Drum Nou, iunie 1971 (Anul 28, nr. 8209-8234)

1971-06-10 / nr. 8217

Nr. 8217 DRUM NOU COMUNICAT COMUN ROMÂNO-CHINEZ La invitaţia Comitatului Central al Par­tidului Comunist Chinez şi a guvernului Republicii Populare Chineze, intre 1 şi 9 iunie 1971, o delegaţie de partid şi guver­namentală a Republicii Socialiste Româ­nia, condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, a făcut o vizită oficială de prietenie în Republica Populară Chineză. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a fost în­soţit în această vizită de soţia sa, tova­răşa Elena Ceauşescu. Tovarăşul Mao Tzedun, preşedintele Co­mitetului Central al Partidului Comunist Chinez, şi tovarăşul Său de luptă apro­piat, vicepreşedintele Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez, tovarăşul Lin Biao, au avut o întrevedere cu tova­răşul Nicolae Ceauşescu, secretar gene­ral al Partidului Comunist Român, pre­şedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, şi soţia sa, tovarăşa Elena Ceauşescu, precum şi cu toţi to­varăşii din delegaţia de partid şi guver­namentală română. întrevederea s-a des­făşurat într-o atmosferă de prietenie şi cordialitate, în spiritul solidarităţii militan­te dintre cele două partide, ţări şi popoa­re ale României şi Chinei. In continuare, preşedintele Mao Tzedun, vicepreşedinte­le Lin Biao şi tovarăşii Ciu En-lai, Kan Sen şi alţi tovarăşi au avut convorbiri prieteneşti cu tovarăşul Nicolae Ceauşes­cu şi soţia sa, cu tovarăşul Ion Gheorghe Maurer şi ceilalţi tovarăşi din delegaţia de partid şi guvernamentală a României. In timpul şederii în Republica Populară Chineză, delegaţia de partid şi guverna­mentală română a vizitat oraşele Pekin, Nankin şi Şanhai, uzine şi fabrici, o co­mună populară şi instituţii de învăţămînt, s-a întîlnit cu masele largi revoluţionare. Oaspeţii români s-au bucurat pretutin­deni de o primire deosebit de caldă şi o ospitalitate cordială — expresie a senti­mentelor de prietenie frăţească dintre po­porul român şi poporul chinez. Delegaţia română a exprimat mulţumiri sincere pen­tru ospitalitatea prietenească, pentru sen­timentele cu care a fost întîmpinată pes­te tot în Republica Populară Chineză. In timpul vizitei, părţile română şi chi­neză au purtat convorbiri într-o atmosfe­ră de prietenie cordială şi înţelegere re­ciprocă, în legătură cu dezvoltarea rela­ţiilor de prietenie şi colaborare dintre cele două partide, ţâri şi popoare, precum şi asupra problemelor internaţionale de in­teres comun. La convorbiri au participat, din partea română, tovarăşii : Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat , conducătorul delegaţiei de partid şi gu­vernamentale, Ion Gheorghe Maurer, mem­bru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al Comitetului Central al Par­tidului Comunist Român, președintele Con­siliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, Manea Mănescu, membru al Co­mitetului Executiv, al Prezidiului Perma­nent, secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, vicepreședin­te al Consiliului de Stat, Dumitru Popa, membru al Comitetului Executiv al Comi­tetului Central al Partidului Comunist Ro­mân, prim-secretar al Comitetului munici­pal București al Partidului Comunist Ro­mân, primarul general al Capitalei, Ion Iliescu, membru supleant al Comitetului Executiv, secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, George Macovescu, membru al Comitetului Cen­tral al Partidului Comunist Român, prim­­adjunct al ministrului afacerilor externe, Aurel Duma, membru al Comitetului Cen­tral al Partidului Comunist Român, amba­sadorul Republicii Socialiste România în Republica Populară Chineză, Ioan Flores­­cu, membru supleant al Comitetului Cen­tral al Partidului Comunist Român, şef de secţie la Comitetul Central al Partidului Comunist Român, Ştefan Andrei, membru supleant al Comitetului Central al Parti­dului Comunist Român, prim-adjunct de şef de secţie la Comitetul Central al Par­tidului Comunist Român, Constantin Mitea şi Emilian Dobrescu, membri supleanţi ai Comitetului Central al Partidului Comunist Român, consilieri la Comitetul Central al Partidului Comunist Român. Din partea chineză, tovarășii : Ciu En­­lai, membru al Comitetului Permanent al Biroului Politic al Comitetului Central al partidului Comunist Chinez, premierul Con­siliului de Stat, Huan Iu-sen, membru al Biroului Politic al Comitetului Central al partidului Comunist Chinez, șef al Marelui Stat Major al Armatei Populare Chineze de Eliberare, Jao Wen-juan, membru al Biroului Politic al Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez, Li Sien-nien, membru al Biroului Politic al Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez, vi­cepremier al Consiliului de Stat, Ciu Yu­­tso, membru al Biroului Politic al Comite­tului Central al Partidului Comunist Chi­nez, adjunct al șefului Marelui Stat Major al Armatei Populare Chineze de Eliberare, Ken Biao, membru al Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez, şeful Sec­ţiei relaţii externe a Comitetului Cen­tral al Partidului Comunist Chinez, Ci Pîn­­lei, ministru ad-interim al afacerilor exter­ne, Fan I, membru supleant al Comitetu­lui Central al Partidului Comunist Chinez, ministru al relaţiilor economice cu străi­nătatea, Li Cian, membru al Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez, mi­nistru adjunct al comerţului exterior, Cian Hai-jun, ambasadorul Republicii Populare Chineze în Republica Socialistă România, Li Lien-cin, Han Siu şi Liu Ka-min, lucră­tori cu munci de răspundere în ministere­le interesate. Partea română a informat partea chine­ză despre realizările obţinute de poporul român, sub conducerea Partidului Comu­nist Român, în frunte cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu, în edificarea socialismului, despre activitatea creatoare pe care o desfăşoară muncitorii, ţăranii cooperatori, intelectualii pentru îndeplinirea sarcinilor planului cincinal 1971—1975 în vederea dezvoltării continue a economiei, ştiinţei şi culturii, a perfecţionării organizării şi conducerii vieţii sociale, a realizării obi­ectivului trasat de Congresul al X-lea al Partidului Comunist Român — făurirea so­cietăţii socialiste multilateral dezvoltate. Partea chineză a informat despre istoria luptei celor două linii în interiorul Parti­dului Comunist Chinez, despre semnifica­­ţia şi necesitatea marii revoluţii culturale proletare, iniţiată şi condusă personal de tovarăşul Mao Tzedun, şi despre marile victorii obţinute în această revoluţie. De asemenea, ea a informat despre construc­ţia socialismului în Republica Populară Chineză şi despre succesele obţinute de poporul chinez în înfăptuirea sarcinilor de luptă trasate de Congresul al IX-lea al Partidului Comunist Chinez pentru desfă­şurarea continuă a procesului luptă-criti­­că-transformare, pentru transpunerea mul­tilaterală în practică a liniei de a promo­va revoluţia, de a stimula munca, produc­ţia şi pregătirile împotriva războiului. Partea română a subliniat uriaşa însem­nătate internaţională a victoriei luptei re­voluţionare a poporului chinez, sub con­ducerea partidului comunist. Crearea Re­publicii Populare Chineze a determinat o cotitură radicală în destinele poporului chinez şi, totodată, a produs o schimbare istorică în raportul de forţe pe plan inter­naţional, sporind considerabil potenţialul socialismului în lume. Prin munca sa eroi­că şi plină de abnegaţie, harnicul şi ta­lentatul popor chinez a înfăptuit, sub con­ducerea gloriosului partid comunist, în frunte cu tovarăşul Mao Tzedun, profun­­de transformări revoluţionare în toate do­meniile vieţii sociale, a obţinut succese strălucite în opera de făurire a societăţii noi, socialiste. Poporul român se bucură din toată inima de marile realizări dobîn­­dite de poporul frate chinez în sporirea continuă a potenţialului economic, tehnic şi ştiinţific al ţării, văzînd în acestea o contribuţie de preţ la creşterea puterii şi prestigiului socialismului în lume, la con­solidarea forţelor care luptă împotriva po­liticii agresive a imperialismului, pentru libertate şi independenţă, pentru salvgar­darea păcii. Poporul român adresează po­porului chinez felicitări cordiale şi îi urea­ză noi succese în opera de construire a socialismului în Republica Populară Chi­neză. Partea chineză a elogiat în mod căl­duros spiritul revoluţionar de luptă al po­porului român. Harnicul şi curajosul po­por român, sub conducerea Partidului Co­munist Român, în frunte cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a ţinut piept cu hotă­­rîre presiunilor imperialiste, obţinînd ast­fel victorii însemnate în lupta pentru a­­părarea independenţei naţionale şi a su­veranităţii ţării. Poporul român, ducînd în mod consecvent o politică independentă de sine stătătoare, de valorificare a pro­priilor forţe şi a resurselor ţării, a dezvol­tat, prin munca sa harnică, economia în­­tr-un ritm accelerat şi a dobîndit in felul acesta mari succese în opera de construi­re a socialismului. Partea chineză a rea­firmat că poporul chinez, călit prin ma­rea revoluţie culturală proletară, îndepli­­nindu-şî îndatoririle internaţionaliste, spri­jină cu fermitate, ca şi pînă acum, lupta dreaptă a poporului român pentru apăra­rea independenţei naţionale şi suverani­tăţii de stat, sprijină cu fermitate poporul român in opera sa de construire a socia­lismului. La convorbiri, cele două părţi au subli­niat că poporul român şi poporul chinez şi-au manifestat întotdeauna simpatia u­­nul faţă de altul, s-au sprijinit reciproc şi au închegat o profundă prietenie militan­tă în lupta comună împotriva imperialis­mului şi reacţiunii, împotriva politicii de forţă, precum şi în opera de construire a socialismului în ambele ţări. Cele două părţi au relevat cu satisfac­ţie că, în ultimii ani, s-au dezvoltat foarte puternic relaţiile dintre cele două partide, ţări şi popoare ale României şi Chinei, au sporit întîlnirile dintre conducătorii celor două ţări, s-a adîncit cunoaşterea reci­procă, a cunoscut o întărire şi lărgire în­semnată colaborarea româno-chineză în domeniile politic, economic, cultural şi în alte domenii. Relaţiile de prietenie şi colaborare din­tre cele două partide, ţări şi popoare ale României şi Chinei sunt bazate pe mar­xism-leninism şi internaţionalism proletar, pe respectarea cu stricteţe a principiilor egalităţii depline în drepturi, independen­ţei, respectului reciproc şi neamestecului în treburile interne, relaţii care pot rezista la încercări. Dezvoltarea relaţiilor de prie­tenie şi colaborare dintre România şi Chi­na este în tăiosul cauzei revoluţionare a celor două popoare şi a popoarelor din lumea întreagă. Ambele părţi au expri­mat în unanimitate hotărîrea de a întări mai departe prietenia revoluţionară şi u­­nitatea de luptă dintre cele două partide, ţări şi popoare, de a lărgi relaţiile de co­laborare în diferite domenii. Partea română a exprimat şi cu acest prilej Partidului Comunist Chinez şi gu­vernului Republicii Populare Chineze vii mulţumiri din partea poporului român pen­tru solidaritatea tovărăşească şi priete­nească manifestată prin ajutorul material preţios acordat, în mod gratuit, în legă­tură cu calamităţile naturale din primă­vara anului 1970. Partea chineză a exprimat mulţumiri cordiale pentru sprijinul şi ajutorul pe ca­re Partidul Comunist Român, Republica Socialistă România şi poporul român le-au acordat poporului chinez în lupta sa re­voluţionară şi in opera de construire a socialismului. Ambele părţi consideră că evoluţia si­tuaţiei internaţionale actuale este tot mai favorabilă popoarelor lumii şi tot mai de­favorabilă imperialismului american şi tuturor reacţionarilor. Cele două părţi au arătat că Indochina constituie în prezent principalul cîmp de bătălie în cadrul luptei duse de popoare­le din întreaga lume impotriva imperia­lismului american. In deplin acord, părţile au reafirmat că sprijină cu hotărîre eroi­cele popoare vietnamez, cambodgian şi laoţian în războiul lor de rezistenţă împo­triva agresiunii americane şi pentru apă­rarea fiinţei naţionale. Ele au constatat cu bucurie că, după conferinţa la nivel înalt a popoarelor din Indochina, unin­­du-se strîns şi coordonindu-şi eforturile, popoarele din Vietnam, Cambodgia şi Laos au devenit tot mai puternice pe mă­sură ce luptă, au creat o situaţie exce­lentă pe cîmpul de bătălie. Ambele părţi felicită cu căldură cele trei popoare din Indochina pentru marile victorii dobîndite în războiul de rezistenţă împotriva agre­siunii americane şi pentru apărarea fiin­ţei naţionale. Ele felicită cu căldură po­porul cambodgian pentru marile victorii obţinute sub conducerea şefului de stat, prinţul Norodom Sianuk, şi a Frontului U­­nit Naţional din Cambodgia, in lupta dreapta împotriva imperialismului ameri­can şi a lacheilor lui de la Pnom Penh şi Saigon; ele salută cu căldură marea vic­torie obţinută pe şoseaua nr. 9. Ambele părţi consideră că problema vietnameză trebuie să fie rezolvată pe baza soluţiei globale în zece puncte şi a iniţiativei în opt puncte prezentate de Frontul Naţional de Eliberare din Vietna­mul de sud şi Guvernul Revoluţionar Pro­vizoriu al Republicii Vietnamului de Sud. De asemenea, ele consideră că proble­ma laoţiar­ă trebuie soluţionată de po­porul laoţian însuşi, în conformitate cu propunerile in cinci puncte privind rezol­varea politică, prezentate de partidul Neo Lao Haksat, la 6 martie 1970. Cele două părţi sprijină cu fermitate poziţia solemnă, cuprinsă în declaraţia în cinci puncte, făcută la 23 martie 1970, de prinţul Norodom Sianuk, şeful statului Cam­bodgia. Trupele agresoare ale Statelor Unite ale Americii şi ale sateliţilor lor trebuie să fie retrase complet din Indochina şi să fie respectat dreptul popoarelor vietnamez, laoţian şi cambodgian de a-şi hotărî sin­gure destinele, fără nici un amestec din afară. Popoarele din Indochina vor învin­ge în mod sigur, iar imperialiştii americani şi lacheii lor vor eşua cu siguranţă. Ambele părţi sprijină cu hotărîre lupta popoarelor japonez, coreean şi din alte ţări ale Asiei impotriva reînvierii milita­rismului japonez de către reacţiunea ame­­ricano-japoneză. Părţile sprijină cu fermitate lupta dreap­tă a eroicului popor coreean contra agre­siunii imperialismului american şi pentru unificarea paşnică a patriei. Cele două părţi şi-au reafirmat solida­ritatea şi sprijinul hotârît cu lupta popoa­relor din Asia, Africa şi America Latină împotriva imperialismului, colonialismului şi neocolonialismului, pentru eliberarea naţională şi menţinerea independenţei na­ţionale şi a suveranităţii de stat. Părţile sprijină în mod ferm lupta po­porului cubanez împotriva agresiunii şi ameninţării din partea imperialismului a­­merican, pentru apărarea independenţei şi suveranităţii naţionale. Expunîndu-şi poziţiile în legătură cu so­luţionarea conflictului din Orientul Apro­piat, cele două părţi au reafirmat solida­ritatea cu lupta dreaptă a popoarelor ara­be împotriva imperialismului, pentru apă­rarea independenţei naţionale, pentru pro­gres social. Ele se pronunţă pentru rezol­varea problemei populaţiei palestiniene în conformitate cu interesele ei naţionale. Ambele părţi sunt solidare cu lupta po­poarelor din diferite ţări pentru retrage­rea tuturor trupelor străine de pe terito­riul altor state, pentru desfiinţarea tuturor bazelor militare străine, pentru desfiinţa­rea tuturor blocurilor militare. Cele două părţi au subliniat că impe­rialismul întreprinde agresiuni, promovea­ză o politică de dictat, dominaţie şi sub­minare, se amestecă în treburile interne ale altor state. Aceasta constituie sursa încordării situaţiei internaţionale. Atîta vreme cit mai există imperialismul, con- NICOLAE CEAUŞESCU, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România Pekin, 9 iunie 1971 tinuă să existe pericolul unui nou război mondial. De aceea, popoarele lumii tre­buie să fie vigilente şi pregătite. Cele două părţi consideră că prin lupta popoarelor se pot obţine cu siguranţă noi victorii îm­potriva imperialismului, pentru pace. Părţile au relevat că, în ultimii ani, tot mai multe state mici şi mijlocii se unesc şi se împotrivesc politicii imperialiste de forţă, îşi apără interesele naţionale, inde­pendenţa şi suveranitatea. Aceasta con­stituie o componentă importantă a luptei ce se desfăşoară în prezent împotriva im­perialismului şi neocolonialismului. Ambele părţi consideră că relaţiile din­tre state, indiferent de regimul lor social, indiferent dacă sunt mari sau mici, trebuie să se întemeieze pe respectul reciproc al principiilor suveranităţii, independenţei şi integrităţii teritoriale, al neagresiunii reci­proce, al neamestecului reciproc în trebu­rile interne, al egalităţii şi avantajului re­ciproc, al coexistenţei paşnice. Partea română a informat despre acti­vitatea desfăşurată de România în vede­rea realizării securităţii în Europa, pentru a se preveni orice agresiune sau acte de folosire a forţei, ori de ameninţare cu for­ţa. Partea chineză a exprimat sprijinul său faţă de această activitate a Româ­niei şi a afirmat că, pentru menţinerea păcii şi securităţii, popoarele din Europa trebuie să se pronunţe cu hotărîre împo­triva imperialismului, a politicii de domi­naţie şi dictat; trebuie ca popoarele şi ţările europene, mari sau mici, să depună eforturi comune, să întreprindă măsuri concrete şi, în felul acesta, să obţină pa­cea şi securitatea europeană. Partea română declară că rezolvarea durabilă a marilor probleme ale vieţii in­ternaţionale nu poate fi concepută astăzi fără participarea Republicii Populare Chi­neze. Tendinţele tot mai pronunţate care se observă, în ultimul timp, din partea u­­nor state capitaliste pentru normalizarea relaţiilor cu Republica Populară Chineză« corespund cauzei colaborării intre state cu orinduiri sociale diferite, intereselor păcii şi securităţii internaţionale. România se pronunţă cu hotărîre pentru retragerea bazelor militare ale S.U.A. din Taiwan — teritoriu inalienabil al Republicii Populare Chineze. Partea română reafirmă şi cu a­­cest prilej sprijinul său hotârît în favoa­­rea restabilirii dreptului legitim al Repu­blicii Populare Chineze la Organizaţia Na­ţiunilor Unite, în Consiliul de Securitate şi in alte organisme internaţionale. Cele două părţi au constatat cu bucurie că relaţiile dintre Partidul Comunist Ro­mân şi Partidul Comunist Chinez au cu­noscut o nouă dezvoltare în ultimii ani. Ambele părţi au căzut de acord să între­prindă măsuri corespunzătoare pentru a dezvolta şi mai mult relaţiile bilaterale dintre Partidul Comunist Român şi Parti­dul Comunist Chinez. Părţile au apreciat că vizita de priete­nie in Republica Populară Chineză a de­legaţiei de partid şi guvernamentale a Republicii Socialiste România a adus o contribuţie preţioasă la întărirea şi mai puternică a prieteniei militante şi a uni­tăţii revoluţionare dintre cele două par­tide, ţări şi popoare. Comitetul Central al Partidului Comunist Român şi guvernul Republicii Socialiste România au adresat Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez şi guvernu­lui Republicii Populare Chineze invitaţia ca o delegaţie de partid şi guvernamen­tală să efectueze o vizită de prietenie în Republica Socialistă România. Partea chi­neză a acceptat cu plăcere această invi­taţie, data efectuării vizitei urmînd să fie stabilită ulterior. CIU EN-LAI, membru al Comitetului Permanent al Biroului Politic al Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez, premierul Consiliului de Stat al Republicii Populare Chineze PLECAREA DIN PEKIN A DELEGAŢIEI DE PARTID ŞI GUVERNAMENTALE ROMÂNE CONDUSE DE TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU (Urmare din pag. 1) mentale române". Grupuri de tineri şi tinere îmbrăcaţi în cos­tume pitoreşti interpretează dan­suri populare chinezeşti. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi soţia sa, Elena Ceauşescu, tovarăşul Ion Gheorghe Maurer şi ceilalţi membri ai delegaţiei române îşi iau rămas bun cu căl­dură de la premierul Ciu En-lai. Tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Ciu En-lai îşi string cu căldură mîinile, se îmbrăţişează. Apoi, secretarul general al Partidului Comunist Român şi preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România şi ceilalţi membri ai delegaţiei române îşi iau rămas bun de la Huan Iu-sen, membru al Bi­roului Politic al C.C. al P.C. Chinez, şeful Marelui Stat Ma­jor al Armatei Populare Chi­neze de Eliberare, Cian Ciun­­ciao, membru al Biroului Po­litic, prim-secretar al Comitetului de partid al oraşului Sanhai, Jao Ven-juan, membru al Birou­lui Politic, Li Sien-nien, membru al Biroului Politic, vicepremier al Consiliului de Stat, Ie Cien-in, membru al Biroului Politic, vice­președinte al Comisiei militare din cadrul C.C. al P.C. Chinez, Ie Ciun, membru al Biroului Politic, soţia vicepreşedintelui Lin Biao, U Fa-sien, Li Tso-pen, Ciu Yi-tso, membri ai Biroului Politic, ad­juncţi ai şefului Marelui Stat Ma­jor al Armatei Populare Chineze de Eliberare, Ciu Den-kuei, Li Te-sen, membri supleanţi ai Bi­roului Politic, Go Mo-jo, membru al C.C. al P.C. Chinez, vicepreşe­dinte al Comitetului Permanent al Adunării Reprezentanţilor­­ populari din întreaga Chină, Ken Biao, membru al C.C., şeful Secţiei relaţii externe a C.C. al P.C. Chinez, U De, membru al Comitetului Central, al doilea se­cretar al Comitetului Municipal Pekin al P.C. Chinez, Ci Pîn-fei, ministru ad-interim al afacerilor externe, Lim Cia-mei, soţia vice­­premierului Li Sien-nien, şi alte persoane oficiale. Au fost de faţă ambasadorul României la Pekin, Aurel Duma, şi membrii ambasadei. Delegaţia română a fost salu­tată cu aceleaşi sentimente de caldă prietenie manifestate de poporul chinez în tot timpul vizi­tei făcute de delegaţia de par­tid şi guvernamentală română în R.P. Chineză. r Pag. 3 is Vizita la Braşov a delegaţiei de specialişti din R.D. In cea de-a doua zi a vizitei la Braşov, membrii delegaţiei de spe­cialişti în construcţii din R. D. Viet­nam condusă de Bui Qang Tao, ministrul construcţiilor, au fost oas­peţii inginerilor şi proiectanţilor de la institutul „Proiect" din localitate. Cu acest prilej, ing. Mircea Suman, directorul institutului, a prezentat aspecte din activitatea specialişti­lor braşoveni în proiectarea con­strucţiilor de locuinţe şi turism, în construcţii Vietnam precum şi cîteva dintre perspecti­vele dezvoltării unor localităţi ur­bane şi rurale din judeţ. Oaspeţii vietnamezi, însoţiţi de Ion Găvozdea, vicepreşedinte al Comitetului de Stat pentru Econo­mia şi Administraţia Locală, şi ing. Gheorghe Haizea, vicepreşedinte al Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean, au vizitat apoi şantierul de locuinţe din Zona gării noi şi staţiunea turistică interna­ţională Poiana Braşov. Servicii pentru industrie în valoare de 1 milion lei Cabinetul judeţean O.S.P M. a în­cheiat pînă ieri un număr de 22 de contracte de asistenţă organizatorică. Valoarea serviciilor industriale ce vor fi prestate întreprinderilor în baza a­­cestor contracte depăşeşte un milion lei. (Z. Folt). Expoziţie „Romlag" La intrarea­ în secţia cuzineţi a uzi­nei ,, Rulmentul" s-a deschis ieri o interesantă expoziţie de cuzineţi ,,Rom­lag". Expoziţia, organizată de condu­cerea secţiei, în colaborare cu Comi­tetul sindicatului, ilustrează evoluţia, pe fluxul tehnologic, a fabricaţiei de cuzineţi şi toate tipodimensiunile de bucşe, semiinele şi cuzineţi executate aici. (C. Chipriotis). O inedită expoziţie a elevilor . La magazinul ,,Turist" din Braşov s-a deschis ieri o expoziţie cu vînzare cuprinzînd produse realizate de elevii şcolilor generale din Braşov. Sunt ex­puse articole ţesute cu motive folclo­rice, obiecte decorative din fier for­jat, mase plastice, lemn, etc. Produsele executate de elevi se bucură de o bună apreciere din par­­tea cumpărătorilor. (C. Lenk). Grinzi de 25 tone Pe şantierul de construcţie al pasa­jului de trecere peste calea ferată de pe şoseaua Zizinului, se lucrează, în aceste zile, la turnarea, direct pe şan­tier, a grinzilor pretensionate de 20 şi 25 tone. S-au turnat pînă în prezent 60 de grinzi ,,uriaşe", care vor face legă­tura de susţinere a celor 20 de deschi­deri, cit va avea viitorul pod. (I. Pa­vel­escu). Scurtcircuit în circulaţia... hîrtiilor Blocul cu numărul 77 de pe Aleea Mimozelor nr. 12, construit de Şantierul 501, a fost dat în folosinţă la 18 mai a.c. Nici în prezent însă cele 60 de familii ale noilor locatari nu au lumină electrică. De ce? Beneficiarii — Trus­tul 5 şi C.E.I.L. Braşov — au omis sa contracteze din vreme cu I.R.E. Braşov executarea racordului la reţeaua de curent electric. Urmarea este că propriii salariaţi ai celor două unităţi benefi­ciare stau seara pe întuneric. Cauza este deci cunoscută. Mai râmîne doar ca Trustul 5. C.E.I.L.-ul și I.R.E. Bra­șov sa elimine în cel mai scurt timp ,,scurtcircuitul" provocat de o hîrtie și de un racord. (Gh. Novac). SPORT • SPORT FOTBAL - DIVIZIA A După o partidă întunecată... un scor alb: Steagul roşu — Sport Club Bacău 0-0 • Braşovenii au şutat numai • Dembrovschi a confirmat Se spune, şi nu fără temei, că su­porterilor le sunt date tot atîtea zile relo­cite şi bune. In etapa trecută au jubilat de bucurie susţinătorii „stegarilor", pentru ca acum să vină rindul iubitorilor de fotbal din Ba­cău să fie fericiţi. O „rocadă" de sentimente pe care, vă mărturisim sincer, nu am anticipat-o. Echipa braşoveană a fost în jo­cul de ieri de nerecunoscut. Timp de o jumătate de oră, gazdele n-au reuşit să construiască măcar o ac­ţiune periculoasă la poarta lui Ghiţă. Atit Pescaru, cit şi Dumitriu II, au „uitat". . . baghetele în cabi­nă, făcînd ca majoritatea jucători­lor să interpreteze fals valoroasa partitură scrisă în meciul cu Rapid. Gyârfi s-a mutat inutil de pe o ex­tremă pe alta, aşteptînd zadarnic o pasă în adîncime. Dominarea „oarbă" a braşoveni­lor le-a. . . deschis ochii băcăuani­lor, care mizînd pe omniprezenţa lui Pană, pe infiltrările derutante ale lui Dutan şi pe calităţile dirijorale ale excelentului Dembrovschi, au a­­cordat tot mai mult credit ofensivei. In minutul 26 s-a consumat cea mai mare fază de gol . Dutan a fost faultat la 18 m, iar Dembrovschi a executat lovitura liberă în bara transversală! A fost un șut formida­bil, care l-a activizat nu numai pe Dembrovschi, ci întreaga echipă bă­căuană. Perspectiva dobîndirii unui rezul­tat bun i-a determinat însă pe oas­peţi să se apere cu prea multă în­­dîrjire. Jucătorii băcăuani au comis 26 de faulturi, faţă de cele 13 ale braşovenilor, făcînd ca spectacolul sportiv să aibă şi mai mult de su­ferit. Cererile repetate ale celor 5000 de spectatori de a se juca fot­bal au rămas nesoluţionate. După ce Sînăuceanu a văzut cartonaşul galben în min. 36 pentru un fault grosolan asupra lui Gyorfi, am a­­sistat la o uşoară înviorare în ta­băra „stegarilor". Pescariu şi Drăgoi s-au servit reciproc în două acţiuni consecutive, dar ambele faze au ră­mas . . . neterminate. Repriza secundă a fost la fel de săracă în evenimente. Ca și în pri­ma parte, ambele echipe au nime­rit câte­odată perimetrele celor două porți : în minutul 53, Adamache a respins în corner șutul lui Dem­brovschi (cel mai bun jucător de pe teren), iar în minutul 71, Ghiţă, cu o „pădure" de jucători în faţă, a deviat miraculos balonul la o lovi­tură liberă executată de Dumitriu N­. După evoluţia cenuşie din aceas­tă partidă, nici una dintre echipe nu ar fi meritat să cîştige. Scorul alb cu care s-a încheiat intîlni­­rea reflectă cit se poate de just lipsa de preocupare pentru calita­tea jocului. Băcăuanii, au reuşi­­to­ de doua ori pe spaţiul porţii I clasa de mare jucător ruşi să se reabiliteze, prin punctul cucerit, după durerosul eşec de la Arad, în timp ce „stegarii" ne-au decepţionat tocmai atunci cînd pro­­miseseră o urcare pe podium. Arbitrul Ion Rus (Tg. Mureş) a condus bine echipele: Steagul roşu: Adamache - Ivăncescu, Jenei, Ol­­teanu, Rusu — Pescaru, Cadar — Drăgoi (Necula min. 76), Florescu (Gergely min. 46), Dumitriu II, Gyorfi.. Sport Club Bacău : Ghiţă - Kiss, Sînăuceanu, Cataragiu, Comă­­nescu - Vătafu, Dutan - Pană, Dembrovschi, Bugiubei, S. Avram (Bătută min. 65), Șt. PERVULESCU XI­­LICITATE VÎNZĂRI Vînd motocicletă ,,Java” 350. Informa­ții: Brașov, str. Pionierilor nr. 11 (Schei). 989 Vînd urgent şi convenabil Skoda 1.000 M.B. tip 1969, Brașov, str. Operetei nr. 55. 987 Vînd ieftin apartament, subsol, 4 came­re, una liberă. Panait Nicolae, Brașov, str. 7 Noiembrie nr. 27. 942 Vînd şură din lemn. László Dominic],co­muna Ioneşti, jud. Braşov. 974 Vînd casă, curte, grădină cu loc de ca­să. Comuna Harman nr. 626. Informaţii la librăria din comuna Hărman. 990 Vînd maşină de tricotat (Copleta). Grancea Ana, str. Miron Costin nr. 4, Braşov. 990 Vînd V.V. 1300/1966. Informaţii : Braşov, str. Nicolae Bălcescu nr. 9. 992 Casă de vînzare, cu schimb, în Braşov, str. Iasomiei nr. 10. Informaţii: zilnic în­tre orele 19—20 în Braşov, str. Sitei nr. 30. 994 PIERDERI Pierdut cal murg, cu stea în frunte. Gă­sitorul este rugat sa anunţe pe Rechiţean Moise, comuna Prejmer nr. 30. Recompen­să frumoasa. 988 Pierdut legitimaţie de serviciu pe nu­mele Constantinescu Rozalia. Declar nulă. 986 Pierdut fustă gri, de tergal, pe B-dul Lenin. Aducătorului recompensă. Găsito­rul este rugat sä anunţe pe Wolf Ilona, Braşov, str. Matei Basarab nr. 25, ap. 19. 993 ANUNŢ FAMILIAL Familia mulţumeşte pe această cale tuturor celor care i-au fost alături la du­reroasa despărţire de scumpa lor MARIA ZATREANU, decedată la 5 iunie 1971. 996

Next