Drum Nou, mai 1971 (Anul 28, nr. 8183-8208)

1971-05-16 / nr. 8196

­punt nou ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN BRAŞOV AL P­.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXVIII Nr. 8196 Duminică, 16 mai 1971 6 pagini 30 bani Proletari din toate ţările, uniti-val VIZITA DE LUCRU A TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU LA COMPLEXUL AVICOL DIN TITU în cursul dimineţii de simbată, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretarul general al Partidului Comunist Ro­mân, preşedintele Consiliului de Stat, împreună cu tovară­şul Manea Mănescu, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., preşedin­tele Consiliului Economic, a făcut o vizită de lucru la Com­plexul avicol­­ Titu din judeţul Dîmboviţa. Secretarul general al partidului este întîmpinat cu deosebită căl­dură de un mare număr de ţărani cooperatori din comunele Lungu­ieţii, Răcari, Poiana, Corbii Mari, Braniştea, Costeşti-Vale, Potlogi, Odobeşti, Titu şi din alte sate din împrejurimi. Cei prezenţi ovaţio­nează îndelung pentru partid, pen­tru conducătorul partidului şi sta­tului. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu este salutat la sosirea sa la Com­plexul avicol din Titu de tovară­şii Iosif Banc, membru supleant al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., vicepreşedinte al Consi­liului de Miniştri, ministrul agri­culturii, industriei alimentare, sil­viculturii şi apelor, Matei Ghigiu, ministrul construcţiilor Indus­triale, de membri ai conducerii Ministerului Agriculturii, Indus­triei Alimentare, Silviculturii şi Apelor. Sunt de faţă tovarăşul Nicolae Tăblrcă, prim-secretar al Comite­tului judeţean Dîmboviţa al P.C.R., preşedintele Consiliului popular judeţean, şi alţi reprezen­tanţi ai organelor locale de par­tid şi de stat. Oaspeţii sunt invitaţi să viziteze mai întîi moderna staţie de incu­baţie a complexului, unde se află expoziţii de prezentare a celor mai importante realizări din sec­torul avicol obţinute la nivelul întregii ţări. Apoi, directorul ge­neral al Complexului avicol­ Titu, Viorel Chiriţă, prezintă tovarăşu­lui Nicolae Ceauşescu şi celorlalţi oaspeţi parametrii noii unităţi da­tă parţial în folosinţă, cu un an şi jumătate mai devreme, obiectiv de seamă în realizarea sarcinilor ce stau în faţa zootehniei, precum şi preocupările specialiştilor de aici de a înfăptui în mod exem­plar sarcinile trasate de partid şi de stat. Organizat pe principiul produc­ţiei industriale, complexul de la Titu are nouă ferme specializate în producerea de ouă, pentru creşterea păsărilor de producţie, incubatoare, fabrică de nutreţuri, combinate şi abator propriu. El cuprinde 147 hale spaţioase, în care procesele sunt mecanizate şi automatizate. Recent, au intrat în funcţiune patru ferme de produc­ţie şi au fost livrate primele tone de carne de pasăre pentru apro­vizionarea populaţiei bucureştene. Secretarul general al partidului se interesează îndeaproape de măsurile întreprinse în vederea creşterii eficienţei economice şi a asigurării dezvoltării, concomitent cu producţia de carne, şi­ a celei de ouă. Răspunzînd, conducerea ministerului subliniază, totodată, că în faza finală complexul va produce 20.000 tone carne de pa­săre — a zecea parte din produc­ţia marfă prevăzută la sfîrşitul actualului cincinal. Oaspeţilor li se prezintă în continuare aproxi­mativ 50 de utilaje, realizate de uzinele mecanice ale agriculturii, care au contribuit la mecanizarea proceselor de producţie în toate fermele avicole din ţară. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, ceilalţi oaspeţi, sunt salutaţi de preşedinţii mai multor cooperative agricole de producţie din apropie­re, care, în numele ţăranilor coo­peratori din comunele lor, expri­mă adînca mulţumire de a avea ca oaspete pe secretarul general al partidului. Ei îumînează tova­răşului Nicolae Ceauşescu, celor­lalţi oaspeţi, cadouri simbolice, angajîndu-se să-şi aducă întreaga contribuţie la dezvoltarea coope­rativelor lor, la creşterea produc­ţiei şi îmbunătăţirea activităţii e­­conomice, ca semn al recunoştin­ţei pentru noile măsuri întreprin­se de partid şi de stat în vederea creşterii bunăstării ţărănimii coo­peratiste. Adresîndu-se cooperatorilor de faţă, tovarăşul Nicolae Ceauşescu le mulţumeşte pentru primirea călduroasă făcută, le urează sănă­tate şi fericire, noi succese în munca pentru obţinerea unor re­colte bogate. Oaspeţii vizitează apoi halele de creşterea puilor pentru carne. Discuţiile ample purtate de to­varăşul Nicolae Ceauşescu, de ceilalţi conducători de partid şi de stat cu specialişti, cu cadre de răspundere din Ministerul A­­griculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii şi Apelor, indicaţiile secretarului general al partidului date şi cu acest prilej pentru dez­voltarea mai rapidă a sectorului avicol, au constituit un nou im­bold în activitatea oamenilor mun­cii de pe ogoare în înfăptuirea măreţelor sarcini trasate de Con­gresul al X-lea al partidului pen­tru dezvoltarea creşterii păsărilor în ţara noastră. (Agerpres) Urii mierii ru­sinsk­ in Hill Hill BN Vineri şi sâmbătă a avut loc la Bucureşti, Plenara lărgită a Con­siliului Uniunii Centrale a Coo­perativelor Meşteşugăreşti, care a dezbătut prevederile actualului plan cincinal ce revin acestui sec­tor economic. La lucrările Plenarei a partici­pat şi a luat cuvîntul tovarăşul János Fazekas, membru al Comi­tetului Executiv al Comitetului Central al Partidului Comunist Ro­mân, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri. Potrivit recentelor documente de partid, planul cooperaţiei meş­teşugăreşti pe perioada 1971—1975 prevede creşteri substanţiale fa­ţă de realizările din 1970, cu pes­te 66 la sută, la producţia marfă şi prestări de servicii, cu 70 la sută la încasări pentru prestări de servicii, cu aproape 60 la sută la livrările către fondul pieţei. Pen­tru export sunt prevăzute creşteri de aproape 3 ori mai mari decît în 1970. Pentru realizarea unui asemenea volum sporit de producţie, în ur­mătorii cinci ani vor fi construite peste 600 de noi obiective: atelie­re de producţie, complexe de de­servire, staţii auto, spălătorii — curăţătorii — vopsitorii, complexe şcolare şi alte obiective social-cul­­turale, în această perioadă vor fi pregătiţi un număr de peste 70.000 lucrători. Ist padina a 2-a OPINIA PUBLICĂ pagină cuprinzînd: 9 Ancheta socială „Pat în familie și... specu­lă-n lege". • După ce s-au scutu­rat petalele gladiole­­lor festive. 9 Rubrica „Citadine“. 9 Scrisori deschise. 9 Răspunsuri la între­bările cititorilor. Luni, 17 mai, în jurul orei 11,30, posturile noastre de radio şi televiziune vor transmite direct de la Ae­roportul Internaţional Oto­­peni, sosirea în Capitală a preşedintelui Republicii Fe­derale a Germaniei, Gustav Heinemann, şi a doamnei Heinemann, care la invita­ţia preşedintelui Consiliu­lui de Stat al Republicii So­cialiste România, Nicolae Ceauşescu, şi a soţiei sale, Elena Ceauşescu, vor face o vizită oficială în Republi­ca Socialistă România. Alte blocuri de locuinţe date în folosinţă în ultimul timp, întregesc noul peisaj al Făgăraşului. In pagina a 3-a ( Festivalul muzicii de cameră Braşov 1971.­­ Psihologia şi societa­tea contemporană. 9 Poeţi premiaţi: Ion Th­­ilea şi Darie Ma­­gheru. Plenara Consiliului Uniunii judeţene a c. A. P. Ieri, a avut loc la Braşov ple­nara Consiliului Uniunii judeţe­ne a cooperativelor agricole de producţie. La lucrările plenarei a participat tovarăşul Nicolae Oprea, şef de sector în cadrul Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agri­cole de Producţie, membrii comi­siilor pe probleme, activişti ai U.J.C.A.P., preşedinţi ai C.A.P., reprezentanţi ai Direcţiei genera­le judeţene a agriculturii, indus­triei alimentare, silviculturii şi­ a­­pelor, Filialei judeţene a Băncii Agricole, Direcţiei financiare a Consiliului popular judeţean, or­ganizaţiilor de masă şi ai unor or­ganizaţii economice judeţene. Cu acest prilej, au fost dezbă­tute Hotărîrea Comitetului Execu­tiv al C.C. al P.C.R. cu privire la unele măsuri de îmbunătăţire a condiţiilor de viaţă ale membri­lor cooperativelor agricole de producţie, legile privind agricul­tura, adoptate recent de Marea Adunare Naţională, precum şi u­­nele măsuri organizatorice. în încheierea lucrărilor, partici­panţii la plenară au adresat o te­legramă C.C. al P.C.R., tovarăşu­lui Nicolae Ceauşescu, în care se angajează să îndeplinească exem­plar și să depășească sarcinile de plan pe anul în curs. 3,8 milioane economii din inovaţii Contribuţia sutelor de ino­vatori de la uzina „Tractorul" la modernizarea producţiei şi creşterea eficienţei economiei se cifrează, pe primele patru luni ale anului, la aproape 3,8 milioane lei, economii de ma­terii prime şi materiale, mano­peră etc. Economiile reali­zate sunt rodul celor 52 de inovaţii aplicate în diferite secţii ale uzinei în­ cursul a­­cestui an. Sporul de eficienţă va fi însă mult mai mare, în­­trucît pînă în prezent au fost făcute un număr de 146 pro­puneri de inovaţii, care ur­mează să fie aplicate în secţiile şi sectoarele uzinei. Pentru 90 aparta­mente în plus Colectivul întreprinderii de prefabricate şi elemente de con­strucţii din Braşov a realizat, pînă ieri, 1.560 m.c. prefabri­cate peste prevederile de plan ale perioadei. Acest volum de prefabricate echivalează cu „materia primă" pentru cca. 90 de apartamente. LA „TIMPURI NOI“ Concepţii demodate care frînează creşterea coeficientului de schimb Una din sarcinile­­economice im­portante ale­­ actualului cincinal este utilizarea, cit mai deplină a potenţialului tehnic din dotarea fiecărei întreprinderi. Ea a fost subliniată de secretarul general al partidului nostru, tovarăşul Ni­colae Ceauşescu, cu ocazia expu­nerii făcute la şedinţa Comitetu­lui Executiv al C.C. al P.C.R. şi a guvernului din 25 noiembrie 1970, în care se arată că „rezerve im­portante pentru creşterea produc­ţiei în construcţiile de maşini — cit şi în alte ramuri — există în domeniul folosirii capacităţilor de producţie şi a timpului de lucru". Unul din mijloacele pentru trans­punerea în fapte a acestei sarcini este creşterea coeficientului de schimb. în numeroase întreprinderi din industria braşoveană colective de specialişti au întreprins în acest sens studii pentru stabilirea mă­surilor care să ducă la generali­zarea schimbului II şi extinderea lucrului în schimbul III. O aseme­nea acţiune s-a iniţiat şi la fabrica „Timpuri, noi" din Braşov, mai a­­les că, aici coeficientul de schimb se situează între 1,08—1,72, cu mult deci sub media existentă pe industria braşoveană. Făcut pentru întregul cincinal, studiul amintit ajunge la conclu­zia că în secţiile de bază ale fa­bricii, coeficientul de schimb va atinge în 1975 de-abia... 1,95, iar în secţiile auxiliare — 1,30. Fireş­te, faţă de nivelul actual, este o creştere sensibilă. Cu toate aces­tea, nu se poate trece cu vederea faptul că în anul 1975, utilajele din secţiile de bază nu vor func­ţiona, în medie, nici măcar două schimburi. Cum se explică o ast­fel de situaţie, am întrebat-o pe tov. Aurora Laurenţiu, şefa servi­ciului plan, producţie şi C.N.M., care s-a ocupat cu studiul în cau­ză, — în sectorul încălţăminte — ne-a relatat interlocutoarea — nu este posibilă extinderea lucrului în schimbul trei datorită atelieru­lui de pregătit-cusut, unde opera­ţiunile de mare precizie şi­­înde­mânare cer un efort vizual şi o mare atenţie, necesare realizării unor produse , de bună calitate, condiţii care nu există noaptea. La sectorul tăbăcărie, lucrurile stau la fel datorită specificului de fa­bricaţie. Utilajele cheie — butoa­iele de tăbăcit — funcţionează 24 ore continuu, însă celelalte utila- Gh. NOVAC (Continuare în pag. a 5-a) Moderna bandă de montaj a releului regulator pentru auto și trac­toare, de la uzina „Electroprecizi­e" — Săcele. ACTIVITĂŢILE INDUSTRIALE sursă de valorificare a tradiţiei, iniţiativei şi experienţei locale IOAN BABOIA, preşedintele Uniunii judeţene a C.A.P. I . ÎN 3 ANI, UN SALT DE 13 MILIOANE LEI . ÎN 1971 - VENITURI DE 40 MILIOANE O GAMĂ LARGA DE PRODU­SE PENTRU POPULAŢIE • O PROPUNERE PENTRU MA­RILE UZINE, în cincinalul care s-a încheiat, cooperativele agricole de produc­ţie din judeţul nostru au obţinut unele rezultate bune pe linia con­solidării economice şi organizato­rice, la care, alături de sectoarele­­ agricole de bani, o contribuţie de seamă a adus-o şi dezvoltarea ac­tivităţilor industriale şi a prestă­rilor de servicii. Astfel, volumul producţiei globale a acestor acti­vităţi a crescut de la 7.975.000 cit a fost în 1967 la 20.915.000 în a­­nul trecut, în unele cooperative, veniturile băneşti provenite din activităţile industriale şi prestă­rile de servicii au avut o pondere însemnată. Astfel, la C.A.P. Bu­­dila s-au realizat 1.275.000 lei, la Viştea de­ Sus 1.471.000 Iei, la Sinea Vecile 1.104.000 lei, iar în cadrul cooperativelor agricole din Teliu, Lisa, Ticuş, între 942.000 şi 750.000 lei. •Ţinînd însă seama de­ condiţiile bune de care dispunem pentru asigurarea materiei prime, de fap­tul că avem­ ateliere bine dotate, forţă de muncă calificată, şi po­sibilităţi de calificare la locul de muncă, se poate spune că în ju­deţul nostru sunt încă mari re­zerve nevalorificate. Recent, Marea Adunare Naţio­nală a adoptat Legea privind or­ganizarea­ şi dezvoltarea activită­ţilor industriale de prelucrare a produselor agricole, construcţii şi prestări de servicii în unităţile a­­parţinînd consiliilor populare, cooperaţiei agricole,­­ meşteşugă­reşti şi de consum. Punînd la baza întregii sale activităţi indicaţiile conducerii partidului, prevederile noii legi, precum şi măsurile sta­bilite de Comitetul judeţean de partid, biroul executiv al Uniunii judeţene a C.A.P. a organizat co­lective care au sprijinit consiliile de conducere din cooperativele agricole pentru a-şi­­ îmbunătăţi activitatea pe linia valorificării mai bune a resurselor locale. Din studiul întocmit a rezultat că în anul acesta se pot pune în va­loare resurse mult mai mari pen­tru dezvoltarea şi diversificarea activităţilor industriale şi a pres­taţiilor de servicii. Astfel, valoa­rea suplimentărilor propuse pe a­­ceastă bază se ridică la peste 10.000.000 lei, ponderea cea mai mare avînd-o activităţile indus­triale şi prelucrarea produselor zootehnice. Totuşi, ele sunt încă departe de posibilităţile exis­tente. De aceea, pe baza recoman­dărilor Comitetului judeţean de partid, este necesar ca fiecare consiliu de conducere şi consiliu intercooperatist să se ocupe cu cea mai mare răspundere de dez­voltarea activităţilor existente şi crearea altora noi, precum şi de atragerea şi folosirea cit mai ra­ţională a forţei de muncă califi­cate, a capacităţilor de producţie din fiecare unitate. Se impune, de asemenea, ca în toate cooperati­vele să se termine, pînă cel mai tîrziu la sfîrşitul lunii mai, întoc­mirea programului îmbunătăţit de dezvoltare a activităţilor indus­triale şi prestaţii de servicii şi să se acţioneze în aşa fel, încît pînă la sfîrşitul anului să se realizeze, per total unităţi, ve­nituri de cel puţin 40 milioane lei. Tot pînă la această dată va trebui să se întocmească şi pro­gramul de activitate pentru anul 1972 şi planul pînă în 1975, pu­nînd astfel de acord dezvoltarea acestor activităţi cu planurile de producţie şi de perspectivă ale cooperativelor. In cele ce urmează aş vrea să înfăţişez doar cîteva din direcţiile în care ne-am propus să acţio­năm. In primul rînd este vorba de extinderea producerii materialelor de construcţii, ţinînd seama de (Continuare in pag. a 2-a) 1 ÎNCHIDEREA LUCRĂRILOR Conferinţei a V-a de turnătorie După două zile de dezbateri, participanţii la Conferinţa a V-a de turnătorie s-au întrunit ieri după-amiază în şedinţa de închi­dere a lucrărilor. Au fost ascultate rapoartele pe marginea şedinţelor de comunicări în care s-au prezentat, în de­cursul celor două zile de lucru, 24 de referate apreciate ca deo­sebit de valoroase prin contribu­ţia originală pe care o aduc în domeniul perfecţionării tehnicii de turnare. S-a dat apoi citire pro­iectului de concluzii care după dezbateri a fost adoptat ca docu­ment al Conferinţei a V-a. Inginerul Claudiu Ştefănescu, directorul I.C.T.C.M. Bucureşti, care a condus şedinţa de închi­dere, a adresat cuvinte de mulţu­mire specialiştilor de peste ho­tare şi celor din ţară, partici­panţi la conferinţă, pentru con­tribuţia adusă la desfăşurarea la un nivel ştiinţific ridicat a lu­crărilor. In încheierea conferinţei a fost adoptat textul unei telegrame a­­dresată C.C. al P.C.R., tovarăşului Nicolae Ceauşescu, în care este exprimată hotărîrea cercetători­lor, inginerilor şi tehnicienilor din institutele de cercetare şi proiec­tare, din învăţămîntul politehnic şi din uzine de a nu precupeţi nici un efort pentru ridicarea ni­velului tehnic al producţiei din turnătorii, contribuind astfel la înfăptuirea programului elaborat de partid pentru actualul cincinal. Simpozionului „Utili­zarea calculatoarelor electronice în între­prinderi industriale*1 Ieri la amiază, s-au încheiat lu­crările simpozionului pe tema uti­lizării calculatoarelor electronice în întreprinderi industriale. Cele 30 de comunicări şi referate, cît și amplele dezbateri au reliefat experienţa dobîndită în analiza şi proiectarea sistemelor de in­formatică, în pregătirea condiţiilor în vederea automatizării condu­cerii unităţilor economice. In încheierea lucrărilor simpo­zionului a luat cuvîntul ing. Con­stantin Dumitraşcu, adjunctul se­cretarului permanent al Comisiei guvernamentale pentru dotarea cu echipamente de calcul și automa­tizarea prelucrării datelor. Meridiane S.9-Enigmatica planetă Marte „vine“ spre noi # CEA DINTÎI PREMIERA MARŢIANĂ ÎN ERA VOIAJE­­LOR COSMICE O „MARINER-8" S-A PRĂBUŞIT ÎN ATLANTIC . CINE VA FACE PRIMA COBORÎRE PE „PLANETA ROŞIE" ?­­ Solitar, ,,Sal­ul" îşi continuă cursa la 200 kilometri de Pă­­mint, polarizînd atenţia lumii în­tregi. în acelaşi timp, insă, cercu­rile de specialitate nu scapă din (Continuare în pag. a 6-a) vedere şi alt eveniment de sea­mă al lunii mai : festivalul mar­ţian. O dată la 15 ani, misteri­

Next