Drum Nou, iulie 1971 (Anul 28, nr. 8235-8261)
1971-07-31 / nr. 8261
L Pag. 2 PIERDERI DE TIMP PRODUCTIV JUSTIFICATE CU MOTIVE SUPERFICIALE — De ce nu funcţionează strungul ? — Nu ştiu unde este strungarul... în faţa unui utilaj încremenit parcă într-o „tăcere" absolută, la o oră cînd în jur ritmul alert al lucrului te pune, fără să vrei, în mişcare, un astfel de dialog are o singură explicaţie: disciplina în producţie a fost încălcată, iar exigenţele intimicităţii fabricaţiei — ignorate. Lucru care, oricum l-ai lua, nu poate fi nici acceptabil, nici scuzabil. Fiindcă este uşor de înţeles că volumul producţiei obţinute într-o unitate de timp depinde în mod direct de funcţionarea tuturor utilajelor în tot cursul programului de lucru. Ce se întîmplă însă uneori ? Ne aflăm la „Hidromecanica". Eram la finele unei decade. Faptul ne-a făcut să credem că aici totul merge strună. Eroare însă. După un raid prin secţiile II şi III, ne alegem cu următoarea statistică: la prima secţie un număr de 15 strunguri, freze, maşini de danturat etc., nu funcţionau, iar la a doua 18 maşini de acest fel se aflau în aceeaşi situaţie. Motivele ? Pe cît de simple, pe atît de... sugestive Le aflăm din explicaţiile inginerilor Ioan Boboc şi Gheorghe Lupu, adjuncţi ai şefilor acestor secţii: „lucrătorul de la maşină descarcă materiale", „e dus după scule", „plecat după piese", „aşteaptă piese", „după documentaţie tehnică", „în concediu" sau pur şi simplu „nu ştiu unde a dispărut, e pe aici"... în aceeaşi zi, replica din urmă a căpătat o frecvenţă deosebit de mare la I.U.S. Braşov. Aici, în secţia unelte, una din cele mai mari din întreprindere, 41 de utilaje, în principal strunguri, freze şi maşini de rectificat, nu funcţionau, fiind scoase astfel pentru moment din circuitul economic, în majoritatea cazurilor, explicaţia primită de la şeful secţiei, Zaharia Chiş, s-a concretizat în : „lucrătorul a plecat, dar era aici..." sau „aşteaptă semifabricate"... Nu am relatat aceste cazuri decit pentru faptul că ele atestă cît se poate de limpede carenţele care mai persistă în unele întreprinderi în respectarea disciplinei în producţie. în asemenea situaţii este importantă fireşte cunoaşterea cauzelor care provoacă spaţii albe, neeconomicoase, în graficul folosirii cît mai depline a maşinilor şi utilajelor, a forţei de muncă. Un examen la faţa locului a arătat că dincolo de motivele imediate ale piederii de timp productiv se află o serie de deficienţe interne, în principal de natură organizatorică. Astfel, la „Hidromecanica", repetatul du-te-vino al muncitorilor din sectorul de prelucrare este determinat de lipsa, de ani de zile, a unei bune organizări, centralizate, a pregătirii, ascuţirii şi repartizării pe locuri de muncă a sculelor aşchietoare. în aceste condiţii, fiecare lucrător de la maşinile-unelte „se descurcă" singur, ceea ce duce însă la pierderea unui însemnat volum de producţie prin desele întreruperi în funcţionarea utilajelor. Pe de altă parte, neajunsuri de loc neglijabile se manifestă şi în asigurarea locurilor de muncă cu materii prime şi semifabricate, întreruperile în funcţionarea utilajelor, motivate cu „lucrătorul e dusdupă piese" sau „aşteaptă piese", atestă tocmai acest lucru. In plus, o serie de salariaţi nu respectă programul de lucru, preferind să se plimbe, în mod inutil, de ici pînă dincolo prin uzină. De altfel, la „Hidromecanica" există obiceiul, şi se pare că destul de vechi, ca grupuri de salariaţi să se plimbe în timpul programului de lucru prin curtea uzinei sau să stea la taifasuri interminabile ca şi cînd n-ar avea nimic de făcut. Am discutat astfel de neajunsuri cu secretarul comitetului de partid, ing. Dumitru Ştefan. Interlocutorul a recunoscut faptele ca atare şi ne-a relatat că organizaţia de partid nu a stat pasivă faţă de asemenea acte de indisciplină. în cursul unor schimburi, de pildă, au fost organizate grupe de specialişti care au consemnat fapte concrete de nerespectare a programului, care au fost apoi discutate cu colectivele de salariaţi din secţii. Ca urmare, s-au înregistrat unele îmbunătăţiri. Dar, după cum se vede, problematica disciplinei în producţie a rămas în esenţă nerezolvată. O situaţie similară am întîlnit la I.U.S. Braşov. Sîntem de acord cu argumentele şefului de secţie şi ale inginerului şef adjunct, Gheorghe Săbăduş, că întreprinderea întîmpină în prezent o serie de greutăţi determinate de lucrările de investiţii în curs. Lucrurile nu stau însă pe de-a întregul aşa. Nu putem admite să se dea fată vina... pe constructor, pe lucrările de investiţii în timp ce am întîlnit în secţia forjă utilaje de mare însemnătate care nu funcţionau: 2 maxipiese şi 4 piese de talie mijlocie. Pe trei din aceste utilaje nu era programată executarea nici unei piese, iar celelalte nu funcţionau din lipsă de forjuri. Or, cînd utilaje importante din forjă nu sunt folosite, nu prea are temei văicăreala că nu sunt piese pentru alte secţii. în plus, dacă utilajele din secţia unelte nu sunt folosite pe deplin, faptul se datoreşte şi stării de indisciplină ce domneşte aici. Cu o jumătate sau cu un sfert de oră înainte de terminarea schimbului, mulţi strungari, frezori sau rectificatori şi-au lăsat maşinile şi au plecat acasă. Indisciplina în producţie mai are de altfel şi o altă faţetă în întreprinderile vizate. Ea se reflectă în numărul mare de învoiri şi absenţe nemotivate, în primele 6 luni la „Hidromecanica", spre exemplu, acestea au atins nivelul de 14.769 ore-ori, în trimestrul II ele crescînd de peste 1,8 ori faţă de trimestrul I. La I.U.S. situaţia este şi mai gravă, absenţele nemotivate şi învoirile de la programul de lucru atingînd cifra de 22.888 ore-om în primul semestru. Este un timp extrem de preţios, care dacă ar fi fost utilizat, ar fi dus la realizarea, în medie, a unei producţii în valoare de aproape 1,3 milioane lei la „Hidromecanica" şi de peste 1.652.000 lei la I.U.S. La aceasta din urmă întreprindere asemenea neajunsuri au dus, de altfel, la nerealizarea sarcinilor de plan pe primele două decade din luna iulie. Situaţia existentă la aceste două întreprinderi, ca şi în altele unde se manifestă deficienţe de acelaşi gen, impune acţiuni grabnice şi eficace pentru remedierea pulsului fabricaţiei. La „Hidromecanica" este necesară reorganizarea în cel mai scurt timp a asigurării ritmice şi raţionale a locurilor de muncă cu S.D.V.-uri şi semifabricate, iar la I.U.S., folosirea cît mai deplină a utilajelor din forjă pentru asigurarea celorlalte secţii cu semifabricate. Măsurile tehnice şi organizatorice nu sunt însă suficiente. Ele nu rezolvă de la sine carenţele existente în respectarea disciplinei în producţie. Se impune deci ca organizaţiile de partid din aceste întreprinderi să iniţieze măsuri politice concrete şi eficiente, în fiecare secţie şi atelier şi chiar la nivelul fiecărei echipe, sau altor formaţii de lucru, pentru educarea comunistă a salariaţilor, în special a celor certaţi cu normele disciplinei socialiste a muncii, împotriva acestora din urmă trebuie să se facă mai mult simţită opinia colectivelor de muncă din care fac parte, influenţa mobilizatoare şi forţa de convingere a tovarăşilor de muncă. Şi în acest sens stau la îndemînă suficiente procedee şi modalităţi ale muncii politico-educative de masă. Ele trebuie puse însă în practica zilnică de producţie cu toată responsabilitatea. O cere însăşi realizarea exemplară a sarcinilor de plan, încadrarea în ritmul susţinut de dezvoltare a economiei braşovene, a întregii economii naţiona- Gh. NOVAC în laboratorul fabricii „Nivea" sortiment de săpun, se determină conţinutul unui nou Foto: Gh. BANUŢA i DRUM NOU AR Activitatea orchestrei simfonice braşovene şi *n exigenţele educaţiei muzicale De vorbă cu HERMANN NIKOLAUS, secretarul muzical al Filarmonicii de stat „G. Dima" din Braşov Nu de mult, în coloarmllui nostru, a apărut cronica muzicală a ultimului concert al stagiunii. De atunci, publicul braşovean a călătorit pe portative în compania orchestrelor şi a invitaţilor reuniţi în cea de-a doua ediţie a Festivalului muzicii de cameră, sau alături de redutabilii solişti ai Operei din Russe. Viaţa muzicală a oraşului nostru pulsează puternic. Cariatele impuse orchestrei simfonice braşovene cresc şi ele o dată cu timpul. Ne-am adresat tovarăşului Hermann Nikolaus pentru a ne spune cite ceva despre activitatea desfăşurată, despre proiectele de viitor ale filarmonicii braşovene. Ştim că muzica, alături de literatură şi arte plastice, constituie unul din cele mai rodnice mijloace de educaţie social-culturală. Cum a răspuns orchestra simfonică braşoveană acestui prerogativ primordial al artei în societatea socialistă? în primul rînd, prin organizarea programului concertelor, în afară de concertele de luni de dimineaţă (care beneficiază şi de expuneri explicative) şi cele de seară care constituie activitatea de bază a orchestrei şi prin care educaţia culturală se efectuează în mod implicit, activitatea noastră mai include şi aşa-numitele „manifestări de iniţiere muzicală", în ele se înscriu, în primul rînd, „Concertele lecţii pentru elevi" şi „Concertele educative pentru studenţi“. Cele opt concerte pentru elevi şi cele trei prezentate studenţilor nu ne satisfac însă pe deplin. Vom căuta pe viitor să extindem legăturile noastre muzicale nu numai cu liceele 4 şi 5, ci şi cu celelalte şcoli ,din Braşov. Considerăm aceste manifestaţii deosebit de utile pentru formarea culturii muzicale a tineretului, pentru educarea lui în spiritul receptivităţii operelor de valoare din patrimoniul autohton şi universal. Din păcate, legăturile noastre cu şcolile, cu asociaţiile şi Casa de cultură a studenţilor sunt aproape inexistente. Tot în cadrul manifestărilor de iniţiere muzicală se înscriu şi cele două concerte anuale: „Cei cu nota 10", susţinut de cei mai buni elevi ai şcolilor de muzică, şi „Tribuna viitorilor interpreţi", la care-şi dau concursul studenţi din conservatoarele ţării. — Educaţia culturală, estetică, exercitată implicit prin reprezentaţia muzicală de calitate poate fi dublată însă prin selecţionarea repertoriului. Cum s-a rezolvat această problemă in stagiunea trecută? — E de la sine înţeles că alegerea lucrărilor ce le-am prezentat publicului spectator, a fost făcută căutîndu-se stabilirea unui judicios echilibru între primele audiţii şi reluări, între muzica românească, cea contemporană şi cea clasic universală, în stagiunea trecută am prezentat 35 de lucrări româneşti, dintre care 11 în primă audiţie. Lucrări cum au fost „Variaţiuni pe o temă bizantină pentru violoncel şi orchestră" de P. Constantinescu, „Scoarţe" de M. Moldovan, „Concertino în stil clasic pentru pian şi orchestră” de D. Lipatti, „Simfonia I" de G. Enescu, „Simfonia a ll-a" de D. Popovici, sau „Concertul pentru orchestră" de A. Vieru s-au bucurat de un succes deplin. — O experienţă interesantă şi, în acelaşi timp, fructuoasă pentru orchestră şi public, este invitarea unor dirijori şi solişti din fără sau de peste hotare. — Nici acest aspect n-a fost neglijat. Cei 13 dirijori, dintre care doi veniţi de dincolo de hotarele ţării şi cei 40 de solişti invitaţi au adus o notăde prospeţime şi interes concertelor braşovene. — Afluenţa mare a soliştilor şi reuşita acestor concerte demonstrează şi valoarea orchestrei simfonice braşovene. Se pare că se lucrează bine în compania instrumentiştilor noştri. Calificativele acordate reflectă şi ele acest lucru? — Da. Din cele 60 de calificative date, doar 9 sunt „satisfăcător", restul sunt „bine" şi „foarte bine". Calitatea instrumentiştilor noştri este bună. Nu deţinem însă numărul suficient necesar aparatului orchestral, ceea ce a împiedicat executarea anumitor piese propuse. Cu toate că în toamnă, o dată cu începerea noii stagiuni, numărul orchestranţilor noştri va creşte, totuşi nu vom avea încă un aparat orchestral complet. Cu această orchestră mărită, ce v-aţi propus pentru stagiunea viitoare ? Cum credeţi că veţi putea răspunde sarcinilor de educaţie a maselor ? — Pornind de la tradiţiile filarmonicii noastre, la care se adaugă experienţa ultimei stagiuni, vom încerca să oferim concerte de calitate, al căror repertoriu, accesibil unei mase cît mai mari, să pună accent pe creaţia de valoare românească, să evidenţieze lucrările importante ale muzicii clasice şi moderne universale. Printre cei care vor concerta cu orchestra noastră se numără şi bine cunoscuţii dirijori E. Elenescu, W Bergel, M. Basarab, P. Popescu, D Sumski, violoniştii I. Voicu, S. Ruha S. Marcovici, G. Izsák, pianiştii V Gheorghiu, Al. Demetriad, M. Foţino, violoncelistul Cătălin Kea, suflătorii A. O. Popa şi E. Buschiner cîntăreţii L. Spiess, M. Krîlovici, V. Teodorian şi mulţi alţii. Sperăm ca astfel să satisfacem gusturile publicului larg braşovean prin reprezentaţii muzicale variate ca program, dar de o înaltă ţinută artistică din punct de vedere calitativ. » Toate bune şi la focul lor. O singură întrebare am mai fi avut de pus şi o adresăm în final directorului filarmonicii, dirijorilor, conducerii artistice : cum se explică slaba adeziune a publicului la concertele simfonice ordinare şi ce preconizează filarmonica pentru readucerea publicului în sala de concert ? Vom publica răspunsurile în ziarul nostru din 5 septembrie 1971. Adelina PÎSLARU Admirînd cărţile expuse în cadrul expoziţiei „România pitorească de azi", deschisă la secţia împrumut a Bibliotecii municipale Braşov. (Urmare din pag. 1) modelarul Petru Anghel, şeful serviciului personal, Dumitru Popa şi muncitorul Zaharia Stanciu. Munca de educaţie, întărirea răspunderii faţă de sarcini - aşa cum s-a subliniat in cadrul dezbaterilor - vor trebui însă sporite în intensitate la nivelul tuturor salariaţilor uzinei. Faptul că uneori comitetul de directie nu a tras la răspundere pe cei ce nu-şi îndeplineau obligaţiile lor profesionale, că nu s-a creat întotdeauna o opinie de masă împotriva deficienţelor, a superficialităţii şi neglijenţei, a facut ca la unele obiective noi să se înregistreze restante in atingerea parametrilor proiectaţi, ca la unele sortimente Uzice planul să nu fie realizat, ca indicatorii eficienţi să fie diminuaţi de volumul ridicat al stocurilor supranormative, al dobinzilor penalizatoare. Maistrul Gheorghe Bădilă, de pildă, remarcînd cauzele neatingerii parametrilor la noua turnătorie, a adus critici severe dispecerilor, celor de la planificare, aprovizionare şi desfacere, pentru automulţumirea de care au dat dovadă faţă de realizările globale, pierderea din vedere a laturilor eficienţei utilizării unor capacităţi de producţie. Atingerea sporurilor de producţie prevăzute pe 1972 impune ca să se realizeze încă din acest an nivelul capacităţilor proiectate la turnătorie. Realizările din unele luni, cînd s-a dovedit răspundere în asigurarea comenzilor, în organizarea şi urmărirea fabricaţiei, dovedesc că acest deziderat se poate atinge. In acest scop maistrul Bădilă a transmis adunării reprezentanţilor salariaţilor hotărîrea colectivului care l-a delegat aici să depăşească planul pe acest an cu piese turnate în valoare de 300.000 lei. Venind în sprijinul acestui angajament ing. Liviu Baştea, metalurgul şef, şi-a făcut autocritică pentru întîrzierile de care a dat dovadă serviciul pe care-l conduce in punerea la punct a noilor tehnologii de fabricaţie, propunînd ca în planul de măsuri să se prevadă devansarea termenelor de realizare a instalaţiei de peliculizare a nisipurilor. Din păcate însă metrologul şef s-a dovedit mai puţin ferm decit antevorbitorul în privinţa atingerii încă din acest an a parametrilor proiectaţi la turnătorie. Credem că această lacună va trebui suplinită de comitetul de direcţie, care va trebui să fixeze în acest sens răspunderi nominale şi termene precise. La fel va trebui procedat şi în cazul obligaţiilor mecanicului şef. Justificările expuse în faţa adunării generale de către şeful serviciului mecanic şef, ing. Ioan Filcescu, autocritica formală pentru lipsurile care i-au fost imputate, nu dau garanţia că deficienţele în întreţinerea şi repararea maşinilor, dar mai ales în ritmul lent al autoutilărilor, vor fi lichidate operativ. De altfel, aşa cum a rezultat din dezbateri, se impune ca în domeniul autoutilărilor, al atingerii parametrilor proiectați, în folosirea la întreaga capacitate a zestrei tehnice a uzinei, vor trebui mai bine precizate răspunderile, urmărite măsurile şi traşi la răspundere cei ce nu-şi fac datoria. Desigur că în cadrul dezbaterilor au fost abordate şi multe alte aspecte ale activităţii productive, legate de înfăptuirea programului de investiţii, îmbunătăţirea condiţiilor de muncă. Esenţial ni se pare că în rezolvarea tuturor acestor probleme accentul s-a pus pe grija faţă de om, pe continua perfecţionare a pregătirii profesionale, pe educaţia comunistă a tuturor salariaţilor în spiritul întăririi răspunderii în înfăptuirea politicii economice a partidului şi statului nostru. Acest spirit de înaltă responsabilitate ne dă garanţia că sarcinile de plan vor fi realizate exemplar. De altfel, aşa cum spunea în cuvîntul său ing. Dorel Tuţurea, secretarul comitetului de partid din uzină, colectivul U.P.R.U.C. Făgăraş se angajează ca prin întărirea muncii politico-educative, prin întărirea răspunderii pe toate verigile fabricaţiei, există condiţii ca angajamentul colectivului uzinei la producţia globală şi marfă să fie depăşit cu 5 milioane lei. Propunerea a fost primită cu satisfacţie de toţi cei prezenţi, angajamentul reînnoit de 23 milioane de lei reprezentind o contribuţie certă a colectivului U.P.R.U.C. Făgăraş la înfăptuirea înainte de termen a programului elaborat de partid pentru dezvoltarea industriei chimice româneşti, în încheierea dezbaterilor a luat cuvîntul tovarăşul Ioan Marcus, membru al biroului Comitetului judeţean Braşov al P.C.R., preşedintele Consiliului judeţean al sindicatelor, felicitînd colectivul uzinei pentru succesele dobîndite, exprimîndu-şi convingerea că seriozitatea, maturitatea politică cu care au fost dezbătute rezultatele, dar mai ales sarcinile de viitor, dau garanţia îndeplinirii întocmai a sarcinilor noului cincinal. Vorbitorul a recomandat totodată muncitorilor, inginerilor şi tehnicienilor de la U.P.R.U.C., ca în lumina Directivelor Congresului al X-lea, a Expunerii tovarăşului Nicolae Ceauşescu, la Consfătuirea de lucru cu activul de partid din domeniul ideologiei şi al activităţii politice şi culturaleducative, să-şi intensifice preocupările pentru pregătirea cadrelor, utilizarea mai eficientă a inteligenţei tehnice proprii în vederea dezvoltării capacităţilor de producţie, asimilarea noilor produse, perfecţionarea tehnologiilor, mărind astfel contribuţia colectivului uzinei la înfăptuirea politicii economice în general, în fruntea acestei acţiuni, aşa cum spunea tov. Mărcuş, va trebui să se situeze comuniştii, cadrele de conducere, începind de la şef de echipă şi terminînd cu direcsindicat şi de torul uzinei, activul U.T.C., care prin exemplul lor personal, prin grija faţă de oameni, să antreneze întregul colectiv la înfăptuirea sarcinilor trasate de partid. Întărirea activităţii educative t mmr- Nr. 8261 ȘI CULTURĂ Spectacol oferit de ansamblul „Poieniţa“, turiştilor '' f ' f Ieri seară, în sala hotelului Sport din Poiana Braşov, ansamblul braşovean „Poieniţa" a oferit turiştilor veniţi din ţară şi de peste hotare un frumos spectacol de cîntece şi dansuri populare. (A. Pislaru). O operă cu profund caracter A însemnări pe marginea expoziei retrospective Mattis Teutsch Recenta amplă retrospectivă a operelor lui Mattis Teutsch, deschisă la Muzeul de artă al R. S. R. din Bucureşti, ne prilejuieşte o privire de largă perspectivă asupra creaţiei sale. Muzeul de artă braşovean participă la această retrospectivă cu un important număr de lucrări, din toate perioadele de creaţie ale artistului, încă de la primele sale picturi de expresionism liric, acele împletiri ritmice de arabescuri, ca un cîntec desfăşurat pe suprafaţă, numite de artist flori sufleteşti, este vădită o înclinare vizionară, umanistă. Arabescurile sale florale nu sunt pur şi simplu flori abstractive prin stilizare şi nici gratuită incantaţie poetică de forme colorate. Artistul meditează asupra sensurilor vitale ale formelor şi descoperă schema lor lăuntrică, structura lor tare. Găseşte că pe orizontala statică, de latente posibilităţi şi verticala dinamică de creştere, se sprijină întregul edificiu plastic al lumii. între aceste două sensuri şi hrănite din ele, înfloresc toate formele de viaţă. Dezvoltîndu-se, sinuoasele arabescuri tind către cea mai perfectă formă, către rotund. Așa reușesc irhaginile lui Mattis Teutsch să închidă în forma ovoidă, ca un receptacul de floare, un crîmpei din natură. Pentru Mattis Teutsch, floarea era — în acea perioadă — expresia unui model ideal de organizare a lumii şi temeiul poeziei sale plastice. In centrul acestei organizări florale el aşeza omul, familia, crescută organic din încrengătura plină de sevă a naturii, ca o ultimă şi desăvîrşită inflorescenţă. Artistul pare să pledeze pentru o armonioasă alcătuire socială, care să integreze mai profund umanitatea în natură, ne invită să ne incorporăm înţelepciunii primare a firii, acea ,,cuminţenie a pămîntului", la care se referă şi Brâncuşi. După 1924, pe aceleaşi coordonate de ordine florală începe să se dezvolte în viziunea artistului nu numai natura ca mediu şi model de viaţă dar şi complementara sa creată de mina omului, urbanistica, industria, artele, structura socială. Cu încheieturi mai tari şi mai rigide, ca o schelă metalică se înalţă impunător pe verticală suprastructura adăugată de om naturii. Lipsite de seva organică, noile arcade au, prin compensaţie, îndrăzneala, poezia şi puritatea ideilor împletite. Astfel se definesc noile dezvoltări de forme din plastica lui Mattis Teutsch, numite de artist structuri sociale, în culori mai solemne, într-un geometrism avîntat. în concepţia sa, diferitele modalităţi sociale, intelectualitate, muncă manuală, avînt constructiv, solidaritate etc., au corespondenţe plastice în forme şi proporţii specifice, în sensuri ale liniilor, în nuanţări cromatice. , Este edificatoare compoziţia expusă în muzeul de artă braşovean Muncitori manuali şi intelectuali în care figurile reduse prin stilizare la formă şi forţă, par, asemenea unor antice cariatide, că susţin edificiul civilizaţiei contemporane. Din aceeaşi categorie fac parte proiectele concepute de artist în jurul anului 1940. (Constructori, Pe bandă rulantă, Maternitate, Atitudini etc.). Cu aceeaşi riguroasă stilizare, amintind frescele egiptene, Mattis Teutsch găseşte ordinea geometrică şi proporţiile matematice cu care ştiinţa contemporană structurează viaţa noastră socială. Geometria de ideale proporţii hotărîte de artist dă întîietate spiritului dar nu neglijează energia fizică ce o subordonează. Silueta umană apare atletică, cu forme mult alungite, suple şi ferme, energie fără musculatură ostentativă, mai mult calitativă decit cantitativă, organism capabil să execute cu eficacitate comandamentul spiritual, cu minimum de efort, maximum de efect. Om şi mediu, activitate şi cultură, sunt reperele de gîndire plastică din frescele lui Mattis Teutsch. După 1944, artistul dă operelor sale o şi mai profundă semnificaţie socială. Aşa este alegoria poetică Vara, grup de busturi de ţărani ţesuţi din lumina caldă, toropită de căldură şi galbenul griului copt, sau Medicul, evocare în alb. Uneori se combină mîini cu gesticulaţii expresive, torsuri şi figuri cu mimică evocatoare, unelte, aparate, obiecte, toate micro sau supradimensionate, într-o perspectivă inedită, personală. Cităm Oratorul, Celistul, Agronomi, Şoferul, Concert, Viaţa şi moartea. Mattis Teutsch, evocînd realităţile societăţii noastre in operele sale create aici, la Braşov, marchează un punct de valoare în istoria plasticii româneşti prin mesajul social inclus în creaţia sa artistică. Dinu VASIU ^iniSienniaiHIK li«iBi«i«iaiBiB|,lll"lll,l,BI"i“l*!*iBi»iHi»>!Biiailsl®l!BI,ÍBÍ®l®l,sl",*,BS' JURĂMÎNTUL MILITAR (Urmare din pag. 1) sînt conştienţi că nici o altă generaţie mai veche n-a avut fericirea să trăiască viaţa pe care o trăim, să participe atît de plenar la înfăptuirile zilelor luminoase ale socialismului, să apere o patrie atît de înfloritoare. Sînt realităţi pe care tinerii militari Ie cunosc, de care sînt convinşi şi animaţi, realităţi care conferă jurămîntului însuşi curatele deplinei responsabilităţi sociale şi umane, conferind acestui legămînt solemn atributul de ghid permanent al întregii lor activităţi ulterioare, activitate care, în ansamblu, constituie o veritabilă şcoală a educaţiei patriotice, comuniste. Propunerile tovarăşului Nicolae Ceauşescu, aprobate în recenta şedinţă a Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., ideile de o inestimabilă valoare teoretică şi practică cuprinse în Expunerea secretarului general al partidului la consfătuirea de lucru cu activul din domeniul muncii ideologice şi activităţii politice şi cultural-educative, constituie, deopotrivă, pentru toţi, un veritabil izvor de apă vie, sunt documente de mare preţ, care fac să ne dăm şi mai bine seama că, în lumina lor şi cerinţele cuprinse în jurămînt capătă noi dimensiuni ce se cer concretizate, în primul rînd, într-o temeinică şi perseverentă muncă politică pentru formarea şi dezvoltarea conştiinţei politice la toţi militarii, în educarea lor în spiritul patriotismului socialist şi internaţionalismului. în preajma marelui eveniment al depunerii jurămîntului, tinerii militari au studiat şi continuă să studieze aceste importante documente, desprinzînd din ele — sub atenta îndrumare a comuniştilor — învăţăminte şi concluzii necesare perfecţionării continue a măiestriei ostăşeşti, îndeplinirii la cote maxime de randament şi eficienţă a tuturor sarcinilor trasate de partid, de secretarul său general şi comandant suprem al forţelor noastre armate. Astăzi, mulţi dintre militarii din unităţile noastre depun jurămîntul, legîndu-şi destinul de cel al patriei, de sufletul ei generos, de istoria sa trecută, prezentă şi viitoare. Un moment emoţionant prin el însuşi, prin majorele sale semnificaţii, pe care fiecare tînăr este dator să-l treacă cu mintea şi cugetul deschise, cu încrederea fermă în angajamentul solemn luat față de patrie, partid și popor. i