Drum Nou, iunie 1971 (Anul 28, nr. 8209-8234)
1971-06-10 / nr. 8217
Nr. 8217 DRUM NOU COMUNICAT COMUN ROMÂNO-CHINEZ La invitaţia Comitatului Central al Partidului Comunist Chinez şi a guvernului Republicii Populare Chineze, intre 1 şi 9 iunie 1971, o delegaţie de partid şi guvernamentală a Republicii Socialiste România, condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, a făcut o vizită oficială de prietenie în Republica Populară Chineză. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a fost însoţit în această vizită de soţia sa, tovarăşa Elena Ceauşescu. Tovarăşul Mao Tzedun, preşedintele Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez, şi tovarăşul Său de luptă apropiat, vicepreşedintele Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez, tovarăşul Lin Biao, au avut o întrevedere cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, şi soţia sa, tovarăşa Elena Ceauşescu, precum şi cu toţi tovarăşii din delegaţia de partid şi guvernamentală română. întrevederea s-a desfăşurat într-o atmosferă de prietenie şi cordialitate, în spiritul solidarităţii militante dintre cele două partide, ţări şi popoare ale României şi Chinei. In continuare, preşedintele Mao Tzedun, vicepreşedintele Lin Biao şi tovarăşii Ciu En-lai, Kan Sen şi alţi tovarăşi au avut convorbiri prieteneşti cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi soţia sa, cu tovarăşul Ion Gheorghe Maurer şi ceilalţi tovarăşi din delegaţia de partid şi guvernamentală a României. In timpul şederii în Republica Populară Chineză, delegaţia de partid şi guvernamentală română a vizitat oraşele Pekin, Nankin şi Şanhai, uzine şi fabrici, o comună populară şi instituţii de învăţămînt, s-a întîlnit cu masele largi revoluţionare. Oaspeţii români s-au bucurat pretutindeni de o primire deosebit de caldă şi o ospitalitate cordială — expresie a sentimentelor de prietenie frăţească dintre poporul român şi poporul chinez. Delegaţia română a exprimat mulţumiri sincere pentru ospitalitatea prietenească, pentru sentimentele cu care a fost întîmpinată peste tot în Republica Populară Chineză. In timpul vizitei, părţile română şi chineză au purtat convorbiri într-o atmosferă de prietenie cordială şi înţelegere reciprocă, în legătură cu dezvoltarea relaţiilor de prietenie şi colaborare dintre cele două partide, ţâri şi popoare, precum şi asupra problemelor internaţionale de interes comun. La convorbiri au participat, din partea română, tovarăşii : Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat , conducătorul delegaţiei de partid şi guvernamentale, Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, Manea Mănescu, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, vicepreședinte al Consiliului de Stat, Dumitru Popa, membru al Comitetului Executiv al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, prim-secretar al Comitetului municipal București al Partidului Comunist Român, primarul general al Capitalei, Ion Iliescu, membru supleant al Comitetului Executiv, secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, George Macovescu, membru al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, primadjunct al ministrului afacerilor externe, Aurel Duma, membru al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, ambasadorul Republicii Socialiste România în Republica Populară Chineză, Ioan Florescu, membru supleant al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, şef de secţie la Comitetul Central al Partidului Comunist Român, Ştefan Andrei, membru supleant al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, prim-adjunct de şef de secţie la Comitetul Central al Partidului Comunist Român, Constantin Mitea şi Emilian Dobrescu, membri supleanţi ai Comitetului Central al Partidului Comunist Român, consilieri la Comitetul Central al Partidului Comunist Român. Din partea chineză, tovarășii : Ciu Enlai, membru al Comitetului Permanent al Biroului Politic al Comitetului Central al partidului Comunist Chinez, premierul Consiliului de Stat, Huan Iu-sen, membru al Biroului Politic al Comitetului Central al partidului Comunist Chinez, șef al Marelui Stat Major al Armatei Populare Chineze de Eliberare, Jao Wen-juan, membru al Biroului Politic al Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez, Li Sien-nien, membru al Biroului Politic al Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez, vicepremier al Consiliului de Stat, Ciu Yutso, membru al Biroului Politic al Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez, adjunct al șefului Marelui Stat Major al Armatei Populare Chineze de Eliberare, Ken Biao, membru al Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez, şeful Secţiei relaţii externe a Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez, Ci Pînlei, ministru ad-interim al afacerilor externe, Fan I, membru supleant al Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez, ministru al relaţiilor economice cu străinătatea, Li Cian, membru al Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez, ministru adjunct al comerţului exterior, Cian Hai-jun, ambasadorul Republicii Populare Chineze în Republica Socialistă România, Li Lien-cin, Han Siu şi Liu Ka-min, lucrători cu munci de răspundere în ministerele interesate. Partea română a informat partea chineză despre realizările obţinute de poporul român, sub conducerea Partidului Comunist Român, în frunte cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu, în edificarea socialismului, despre activitatea creatoare pe care o desfăşoară muncitorii, ţăranii cooperatori, intelectualii pentru îndeplinirea sarcinilor planului cincinal 1971—1975 în vederea dezvoltării continue a economiei, ştiinţei şi culturii, a perfecţionării organizării şi conducerii vieţii sociale, a realizării obiectivului trasat de Congresul al X-lea al Partidului Comunist Român — făurirea societăţii socialiste multilateral dezvoltate. Partea chineză a informat despre istoria luptei celor două linii în interiorul Partidului Comunist Chinez, despre semnificaţia şi necesitatea marii revoluţii culturale proletare, iniţiată şi condusă personal de tovarăşul Mao Tzedun, şi despre marile victorii obţinute în această revoluţie. De asemenea, ea a informat despre construcţia socialismului în Republica Populară Chineză şi despre succesele obţinute de poporul chinez în înfăptuirea sarcinilor de luptă trasate de Congresul al IX-lea al Partidului Comunist Chinez pentru desfăşurarea continuă a procesului luptă-critică-transformare, pentru transpunerea multilaterală în practică a liniei de a promova revoluţia, de a stimula munca, producţia şi pregătirile împotriva războiului. Partea română a subliniat uriaşa însemnătate internaţională a victoriei luptei revoluţionare a poporului chinez, sub conducerea partidului comunist. Crearea Republicii Populare Chineze a determinat o cotitură radicală în destinele poporului chinez şi, totodată, a produs o schimbare istorică în raportul de forţe pe plan internaţional, sporind considerabil potenţialul socialismului în lume. Prin munca sa eroică şi plină de abnegaţie, harnicul şi talentatul popor chinez a înfăptuit, sub conducerea gloriosului partid comunist, în frunte cu tovarăşul Mao Tzedun, profunde transformări revoluţionare în toate domeniile vieţii sociale, a obţinut succese strălucite în opera de făurire a societăţii noi, socialiste. Poporul român se bucură din toată inima de marile realizări dobîndite de poporul frate chinez în sporirea continuă a potenţialului economic, tehnic şi ştiinţific al ţării, văzînd în acestea o contribuţie de preţ la creşterea puterii şi prestigiului socialismului în lume, la consolidarea forţelor care luptă împotriva politicii agresive a imperialismului, pentru libertate şi independenţă, pentru salvgardarea păcii. Poporul român adresează poporului chinez felicitări cordiale şi îi urează noi succese în opera de construire a socialismului în Republica Populară Chineză. Partea chineză a elogiat în mod călduros spiritul revoluţionar de luptă al poporului român. Harnicul şi curajosul popor român, sub conducerea Partidului Comunist Român, în frunte cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a ţinut piept cu hotărîre presiunilor imperialiste, obţinînd astfel victorii însemnate în lupta pentru apărarea independenţei naţionale şi a suveranităţii ţării. Poporul român, ducînd în mod consecvent o politică independentă de sine stătătoare, de valorificare a propriilor forţe şi a resurselor ţării, a dezvoltat, prin munca sa harnică, economia într-un ritm accelerat şi a dobîndit in felul acesta mari succese în opera de construire a socialismului. Partea chineză a reafirmat că poporul chinez, călit prin marea revoluţie culturală proletară, îndeplinindu-şî îndatoririle internaţionaliste, sprijină cu fermitate, ca şi pînă acum, lupta dreaptă a poporului român pentru apărarea independenţei naţionale şi suveranităţii de stat, sprijină cu fermitate poporul român in opera sa de construire a socialismului. La convorbiri, cele două părţi au subliniat că poporul român şi poporul chinez şi-au manifestat întotdeauna simpatia unul faţă de altul, s-au sprijinit reciproc şi au închegat o profundă prietenie militantă în lupta comună împotriva imperialismului şi reacţiunii, împotriva politicii de forţă, precum şi în opera de construire a socialismului în ambele ţări. Cele două părţi au relevat cu satisfacţie că, în ultimii ani, s-au dezvoltat foarte puternic relaţiile dintre cele două partide, ţări şi popoare ale României şi Chinei, au sporit întîlnirile dintre conducătorii celor două ţări, s-a adîncit cunoaşterea reciprocă, a cunoscut o întărire şi lărgire însemnată colaborarea româno-chineză în domeniile politic, economic, cultural şi în alte domenii. Relaţiile de prietenie şi colaborare dintre cele două partide, ţări şi popoare ale României şi Chinei sunt bazate pe marxism-leninism şi internaţionalism proletar, pe respectarea cu stricteţe a principiilor egalităţii depline în drepturi, independenţei, respectului reciproc şi neamestecului în treburile interne, relaţii care pot rezista la încercări. Dezvoltarea relaţiilor de prietenie şi colaborare dintre România şi China este în tăiosul cauzei revoluţionare a celor două popoare şi a popoarelor din lumea întreagă. Ambele părţi au exprimat în unanimitate hotărîrea de a întări mai departe prietenia revoluţionară şi unitatea de luptă dintre cele două partide, ţări şi popoare, de a lărgi relaţiile de colaborare în diferite domenii. Partea română a exprimat şi cu acest prilej Partidului Comunist Chinez şi guvernului Republicii Populare Chineze vii mulţumiri din partea poporului român pentru solidaritatea tovărăşească şi prietenească manifestată prin ajutorul material preţios acordat, în mod gratuit, în legătură cu calamităţile naturale din primăvara anului 1970. Partea chineză a exprimat mulţumiri cordiale pentru sprijinul şi ajutorul pe care Partidul Comunist Român, Republica Socialistă România şi poporul român le-au acordat poporului chinez în lupta sa revoluţionară şi in opera de construire a socialismului. Ambele părţi consideră că evoluţia situaţiei internaţionale actuale este tot mai favorabilă popoarelor lumii şi tot mai defavorabilă imperialismului american şi tuturor reacţionarilor. Cele două părţi au arătat că Indochina constituie în prezent principalul cîmp de bătălie în cadrul luptei duse de popoarele din întreaga lume impotriva imperialismului american. In deplin acord, părţile au reafirmat că sprijină cu hotărîre eroicele popoare vietnamez, cambodgian şi laoţian în războiul lor de rezistenţă împotriva agresiunii americane şi pentru apărarea fiinţei naţionale. Ele au constatat cu bucurie că, după conferinţa la nivel înalt a popoarelor din Indochina, unindu-se strîns şi coordonindu-şi eforturile, popoarele din Vietnam, Cambodgia şi Laos au devenit tot mai puternice pe măsură ce luptă, au creat o situaţie excelentă pe cîmpul de bătălie. Ambele părţi felicită cu căldură cele trei popoare din Indochina pentru marile victorii dobîndite în războiul de rezistenţă împotriva agresiunii americane şi pentru apărarea fiinţei naţionale. Ele felicită cu căldură poporul cambodgian pentru marile victorii obţinute sub conducerea şefului de stat, prinţul Norodom Sianuk, şi a Frontului Unit Naţional din Cambodgia, in lupta dreapta împotriva imperialismului american şi a lacheilor lui de la Pnom Penh şi Saigon; ele salută cu căldură marea victorie obţinută pe şoseaua nr. 9. Ambele părţi consideră că problema vietnameză trebuie să fie rezolvată pe baza soluţiei globale în zece puncte şi a iniţiativei în opt puncte prezentate de Frontul Naţional de Eliberare din Vietnamul de sud şi Guvernul Revoluţionar Provizoriu al Republicii Vietnamului de Sud. De asemenea, ele consideră că problema laoţiară trebuie soluţionată de poporul laoţian însuşi, în conformitate cu propunerile in cinci puncte privind rezolvarea politică, prezentate de partidul Neo Lao Haksat, la 6 martie 1970. Cele două părţi sprijină cu fermitate poziţia solemnă, cuprinsă în declaraţia în cinci puncte, făcută la 23 martie 1970, de prinţul Norodom Sianuk, şeful statului Cambodgia. Trupele agresoare ale Statelor Unite ale Americii şi ale sateliţilor lor trebuie să fie retrase complet din Indochina şi să fie respectat dreptul popoarelor vietnamez, laoţian şi cambodgian de a-şi hotărî singure destinele, fără nici un amestec din afară. Popoarele din Indochina vor învinge în mod sigur, iar imperialiştii americani şi lacheii lor vor eşua cu siguranţă. Ambele părţi sprijină cu hotărîre lupta popoarelor japonez, coreean şi din alte ţări ale Asiei impotriva reînvierii militarismului japonez de către reacţiunea americano-japoneză. Părţile sprijină cu fermitate lupta dreaptă a eroicului popor coreean contra agresiunii imperialismului american şi pentru unificarea paşnică a patriei. Cele două părţi şi-au reafirmat solidaritatea şi sprijinul hotârît cu lupta popoarelor din Asia, Africa şi America Latină împotriva imperialismului, colonialismului şi neocolonialismului, pentru eliberarea naţională şi menţinerea independenţei naţionale şi a suveranităţii de stat. Părţile sprijină în mod ferm lupta poporului cubanez împotriva agresiunii şi ameninţării din partea imperialismului american, pentru apărarea independenţei şi suveranităţii naţionale. Expunîndu-şi poziţiile în legătură cu soluţionarea conflictului din Orientul Apropiat, cele două părţi au reafirmat solidaritatea cu lupta dreaptă a popoarelor arabe împotriva imperialismului, pentru apărarea independenţei naţionale, pentru progres social. Ele se pronunţă pentru rezolvarea problemei populaţiei palestiniene în conformitate cu interesele ei naţionale. Ambele părţi sunt solidare cu lupta popoarelor din diferite ţări pentru retragerea tuturor trupelor străine de pe teritoriul altor state, pentru desfiinţarea tuturor bazelor militare străine, pentru desfiinţarea tuturor blocurilor militare. Cele două părţi au subliniat că imperialismul întreprinde agresiuni, promovează o politică de dictat, dominaţie şi subminare, se amestecă în treburile interne ale altor state. Aceasta constituie sursa încordării situaţiei internaţionale. Atîta vreme cit mai există imperialismul, con- NICOLAE CEAUŞESCU, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România Pekin, 9 iunie 1971 tinuă să existe pericolul unui nou război mondial. De aceea, popoarele lumii trebuie să fie vigilente şi pregătite. Cele două părţi consideră că prin lupta popoarelor se pot obţine cu siguranţă noi victorii împotriva imperialismului, pentru pace. Părţile au relevat că, în ultimii ani, tot mai multe state mici şi mijlocii se unesc şi se împotrivesc politicii imperialiste de forţă, îşi apără interesele naţionale, independenţa şi suveranitatea. Aceasta constituie o componentă importantă a luptei ce se desfăşoară în prezent împotriva imperialismului şi neocolonialismului. Ambele părţi consideră că relaţiile dintre state, indiferent de regimul lor social, indiferent dacă sunt mari sau mici, trebuie să se întemeieze pe respectul reciproc al principiilor suveranităţii, independenţei şi integrităţii teritoriale, al neagresiunii reciproce, al neamestecului reciproc în treburile interne, al egalităţii şi avantajului reciproc, al coexistenţei paşnice. Partea română a informat despre activitatea desfăşurată de România în vederea realizării securităţii în Europa, pentru a se preveni orice agresiune sau acte de folosire a forţei, ori de ameninţare cu forţa. Partea chineză a exprimat sprijinul său faţă de această activitate a României şi a afirmat că, pentru menţinerea păcii şi securităţii, popoarele din Europa trebuie să se pronunţe cu hotărîre împotriva imperialismului, a politicii de dominaţie şi dictat; trebuie ca popoarele şi ţările europene, mari sau mici, să depună eforturi comune, să întreprindă măsuri concrete şi, în felul acesta, să obţină pacea şi securitatea europeană. Partea română declară că rezolvarea durabilă a marilor probleme ale vieţii internaţionale nu poate fi concepută astăzi fără participarea Republicii Populare Chineze. Tendinţele tot mai pronunţate care se observă, în ultimul timp, din partea unor state capitaliste pentru normalizarea relaţiilor cu Republica Populară Chineză« corespund cauzei colaborării intre state cu orinduiri sociale diferite, intereselor păcii şi securităţii internaţionale. România se pronunţă cu hotărîre pentru retragerea bazelor militare ale S.U.A. din Taiwan — teritoriu inalienabil al Republicii Populare Chineze. Partea română reafirmă şi cu acest prilej sprijinul său hotârît în favoarea restabilirii dreptului legitim al Republicii Populare Chineze la Organizaţia Naţiunilor Unite, în Consiliul de Securitate şi in alte organisme internaţionale. Cele două părţi au constatat cu bucurie că relaţiile dintre Partidul Comunist Român şi Partidul Comunist Chinez au cunoscut o nouă dezvoltare în ultimii ani. Ambele părţi au căzut de acord să întreprindă măsuri corespunzătoare pentru a dezvolta şi mai mult relaţiile bilaterale dintre Partidul Comunist Român şi Partidul Comunist Chinez. Părţile au apreciat că vizita de prietenie in Republica Populară Chineză a delegaţiei de partid şi guvernamentale a Republicii Socialiste România a adus o contribuţie preţioasă la întărirea şi mai puternică a prieteniei militante şi a unităţii revoluţionare dintre cele două partide, ţări şi popoare. Comitetul Central al Partidului Comunist Român şi guvernul Republicii Socialiste România au adresat Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez şi guvernului Republicii Populare Chineze invitaţia ca o delegaţie de partid şi guvernamentală să efectueze o vizită de prietenie în Republica Socialistă România. Partea chineză a acceptat cu plăcere această invitaţie, data efectuării vizitei urmînd să fie stabilită ulterior. CIU EN-LAI, membru al Comitetului Permanent al Biroului Politic al Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez, premierul Consiliului de Stat al Republicii Populare Chineze PLECAREA DIN PEKIN A DELEGAŢIEI DE PARTID ŞI GUVERNAMENTALE ROMÂNE CONDUSE DE TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU (Urmare din pag. 1) mentale române". Grupuri de tineri şi tinere îmbrăcaţi în costume pitoreşti interpretează dansuri populare chinezeşti. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi soţia sa, Elena Ceauşescu, tovarăşul Ion Gheorghe Maurer şi ceilalţi membri ai delegaţiei române îşi iau rămas bun cu căldură de la premierul Ciu En-lai. Tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Ciu En-lai îşi string cu căldură mîinile, se îmbrăţişează. Apoi, secretarul general al Partidului Comunist Român şi preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România şi ceilalţi membri ai delegaţiei române îşi iau rămas bun de la Huan Iu-sen, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C. Chinez, şeful Marelui Stat Major al Armatei Populare Chineze de Eliberare, Cian Ciunciao, membru al Biroului Politic, prim-secretar al Comitetului de partid al oraşului Sanhai, Jao Ven-juan, membru al Biroului Politic, Li Sien-nien, membru al Biroului Politic, vicepremier al Consiliului de Stat, Ie Cien-in, membru al Biroului Politic, vicepreședinte al Comisiei militare din cadrul C.C. al P.C. Chinez, Ie Ciun, membru al Biroului Politic, soţia vicepreşedintelui Lin Biao, U Fa-sien, Li Tso-pen, Ciu Yi-tso, membri ai Biroului Politic, adjuncţi ai şefului Marelui Stat Major al Armatei Populare Chineze de Eliberare, Ciu Den-kuei, Li Te-sen, membri supleanţi ai Biroului Politic, Go Mo-jo, membru al C.C. al P.C. Chinez, vicepreşedinte al Comitetului Permanent al Adunării Reprezentanţilor populari din întreaga Chină, Ken Biao, membru al C.C., şeful Secţiei relaţii externe a C.C. al P.C. Chinez, U De, membru al Comitetului Central, al doilea secretar al Comitetului Municipal Pekin al P.C. Chinez, Ci Pîn-fei, ministru ad-interim al afacerilor externe, Lim Cia-mei, soţia vicepremierului Li Sien-nien, şi alte persoane oficiale. Au fost de faţă ambasadorul României la Pekin, Aurel Duma, şi membrii ambasadei. Delegaţia română a fost salutată cu aceleaşi sentimente de caldă prietenie manifestate de poporul chinez în tot timpul vizitei făcute de delegaţia de partid şi guvernamentală română în R.P. Chineză. r Pag. 3 is Vizita la Braşov a delegaţiei de specialişti din R.D. In cea de-a doua zi a vizitei la Braşov, membrii delegaţiei de specialişti în construcţii din R. D. Vietnam condusă de Bui Qang Tao, ministrul construcţiilor, au fost oaspeţii inginerilor şi proiectanţilor de la institutul „Proiect" din localitate. Cu acest prilej, ing. Mircea Suman, directorul institutului, a prezentat aspecte din activitatea specialiştilor braşoveni în proiectarea construcţiilor de locuinţe şi turism, în construcţii Vietnam precum şi cîteva dintre perspectivele dezvoltării unor localităţi urbane şi rurale din judeţ. Oaspeţii vietnamezi, însoţiţi de Ion Găvozdea, vicepreşedinte al Comitetului de Stat pentru Economia şi Administraţia Locală, şi ing. Gheorghe Haizea, vicepreşedinte al Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean, au vizitat apoi şantierul de locuinţe din Zona gării noi şi staţiunea turistică internaţională Poiana Braşov. Servicii pentru industrie în valoare de 1 milion lei Cabinetul judeţean O.S.P M. a încheiat pînă ieri un număr de 22 de contracte de asistenţă organizatorică. Valoarea serviciilor industriale ce vor fi prestate întreprinderilor în baza acestor contracte depăşeşte un milion lei. (Z. Folt). Expoziţie „Romlag" La intrarea în secţia cuzineţi a uzinei ,, Rulmentul" s-a deschis ieri o interesantă expoziţie de cuzineţi ,,Romlag". Expoziţia, organizată de conducerea secţiei, în colaborare cu Comitetul sindicatului, ilustrează evoluţia, pe fluxul tehnologic, a fabricaţiei de cuzineţi şi toate tipodimensiunile de bucşe, semiinele şi cuzineţi executate aici. (C. Chipriotis). O inedită expoziţie a elevilor . La magazinul ,,Turist" din Braşov s-a deschis ieri o expoziţie cu vînzare cuprinzînd produse realizate de elevii şcolilor generale din Braşov. Sunt expuse articole ţesute cu motive folclorice, obiecte decorative din fier forjat, mase plastice, lemn, etc. Produsele executate de elevi se bucură de o bună apreciere din partea cumpărătorilor. (C. Lenk). Grinzi de 25 tone Pe şantierul de construcţie al pasajului de trecere peste calea ferată de pe şoseaua Zizinului, se lucrează, în aceste zile, la turnarea, direct pe şantier, a grinzilor pretensionate de 20 şi 25 tone. S-au turnat pînă în prezent 60 de grinzi ,,uriaşe", care vor face legătura de susţinere a celor 20 de deschideri, cit va avea viitorul pod. (I. Pavelescu). Scurtcircuit în circulaţia... hîrtiilor Blocul cu numărul 77 de pe Aleea Mimozelor nr. 12, construit de Şantierul 501, a fost dat în folosinţă la 18 mai a.c. Nici în prezent însă cele 60 de familii ale noilor locatari nu au lumină electrică. De ce? Beneficiarii — Trustul 5 şi C.E.I.L. Braşov — au omis sa contracteze din vreme cu I.R.E. Braşov executarea racordului la reţeaua de curent electric. Urmarea este că propriii salariaţi ai celor două unităţi beneficiare stau seara pe întuneric. Cauza este deci cunoscută. Mai râmîne doar ca Trustul 5. C.E.I.L.-ul și I.R.E. Brașov sa elimine în cel mai scurt timp ,,scurtcircuitul" provocat de o hîrtie și de un racord. (Gh. Novac). SPORT • SPORT FOTBAL - DIVIZIA A După o partidă întunecată... un scor alb: Steagul roşu — Sport Club Bacău 0-0 • Braşovenii au şutat numai • Dembrovschi a confirmat Se spune, şi nu fără temei, că suporterilor le sunt date tot atîtea zile relocite şi bune. In etapa trecută au jubilat de bucurie susţinătorii „stegarilor", pentru ca acum să vină rindul iubitorilor de fotbal din Bacău să fie fericiţi. O „rocadă" de sentimente pe care, vă mărturisim sincer, nu am anticipat-o. Echipa braşoveană a fost în jocul de ieri de nerecunoscut. Timp de o jumătate de oră, gazdele n-au reuşit să construiască măcar o acţiune periculoasă la poarta lui Ghiţă. Atit Pescaru, cit şi Dumitriu II, au „uitat". . . baghetele în cabină, făcînd ca majoritatea jucătorilor să interpreteze fals valoroasa partitură scrisă în meciul cu Rapid. Gyârfi s-a mutat inutil de pe o extremă pe alta, aşteptînd zadarnic o pasă în adîncime. Dominarea „oarbă" a braşovenilor le-a. . . deschis ochii băcăuanilor, care mizînd pe omniprezenţa lui Pană, pe infiltrările derutante ale lui Dutan şi pe calităţile dirijorale ale excelentului Dembrovschi, au acordat tot mai mult credit ofensivei. In minutul 26 s-a consumat cea mai mare fază de gol . Dutan a fost faultat la 18 m, iar Dembrovschi a executat lovitura liberă în bara transversală! A fost un șut formidabil, care l-a activizat nu numai pe Dembrovschi, ci întreaga echipă băcăuană. Perspectiva dobîndirii unui rezultat bun i-a determinat însă pe oaspeţi să se apere cu prea multă îndîrjire. Jucătorii băcăuani au comis 26 de faulturi, faţă de cele 13 ale braşovenilor, făcînd ca spectacolul sportiv să aibă şi mai mult de suferit. Cererile repetate ale celor 5000 de spectatori de a se juca fotbal au rămas nesoluţionate. După ce Sînăuceanu a văzut cartonaşul galben în min. 36 pentru un fault grosolan asupra lui Gyorfi, am asistat la o uşoară înviorare în tabăra „stegarilor". Pescariu şi Drăgoi s-au servit reciproc în două acţiuni consecutive, dar ambele faze au rămas . . . neterminate. Repriza secundă a fost la fel de săracă în evenimente. Ca și în prima parte, ambele echipe au nimerit câteodată perimetrele celor două porți : în minutul 53, Adamache a respins în corner șutul lui Dembrovschi (cel mai bun jucător de pe teren), iar în minutul 71, Ghiţă, cu o „pădure" de jucători în faţă, a deviat miraculos balonul la o lovitură liberă executată de Dumitriu N. După evoluţia cenuşie din această partidă, nici una dintre echipe nu ar fi meritat să cîştige. Scorul alb cu care s-a încheiat intîlnirea reflectă cit se poate de just lipsa de preocupare pentru calitatea jocului. Băcăuanii, au reuşito de doua ori pe spaţiul porţii I clasa de mare jucător ruşi să se reabiliteze, prin punctul cucerit, după durerosul eşec de la Arad, în timp ce „stegarii" ne-au decepţionat tocmai atunci cînd promiseseră o urcare pe podium. Arbitrul Ion Rus (Tg. Mureş) a condus bine echipele: Steagul roşu: Adamache - Ivăncescu, Jenei, Olteanu, Rusu — Pescaru, Cadar — Drăgoi (Necula min. 76), Florescu (Gergely min. 46), Dumitriu II, Gyorfi.. Sport Club Bacău : Ghiţă - Kiss, Sînăuceanu, Cataragiu, Comănescu - Vătafu, Dutan - Pană, Dembrovschi, Bugiubei, S. Avram (Bătută min. 65), Șt. PERVULESCU XILICITATE VÎNZĂRI Vînd motocicletă ,,Java” 350. Informații: Brașov, str. Pionierilor nr. 11 (Schei). 989 Vînd urgent şi convenabil Skoda 1.000 M.B. tip 1969, Brașov, str. Operetei nr. 55. 987 Vînd ieftin apartament, subsol, 4 camere, una liberă. Panait Nicolae, Brașov, str. 7 Noiembrie nr. 27. 942 Vînd şură din lemn. László Dominic],comuna Ioneşti, jud. Braşov. 974 Vînd casă, curte, grădină cu loc de casă. Comuna Harman nr. 626. Informaţii la librăria din comuna Hărman. 990 Vînd maşină de tricotat (Copleta). Grancea Ana, str. Miron Costin nr. 4, Braşov. 990 Vînd V.V. 1300/1966. Informaţii : Braşov, str. Nicolae Bălcescu nr. 9. 992 Casă de vînzare, cu schimb, în Braşov, str. Iasomiei nr. 10. Informaţii: zilnic între orele 19—20 în Braşov, str. Sitei nr. 30. 994 PIERDERI Pierdut cal murg, cu stea în frunte. Găsitorul este rugat sa anunţe pe Rechiţean Moise, comuna Prejmer nr. 30. Recompensă frumoasa. 988 Pierdut legitimaţie de serviciu pe numele Constantinescu Rozalia. Declar nulă. 986 Pierdut fustă gri, de tergal, pe B-dul Lenin. Aducătorului recompensă. Găsitorul este rugat sä anunţe pe Wolf Ilona, Braşov, str. Matei Basarab nr. 25, ap. 19. 993 ANUNŢ FAMILIAL Familia mulţumeşte pe această cale tuturor celor care i-au fost alături la dureroasa despărţire de scumpa lor MARIA ZATREANU, decedată la 5 iunie 1971. 996