Drum Nou, iulie 1971 (Anul 28, nr. 8235-8261)
1971-07-22 / nr. 8253
gse* Dil-Jud.arașov Cătes Of. pjujg ^lEGU W 12 ab, RRUM nqu i-uni nou ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN BRAŞOV AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXVIII Nr. 8253 Joi, 22 iulie 1971 4 pagini 30 bani Energia creatoare a colectivelor de muncă din industrie s-a materializat în însemnate producţii suplimentare După două decade din luna iulie, întrecerea socialistă din industria braşoveană a consemnat noi fapte de prestigiu în realizarea exemplară şi depăşirea prevederilor de plan. De remarcat este că în această perioadă un număr de 44 de întreprinderi au depăşit sarcinile de plan. Rezultatele obţinute sînt o dovadă vie, palpabilă, a hotărîrii neabătute a colectivelor de muncă de a transpune în viaţă politica partidului nostru, o consecinţă firească a entuziasmului creator stîrnit de Chemarea Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste, a eficienţei sporite a muncii politice desfăşurate de organizaţiile de partid, sindicale şi de tineret din fabricile şi uzinele braşovene. Colectivele de muncitori, ingineri şi tehnicieni, în frunte cu comuniştii, au pus şi în această perioadă pe primul plan al activităţii lor, aplicarea unor iniţiative valoroase în vederea utilizării cît mai depline a maşinilor şi utilajelor, a timpului şi forţei de muncă, pentru valorificarea superioară a materiilor prime şi materialelor, gospodărirea cît mai economicoasă a fondurilor materiale şi băneşti, organizarea superioară a producţiei şi a muncii. Au fost create astfel condiţii favorabile pentru ca energia creatoare a colectivelor de muncă să se materializeze în însemnate producţii suplimentare. Dovada o constituie depăşirea sarcinilor de plan în majoritatea întreprinderilor, aşa cum se poate vedea, de altfel, din situaţia de mai jos: Realizat din planul lunar al producţiei marfă în întreprinderea F.C.H. Zârneşti 98,7 Rulmentul 74,5 1.1. L. Făgăraș 72,9 1.1. L. Rupea 72,7 Fabrica ,,Dezrobirea" 72,7 întreprinderea „Vinalcool" 72,3 întreprinderea de morarii 72,0 Fabrica de postav Prejmer 70,0 I.C.A. Ghimbav 69,4 Fabrică de stofe 69,3 I.P.B.C. 68,5 Fabrica de zahăr Bod 68,4 Fabrica ,Republica" 68,4 Raftrrarto " 67,3 Filatura Ghimbav 67,1 (Continuare in pag. a 3-a) Proletari din toate ţările, uniți-vât Ieri, la Porţile de Fier Primele nave prin ecluze de pe malul românesc al Dunării Corespondentul Agerpres, Marin Coandă, transmite: Miercuri, ecluza de pe malul românesc al Dunării a fost dată în exploatare în etapădefinitivă. Vasele româneşti „Slatina", „Porţile de fier" şi vasul bulgăresc de pasageri „Dimităr Blagoev" au fost primele nave fluviale care au traversat, printr-o dublă ecluzare, dinspre Tr.Severin spre Orşova, imensul culoar din beton şi oţel ce se întinde pe aproape 700 m. Operaţiile de ecluzare - ne-a precizat Stelian Dedu, inginer-şef al Centralei hidroelectrice, au decurs în condiţii optime. Instalaţiile purtând marca de fabricaţie a Uzinelor constructoare de maşini Reşiţa, Şantierului naval Galaţi şi Uzinei constructoare de maşini agricole şi construcţii metalice din Bocşa s-au comportat excepţional. Timpul total al manevrelor a însumat 45 minute, fiind egal cu cel prevăzut în proiecte. Acest lucru asigură posibilităţi ca, în funcţie şi de vitezele de deplasare a navelor, ecluzarea să dureze 75-90 minute pe vas sau pe convoiul de vase ce traversează Sistemul hidroenergetic şi de navigaţie Porţile de Fier. Potrivit informaţiilor furnizate de ing. Alexandru Petrescu, reprezentantul ţării noastre în Administraţia fluvială a Porţilor de Fier, prin darea ecluzei româneşti în exploatare definitivă şi în urma amenajării culoarului similar de pe malul drept al Dunării, operaţie ce va avea loc în următoarele două luni, timpul de trecere a navelor prin sectorul Porţile de Fier, sector ce se întinde pe 117 km. între Tr. Severin şi Moldova Veche, se va scurta de aproximativ patru ori. Vor creşte viteza de deplasare şi tonajul pe vas şi se vor îmbunătăţi condiţiile de navigaţie, În final, traficul fluvial în această zonă va ajunge la aproximativ 50-60 milioane tone pe an. (Agerpres) ^mmmmHmmMmmmnmmmnmmimmmmmmnmuiuunnt‘ Pe banda de montaj general cabine de la Uzina de autocamioane. Foto: Gh. BĂNUŢĂ In cadrul fermelor I.A.S. Codlea Strînsa corelare a acţiunilor tehnico-organizatorice cu mersul vremii asigură succesul în recoltarea furajelor In economia I.A.S. Codlea, creşterea animalelor deţine cea mai mare pondere. Prin urmare, asigurarea unei puternice baze furajere, corespunzătoare şi sub raport calitativ, apare ca o cerinţă de prim ordin. Iată de ce au fost stabilite din vreme măsuri tehnice şi organizatorice, care să ducă nu numai la producerea necesarului, dar să se obţină şi un substanţial excedent de furaje, prin valorificarea integrală a resurselor interne. Totodată, trebuie subliniat un fapt care din capul locului a oferit girul reuşitei: comitetul de partid nu s-a mărginit să urmărească modul cum acţionează consiliul de administraţie pentru rezolvarea acestei importante probleme ci, prin membrii săi şi ai birourilor organizaţiilor de bază, a sprijinit conducerea întreprinderii, respectiv pe şefii de fermă, ca să înlăture la timp neajunsurile ivite, lăsînd cîmp deschis iniţiativelor. în această privinţă, mai grăitoare decit vorbele sunt rezultatele: prima recoltă de pe cele 1.850 hectare ocupate cu fînuri cultivate, s-a strîns la timp şi fără pierderi. Apoi, pe măsură ce s-a eliberat terenul, s-au aplicat cite 100— 150 kg, azotat de amoniu la hectar, în scopul grăbirii ritmului de dezvoltare vegetativă a restului de plante şi creşterii producţiei de masă verde. Acest fapt a permis ca în fermele în care a existat mai mult spirit de iniţiativă — Şoarş, Lenţeş şi Vlădeni — să se treacă încă de săptămîna trecută la strîngerea şi depozitarea celei de-a doua recolte de fîn cultivat, de pe mai bine de 200 hectare. Aceeaşi atenţie au acordat-o şefii de fermă şi colectivele de lucrători, recoltării şi depozitării în perioada optimă a fînurilor naturale, amplasate aproape în totalitate în zonele de deal şi munte; întrucît acţiunea s-a desfăşurat pe un front larg, încă de pe la mijlocul lunii iunie, pînă în prezent ea a fost finalizată pe circa 3.400 ha. de fîneață, din cele 4.800 ha. existente în întreprindere. După cum se știe, ploile căzute în ultima vreme au îngreuiat mult desfășurarea lucrărilor agricole de sezon. De aceea, conducerea întreprinderii a organizat astfel recoltatul fînurilor, balotajul și transportarea incit aceste lucrări să se execute într-un interval de maximum 3 zile. Pentru uscarea finului depozitat în fînare, cu un procent de umiditate de peste 25—26 la sută, s-au folosit electroventilatoarele. Desigur, nu s-a pierdut nici ocazia recoltării fînului în „ferestrele" dintre, ploi. însă, în acest caz s-a luat măsura uscării acestuia pe capre, aşa cum s-a procedat, de pildă, la fermele Vlădeni, Pănicel, Lenţeş, Codlea, Poligon, Cincu, ş.a. S-a întîmplat, însă, ca împrejurările, să impună lăsarea finului cosit în brazde, iar imediat ce s-a putut Ing. Ion MACREA, director general al I.A.S. Codlea, Ing. C. ILIESCU (Continuare in pag. a 2-a) Zilele trecute, elevii anului III de la Liceul economic nr. 2 Braşov au terminat perioada de practică făcută la I.C.R.M., T.A.P.L. şi în cabinetul de mecanizare a evidenţei contabile din cadrul liceului. Practica a contribuit la adîncirea şi cimentarea cunoştinţelor teoretice acumulate în cursul anului şcolar, soldîndu-se, după aprecierile conducerii liceului şi întreprinderilor comerciale, cu bune rezultate, în fotografie. Aspect din perioada practicii în cabinetul de mecanizare a evidenţei contabile, bine dotat cu maşini de calcul. Foto: I. BRAGHEŞ Şedinţe de lucru ale consiliilor intercooperatiste Ieri, consiliile intercooperatiste din judeţul nostru s-au întrunit în şedinţe de lucru, în cadrul cărora a fost analizat stadiul lucrărilor agricole. Cu acest prilej, pe baza recomandărilor făcute de biroul Comitetului judeţean de partid, s-au stabilit măsuri concrete pentru fiecare cooperativă agricolă de producţie, care să ducă la buna desfăşurare a recoltării cerealelor păioase, fînurilor, însămînţarea culturilor duble, ca şi a celorlalte lucrări urgente de sezon, ţinîndu-se seama de condiţiile specifice create de umiditatea excesivă din ultima vreme. it *i IPI.HI RELAŢIE DINAMICĂ, CREATOARE ÎNTRE CERCETAREA ŞTIINŢIFICĂ ŞI PRODUCŢIE în Expunerea la consfătuirea de lucru a activului de partid din domeniul ideologiei şi al activităţii politice şi cultural-educative, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a scos în evidenţă şi a subliniat creşterea rolului „ştiinţei ca factor tot mai important în întreaga activitate de organizare a societăţii socialiste", necesitatea participării tot mai active a oamenilor de ştiinţă la mecanizarea, automatizarea şi cibernetizarea producţiei. Politica înţeleaptă, marxist-feninistă a conducerii noastre de partid şi de stat, a asigurat formarea în ţara noastră a unei intelectualităţi cu o pregătire profesională şi ştiinţifică la nivel mondial, care a rezolvat şi poate rezolva la fel de bine ca şi „specialiştii din străinătate” cele mai diferite şi importante probleme tehnico-ştiinţifice. Datorită străduinţelor acestei intelectualităţi, hărniciei şi iscusinţei profesionale la nivel ridicat a clasei noastre muncitoare, a fost posibilă înfăptuirea tuturor realizărilor din ţara noastră. Nu de mult am avut ocazia să vizitez un număr mare de întreprinderi constructoare de maşini, într-o ţară din occident cu un nivel al tehnicii foarte ridicat. Faţă de cele văzute pot spune că noi avem toate condiţiile pentru a ridica nivelul tehnic şi organizatoric al întreprinderilor noastre constructoare de maşini, cu atît mai bine şi cu atît mai mult, cu cît toate mijloacele de producţie şi de cercetare aparţin celor ce muncesc. Pe bună dreptate, a subliniat tovarăşul Nicolae Ceauşescu, că trebuie să lichidăm cu tendinţa de „ploconire faţă de ceea ce este străin". Extinderea şi intensificarea activităţii de cercetare ştiinţifică, legată strîns de nevoile producţiei, se pot face — după părerea noastră — pe una din următoarele cpt : 1. în fiecare întreprindere economică să se creeze servicii de studii şi cercetare ştiinţifică, precum şi laboratoare corespunzătoare, iar acolo unde ele există. Răspunzînd imperativelor programului de dezvoltare a activităţii politicoideologice şi cultural-educative vor trebui întărite. Se vor crea astfel condiţii pentru ca studiile şi cercetările ştiinţifice, atît teoretice cît şi experimentale, să se realizeze în avans faţă de secţiile prelucrătoare cu cel puţin 2-3 ani, iar produsul să fie periodic perfecţionat şi menţinut la nivelul celor mai bune produse similare pe plan mondial. 2. Crearea de institute departamentale de studii, proiectare şi cercetare ştiinţifică, în centrele economice mari, alături de producţie, dotate cu o bază materială corespunzătoare. Cadrele necesare pentru studii, proiectare şi cercetare ştiinţifică să fie recrutate din întreprinderile beneficiare. Tot aici vor putea activa şi cadrele didactice din învăţămîntul tehnic superior, legînd în felul acesta mai strîns învăţămîntul de producţie. 3. Crearea de centre de cercetare pe lingă catedrele de specialitate din institutul de învăţămînt superior, cu bază materială şi colective corespunzătoare pentru cercetări ştiinţifice (fără obligaţii didactice), tehnicieni şi muncitori. Centrele de cercetare, unde cadrele didactice, începînd de la asistenţi şi pînă la profesori şi-ar desfăşura întreaga activitate de cercetare ştiinţifică, ar putea rezolva probleme importante ale întreprinderilor, asigurînd încontinuu progresul tehnic. Pînă la alegerea şi aplicarea uneia din aceste căi, sau a altora mai avantajoase, se dovedeşte absolut necesară extinderea şi întărirea legăturii dintre întreprinderile constructoare de maşini din municipiul şi, judeţul Braşov şi catedrele de specialitate ale Institutului politehnic Braşov, legătură bazată pe încredere, înţelegere şi sprijin reciproc. Şi în prezent există astfel de legături, însă, în lumina actualelor cerinţe, ele trebuie să fie extinse şi îmbunătăţite, în planurile privind cercetarea ştiinţifică ale Institutului politehnic Braşov există foarte multe teme, unele provenind direct din producţie, însuşite de acord cu diverse întreprinderi, altele propuse de cadrele didactice pentru nevoile producţiei. Multe din temele realizate şi-au găsit aplicarea în practică, la altele însă finalizarea constă doar în publicarea sau susţinerea lor în sesiuni ştiinţifice, unde uzinele nu participă de loc sau aproape de loc. Un număr mare de teme de cercetare, legate strîns de nevoile producţiei, fac obiectul tezelor de doctorat conduse de profesori de la Institutul politehnic. De multe ori e vorba de Prof. dr. ing. Gherman DRĂGHICI, vicepreşedinte al Consiliului judeţean al sindicatelor, preşedintele C.I.T. din judeţul Braşov (Continuare in pag. a 2-a) Din cuprins • Magazin & Cronică de film pagina a 2-a Sport pagina a 3-a Din lumea capitalului Deschiderea Conferinței mondiale privind pacea mondială prin drept pagina a 4-a ■ I m I ■■ Imbi ■ Vizita la Braşov a prefectului oraşului Paris în cursul zilelor de marţi şi miercuri, prefectul oraşului Paris, Marcel Diebolt, cu soţia, care se află în ţara noastră la invitaţia Consiliului popular al municipiului Bucureşti, au fost oaspeţii oraşului Braşov. Ei au vizitat noi cartiere apărute pe harta oraşului, Biserica Neagră, Muzeul culturii româneşti din Şcheii Braşovului, Muzeul de istorie al Ţării Birsei şi alte monumente de artă din localitate. Oaspeţii au făcut, de asemenea, un popas în staţiunea Poiana Braşov, unde au vizitat diferite obiective turistice. Miercuri la prînz, primarul municipiului Braşov, Constantin Cîrţînă, a oferit un dejun în cinstea prefectului oraşului Paris şi a soţiei sale. (Agerpres) Delegaţia femeilor sovietice în vizită la Braşov Delegaţia femeilor sovietice, condusă de Zoia Solodkaia, şeful secţiei cu problemele învăţământului profesionali şi tehnic din cadrul sovietului oraşului Moscova, care la invitaţia Consiliului Naţional al Femeilor se află într-o vizită în ţara noastră, ,a fost ieri oaspete al mu- nicipiului Braşov. Delegaţia a fost primită la Con-I siliul popular judeţean unde a avut o convorbire cu tovarăşul Radu Romul, prim-vicepreşedinte al consiliului, şi cu membre ale Comitetului judeţean al femeilor. Oaspeţii au vizitat, de asemenea, Grupul şcolar profesional de pe lingă Uzina de autocamioane, noii© cartiere ale oraşului şi staţiunea Poiana Braşov. ...O zi întreagă lucrătorul forestier retează cu firezul arbori, corhăneşte cu ţapina, încarcă la funicular sau sortează lemnul. Forestierul îşi are şi el nevoile lui, în prim plan figurină hrana de fiecare zi. Pentru ca să aibă asigurată masa în condiţiile particulare de muncă din acest sector, e necesar concursul mai multor factori: al comerţului, cooperaţiei, panificaţiei etc. Împreună cu o brigadă de raid complexă , formată din reprezentanţi ai C.E.I.L. Braşov, Direcţiei comerciale, U.J.C.C., Inspectoratului sanitar - am vizitat aproape toate exploatările forestiere din judeţul Braşov. De-a lungul itinerarului am văzut multe magazine alimentare bine aprovizionate, cabane forestiere curat îngrijite. Ar putea fi socotite modele magazinele şi cabanele de la Gîrcin, Vîrzăvoaia, Apaţa, Şercăiţa, Dîmbul Morii, Babarunca, Valea Tigăi. Dar am întîlnit cazuri, şî nu puţine, unde aprovizionarea este neglijată. La magazinul forestier nr. 32, din Timişul de Jos, de, cîteva săptămîni nu se adusese mălai, articol mult solicitat de lucrătorii forestieri. Mai lipseau slănină, salam (existînd doar un sortiment pe care forestierii nu-l solicită), fasole, cartofi. Explicaţia gestionarului magazinului: Am cerut, dar nu mi-a dat... Există un nomenclator legiferat al alimentelor care nu trebuie să lipsească din magazinele de unde se aprovizionează lucrătorii forestieri. E vorba, între altele, de preparate de carne, fasole uscată, cartofi, lapte praf, sare de lămîie, caşcaval, brînză de burduf, telemea, ceapă, margarină, ouă etc. Greu de găsit această sortimentaţie complexă în magazinele din Moeciu de Sus, Plaiul Foii, Apaţa, Valea Homorodului, Vlădeni, Recea, Cîrţişoara, Şinea Nouă. Mălaiul, preparatele din carne, fasolea, peştele sărat etc. ajung cu o periodicitate supărătoare în aceste magazine. Depozitul central din Făgăraş n-a mai primit peşte sărat de mult timp. — Muncitorii din parchetele noastre, observa ing. Gh. Vaida, şeful sectorului Cernatu, au solicitat în mai multe rînduri să se primească pîine de două ori pe săptămînă şi nu doar o dată, cum se procedează acum. Solicitarea (sectorul Cernatu nu-i singurul care a făcut-o) nu e imposibil de înfăptuit. Cooperaţia de consum , iar cooperativa din Săcele excelează în acest sens - rămîne surdă la doleanţă. SPIRITUL GOSPODĂRESC URCĂ GREU PE CĂRĂCIE MONTALĂ MAGAZINELE $1 CABANELE FORESTIERILOR RAID-ANCHETĂ L n brigadă fiind şi reprezentanţi ai Direcţiei comerciale judeţene, ai Uniunii cooperativelor de consum, întreprinderii de panificaţie, am cerut lămuriri pe loc asupra cauzelor anomaliilor notate mai înainte. Răspunsurile au fost fragmentare, îngăimate. Erau învinuiţi gestionarii, unii merceologi care au încurcat lucrurile etc., etc. Opinia brigăzii este însă că Direcţia comercială, U.J.C.C.-ul, O.C.L. Alimentara etc. nu ştiu prea bine cum merg lucrurile la magazinele forestiere şi aceasta pentru că reprezentanţii lor nu-şi pun la inimă şi nu controlează cu regularitate acest sector. Asigurarea fondului de marfă în magazinul forestier este doar una din obligaţii. O dată marfa adusă, trebuie să intre în joc priceperea de gospodar a responsabilului pentru a păstra alimentele în perfectă stare. Pe parcursul itinerarului nostru, reprezentanţii Inspectoratului sanitar judeţean au aplicat sancţiuni unor responsabili de magazine, pentru neglijarea aces-Rui, realizat de L. CIUTACU cu sprijinul brigăzii organizate de Consiliul judeţean al sindicatelor (Continuare in pag. a 3-a)