefate şi de faptul că de la începutul anului şi pînă acum au fost economisite peste 28.000 tone combustibil convenţional. e////////////////////////////////////////////r"r///////////////////////////////////////js" I I 8.150 de tone ciment peste plan „Temelia" prin muncă, sub semitul apropiatului jubileu al partidului. La locurile lor de muncă echipele conduse de Aurel Moldovan, Hossu Francisc, Ladislau Kövesy etc. au înscris rezultate exemplare. In zilele de 1 şi 2 mai au fost obţinute suplimentar 150 tone ciment. Această cantitate se adaugă la cele 8000 tone ciment pe care colectivul fabricii le-a realizat de la începutul anului peste prevederile de plan în întrecerea pentru înfăptuirea exemplară a angajamentelor. Ziua solidarităţii internaţionale a oamenilor muncii a fost sărbătorită de cimentiștii de la fabrica COLUMNA INFINITULUI Cînd fremăta vintul toamnelor printre mirişti, din şoapta lui se desprindea povestea zimbrilor de oţel care intr-o zi vor despica ogoarele cu miile, adulmecind bucuria soarelui. Visul s-a materializat din năzuinţa activă a poporului nostru spre a-şi crea o patrie liberă, afirmată curajos şi tenace în programul de luptă al Partidului Comunist Român. Pe locul unde războiul lăsa numai ruine, a fost ridicată prima uzină românească de tractoare. Ce era aici, in toamna lui 1944 ? Trei sferturi din construcţiile uzinei, la pămint , utilajele dispersate prin tură , pe de o parte, cerinţele imediate ale frontului, pe de alta preocuparea de a pregăti producţia de pace. Dar era şi organizaţia de partid, cu puternice legături, cu mult prestigiu printre oameni. ,,Au trecut anii, uzina a crescut mult,în halele noi lucrează multe mii de cadre tinere — ne spune Tonia Plugaru, preşedintele comitetului sindicatului — dar amintirea comuniştilor care, înfruntînd curţile marţiale, închisorile, plutoanele de execuţie, prin exemplul lor întăreau încrederea oamenilor în victoria tinala, nu se va şterge niciodată. Tot cu ei am început refacerea uzinei. Numele unor „bătrîni comunişti" din uzina I.A.R., ca Vasile Mihut, Ilie Trandafirescu, Nicolae Gandu, Gheorghe Stupu, Dumitru Cismaşu şi ale multor altora, vor fi totdeauna rostite cu respect1v. Era in primele săptămini după Eliberare, îmbarcaţi intr-o rablă de avion încropit la repezeală, împuterniciţii organizaţiei de partid din uzină umblau „să facă rost" de mijloace de transport şi dirijau readucerea maşinilor dispersate. ,,Cit vă trebuie „Cu o mie de vagoane, ne-am descurca". O mie de vagoane, cind parcul rulant al căilor ferate era in mare parte distrus, cind cerinţele frontului, ale aprovizionării, abia puteau fi satisfăcute. S-a aflat totuşi o ieşire, principalul aport revenind colectivului uzinei, prezent la datorie zi şi noapte. „Lucram fără odihnă, îşi aminteşte maistrul Niculescu Stelian, şef de atelier la şasiu. Aici dormeam, începuse frigul, ploaia, ninsoarea. Încercam să ne încălzim aprinzînd în butoaie de tablă rămăşiţe de scinduri de la demolări. Nu apucam să scoatem molozul şi ne soseau vagoane cu maşini. Descărcăm, improvizam acoperişuri, ca să ocrotim utilajele şi să poată începe lucrul. Era ca la facerea lumii. «Măi, nu vă mai amoriţi degeaba, că fabrica asta şi aşa n-o să mai lucreze !» — ne căinau cu tile cei din vechea conducere a uzinei, care se cramponau de poziţiile lor. N-aveam timp de discuţii fără rost, li lăsam să vorbească şi ne vedeam de treburi". In acele zile, de lupte vitejeşti pe frontul antihitlerist, de lupte neînfricate pentru instaurarea puterii populare, la refacerea uzinei, la înfăptuirea primelor tractoare, şi-au adus aportul ingineri animaţi de mart spirit patriotic : Silviu Crişan, Radu Mărdărescu, Iulian Cazacu, printre primii. O dată cu realizările apăreau nume de fruntaşi în întrecerea socialistă, devenită metodă de muncă: Oprea Victor, Itu Vaier, Rozorea Gheorghe, Puiu Atanase, Gherghişan Teodor şi mulţi, mulţi alţii. Veneau şi tineri de la sate, atraşi de mirajul atmosferei fierbinţi din uzină. Bob Victor şi Balint Francisc ajung meseriaşi de frunte, cunoscuţi in toată ţara. Reeditind fapte care se înscriu in însăşi geneza construcţiei socialiste de la noi, oamenii n-au nimic din alura singulară, a■ristocratică și apocaliptică a eroilor lui Carlyle. Totul e narat la un diapazon egal, cu modestia firească la cei ce concep istoria de pe poziţiile colectivităţii. Este insă evident, că tot ce se pe- Sandu PLUGARU (Continuare in pag. a 2-a) | III > Í/////W////W/W///W//W/// ////W//Z///////////////////////////OT/////W////». T 20.000.000 lei economii prin muncă patriotică Angrenaţi în marea întrecere patriotică care animă ţara, gospodarii municipiului Braşov raportează că pînă la încheierea primei etape a anului gospodăresc (30 aprilie a.c.) au realizat prin muncă voluntar-patriotică diferite lucrări de bună gospodărire şi înfrumuseţare, a căror valoare depăşeşte 20.000.000, lei. Încă un argument elocvent al modului în care braşovenii, asemenea întregului nostru popor, înţeleg să cinstească apropiatul jubileu al partidului. 40 km în inima pădurilor Această cifră este înscrisă în graficul cu realizări cu care întîmpină semicentenarul partidului lucrătorii Grupului de întreprinderi de construcţii forestiere din Braşov. Cei 40 de km , reprezintă lungimea totală a drumurilor forestiere executate în acest an în diverse ocoale silvice din judeţul nostru şi alte judeţe. Este de remarcat faptul că aceste drumuri forestiere au fost date în folosinţă cu 60 de zile înainte de termen. ■ ■ m Timpul tot mai călduros îşi face simţită prezenţa şi în magazinele I.L.F., care în ultimele zile — acolo unde gestionarii se preocupă, aşa cum este cazul la unitatea din cartierul Steagul roşu — sunt mult mai bine aprovizionate cu produse de sezon. CEEA CE AM SEMĂNAT, SĂ ŞI ÎNTREŢINEM. ACEASTA ESTE ACUM CHEIA UNEI RECOLTE BOGATE In însufleţită întrecere ce se desfăşoară pentru executarea la timp şi de calitate a lucrărilor agricole, lucrătorii din fermele de stat, ţăranii cooperatori şi mecanizatorii, avînd sprijinul specialiştilor, obţin succese de seamă , tot mai multe unităţi raportează terminarea însăminţărilor de primăvară, punînd astfel o temelie temeinică recoltei din acest an. “Pînă ieri, plantatul cartofilor s-a încheiat în aproape toate cooperativele agricole din judeţ, rămînînd încă de realizat mici suprafeţe în cîteva unităţi situate în special în zona Făgăraş. De asemenea, pe ansamblul unităţilor cooperatiste, semănatul porumbului pentru boabe s-a executat pe aproape 5700 ha., iar porumbul pentru siloz pe mai bine de 2400 ha. din cele 5970 şi respectiv 3750 ha, prevăzute. Condiţiile de temperatură şi umiditate deosebit de favorabile existente în această perioadă favorizează răsărirea şi creşterea viguroasă a plantelor. In acelaşi timp, însă, se dezvoltă şi buruienile. Iată de ce concomitent cu terminarea însăminţărilor pe ultimele suprafeţe, trebuie să se acorde cea mai mare atenţie executării în ritm susţinut a lucrărilor de întreţinere a culturilor. De altfel, din veştile sosite la redacţie rezultă că în multe cooperative agricole de producţie îngrijirea culturilor a şi început. La C.A.P. Hălchiu, de exemplu, prima praşilă mecanică la sfecla de zahăr s-a executat pînă aseară pe 81 ha., tractoriştii Nicolae Ercuş, Otto Mooser, Nicolae Chim şi Richter Waldemar evidenţiindu-se prin efectuarea unor lucrări de cea mai bună calitate. Tot în cadrul acestei unităţi s-a executat rebilonatil cartofilor pe 220 ha., iar pe 183 ha. s-au aplicat erbicide. După cum ne spunea Nicolae Mărgineanu, inginerul şef al unităţii, erbicidarea s-a făcut şi pe 40 ha. cultivate cu sfeclă de zahăr, 50 ha. cu grîu şi orz de toamnă şi pe alte culturi. în total, pînă acum, în această unitate, au fost erbicidate aproape 380 ha. Lucrări de combatere a buruienilor pe suprafeţe însemnate s-au executat şi în alte cooperative agricole. în ultimele zile la Stupini au fost plivite 60 ha. cu grîu de toamnă în care s-a semănat trifoi în cultură ascunsă, s-a efectuat prăşitul mecanic pe 34 ha. de sfeclă de zahăr, iar reliionarea cartofilor pe 175 ha. Ieri, s-a început şi erbicidarea acestei culturi, care se va executa pe cel puţin 200 ha. Asemenea exemple, care constituie fapte deosebit de semnificative pentru răspunderea cu care muncesc lucrătorii ogoarelor în vederea obţinerii de recolte mari, mai pot fi date încă multe. Am vrea insă să semnalăm şi un fenomen care, în caz că nu se vor lua măsuri operative, poate duce la diminuarea substanţială a producţiei. Este vorba de faptul că, din diferite motive, în unele locuri sfecla de zahăr nu a răsărit uniform, creîndu-se chiar situaţii în care cultura trebuie întoarsă şi reînsămînţată. Pentru a cunoaşte din timp modul cum se prezintă semănăturile, şi a se putea interveni la timp, este necesar ca inginerii şefi, consiliile de conducere ale C.A.P. să controleze îndeaproape toate suprafeţele pe care se cultivă sfecla de zahăr şi acolo unde se constată că plantele nu au o răsărire uniformă, cu avizul organelor agricole judeţene să se ia măsuri in consecinţă. Etapa de întreţinere a culturilor in care am intrat este hotărîtoare pentru nivelul recoltei din acest an. De aceea, se impune ca în toate unităţile agricole din judeţ să se acţioneze operativ şi energic pentru ca fiecare lucrare să se execute la timp şi în condiţii agrotehnice corespunzătoare. I. TOCANIE Suflul industrializării, al noului, este prezent pretutindeni la „Electroprecizie"-Săcele. Hale noi, tehnică nouă, produse noi de înaltă tehnicitate. Foto : GH. BANIŢA PRIN GĂRILE JUDEŢULUI Intimica tiristică în Inîurintul neglijenţei II CĂLĂTORULUI II SADE BINE CU DRUMUL, DAR VOIAJUL ÎNCEPE (ŞI SE TERMINĂ) INTR-O GARA ! ÎN BRAŞOV CU... GHIDUL PLOIEŞTIULUI CIND HOLURILE DEVIN SĂLI DE AŞTEPTARE... Călătorim mult. Trecem, pasager, prin gări, ne oprim intr-altele cu sentimentul nelămurit că păşim peste un prag, dincolo se află un oraş căruia încercăm să-i descifrăm personalitatea. Intr-adevăr, gările sunt porţile mari şi generoase ale oraşelor. Să le privim o clipă - deşi atmosfera şi peisajul lor ne sunt familiare - cu ochiul proaspăt al vizitatorului ce le trece pentru prima dată pragul. Braşovenii se mindresc - şi pe bună dreptate — cu Gara de călători a oraşului. Primitoare, luminoasă şi impunătoare, clădirea gării a devenit un let de efigie a cetăţii noastre industriale şi turistice. Există aici totul, sau aproape totul, ca un călător să se simtă bine : săli de aşteptare, camere special amenajate pentru mama şi copilul, restaurant, bufet, librărie, chioşc pentru difuzarea presei, P.T.T.R., magazin cu articole de artizanat, punct farmaceutic, frizerie, coafură, lustragerie etc., etc. Făceam totuşi amendamentul „sau aproape totul" pentru că la o privire mai atentă, din perspectiva călătorului care descinde pentru prima oară în Braşov, vom constata - cu regret - şi cîteva minusuri. Cu citva timp in urmă asistam la o mică altercaţie survenită între un călător şi salariatul aflat la ghişeul de informaţii , primul se interesa cum poate ajunge intr-un punct anume al oraşului, celălalt fiind suprasolicitat - ii riposta enervat că nu dă decit „informaţii C.F.R.". Evident, omul de la ghişeu avea dreptate, dar nici doleanţa călătorului nu era absurdă. Pentru că tot atât de evident este şi faptul că unul dintre principalele atribute ale unei gări, ca poarta a oraşului, este acela de orientare a călătorilor săi. Ne-am întrebat atunci unde şi de ce a dispărut ghidul orientativ al Braşovului, existent în holul găriii in urmă cu un an, dispariţie cu atit mai „misterioasă" cu cit înlocuitorul şefului de staţie era convins de... supravieţuirea lui ? Să-l fi confundat cu schema luminoasă a liniilor C.F.R.? Eventualului nostru vizitator i-ar mai fi rămas o singură şansă : aceea de a găsi la Librăria nr. 12, plasată in incinta gării, un ghid tipărit. „S-a terminat!“ Cam de mult timp, constatăm noi. Găsim, în schimb, un ghid al Ploieştiului şi chiar un album cu imagini din... Mexic!?! In sfirşit, Agenţia judeţeană de turism îşi reclamă prezenţa in gară, printr-un ghişeu a cărui utilitate este in afara oricărei discuţii. „Nu l-am văzut niciodată deschis, ne destăinuie nedumerită Cucircă Mariana, instructorul staţiei. Ba nu, era să uit, cred că în vara tre- Corneliu MERLAU (Continuare în pag. a 3-a) Complex avicol la Rîşnov . La Rîşnov, constructorii de la I.C.L. au atacat un nou obiectiv. Ei vor construi aici un complex pentru creşterea păsărilor. Capacitatea complexului va fi de 3.600 pasări. Rîşnovul se va înscrie astfel în rîndul localităţilor care fac avicultura prin metode industriale. în avans cu 12 zile ... au fost terminate plantaţiile de puieţi pe 180 ha din cadrul Ocolului silvic Rupea, unitatea fiind astfel a 2-a din judeţ care încheie împăduririle de primăvară. Specialiştii de la Inspectoratul silvic Braşov apreciază că s-au creat astfel condiţii pentru ca sarcinile de împădurire pe întregul județ să fie realizate cu 15 zile mai devreme. Noi sortimente de produse alimentare O nouă linie de fabricaţie a intrat in probe tehnologice la industria laptelui. Evenimentul are o dublă semnificaţie : a fost realizată în afara prevederilor planului şi va permite ca începînd din această lună consumatorii să primească noi sortimente de înghețată, în pachete a cite 100 de grame. Capacitatea liniei este de 2 tone in 8 ore. Meridiane Alarmă în insulele Galapagos In pag. a 4-a