Drum Nou, mai 1971 (Anul 28, nr. 8183-8208)

1971-05-08 / nr. 8189

h­am nou ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN BRAŞOV AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXVIII Nr. 8189 Sîmbătă, 8 mai 1971 6 pagini 30 bani ProTetarT din toate ţările, uniţi-vă! ! SPRE NOI VICTORII I SUB CONDUCEREA ÎNȚELEAPTĂ I A GLORIOSULUI N Lhmi­viMimiMiw­îMisMimiMimiMimiimiMiMiBHtOTiOTimiMiM!­Mimim taaiMi imim taniMnmiiMeiynRimiHg imn Mia? Adunarea solemnă consacrată aniversării a 50 de ani de la întemeierea Partidului Comunist Român Cea de-a 50-a ani­versare a întemeierii Partidului Comunist Ro­mân, eveniment de im­portanţă epocală in istoria mişcării munci­toreşti din ţara noas­tră, în viaţa poporului român, a fost sărbăto­rită, vineri dimineaţa, in Capitală, în cadrul unei adunări solemne organizate in sala Pa­latului Republicii So­cialiste România. Marea sală are un aspect festiv. Pe fun­dalul scenei dominat de faldurile drapelelor partidului şi statului, se văd stema Partidului Comunist Român, cifra jubiliară ,,50" şi date­le jubiliare: „1921 — 1971". La ora 10 diminea­ţa, o furtună de a­­plauze şi urale salută sosirea in sală a con­ducătorilor partidului şi statului. In prezidiu iau loc tovarăşii Nicolae Ceauşescu, Ion Gheorghe Maurer, Emil Bodnaraş, Manea Mă­­nescu, Paul Niculescu- Mizil, Gheorghe Pană, Gheorghe Rădulescu, Virgil Trofin, Ilie Ver­deţ, Maxim Berghia­­nu, Florian Dănălache, Constantin Dragan, Emil Drăgănescu, Já­nos Fazekas, Petre Lupu, Dumitru Popa, Dumitru Popescu, Leonte Rântu, Gheor­ghe Stoica, Vasile Vîlcu, Ștefan Voitec, Iosif Banc, Constantin Băbâlău, Petre Bla­­jovici, Miron Constan­­tinescu, Mih­ai Dalea, Miu Dobrescu, Aurel Duca, Mihai Gere, Ion Iliescu, Ion Ioniţă, Carol Király, Vasile Pati I­ineţ, Ion Sta­­nescu, Mihai Terescu, Iosif Uglar, Richard Winter, precum şi par­ticipanţi la crearea partidului şi alţi ve­terani ai mişcării muncitoreşti din ţara noastră - Gheorghe Cristescu, primul se­cretar general al Partidului Comunist din România, Constan­tin Pîrvulescu, Chivu Stoica, Mihail Cru­ceanu, Ion Niculi, Ale­xandru Sencovici, Gheorghe Vasilichi, Petre Constantinescu­­Iaşi, Wanda Nicolschi, Constantin Tiuiescu, Constanţa Crăciun, Vasile Bigu, Victor Brătfăleanu, Ion Po­­pescu-Puţuri, Sanda Rangheţ, Anton Brei­­tenhofer, Ladislau Bá­nyai, Lajos Csögör, József Meliusz, Gheor­ghe Petrescu, Gheor­ghe Rusu, Mihai Ro­­şianu şi Vida Géza - fruntaşi in muncă din industrie şi agricultu­ră­­ , eroi ai muncii socialiste - conducă­tori ai organizaţiilor obşteşti, generali, oa­,­meni de ştiinţă, artă şi cultură. Se aflau în sală membrii C.C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat şi­ ai guvernului, ai Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste, activişti de partid şi de stat, nu­meroşi membri de partid din ilegalitate veniţi din toate jude­ţele ţării, primii se­cretari ai comitetelor judeţene ale P.C.R., conducători ai in­stituţiilor centrale şi organizaţiilor obşteşti, muncitori şi ţărani fruntaşi in producţie, militari ai Forţelor noastre Armate, sa­vanţi, creatori pe la­rimul artelor. Miile de oameni prezenţi la adunarea solemnă ofereau ima­ginea simbolică a în­săşi istoriei partidului Alături de participanţi la primul congres de constituire a P.C.R., de vechi militanţi care în anii negri ai ilegalităţii au luptat in rindurile partidului in marile bătălii de clasă__organizate şi conduse de comunişti pentru libertatea şi independenţa patriei, pentru fericirea po­porului, alături de cei care şi-au adus con­tribuţia la victoria insurecţiei de la 23 August, instaurarea regimului democrat, la infâptuirea revoluţiei populare, se aflau re­prezentanţii tuturor categoriilor de oameni ai muncii, români, ma­ghiari, germani şi de alte naţionalităţi, de toate vîrstele şi pro­fesiile. Sunt cei care cu braţele şi cu min­tea participă cu pa­siune şi înaltă respon­sabilitate patriotică la elaborarea şi traduce­rea în viaţă a politi­cii Partidului Comunist Român, inălţind pe pămintul patriei noas­tre edificiul societă­ţii socialiste multila­teral dezvoltate. Erau de faţă şefi ai misiunilor diplomatice acreditaţi in Republi­ca Socialistă Româ­nia. Adunarea a f­ost deschisă de tovarăşul Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetu­lui Executiv, al Pre­zidiului Permanent al C.C. al P.C.R., preşe­dintele Consiliului de Miniştri. In­ovaţiile asisten­ţei, la adunarea so­lemnă a luat cuvintul tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, secreta­rul general al Parti­dului Comunist Ro­mân, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România. Ampla expunere a secretarului general al partidului a fost ascul­tată cu profund inte­res de cei prezenţi în sală, de milioane de cetăţeni din întreaga ţară, prin intermediul staţiilor de radio şi televiziune. In repetate rinduri, cei prezenţi in sală au subliniat cu pu­ternice aplauze şi ova­ţii expunerea secreta­rului general al Parti­dului Comunist Ro­mân, omagiind actul istoric deschizător de drumuri de la 8 mai 1921, gloriosul drum de luptă şi victorii al partidului şi înfăptui­rile remarcabile ob­ţinute in îndelungata luptă pentru elibera­rea naţională şi so­cială, in opera de construire a socialis­mului in România, ca­re au adeverit şi adeveresc, zi de zi, marele rol al comu­niştilor, ‘al partidului­ lor in viaţa şi desti­nele poporului nostru. La sfîrşitul expune­rii tovarăşului Nicolae Ceauşescu, minute in şir se înalţă sub cu­pola sălii urale şi ovaţii pentru Partidul Comunist Român, pen­tru Comitetul Central şi secretarul general al partidului, pentru eroicul popor român, constructor al socia­lismului, pentru patria noastră liberă şi min­­oră — Republica So­cialistă România. In sală răsună înăl­ţător imnul de luptă al clasei muncitoare din lumea întreagă - „Internaţionala". (Agerpres) EXPUNEREA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU Stimaţi tovarăşi şi prieteni, Sărbătorim astăzi împlinirea a 50 de ani de la înfiinţarea Partidului Comunist Român, eveniment de însemnătate istorică epocală în viaţa poporu­lui nostru. Cu acest prilej festiv permiteţi-mi să vă adresez dumneavoastră, tuturor comuniștilor, întregului nostru popor, cele mai calde felicitări și un cordial salut din partea Comitetului Central al Partidului Comunist Român, a Consiliului de Stat și a guvernului Republicii Socialiste Româ­nia. (Aplauze puternice, prelungite). Această aniversare prilejuieşte o retrospectivă a drumului parcurs de partid, a luptelor duse de clasa muncitoare, de toţi oamenii muncii din pa­tria noastră, pentru dreptate şi libertate socială şi naţională, pentru răsturnarea regimului bur­­ghezo-moşieresc, pentru cucerirea puterii politice şi făurirea cu succes a socialismului în România. Drumul străbătut nu a fost neted: au trebuit în­vinse multe greutăţi, trecute mari obstacole , dar nici teroarea sălbatică, nici închisorile şi nici chiar moartea nu i-au putut abate pe comunişti din calea lor. Comuniştii au ţinut întotdeauna sus steagul luptei sociale şi naţionale, acţionînd ca organizatori şi conducători încercaţi ai clasei muncitoare, ai întregului nostru popor muncitor. (Aplauze puternice, prelungite). Ceea ce i-a însu­fleţit permanent pe comunişti în lupta lor au fost încrederea nestrămutată în învăţătura atotbirui­toare marxist-leninistă, devotamentul nemărginit faţă de năzuinţele de libertate naţională şi drep­tate socială ale poporului. (Vii aplauze). La această adunare participă veterani care au luat parte la formarea partidului, mulţi activişti din anii ilegalităţii care şi-au îndeplinit cu înalt devotament neţărmurit sarcinile încredinţate de partid, aducîndu-şi contribuţia la toate marile suc­cese obţinute de partidul şi poporul nostru. Par­tidul îi preţuieşte în cel mai înalt grad pe acti­viştii din anii ilegalităţii, în numele Comitetului Central, le adresez tuturor calde felicitări şi mul­ţumiri comuniste. (Aplauze îndelungate). Mulţi din cei care au luat parte la înfiinţarea partidului în 1921 şi care au activat în rindurile sale nu mai sunt printre noi. In semn de adînc omagiu, propun să păstrăm un moment de recu­legere. (Asistenţa se ridică pentru cîteva clipe în picioare, cinstind memoria celor dispăruţi). Stimaţi tovarăşi, Istoria partidului nostru este istoria luptelor sociale şi naţionale ale clasei muncitoare, ţără­nimii, intelectualităţii, ale tuturor oamenilor muncii fără deosebire de naţionalitate, este isto­imperiul otoman şi de dependenţa faţă de pătrunderea în economia ţării, încă din acea perioadă a capitalului străin, a creat oamenilor muncii condiţii deosebit de­­ grele, în acest cadru, încă în perioada 1860—1870, începe crearea organizaţiilor muncitoreşti. Trebuie să menţionez că formarea primelor cercuri muncitoreşti, începutul răspîndirii ideilor socialiste în România au fost stimulate de legă­turile militanţilor români cu făuritorii socialis­mului ştiinţific.— Marx şi Engels, într-o scrisoare trimisă militantului socialist Ion Nădejde în 1888, Engels arăta că încearcă o mare satisfacţie văzind că socialiştii din România au adoptat în progra­mul lor principiile fundamentale ale teoriei marxiste. Dezvoltarea mişcării muncitoreşti şi răspîndi­­rea ideilor socialismului ştiinţific au dus la for­marea în 1893 a Partidului Social-Democrat al Muncitorilor din România. Deşi a activat numai 6 ani, datorită trecerii unor fruntaşi de partea burgheziei, Partidul Social-Democrat al Munci­torilor din România a marcat un moment deosebit în lupta politică a proletariatului. Organizarea pe plan naţional a mişcării sindicale în 1906 şi refacerea Partidului Socialist în 1910 reflectau maturizarea politică a clasei muncitoare din Ro­mânia, rolul tot mai important pe care îl do­­bîndea în viaţa ţării. Continuînd să întreţină le­gături cu mişcarea revoluţionară din alte ţări, mişcarea muncitorească din România a ajutat la transportul în Rusia al literaturii tipărite de e­­migraţia rusă din Apus — inclusiv a Iskrei leni­niste ■—, a manifestat o activă solidaritate cu lupta proletariatului rus împotriva ţarismului în 1905, printre altele acordînd ajutor echipajului revoluţionar de pe crucişătorul Potemkin care, după cum se ştie, a primit azil politic în Româ­nia. Militanţii socialişti români au avut legături nemijlocite cu V. I. Lenin, în anii premergători, precum şi în timpul primului război mondial im­perialist, mişcarea muncitorească şi socialistă a acţionat cu hotărâre împotriva războiului, parti­cipând la conferinţele internaţionale antirăzboi­nice şi organizînd mari manifestări de masă în ţară. După terminarea războiului şi realizarea sta­tului naţional unitar, România a intrat într-o nouă etapă de dezvoltare; totodată, mişcarea muncito­rească şi socialistă a căpătat dimensiuni noi. La sfîrşitul deceniului al doilea al secolului nostru, în ţară se acumulaseră multe contradicţii sociale şi naţionale, care creau necesitatea unor profunde transformări în viaţa societăţii. Se impuneau, în special, înfăptuirea reformei agrare, crearea u­­nei industrii naţionale avansate, lichidarea de­pendenţei faţă de capitalul străin, democratiza­rea vieţii politice şi de stat. De realizarea acestor (Continuore in pag. a 2-a) Măreţe tradiţii revoluţionare 9 9 9 de luptă pentru eliberarea socială şi naţională a poporului, pentru socialism ria naşterii şi dezvoltării mişcării muncitoreşti şi revoluţionare din Româ­nia. Noi, comuniştii, sun­tem­ continuatorii tradi­ţiilor progresiste ale po­porului. Cinstim pe toţi acei care au stat în frun­tea luptei împotriva asu­pririi străine, pentru ne­­atîrnarea poporului, pen­tru formarea statului na­ţional român. Greul lup­telor l-au dus întotdea­una masele largi popu­lare i le adresăm recu­noştinţa noastră fierbinte şi ne plecăm cu smere­nie în faţa jertfelor grele pe care le-au dat în aceste lupte. Secolul al XIX-lea s-a caracterizat prin mari mişcări pentru elibera­rea naţională şi socială. Răscoala din 1821, revo­luţia din 1848, Unirea Principatelor în 1859, războiul pentru indepen­denţă din 1877 sunt mo­mente cruciale în istoria ţării noastre. Aceste e­­venimente au marcat tot­odată intrarea ţării pe calea dezvoltării capita­liste, precum şi apariţia pe scena istoriei, o dată cu burghezia, a clasei muncitoare, în a doua jumătate a secolului trecut, îndeosebi după formarea statului naţio­nal român în 1859, Ro­mânia a cunoscut o pu­ternică dezvoltare ca­pitalistă. Situaţia spe­cifică, determinată de Prezidiul adunării solemne.

Next