Drum Nou, septembrie 1971 (Anul 28, nr. 8288-8313)

1971-09-15 / nr. 8300

­i- Pag. 2 DRUM NOU /V Reliefînd excepţionala va­loare principială şi practică a programului de educaţie comu­nistă a poporului elaborat de tovarăşul Nicolae Ceauşescu plenara lărgită a Comitetului municipal de partid Braşov, care a analizat munca poli­­tico-ideologică şi cultural-edu­­cativă desfăşurată de comitete, de organele şi organizaţiile de partid din unităţile economice, instituţiile social-culturale şi or­ganizaţiile de masă din muni­cipiu, a examinat într-un înalt spirit de exigenţă revoluţionară rezultatele obţinute pînă în pre­zent, a dezvăluit deschis, prin­cipial, combativ, lipsurile ce s-au manifestat în activitatea educa­tivă desfăşurată în rîndul comu­niştilor, al celorlalţi oameni ai muncii şi a stabilit un plan concret de acţiune care aplicat cu consecvenţă va conduce la înfăptuirea exemplară a măsu­rilor adoptate de conducerea partidului. Pe fondul realizărilor meritorii obţinute pînă acum de colecti-­ vele din municipiu în înfăptuirea programului de dezvoltare multi­laterală a patriei — informarea prezentată de tovarăşul Constan­tin Cîrţînă, membru al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetu­lui municipal de partid, a relevat că în 8 luni, în economia oraşu­lui, a fost obţinută o producţie suplimentară în valoare de peste 258 milioane lei, au fost înregis­Un loc important pe agenda de lucru a dezbaterilor l-a ocupat analiza formelor şi mijloacelor folosite de organele şi organiza­ţiile de partid pentru înarmarea comuniştilor, a celorlalţi oameni ai muncii, cu învăţătura marxist­­leninistă, cu politica ştiinţifică a partidului, politică ce reprezintă marxismul creator al României socialiste. Informarea prezentată a relie­fat că, comitetul municipal şi or­ganizaţiile de partid au iniţiat o serie de acţiuni eficace de lărgire a orizontului ideologic al mase­lor, cum ar fi expunerile, întîlni­­rile, convorbirile cu diferite ca­tegorii de oameni, consfătuirile de lucru, schimburile de expe­rienţă, mesele rotunde. N-au fost omise unele scăderi pe care le-a avut munca de ridicare a nivelului ideologic. S-a subli­niat faptul că în învăţămîntul de partid s-au manifestat adesea mo­notonia, şablonismul şi formalis­mul ; în activitatea unor lectori, propagandişti şi cursanţi s-au încetăţenit metodele şcolăreşti, simpliste, expunerile şi dezbate­rile au purtat amprenta profesio­nalizării excesive, toate acestea frînînd spiritul dinamic, creator în înţelegerea şi aprofundarea problemelor teoretice, în stimula­rea gîndirii politice a cursanţilor. S-a subliniat că pentru elimina­rea unor asemenea neajunsuri este necesară adoptarea in or­ganizaţiile de bază a unor forme de studiu în perspectivă, acorda­rea de către comitetul municipal a ajutorului diferenţiat atît în pregătirea propagandiştilor cit şi în desfăşurarea studiului. Participanţii la dezbateri şi-au adus contribuţia la conturarea ce­lor mai bune măsuri menite să contribuie la ridicarea conţinutu­lui educativ al învăţămîntului de partid .­­ S-a criticat aici, şi pe bună dreptate, că studiul în diferite cercuri şi cursuri a avut mai mult un caracter tehnicist — arăta tov. Alexandru Oros, secretarul comi­tetului de partid de la U.A.B. Dacă s-a întîmplat aşa, de vină sunt şi comitetul municipal şi ca­binetul judeţean de partid pentru că pregătirea propagandiştilor a fost făcută global. Toţi au dez­bătut aceleaşi teme la pregătire. Propun ca pentru noul an, pre­gătirea propagandiştilor să se facă diferenţiat. Cei de la for­mele de studiu general să fie co­masaţi într-un cerc de pregătire, cei de la statut, istorie, educaţie moral-cetăţenească să fie de a­­semenea pregătiţi separat. Tot­odată, cred că la nivelul muni­cipiului s-ar putea organiza 3 centre de pregătire a propagan­diştilor. Caracterul abstract al studiului a fost generat şi de faptul că la majoritatea formelor de învăţămînt tematica a fost aleasă pe baza unor recoman­dări făcute în broşura „în aju­toate noi succese în dezvoltarea învăţământului, ştiinţei şi culturii. Dezbaterile au apreciat în u­­nanim consens că înfăptuirea sar­cinilor şi mai mari ce revin tu­turor oamenilor muncii — români, maghiari şi germani — din mu­nicipiu, impun în continuare o activitate constantă de ridicare a conştiinţei socialiste a maselor largi. Sinteză creatoare a dezbateri­lor din adunările generale de partid, plenara a relevat cu pregnanţă că materializarea sarcinilor din programul de educaţie comunistă a poporu­lui ce revin comuniştilor, celor­lalţi factori educaţionali din mu­nicipiu impune creşterea rolului conducător al organizaţiilor de partid în toate domeniile de ac­tivitate, sporirii răspunderii şi exigenţei organelor şi or­ganizaţiilor de partid în îndruma­rea muncii de educare comunistă a maselor, desfăşurată prin inter­mediul tuturor mijloacelor de in­fluenţare politică şi al factorilor de culturalizare de care dispune oraşul. In vederea înfăptuirii a­­cestor obiective, comuniştii, cei­lalţi participanţi la plenară au supus unui atent examen forme­le şi mijloacele educative, au făcut observaţii critice, propu­neri valoroase privind perfecţio­narea acestora, rolul propagandiştilor". Eu pro­pun ca materialul pentru studiu să fie asigurat de propagandişti pentru că ei pot să confere tema­ticilor o strînsa legătură cu acti­vitatea cursanţilor. Aş releva, de asemenea, faptul că unele cadre de conducere nu participă la în­văţămîntul de partid, îşi găsesc fel de fel de treburi de rezolvat cînd se ţin dezbaterile. De aceea propun ca studiul pentru cadrele de conducere din uzină să fie or­ganizat la nivelul comitetului mu­nicipal, iar dezbaterile să fie conduse de membri ai birourilor comitetelor orăşenesc şi jude­ţean de partid. — Perfecţionarea învăţămîntului de partid — a arătat în conti­nuare tov. Maria Tănăsescu, se­cretara comitetului de partid de la Fabrica de stofe, trebuie pri­vită şi în acest fel : un cursant degeaba se duce la învăţămînt, participă activ la dezbateri, dacă în producţie obţine rezultate slabe. Avem destui asemenea cursanţi. Acest aspect foarte adesea a fost scăpat din atenţia organizaţiilor de partid. Trebuie să se facă în munca educativă o legătură firească între studiul din cercuri şi răspunderea cursanţilor de a pune în practică cele însuşite. Numai aşa vom asigura un învăţămînt educativ cu o eficienţă optimă. Referiri critice au fost formu­late şi cu privire la lipsa de combativitate şi fermitate revo­luţionară a dezbaterilor din unele cercuri şi cursuri, la faptul că, acolo unde au lucrat unii cursanţi au existat abateri de la etica şi morala comunistă, concepţii re­trograde. Atît în materialul prezentat, cit şi în discuţii au fost scoase la iveală şi minusurile existente pe linia informării maselor largi cu politica partidului şi statului nos­tru . — Trebuie să recunoaştem des­chis, arăta tov. Mihai Bratu, se­cretarul comitetului de partid din construcţii, că insuficient s-a o­cupat comitetul municipal de lăr­girea sferei de cuprindere în activitatea de informare politică a tuturor categoriilor de oameni ai muncii, aceasta reducîndu-se doar la învăţămîntul de partid. Neajunsul se datoreşte lipsei de iniţiativă a birourilor unor orga­nizaţii de bază, dar şi faptului că nici membrii biroului comite­tului municipal, ai comisiei de propagandă, învăţămînt, ştiinţă şi cultură nu au desfăşurat con­stant o activitate de informare a oamenilor muncii. Legat de perfecţionarea acestei activităţi s-au făcut propuneri privind îmbunătăţirea informării politice şi a maselor prin inter­mediul presei, atragerea la a­­ceastă activitate a cadrelor de la catedrele de ştiinţe sociale din şcoli şi facultăţi, a specialiştilor din economie, a activiştilor de stat. S-a cerut, totodată, să fie înlăturat caracterul sporadic al muncii de informare. Programul de măsuri elaborat de tovarăşul Nicolae Ceauşescu pune un accent deosebit pe spo­rirea rolului adunărilor de par­tid în dezbaterea principalelor probleme ale vieţii colectivelor de muncă, în sporirea combati­vităţii şi vigilenţei politice a mem­brilor de partid, în ridicarea spi­ritului­­critic şi autocritic, în pro­­mov­area poziţiei ferme împo­triva fenomenelor negative. Sub­liniind importanţa acestor idei şi necesitatea transpunerii lor ope­rative în practică, informarea a arătat, pe lingă rezultatele pozi­tive, faptul că unele birouri ale organizaţiilor de bază şi comi­tete de partid nu s-au ocupat cu suficientă răspundere de pre­gătirea adunărilor generale, de creşterea rolului lor educativ, n-au urmărit asigurarea unui bo­gat conţinut ideologic dezbateri­lor. Datorită acestui fapt, în multe adunări ţinute la Timpuri noi, Fabrica de stofe, Metrom, U.A.R., I.C.I.M., I.P.E.C., FARTEC, Fabrica de şuruburi, Fabrica de tricotaje, Depoul C.F.R., precum şi din unele instituţii de învăţă­mînt, sănătate, artă şi cultură, au fost dezbătute într-un mod tehni­cist problemele economice şi pro­fesionale, ori de specialitate, iar măsurile adoptate au avut un caracter administrativ, neglijîn­­du-se formele şi mijloacele po­litice de mobilizare a comunişti­lor la înlăturarea deficienţelor existente privind atitudinea faţă de muncă şi faţă de avutul ob­ştesc, responsabilitatea socială a comuniştilor, obligativitatea res­pectării neabătute a normelor şi principiilor moralei comuniste. A fost arătat faptul că unele orga­nizaţii de bază n-au respectat in­dicaţiile date de conducerea par­tidului, ca, trimestrial să ţină în cadrul adunărilor generale dez­bateri cu caracter ideologic. Da­torită insuficientei preocupări pen­tru educaţia membrilor de partid, din cauza nivelului scăzut al combativităţii şi vigilenţei revo­luţionare la unii salariaţi din e­­conomie, sănătate, comerţ, coo­peraţie, printre aceştia numărîn­­du-se şi cadre cu funcţii de răs­pundere, s-au manifestat con­damnabile tendinţe de căpătu­ială şi mercantilism, abateri de la morală , atitudini străine e­ticii şi echităţii socialiste. Pentru astfel de fapte au fost sancţionaţi pe linie de partid şi destituiţi din funcţii: Ilie Medrea, fost preşedinte al Tribunalului ju­deţean, Neagu Tache, fost di­rector al Fabricii de paste făi­noase, Ladîslau Szigetty, fost director al I.A.P.L. „Cofetarul", Nicolae Guţă, fost director ad­junct al T.A.P.L., Dumitru Opriş, fost director tehnic al uzinei „Hi­dromecanica" etc. Examinînd cauzele deficienţelor existente în desfăşurarea adună­rilor generale, informarea şi par­ticipanţii la dezbateri au arătat într-un pronunţat spirit autocri­tic faptul că răspunderea pen­tru această stare de lucruri re­vine şi biroului comitetului mu­nicipal de partid, secretariatului, care nu au acordat suficient spri­jin comitetelor de partid şi bi­rourilor organizaţiilor de bază, pentru prevenirea unor asemenea fapte, discutarea tuturor acestor abateri în adunările generale şi sancţionarea exemplară a celor care le-au comis. —­ Cele arătate în legătură cu adunările generale ţinute la or­ganizaţiile de bază din întreprin­derea noastră sunt juste, a spus în cuvîntul său tov. Gheorghe Brînzei, secretarul comitetului de partid al uzinei „Metrom". Ade­sea au fost abordate probleme tehnico-organizatorice şi nu s-a discutat, aşa cum ar fi trebuit, despre atitudinea oamenilor faţă de tehnică, faţă de producţie, faţă de muncă. Discuţiile pe teme de etică şi educaţie cetăţenească, atunci cînd s-au purtat, au avut un caracter moralizator, au pre­dominat frazele generale, consi­deraţiile pur teoretice. Discuţiile au pus în relief şi faptul că, pe lîngă importanţa lor educativă, adunările generale dispun de o mare capacitate de perfecţionare a relaţiilor sociale, ele avînd un rol foarte impor­tant în eliminarea practicilor străine concepţiei despre lume şi viaţă a clasei muncitoare. Cu ocazia analizei muncii po­­litico-ideologice şi educative din unităţile sanitare în lumina pro­gramului elaborat de secretarul general al partidului, arăta dr. Nicolae Vlad, secretarul comi­tetului de partid „Sănătatea", a reieşit, printre altele, şi faptul că într-o serie de adunări gene­rale, au fost discutate ca­zurile de indisciplină, abate­rile de la deontologia medicală, de la normele de conduită ci­vică, au fost dezvăluite situaţii de promovare şi menţinere pe posturi de răspundere, chiar şi cadrul Direcţiei sanitare, a unor cadre necorespunzătoare din punct de vedere politic, etic şi profesional şi s-au făcut pro­­puneri menite să lichideze ast­fel de anomalii, să întroneze în toate unităţile sanitare corecti­tudinea, cinstea şi echitatea specifică societăţii noastre. Pe­ baza propunerilor rezultate din discuţii, plenara a adoptat un program de măsuri care transpus în practică va asigura un înalt conţinut politico-ideologic adunărilor generale, afirmarea plenară a spiritului muncitoresc, militant, a combativităţii comu­niste. Asigurarea unui larg orizont ideologic fiecărui comunist, fiecărui om al muncii înfăptuirea programului de educaţie comunistă a poporului impune creşterea rolului conducător al organizaţiilor de partid Însemnări de la plenara lărgită a Comitetului municipal de partid — Braşov Adunările generale — înalte şcoli de educaţie comunistă trebuie dat la o parte şi înlocuit cu oameni capabili să realizeze politica partidului". Lărgind cadrul discuţiei, pu­­nînd în lumină faptul că una din condiţiile eficienţei muncii de educaţie desfăşurată de cadrele de conducere este permanenţa, tovarăşul Attila Szász, munci­tor la Uzina nr. 2 arăta: — Trebuie ca toţi tovarăşii cu munci de răspundere din a­­paratul de partid şi de stat, din economie, să-şi însuşească e­­xemplul secretarului general care vine mereu în mijlocul ma­selor şi să-şi găsească timp să se întîlnească mai des cu oa­menii muncii. Astfel s-ar stimula critica de jos, iar lor le-ar per­mite cunoaşterea mai profundă a realităţii, c­i-ar ajuta să acţio­neze prompt pentru îndreptarea lipsurilor. Că a şcolii, a familiei, a socie­tăţii în ansamblul ei, prof. Uly Magda, directoarea Şcolii gene­rale nr. 15, a adresat un apel tu­turor ca prin conduita lor în preajma copiilor, prin aceea ce spun şi fac în prezenţa acestora să contribuie la educaţia lor co­munistă, să dea dovadă de fer­mitate ideologică, să promove­ze prin exemplul personal con­cepţia despre muncă şi viaţă a clasei muncitoare. ★ în încheierea lucrărilor plena­re, a luat cuvîntul tovarăşul Ioan Bordaş, secretar al Comite­tului judeţean de partid, care a subliniat excepţionala însemnă­tate a documentelor programati­ce elaborate de secretarul gene­ral al partidului pentru progre­sul societăţii noastre, pentru as­censiunea României pe noi culmi ale civilizaţiei socialiste. Ară­­tînd că ridicarea continuă a con­ştiinţei socialiste a maselor este o necesitate obiectivă, reclama­tă de avîntul impetuos al forţe­lor de producţie, că aceasta se află în interdependenţă dialec­tică cu procesul de adîncire continuă a democraţiei socialis­te, vorbitorul a apreciat ţinuta principială a dezbaterilor, spiri­tul de înaltă exigenţă şi fermi­tate revoluţionară în care s-au purtat discuţiile, a relevat fap­tul că plenara a creat cadrul îmbunătăţirii activităţii politico­­ideologice şi cultural-educative, îndeplinirii exemplare a progra­mului adoptat de conducerea partidului. Vorbitorul s-a referit, apoi, pe larg, la necesitatea perfecţionă­rii permanente a stilului de mun­că al organelor şi organizaţiilor de partid — imperativ decurgînd din sarcinile complexe ale?*actua­­lei etape de dezvoltare a socie­tăţii noastre. Subliniind rolul important al şcolii în formarea unui tineret di­namic şi activ, profund devotat cauzei comunismului, vorbitorul a analizat sarcinile ce revin or­ganizaţiilor de partid ale cadre­lor didactice în vederea îmbogă­ţirii conţinutului politic al proce­sului instructiv-educativ, sporirii eficienţei sociale a învăţămîntu-­ lui prin legarea acestuia de prac­tică, de producţie. Referindu-se la viaţa spirituală a oraşului, vorbitorul a dat indi­caţii privind ridicarea nivelului politico-ideologic al manifestări­lor cultural-artistice, orientarea judicioasă a repertoriului teatre­lor, a activităţii formaţiilor profe­sionale şi de amatori în confor­mitate cu cerinţele educaţiei co­muniste, în continuare tova­răşul Ioan Bordaş a reco­mandat comitetului municipal de partid, organelor şi organiza­ţiilor de partid subordonate, să-şi concentreze activitatea în direc­ţia intensificării muncii de edu­caţie a maselor în spiritul res­pectului faţă de muncă, faţă de patrie, a combaterii misticismu­lui, obscurantismului şi a influen­ţelor ideologiei burgheze, mani­festărilor ce contravin principiilor eticii şi echităţii socialiste, stimu­lării spiritului critic şi autocritic, intensificării muncii de la om la om, revitalizării colectivelor de agitatori etc., toate acestea con­tribuind la creşterea rolului con­ducător al organizaţiilor de par­tid, în toate domeniile ,de activi­tate, la dezvoltarea conştiinţei socialiste a maselor în vederea mobilizării lor active la rezolva­rea sarcinilor de mare însemnă­tate ce revin actualei etape pe care o străbatem. într-o puternică atmosferă de entuziasm, plenara a a­­doptat textul unei telegrame adresate Comitetului Central al Partidului Comunist Român, tovarăşului Nicolae Ceauşescu, care exprimă adeziunea de­plină a comuniştilor, a tu­turor oamenilor muncii din mu­nicipiul Braşov, români, ma­ghiari, germani, la aceste^ docu­mente, hotărîrea lor fermă de a le transpune în viaţă : „Ne an­gajăm în faţa conducerii parti­dului, a dumneavoastră, mult-sti­mate tovarăşe Nicolae Ceauşes­­*’«. -- -r-..nu în telegramă, să concretizăm eforturile noastre în realizarea suplimentară a unei producţii marfă de 370 milioane lei, cu 117 milioane lei peste an­gajamentele luate la începutul anului, să obţinem beneficii su­plimentare în valoare de 50 mi­lioane lei, să producem prin ac­ţiunea de autoutilare maşini şi instalaţii în valoare de 130 mi­lioane lei şi să mărim producti­vitatea muncii pe salariat cu 400 lei faţă de angajamentul luat pe 1971. Asigurăm conducerea partidului, pe dumneavoastră, to­varăşe secretar general, că pu­ternicul detaşament al comuniş­tilor din Braşov va înfăptui ne­abătut politica marxist-leninistă a partidului, punîndu-şi întreaga putere de muncă şi creaţie în slujba ridicării României pe noi culmi de progres şi civilizaţie". L. CIUTACU Victor-Ştefan POPESCU A fi conducător înseamnă a fi activist politic Adevărul potrivit căruia fie­care comunist investit cu o mun­că de răspundere, indiferent de funcţia pe care o deţine, înde­plineşte în primul rînd o misiune politică, este o axiomă a socia­lismului. Evidenţiind contribuţia unor cadre de conducere din în­treprinderile şi instituţiile muni­cipiului în munca politico-edu­­cativă, informarea a pus în dis­cuţia plenarei atitudinea unor membri de partid cu munci de răspundere din economie, învă­ţământ, ştiinţă şi cultură, care consideră că funcţia administra­tivă ce le-a fost încredinţată îi scuteşte de îndatoririle statutare egale pentru toţi comuniştii. în acest sens au fost aspru criti­caţi tovarăşii Radu Tiberiu, di­rector, şi Dumitru Todor, inginer­şef, la „Timpuri noi", Octavian Grigorescu şeful depoului C.F.R., Cornel Tocitu, director al între­prinderii de industrializare a cărnii, Viorel Gane directorul Fi­larmonicii, care merg pînă acolo încît ripostează atunci cînd li se arată lipsurile, caută să înă­buşe critica, să frîneze iniţiativa. Combătînd asemenea manifes­tări şi făcînd o examinare auto­critică a propriei activităţi, tov. Vasile Trifu, directorul Fabricii de şuruburi, spunea, printre al­tele: — Indiferenţa unor conducători faţă de sarcinile educaţionale, provine adesea din imposibilita­tea morală de a le îndeplini, în unitatea noastră, printre cei ce nu se achită de această îndatorire sunt unii comunişti cu funcţii care au abateri de la morală, care comit acte de indisciplină, încearcă să se sustragă controlului de partid, în faţa unor astfel de atitudini trebuie să acţionăm cu toată fer­mitatea, să avem permanent în vedere că, aşa cum sublinia to­varăşul Nicolae Ceauşescu, „un om aflat în fruntea unui colectiv de muncă a fost pus acolo, de partid, de clasa muncitoare şi dacă nu-şi îndeplineşte misiu­­nea ce i-a fost încredinţată. Un suflu dinamic muncii politice de masă Lucrările plenarei au apreciat că în domeniul muncii politice de masă organizaţiile de partid au acumulat o experienţă pozi­tivă privind organizarea de ca­binete metodologice de orientare şi îndrumare, a diferitelor forme de agitaţie şi propagandă, ini­ţierea de concursuri ale gazete­lor de perete şi satirice, etc. în acelaşi timp au fost criticate cu tărie ancorarea în problematica minoră, manifestările de forma­lism, rutină şi festivism în mun­ca politică, faptul că unele or­ganizaţii de partid şi de masă de la Fabrica de radiatoare şi cabluri, U.M.M.R., Timpuri noi, F.A.R.T.E.C. C.E.I.L. şi altele, nu asigură o sferă largă de cuprin­dere în activitatea politică de masă. Mai mulţi participanţi la dez­batere au arătat că în unele în­treprinderi mai sunt salariaţi care nu respectă disciplina mun­cii, manifestă nepăsare faţă de avutul obştesc, au concepţii îna­poiate, străine ideologiei şi mo­ralei noastre comuniste, care nu primesc riposta cuvenită din partea factorilor educaţionali.­­ Faţă de asemenea abateri, grupele sindicale, formele mun­cii politice de masă, gazetele satirice, staţiile de amplificare, raidurile anchetă, brigăzile ar­tistice de agitaţie­, afişele fulger — arăta­tov. ing. Mihai Toţia, preşedintele consiliului munici­pal al sindicatelor — nu iau po­ziţie fermă, combativă. Aceasta se datoreşte faptului că nici or­ganizaţiile de partid nu au reu­şit să antreneze, comitetele sin­dicatelor pentru a imprima un caracter combativ activităţii tutu­ror formelor muncii politice de masă amintite. S-a criticat în plenară faptul că munca politică de la om la la om se desfăşoară încă for­mal, e lipsită de convingere, operativitate şi eficienţă. — Insuficient se face încă pentru educarea morală şi cetă­ţenească a locuitorilor din car­tierele oraşului — spunea tov. Maria Mreană, preşedinta Comi­tetului municipal al femeilor. Organizaţiile de partid din car­tiere trebuie să desfăşoare o muncă politică-educativă eficace pentru a dezvolta la toţi cetă­ţenii răspunderea faţă de înda­toririle obşteşti, faţă de respec­tarea legalităţii, a normelor de convieţuire specifice orînduirii noastre. Pe această linie comi­tetele de femei vor desfăşura o muncă educativă diferenţiată în rîndul tovarăşelor noastre în ve­derea cultivării în toate familiile a răspunderii pentru educarea tinerei generaţii. Accentuarea conţinutului­­ educativ al activităţii cultural-artistice Ocupîndu-se de rolul sporit ce revine activităţii cultural-artistice în înfăptuirea programului de educaţie comunistă a poporului, plenara a arătat că deşi Braşovul dispune de peste 200 formaţii cultural-artistice, cu aproape 10.000 artişti amatori, activitatea acestora nu se ridică la nivelul posibiltăţilor existente, al sarci­nilor actuale. Ca lipsă principa­lă a mişcării artistice de amatori a fost subliniată discontinuitatea, faptul că unele formaţii „tră­iesc" doar cu prilejul concursu­rilor. Critici aspre au fost aduse conţinutului repertoriului forma­ţiilor artistice, activităţii Comite­tului municipal de cultură, şi ar­tă, tovarăşilor Florea Mincu, di­rectorul clubului „Rulmentul", Leucă Ştefanache — directorul clubului „Tractorul", Ioan Bor­bély — directorul clubului U.A.B., Maria Lambucă, directoarea Pa­latului culturii, care nu au asi­gurat acţiunilor cultural-artistice conţinutul politic educativ ne­cesar. în cuvîntul său, tovară­şul Petre Istrate, preşedintele Comitetului municipal de cultu­ră şi artă, s-a referit cu dăr­nicie, în spirit critic, la nea­junsuri în general, dar prea puţin a analizat şi autocritic munca Comitetului municipal de cultu­ră şi artă. Criticîndu-se re­pertoriile teatrelor muzical şi dramatic, care au fost săra­ce în conţinut educativ, mi­litant şi revoluţionar, s-a rele­vat necesitatea eliminării tema­ticilor minore, a comedioarelor uşoare . „Instituţiile de teatru nu tre­buie să mai facă concesii spiri­tului bulevardier, spunea acto­rul Ştefan Dedu Farca, secreta­rul organizaţiei de partid de la Teatrul dramatic. Comuniştii din teatru, desigur şi din celelalte insti­tuţii de creaţie, trebuie să res­pingă vulgaritatea, confuzia ideo­logică, producţiile cu un sărăcă­cios mesaj, cu un slab conţinut educativ". Acţiuni eficiente în munca­­ de educaţie a tineretului Scoţînd în evidenţă faptul că cei 41000 utecişti din municipiul Braşov îşi aduc din plin contri­buţia, prin muncă şi învăţătură, la îndeplinirea sarcinilor econo­­mico-sociale trasate de partid, plenara a analizat neajunsurile existente încă în activitatea de educare politico-ideologică a ti­neretului. Datorită controlului şi îndrumării insuficiente de către organele şi organizaţiile de par­tid, a organizaţiilor U.T.C., fluc­tuaţia în rîndurile tineretului se menţine ridicată, unii tineri nu-şi fac datoria în producţie, comit acte de indisciplină, nu se preo­cupă de ridicarea nivelului pro­fesional, au o conduită necores­punzătoare în familie şi socie­tate. Ineficienţa preocupărilor privind încadrarea tuturor în pro­ducţie a generat fenomene de parazitism, a amplificat delinc­venţa juvenilă. Organizarea de­fectuoasă a timpului liber al ti­neretului studios face ca destui studenţi şi elevi să-şi piardă vremea prin baruri şi cafenele, căutînd distracţii de prost gust, fiind supuşi influenţei nefaste a unor moravuri şi obiceiuri deca­dente, însuşindu-şi critica admi­nistrată în informare, analizînd în spirit autocritic propria acti­vitate, tov. Dumitru Calancea, prim-secretar al Comitetului mu­nicipal U.T.C., arăta: „ Activitatea noastră nu este la nivelul cerinţelor actuale, nu corespunde încă indicaţiilor con­ducerii partidului şi sarcinilor trasate de Congresul al IX-lea al U.T.C. în munca noastră au apărut destule cazuri de forma­lism şi suficienţă. Lectura docu­mentelor elaborate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu ne determi­nă să consacrăm toate forţele educaţiei tineretului în spiritul respectului faţă de­­ muncă, al dragostei faţă de patrie şi par­tid. Rezultatele acţiunilor de mun­că patriotică confirmă în chip elocvent acest lucru. Atrăgînd atenţia asupra fap­tului că succesul în munca de educaţie este condiţionat de convergenţa tuturor influenţelor educaţionale, de acţiunea unita­ Nr. 8300 .

Next