Drum Nou, iulie 1971 (Anul 28, nr. 8235-8261)

1971-07-22 / nr. 8253

gse* Dil-Jud.arașov Cătes Of. pjujg ^lEGU W 1­2 ab, RR­UM nqu i-uni nou ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN BRAŞOV AL P­.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXVIII Nr. 8253 Joi, 22 iulie 1971 4 pagini 30 bani Energia creatoare a colectivelor de muncă din industrie s-a mate­rializat în însemnate producţii suplimentare După două decade din luna iulie, întrecerea socialistă din in­dustria braşoveană a consemnat noi fapte de prestigiu în realiza­rea exemplară şi depăşirea pre­vederilor de plan. De remarcat este că în această perioadă un număr de 44 de întreprinderi au depăşit sarcinile de plan. Re­zultatele obţinute sînt o dovadă vie, palpabilă, a hotărîrii neabă­tute a colectivelor de muncă de a transpune în viaţă politica par­tidului nostru, o consecinţă fi­rească a entuziasmului creator stîrnit de Chemarea Consiliului Naţional al Frontului Unităţii So­cialiste, a eficienţei sporite a muncii politice desfăşurate de organizaţiile de partid, sindicale şi de tineret din fabricile şi uzi­nele braşovene. Colectivele de muncitori, ingi­neri şi tehnicieni, în frunte cu co­muniştii, au pus şi în această pe­rioadă pe primul plan al activi­tăţii lor, aplicarea unor iniţiative valoroase în vederea utilizării cît mai depline a maşinilor şi u­­tilajelor, a timpului şi forţei de muncă, pentru valorificarea su­perioară a materiilor prime şi materialelor, gospodărirea cît mai economicoasă a fondurilor materiale şi băneşti, organiza­rea superioară a producţiei şi a muncii. Au fost create astfel condiţii favorabile pentru ca energia cre­atoare a colectivelor de muncă să se materializeze în însemnate producţii suplimentare. Dovada o constituie depăşirea sarcinilor de plan în majoritatea întreprin­derilor, aşa cum se poate vedea, de altfel, din situaţia de mai jos: Realizat din planul lunar al producţiei marfă în­­ întreprinderea F.C.H. Zârneşti 98,7 Rulmentul 74,5 1.1. L. Făgăraș 72,9 1.1. L. Rupea 72,7 Fabrica ,,Dezrobirea" 72,7 întreprinderea „Vinalcool" 72,3 întreprinderea de morarii 72,0 Fabrica de postav Prejmer 70,0 I.C.A. Ghimbav 69,4 Fabrică de stofe 69,3 I.P.B.C. 68,5 Fabrica de zahăr Bod 68,4 Fabrica ,Republica" 68,4 Raftrrarto " 67,3 Filatura Ghimbav 67,1 (Continuare in pag. a 3-a) Proletari din toate ţările, uniți-vât Ieri, la Porţile de Fier Primele nave prin ecluze de pe malul românesc al Dunării Corespondentul Agerpres, Marin Coandă, transmite: Miercuri, ecluza de pe malul românesc al Dunării a fost dată în exploatare în etapă­­definitivă. Vasele româneşti „Slatina", „Porţile de fier" şi vasul bulgăresc de pasageri „Dimităr Blagoev" au fost primele nave fluviale care au traversat, printr-o dublă ecluzare, dinspre Tr.­Severin spre Orşova, imensul culoar din beton şi oţel ce se întinde pe aproape 700 m. Operaţiile de ecluzare - ne-a precizat Stelian Dedu, ingi­­ner-şef al­ Centralei hidroelectrice, au decurs în condiţii optime. Instalaţiile purtând marca de fabricaţie a Uzinelor constructoare de maşini Reşiţa, Şantierului naval Galaţi şi Uzinei constructoare de maşini agricole şi construcţii metalice din Bocşa s-au com­portat excepţional. Timpul total al manevrelor a însumat 45 minute, fiind egal cu cel prevăzut în proiecte. Acest lucru asigură posibilităţi ca, în funcţie şi de vitezele de deplasare a navelor, ecluzarea să dureze 75-90 minute pe vas sau pe convoiul de vase ce traversează Sistemul hidroenergetic şi de navigaţie Por­ţile de Fier. Potrivit informaţiilor furnizate de ing. Alexandru Petrescu, reprezentantul ţării noastre în Administraţia fluvială a Porţilor de Fier, prin darea ecluzei româneşti în exploatare definitivă şi în urma amenajării culoarului similar de pe malul drept al Du­nării, operaţie ce va avea loc în următoarele două luni, timpul de trecere a navelor prin sectorul Porţile de Fier, sector ce se întinde pe 117 km. între Tr. Severin şi Moldova Veche, se va scurta de aproximativ patru ori. Vor creşte viteza de deplasare şi tonajul pe vas şi se vor îmbunătăţi condiţiile de navigaţie, În final, tra­ficul fluvial în această zonă va ajunge la aproximativ 50-60 mili­oane tone pe an. (Agerpres) ^m­mmmHmm­Mmmmnmmmnmmimmm­mmmn­muiuunnt‘ Pe banda de montaj­ general cabine de la Uzina de autocamioane. Foto: Gh. BĂNUŢĂ In cadrul fermelor I.A.S. Codlea Strînsa corelare a acţiunilor tehnico-organizatorice cu mersul vremii asigură succesul în recoltarea furajelor In economia I.A.S. Codlea, creşterea animalelor deţine cea mai mare pondere. Prin urmare, asigurarea unei puternice baze furajere, corespunzătoare şi sub raport calitativ, apare ca o ce­rinţă de prim ordin. Iată de ce au fost stabilite din vreme mă­suri tehnice şi organizatorice, care să ducă nu numai la pro­ducerea necesarului, dar să se obţină şi un substanţial exce­dent de furaje, prin valorificarea integrală a resurselor interne. Totodată, trebuie subliniat un fapt care din capul locului a ofe­rit girul reuşitei: comitetul de partid nu s-a mărginit să urmă­rească modul cum acţionează consiliul de administraţie pentru rezolvarea acestei importante probleme ci, prin membrii săi şi ai birourilor organizaţiilor de bază, a sprijinit conducerea în­treprinderii, respectiv pe şefii de fermă, ca să înlăture la timp ne­ajunsurile ivite, lăsînd cîmp des­chis iniţiativelor. în această pri­vinţă, mai grăitoare decit vor­bele sunt rezultatele: prima re­coltă de pe cele 1.850 hectare ocupate cu fînuri cultivate, s-a strîns la timp şi fără pierderi. Apoi, pe măsură ce s-a eliberat terenul, s-au aplicat cite 100— 150 kg, azotat de amoniu la hec­tar, în scopul grăbirii ritmului de dezvoltare vegetativă a res­tului de plante şi creşterii pro­ducţiei de masă verde. Acest fapt a permis ca în fermele în care a existat mai mult spirit de iniţiativă — Şoarş, Lenţeş şi Vlădeni — să se treacă încă de săptămîna trecută la strîngerea şi depozitarea celei de-a doua recolte de fîn cultivat, de pe mai bine de 200 hectare. Aceeaşi atenţie au acordat-o şefii de fermă şi colectivele de lucrători, recoltării şi depozitării în perioada optimă a fînurilor naturale, amplasate aproape în totalitate în zonele de deal şi munte; întrucît acţiunea s-a des­făşurat pe un front larg, încă de pe la mijlocul lunii iunie, pînă în prezent ea a fost finalizată pe circa 3.400 ha. de fîneață, din cele 4.800 ha. existente în între­prindere. După cum se știe, ploile că­zute în ultima vreme au îngreu­iat mult desfășurarea lucrărilor agricole de sezon. De aceea, conducerea întreprinderii a or­ganizat astfel recoltatul fînuri­lor, balotajul și transportarea in­cit aceste lucrări să se execute într-un interval de maximum 3 zile. Pentru uscarea finului de­pozitat în fînare, cu un procent de umiditate de peste 25—26 la sută, s-au folosit electroventila­­toarele. Desigur, nu s-a pierdut nici ocazia recoltării fînului în „ferestrele" dintre, ploi. însă, în acest caz s-a luat măsura uscării acestuia pe capre, aşa cum s-a procedat, de pildă, la fermele Vlădeni, Pănicel, Lenţeş, Codlea, Poligon, Cincu, ş.a. S-a întîm­­plat, însă, ca împrejurările, să im­pună lăsarea finului cosit în brazde, iar imediat ce s-a putut Ing. Ion MACREA, director general al I.A.S. Codlea, Ing. C. ILIESCU (Continuare in pag. a 2-a) Zilele trecute, elevii anu­lui III de la Liceul econo­mic nr. 2 Braşov au termi­nat perioada de practică făcută la I.C.R.M., T.A.P.L. şi în cabinetul de mecani­zare a evidenţei contabile din cadrul liceului. Practi­ca a contribuit la adînci­­rea şi cimentarea cunoştin­ţelor teoretice acumulate în cursul anului şcolar, sol­­dîndu-se, după aprecierile conducerii liceului şi între­prinderilor comerciale, cu bune rezultate, în fotografie. Aspect din perioada practicii în cabi­netul de mecanizare a evi­denţei contabile, bine do­tat cu maşini de calcul. Foto: I. BRAGHEŞ Şedinţe de lucru ale consiliilor intercooperatiste Ieri, consiliile intercooperatiste din judeţul nostru s-au întrunit în şedinţe de lucru, în cadrul că­rora a fost analizat stadiul lu­crărilor agricole. Cu acest prilej, pe baza recomandărilor făcute de biroul Comitetului judeţean de partid, s-au stabilit măsuri con­crete pentru fiecare cooperativă agricolă de producţie, care să ducă la buna desfăşurare a re­coltării cerealelor păioase, fînu­rilor, însămînţarea culturilor duble, ca şi a celorlalte lucrări urgente de sezon, ţinîndu-se sea­ma de condiţiile specifice create de umiditatea excesivă din ulti­ma vreme. i­t *­i I­PI.HI RELAŢIE DINAMICĂ, CREATOARE ÎNTRE CERCETAREA ŞTIINŢIFICĂ ŞI PRODUCŢIE în Expunerea la consfătui­rea de lucru a activului de partid din domeniul ideologiei şi al ac­tivităţii politice şi cultural-educa­tive, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a scos în evidenţă şi a subliniat creşterea rolului „ştiinţei ca fac­tor tot mai important în întreaga activitate de organizare a socie­tăţii socialiste", necesitatea par­ticipării tot mai active a oameni­lor de ştiinţă la mecanizarea, automatizarea şi cibernetizarea producţiei. Politica înţeleaptă, marxist-fe­­ninistă a conducerii noastre de partid şi de stat, a asigurat for­marea în ţara noastră a unei in­telectualităţi cu o pregătire pro­fesională şi ştiinţifică la nivel mondial, care a rezolvat şi poa­te rezolva la fel de bine ca şi „specialiştii din străinătate” cele mai diferite şi importante pro­bleme tehnico-ştiinţifice. Datorită străduinţelor acestei intelectuali­tăţi, hărniciei şi iscusinţei pro­fesionale la nivel ridicat a clasei noastre muncitoare, a fost posi­bilă înfăptuirea tuturor realizări­lor din ţara noastră. Nu de mult am avut ocazia să vizitez un număr mare de între­prinderi constructoare de maşini, într-o ţară din occident cu un nivel al tehnicii foarte ridicat. Faţă de cele văzute pot spune că noi avem toate condiţiile pen­tru a ridica nivelul tehnic şi or­ganizatoric al întreprinderilor noastre constructoare de maşini, cu atît mai bine şi cu atît mai mult, cu cît toate mijloacele de producţie şi de cercetare aparţin celor ce muncesc. Pe bu­nă dreptate, a subliniat tovarăşul Nicolae Ceauşescu, că trebuie să lichidăm cu tendinţa de „ploco­nire faţă de­ ceea ce este străin". Extinderea şi intensificarea ac­tivităţii de cercetare ştiinţifică, legată strîns de nevoile produc­ţiei, se pot face — după păre­rea noastră — pe una din urmă­toarele cpt : 1. în fiecare întreprindere eco­nomică să se creeze servicii de studii şi cercetare ştiinţifică, pre­cum şi laboratoare corespunză­toare, iar acolo unde ele există. Răspunzînd impera­tivelor programului de dezvoltare a activităţii politico­­ideologice şi cultural-educative vor trebui întărite. Se vor crea astfel condiţii pentru ca studiile şi cercetările ştiinţifice, atît teo­retice cît şi experimentale, să se realizeze în avans faţă de sec­ţiile prelucrătoare cu cel puţin 2-3 ani, iar produsul să fie pe­riodic perfecţionat şi menţinut la nivelul celor mai bune produse similare pe plan mondial. 2. Crearea de institute depar­tamentale de studii, proiectare şi cercetare ştiinţifică, în centrele economice mari, alături de pro­ducţie, dotate cu o bază mate­rială corespunzătoare. Cadrele necesare pentru studii, proiectare şi cercetare ştiinţifică să fie re­crutate din întreprinderile benefi­ciare. Tot aici vor putea activa şi cadrele didactice din învăţă­­mîntul tehnic superior, legînd în felul acesta mai strîns învăţămîn­­tul de producţie. 3. Crearea de centre de cerce­tare pe lingă catedrele de spe­cialitate din institutul de învăţă­­mînt superior, cu bază materială şi colective corespunzătoare pen­tru cercetări ştiinţifice (fără obli­gaţii didactice), tehnicieni şi mun­citori. Centrele de cercetare, unde ca­drele didactice, începînd de la asistenţi şi pînă la profesori şi-ar desfăşura întreaga activitate de cercetare ştiinţifică, ar putea re­zolva probleme importante ale întreprinderilor, asigurînd încon­tinuu progresul tehnic. Pînă la alegerea şi aplicarea uneia din aceste căi, sau a al­tora mai avantajoase, se dove­deşte absolut necesară extinde­rea şi întărirea legăturii dintre întreprinderile constructoare de maşini din municipiul şi, judeţul Braşov şi catedrele de speciali­tate ale Institutului politehnic Braşov, legătură bazată pe în­credere, înţelegere şi sprijin re­ciproc. Şi în prezent există astfel de legături, însă, în lumina actua­lelor cerinţe, ele trebuie să fie extinse şi îmbunătăţite, în planurile privind cercetarea ştiinţifică ale Institutului politeh­nic Braşov există foarte multe teme, unele provenind direct din producţie, însuşite de acord cu diverse întreprinderi, altele pro­puse de cadrele didactice pentru nevoile producţiei. Multe din te­mele realizate şi-au găsit apli­carea în practică, la altele însă finalizarea constă doar în pu­blicarea sau susţinerea lor în sesiuni ştiinţifice, unde uzinele nu participă de loc sau aproape de loc. Un număr mare de teme de cercetare, legate strîns de ne­voile producţiei, fac obiectul te­zelor de doctorat conduse de profesori de la Institutul politeh­nic. De multe ori e vorba de Prof. dr. ing. Gherman DRĂGHICI, vicepreşedinte al Consiliului judeţean al sindicatelor, preşe­dintele C.I.T. din judeţul Braşov (Continuare in pag. a 2-a) D­in cuprins • Magazin & Cronică de film pagina a 2-a Sport pagina a 3-a Din lumea capita­lului Deschiderea Con­ferinței mondiale privind pacea mon­dială prin drept pagina a 4-a ■ I m I ■■ I­mb­i ■ Vizita la Braşov a prefectului oraşului Paris în cursul zilelor de marţi şi miercuri, prefectul oraşului Pa­ris, Marcel Diebolt, cu soţia, ca­re se află în ţara noastră la in­vitaţia Consiliului popular al municipiului Bucureşti, au fost oaspeţii oraşului Braşov. Ei au vizitat noi cartiere apărute pe harta oraşului, Biserica Neagră, Muzeul culturii româneşti din Şcheii Braşovului, Muzeul de is­torie al Ţării Birsei şi alte mo­numente de artă din localitate. Oaspeţii au făcut, de asemenea, un popas în staţiunea Poiana Braşov, unde au vizitat diferite obiective turistice. Miercuri la prînz, primarul mu­nicipiului Braşov, Constantin Cîrţînă, a oferit un dejun în cin­stea prefectului oraşului Paris şi a soţiei sale. (Agerpres) Delegaţia femeilor sovietice în vizită la Braşov Delegaţia femeilor sovietice, con­dusă de Zoia Solodkaia, şeful sec­ţiei cu problemele învăţământului profesionali şi tehnic din cadrul so­vietului oraşului Moscova, care­ la invitaţia Consiliului Naţional al Fe­meilor se află într-o vizită în ţara­­ noastră, ,a fost ieri oaspete al mu-­ nicipiului Braşov. Delegaţia a fost primită la Con-I siliul popular judeţean unde a avut o convorbire cu tovarăşul Radu Ro­mul, prim-vicepreşedinte al consiliu­lui, şi cu membre ale Comitetului judeţean al femeilor. Oaspeţii au vizitat, de aseme­nea, Grupul şcolar profesional de pe lingă Uzina de autocamioane, noii© cartiere ale oraşului şi sta­ţiunea Poiana Braşov. ...O zi întreagă lucrătorul fo­restier retează cu firezul arbori, corhăneşte cu ţapina, încarcă la funicular sau sortează lem­nul. Forestierul îşi are şi el ne­voile lui, în prim plan figurină hrana de fiecare zi. Pentru ca să aibă asigurată masa în con­diţiile particulare de muncă din acest sector, e necesar con­cursul­ mai multor factori: al co­merţului, cooperaţiei, panificaţiei etc. Împreună cu o brigadă de raid complexă , formată din reprezentanţi ai C.E.I.L. Braşov, Direcţiei comerciale, U.J.C.C., Inspectoratului sanitar - am vi­zitat aproape toate exploatările forestiere din judeţul Braşov. De-a lungul itinerarului am vă­zut multe magazine alimentare bine aprovizionate, cabane fo­restiere curat îngrijite. Ar putea fi socotite modele magazinele şi cabanele de la Gîrcin, Vîrză­­voaia, Apaţa, Şercăiţa, Dîmbul Morii, Babarunca, Valea Tigăi. Dar am întîlnit cazuri, şî nu puţine, unde aprovizionarea este neglijată. La magazinul forestier nr. 32, din Timişul de Jos, de, cîteva săptămîni nu se adusese mălai, articol mult solicitat de lucrătorii forestieri. Mai lipseau slănină, salam (existînd doar un sortiment pe care forestierii nu-l solicită), fasole, cartofi. Expli­caţia gestionarului magazinului:­­ Am cerut, dar nu mi-a dat... Există un nomenclator legife­rat al alimentelor care nu tre­buie să lipsească din magazi­nele de unde se aprovizionează lucrătorii forestieri. E vorba, între altele, de preparate de carne, fasole uscată, cartofi, lapte praf, sare de lămîie, caşcaval, brînză de burduf, telemea, ceapă, mar­­garină, ouă etc. Greu de găsit această sortimentaţie comple­xă în magazinele din Moe­­ciu de Sus, Plaiul Foii, Apaţa, Valea Homorodului, Vlădeni, Recea, Cîrţişoara, Şi­nea Nouă. Mălaiul, preparatele din carne, fasolea, peştele sărat etc. ajung cu o periodicitate supărătoare în aceste magazine. Depozitul cen­tral din Făgăraş n-a mai primit peşte sărat de mult timp. — Muncitorii din parchetele noastre, observa ing. Gh. Vaida, şeful sectorului Cernatu, au so­licitat în mai multe rînduri să se primească pîine de două ori pe săptămînă şi nu doar o da­tă, cum se procedează acum. Solicitarea (sectorul Cernatu nu-i singurul care a făcut-o) nu e imposibil de înfăptuit. Coope­raţia de consum , iar coopera­tiva din Săcele excelează în a­­cest sens - rămîne surdă la do­leanţă. SPIRITUL GOSPODĂRESC URCĂ GREU PE CĂRĂCI­E MONTA­­LĂ MAGAZINELE $1 CABANELE FORESTIERILOR RAID-ANCHETĂ L ­n brigadă fiind şi reprezen­tanţi ai Direcţiei comerciale ju­deţene, ai Uniunii cooperative­lor de consum, întreprinderii de panificaţie, am cerut lămuriri pe loc asupra cauzelor anomaliilor notate mai înainte. Răspunsurile au fost fragmentare, îngăimate. Erau învinuiţi gestionarii, unii merceologi care au încurcat lu­crurile etc., etc. Opinia brigăzii este însă că Direcţia comercială, U.J.C.C.-ul, O.C.L. Alimentara etc. nu ştiu prea bine cum merg lucrurile la magazinele forestiere şi aceasta pentru că reprezentanţii lor nu-şi pun la inimă şi nu contro­lează cu regularitate acest sector. Asigurarea fondului de marfă în magazinul forestier este doar una din obligaţii. O dată marfa adusă, trebuie să intre în joc pri­ceperea de gospodar a respon­sabilului pentru a păstra alimen­tele în perfectă stare. Pe parcursul itinerarului nos­tru,­ reprezentanţii Inspectoratului sanitar judeţean au aplicat sanc­ţiuni unor responsabili de ma­gazine,­ pentru neglijarea aces-Rui, realizat de L. CIUTACU cu sprijinul brigăzii organizate de Consiliul judeţean al sindicatelor (Continuare in pag. a 3-a)

Next