Drum Nou, septembrie 1971 (Anul 28, nr. 8288-8313)
1971-09-15 / nr. 8300
i- Pag. 2 DRUM NOU /V Reliefînd excepţionala valoare principială şi practică a programului de educaţie comunistă a poporului elaborat de tovarăşul Nicolae Ceauşescu plenara lărgită a Comitetului municipal de partid Braşov, care a analizat munca politico-ideologică şi cultural-educativă desfăşurată de comitete, de organele şi organizaţiile de partid din unităţile economice, instituţiile social-culturale şi organizaţiile de masă din municipiu, a examinat într-un înalt spirit de exigenţă revoluţionară rezultatele obţinute pînă în prezent, a dezvăluit deschis, principial, combativ, lipsurile ce s-au manifestat în activitatea educativă desfăşurată în rîndul comuniştilor, al celorlalţi oameni ai muncii şi a stabilit un plan concret de acţiune care aplicat cu consecvenţă va conduce la înfăptuirea exemplară a măsurilor adoptate de conducerea partidului. Pe fondul realizărilor meritorii obţinute pînă acum de colecti- vele din municipiu în înfăptuirea programului de dezvoltare multilaterală a patriei — informarea prezentată de tovarăşul Constantin Cîrţînă, membru al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului municipal de partid, a relevat că în 8 luni, în economia oraşului, a fost obţinută o producţie suplimentară în valoare de peste 258 milioane lei, au fost înregisUn loc important pe agenda de lucru a dezbaterilor l-a ocupat analiza formelor şi mijloacelor folosite de organele şi organizaţiile de partid pentru înarmarea comuniştilor, a celorlalţi oameni ai muncii, cu învăţătura marxistleninistă, cu politica ştiinţifică a partidului, politică ce reprezintă marxismul creator al României socialiste. Informarea prezentată a reliefat că, comitetul municipal şi organizaţiile de partid au iniţiat o serie de acţiuni eficace de lărgire a orizontului ideologic al maselor, cum ar fi expunerile, întîlnirile, convorbirile cu diferite categorii de oameni, consfătuirile de lucru, schimburile de experienţă, mesele rotunde. N-au fost omise unele scăderi pe care le-a avut munca de ridicare a nivelului ideologic. S-a subliniat faptul că în învăţămîntul de partid s-au manifestat adesea monotonia, şablonismul şi formalismul ; în activitatea unor lectori, propagandişti şi cursanţi s-au încetăţenit metodele şcolăreşti, simpliste, expunerile şi dezbaterile au purtat amprenta profesionalizării excesive, toate acestea frînînd spiritul dinamic, creator în înţelegerea şi aprofundarea problemelor teoretice, în stimularea gîndirii politice a cursanţilor. S-a subliniat că pentru eliminarea unor asemenea neajunsuri este necesară adoptarea in organizaţiile de bază a unor forme de studiu în perspectivă, acordarea de către comitetul municipal a ajutorului diferenţiat atît în pregătirea propagandiştilor cit şi în desfăşurarea studiului. Participanţii la dezbateri şi-au adus contribuţia la conturarea celor mai bune măsuri menite să contribuie la ridicarea conţinutului educativ al învăţămîntului de partid . S-a criticat aici, şi pe bună dreptate, că studiul în diferite cercuri şi cursuri a avut mai mult un caracter tehnicist — arăta tov. Alexandru Oros, secretarul comitetului de partid de la U.A.B. Dacă s-a întîmplat aşa, de vină sunt şi comitetul municipal şi cabinetul judeţean de partid pentru că pregătirea propagandiştilor a fost făcută global. Toţi au dezbătut aceleaşi teme la pregătire. Propun ca pentru noul an, pregătirea propagandiştilor să se facă diferenţiat. Cei de la formele de studiu general să fie comasaţi într-un cerc de pregătire, cei de la statut, istorie, educaţie moral-cetăţenească să fie de asemenea pregătiţi separat. Totodată, cred că la nivelul municipiului s-ar putea organiza 3 centre de pregătire a propagandiştilor. Caracterul abstract al studiului a fost generat şi de faptul că la majoritatea formelor de învăţămînt tematica a fost aleasă pe baza unor recomandări făcute în broşura „în ajutoate noi succese în dezvoltarea învăţământului, ştiinţei şi culturii. Dezbaterile au apreciat în unanim consens că înfăptuirea sarcinilor şi mai mari ce revin tuturor oamenilor muncii — români, maghiari şi germani — din municipiu, impun în continuare o activitate constantă de ridicare a conştiinţei socialiste a maselor largi. Sinteză creatoare a dezbaterilor din adunările generale de partid, plenara a relevat cu pregnanţă că materializarea sarcinilor din programul de educaţie comunistă a poporului ce revin comuniştilor, celorlalţi factori educaţionali din municipiu impune creşterea rolului conducător al organizaţiilor de partid în toate domeniile de activitate, sporirii răspunderii şi exigenţei organelor şi organizaţiilor de partid în îndrumarea muncii de educare comunistă a maselor, desfăşurată prin intermediul tuturor mijloacelor de influenţare politică şi al factorilor de culturalizare de care dispune oraşul. In vederea înfăptuirii acestor obiective, comuniştii, ceilalţi participanţi la plenară au supus unui atent examen formele şi mijloacele educative, au făcut observaţii critice, propuneri valoroase privind perfecţionarea acestora, rolul propagandiştilor". Eu propun ca materialul pentru studiu să fie asigurat de propagandişti pentru că ei pot să confere tematicilor o strînsa legătură cu activitatea cursanţilor. Aş releva, de asemenea, faptul că unele cadre de conducere nu participă la învăţămîntul de partid, îşi găsesc fel de fel de treburi de rezolvat cînd se ţin dezbaterile. De aceea propun ca studiul pentru cadrele de conducere din uzină să fie organizat la nivelul comitetului municipal, iar dezbaterile să fie conduse de membri ai birourilor comitetelor orăşenesc şi judeţean de partid. — Perfecţionarea învăţămîntului de partid — a arătat în continuare tov. Maria Tănăsescu, secretara comitetului de partid de la Fabrica de stofe, trebuie privită şi în acest fel : un cursant degeaba se duce la învăţămînt, participă activ la dezbateri, dacă în producţie obţine rezultate slabe. Avem destui asemenea cursanţi. Acest aspect foarte adesea a fost scăpat din atenţia organizaţiilor de partid. Trebuie să se facă în munca educativă o legătură firească între studiul din cercuri şi răspunderea cursanţilor de a pune în practică cele însuşite. Numai aşa vom asigura un învăţămînt educativ cu o eficienţă optimă. Referiri critice au fost formulate şi cu privire la lipsa de combativitate şi fermitate revoluţionară a dezbaterilor din unele cercuri şi cursuri, la faptul că, acolo unde au lucrat unii cursanţi au existat abateri de la etica şi morala comunistă, concepţii retrograde. Atît în materialul prezentat, cit şi în discuţii au fost scoase la iveală şi minusurile existente pe linia informării maselor largi cu politica partidului şi statului nostru . — Trebuie să recunoaştem deschis, arăta tov. Mihai Bratu, secretarul comitetului de partid din construcţii, că insuficient s-a ocupat comitetul municipal de lărgirea sferei de cuprindere în activitatea de informare politică a tuturor categoriilor de oameni ai muncii, aceasta reducîndu-se doar la învăţămîntul de partid. Neajunsul se datoreşte lipsei de iniţiativă a birourilor unor organizaţii de bază, dar şi faptului că nici membrii biroului comitetului municipal, ai comisiei de propagandă, învăţămînt, ştiinţă şi cultură nu au desfăşurat constant o activitate de informare a oamenilor muncii. Legat de perfecţionarea acestei activităţi s-au făcut propuneri privind îmbunătăţirea informării politice şi a maselor prin intermediul presei, atragerea la această activitate a cadrelor de la catedrele de ştiinţe sociale din şcoli şi facultăţi, a specialiştilor din economie, a activiştilor de stat. S-a cerut, totodată, să fie înlăturat caracterul sporadic al muncii de informare. Programul de măsuri elaborat de tovarăşul Nicolae Ceauşescu pune un accent deosebit pe sporirea rolului adunărilor de partid în dezbaterea principalelor probleme ale vieţii colectivelor de muncă, în sporirea combativităţii şi vigilenţei politice a membrilor de partid, în ridicarea spirituluicritic şi autocritic, în promovarea poziţiei ferme împotriva fenomenelor negative. Subliniind importanţa acestor idei şi necesitatea transpunerii lor operative în practică, informarea a arătat, pe lingă rezultatele pozitive, faptul că unele birouri ale organizaţiilor de bază şi comitete de partid nu s-au ocupat cu suficientă răspundere de pregătirea adunărilor generale, de creşterea rolului lor educativ, n-au urmărit asigurarea unui bogat conţinut ideologic dezbaterilor. Datorită acestui fapt, în multe adunări ţinute la Timpuri noi, Fabrica de stofe, Metrom, U.A.R., I.C.I.M., I.P.E.C., FARTEC, Fabrica de şuruburi, Fabrica de tricotaje, Depoul C.F.R., precum şi din unele instituţii de învăţămînt, sănătate, artă şi cultură, au fost dezbătute într-un mod tehnicist problemele economice şi profesionale, ori de specialitate, iar măsurile adoptate au avut un caracter administrativ, neglijîndu-se formele şi mijloacele politice de mobilizare a comuniştilor la înlăturarea deficienţelor existente privind atitudinea faţă de muncă şi faţă de avutul obştesc, responsabilitatea socială a comuniştilor, obligativitatea respectării neabătute a normelor şi principiilor moralei comuniste. A fost arătat faptul că unele organizaţii de bază n-au respectat indicaţiile date de conducerea partidului, ca, trimestrial să ţină în cadrul adunărilor generale dezbateri cu caracter ideologic. Datorită insuficientei preocupări pentru educaţia membrilor de partid, din cauza nivelului scăzut al combativităţii şi vigilenţei revoluţionare la unii salariaţi din economie, sănătate, comerţ, cooperaţie, printre aceştia numărîndu-se şi cadre cu funcţii de răspundere, s-au manifestat condamnabile tendinţe de căpătuială şi mercantilism, abateri de la morală , atitudini străine eticii şi echităţii socialiste. Pentru astfel de fapte au fost sancţionaţi pe linie de partid şi destituiţi din funcţii: Ilie Medrea, fost preşedinte al Tribunalului judeţean, Neagu Tache, fost director al Fabricii de paste făinoase, Ladîslau Szigetty, fost director al I.A.P.L. „Cofetarul", Nicolae Guţă, fost director adjunct al T.A.P.L., Dumitru Opriş, fost director tehnic al uzinei „Hidromecanica" etc. Examinînd cauzele deficienţelor existente în desfăşurarea adunărilor generale, informarea şi participanţii la dezbateri au arătat într-un pronunţat spirit autocritic faptul că răspunderea pentru această stare de lucruri revine şi biroului comitetului municipal de partid, secretariatului, care nu au acordat suficient sprijin comitetelor de partid şi birourilor organizaţiilor de bază, pentru prevenirea unor asemenea fapte, discutarea tuturor acestor abateri în adunările generale şi sancţionarea exemplară a celor care le-au comis. — Cele arătate în legătură cu adunările generale ţinute la organizaţiile de bază din întreprinderea noastră sunt juste, a spus în cuvîntul său tov. Gheorghe Brînzei, secretarul comitetului de partid al uzinei „Metrom". Adesea au fost abordate probleme tehnico-organizatorice şi nu s-a discutat, aşa cum ar fi trebuit, despre atitudinea oamenilor faţă de tehnică, faţă de producţie, faţă de muncă. Discuţiile pe teme de etică şi educaţie cetăţenească, atunci cînd s-au purtat, au avut un caracter moralizator, au predominat frazele generale, consideraţiile pur teoretice. Discuţiile au pus în relief şi faptul că, pe lîngă importanţa lor educativă, adunările generale dispun de o mare capacitate de perfecţionare a relaţiilor sociale, ele avînd un rol foarte important în eliminarea practicilor străine concepţiei despre lume şi viaţă a clasei muncitoare. Cu ocazia analizei muncii politico-ideologice şi educative din unităţile sanitare în lumina programului elaborat de secretarul general al partidului, arăta dr. Nicolae Vlad, secretarul comitetului de partid „Sănătatea", a reieşit, printre altele, şi faptul că într-o serie de adunări generale, au fost discutate cazurile de indisciplină, abaterile de la deontologia medicală, de la normele de conduită civică, au fost dezvăluite situaţii de promovare şi menţinere pe posturi de răspundere, chiar şi cadrul Direcţiei sanitare, a unor cadre necorespunzătoare din punct de vedere politic, etic şi profesional şi s-au făcut propuneri menite să lichideze astfel de anomalii, să întroneze în toate unităţile sanitare corectitudinea, cinstea şi echitatea specifică societăţii noastre. Pe baza propunerilor rezultate din discuţii, plenara a adoptat un program de măsuri care transpus în practică va asigura un înalt conţinut politico-ideologic adunărilor generale, afirmarea plenară a spiritului muncitoresc, militant, a combativităţii comuniste. Asigurarea unui larg orizont ideologic fiecărui comunist, fiecărui om al muncii înfăptuirea programului de educaţie comunistă a poporului impune creşterea rolului conducător al organizaţiilor de partid Însemnări de la plenara lărgită a Comitetului municipal de partid — Braşov Adunările generale — înalte şcoli de educaţie comunistă trebuie dat la o parte şi înlocuit cu oameni capabili să realizeze politica partidului". Lărgind cadrul discuţiei, punînd în lumină faptul că una din condiţiile eficienţei muncii de educaţie desfăşurată de cadrele de conducere este permanenţa, tovarăşul Attila Szász, muncitor la Uzina nr. 2 arăta: — Trebuie ca toţi tovarăşii cu munci de răspundere din aparatul de partid şi de stat, din economie, să-şi însuşească exemplul secretarului general care vine mereu în mijlocul maselor şi să-şi găsească timp să se întîlnească mai des cu oamenii muncii. Astfel s-ar stimula critica de jos, iar lor le-ar permite cunoaşterea mai profundă a realităţii, ci-ar ajuta să acţioneze prompt pentru îndreptarea lipsurilor. Că a şcolii, a familiei, a societăţii în ansamblul ei, prof. Uly Magda, directoarea Şcolii generale nr. 15, a adresat un apel tuturor ca prin conduita lor în preajma copiilor, prin aceea ce spun şi fac în prezenţa acestora să contribuie la educaţia lor comunistă, să dea dovadă de fermitate ideologică, să promoveze prin exemplul personal concepţia despre muncă şi viaţă a clasei muncitoare. ★ în încheierea lucrărilor plenare, a luat cuvîntul tovarăşul Ioan Bordaş, secretar al Comitetului judeţean de partid, care a subliniat excepţionala însemnătate a documentelor programatice elaborate de secretarul general al partidului pentru progresul societăţii noastre, pentru ascensiunea României pe noi culmi ale civilizaţiei socialiste. Arătînd că ridicarea continuă a conştiinţei socialiste a maselor este o necesitate obiectivă, reclamată de avîntul impetuos al forţelor de producţie, că aceasta se află în interdependenţă dialectică cu procesul de adîncire continuă a democraţiei socialiste, vorbitorul a apreciat ţinuta principială a dezbaterilor, spiritul de înaltă exigenţă şi fermitate revoluţionară în care s-au purtat discuţiile, a relevat faptul că plenara a creat cadrul îmbunătăţirii activităţii politicoideologice şi cultural-educative, îndeplinirii exemplare a programului adoptat de conducerea partidului. Vorbitorul s-a referit, apoi, pe larg, la necesitatea perfecţionării permanente a stilului de muncă al organelor şi organizaţiilor de partid — imperativ decurgînd din sarcinile complexe ale?*actualei etape de dezvoltare a societăţii noastre. Subliniind rolul important al şcolii în formarea unui tineret dinamic şi activ, profund devotat cauzei comunismului, vorbitorul a analizat sarcinile ce revin organizaţiilor de partid ale cadrelor didactice în vederea îmbogăţirii conţinutului politic al procesului instructiv-educativ, sporirii eficienţei sociale a învăţămîntu- lui prin legarea acestuia de practică, de producţie. Referindu-se la viaţa spirituală a oraşului, vorbitorul a dat indicaţii privind ridicarea nivelului politico-ideologic al manifestărilor cultural-artistice, orientarea judicioasă a repertoriului teatrelor, a activităţii formaţiilor profesionale şi de amatori în conformitate cu cerinţele educaţiei comuniste, în continuare tovarăşul Ioan Bordaş a recomandat comitetului municipal de partid, organelor şi organizaţiilor de partid subordonate, să-şi concentreze activitatea în direcţia intensificării muncii de educaţie a maselor în spiritul respectului faţă de muncă, faţă de patrie, a combaterii misticismului, obscurantismului şi a influenţelor ideologiei burgheze, manifestărilor ce contravin principiilor eticii şi echităţii socialiste, stimulării spiritului critic şi autocritic, intensificării muncii de la om la om, revitalizării colectivelor de agitatori etc., toate acestea contribuind la creşterea rolului conducător al organizaţiilor de partid, în toate domeniile ,de activitate, la dezvoltarea conştiinţei socialiste a maselor în vederea mobilizării lor active la rezolvarea sarcinilor de mare însemnătate ce revin actualei etape pe care o străbatem. într-o puternică atmosferă de entuziasm, plenara a adoptat textul unei telegrame adresate Comitetului Central al Partidului Comunist Român, tovarăşului Nicolae Ceauşescu, care exprimă adeziunea deplină a comuniştilor, a tuturor oamenilor muncii din municipiul Braşov, români, maghiari, germani, la aceste^ documente, hotărîrea lor fermă de a le transpune în viaţă : „Ne angajăm în faţa conducerii partidului, a dumneavoastră, mult-stimate tovarăşe Nicolae Ceauşes*’«. -- -r-..nu în telegramă, să concretizăm eforturile noastre în realizarea suplimentară a unei producţii marfă de 370 milioane lei, cu 117 milioane lei peste angajamentele luate la începutul anului, să obţinem beneficii suplimentare în valoare de 50 milioane lei, să producem prin acţiunea de autoutilare maşini şi instalaţii în valoare de 130 milioane lei şi să mărim productivitatea muncii pe salariat cu 400 lei faţă de angajamentul luat pe 1971. Asigurăm conducerea partidului, pe dumneavoastră, tovarăşe secretar general, că puternicul detaşament al comuniştilor din Braşov va înfăptui neabătut politica marxist-leninistă a partidului, punîndu-şi întreaga putere de muncă şi creaţie în slujba ridicării României pe noi culmi de progres şi civilizaţie". L. CIUTACU Victor-Ştefan POPESCU A fi conducător înseamnă a fi activist politic Adevărul potrivit căruia fiecare comunist investit cu o muncă de răspundere, indiferent de funcţia pe care o deţine, îndeplineşte în primul rînd o misiune politică, este o axiomă a socialismului. Evidenţiind contribuţia unor cadre de conducere din întreprinderile şi instituţiile municipiului în munca politico-educativă, informarea a pus în discuţia plenarei atitudinea unor membri de partid cu munci de răspundere din economie, învăţământ, ştiinţă şi cultură, care consideră că funcţia administrativă ce le-a fost încredinţată îi scuteşte de îndatoririle statutare egale pentru toţi comuniştii. în acest sens au fost aspru criticaţi tovarăşii Radu Tiberiu, director, şi Dumitru Todor, inginerşef, la „Timpuri noi", Octavian Grigorescu şeful depoului C.F.R., Cornel Tocitu, director al întreprinderii de industrializare a cărnii, Viorel Gane directorul Filarmonicii, care merg pînă acolo încît ripostează atunci cînd li se arată lipsurile, caută să înăbuşe critica, să frîneze iniţiativa. Combătînd asemenea manifestări şi făcînd o examinare autocritică a propriei activităţi, tov. Vasile Trifu, directorul Fabricii de şuruburi, spunea, printre altele: — Indiferenţa unor conducători faţă de sarcinile educaţionale, provine adesea din imposibilitatea morală de a le îndeplini, în unitatea noastră, printre cei ce nu se achită de această îndatorire sunt unii comunişti cu funcţii care au abateri de la morală, care comit acte de indisciplină, încearcă să se sustragă controlului de partid, în faţa unor astfel de atitudini trebuie să acţionăm cu toată fermitatea, să avem permanent în vedere că, aşa cum sublinia tovarăşul Nicolae Ceauşescu, „un om aflat în fruntea unui colectiv de muncă a fost pus acolo, de partid, de clasa muncitoare şi dacă nu-şi îndeplineşte misiunea ce i-a fost încredinţată. Un suflu dinamic muncii politice de masă Lucrările plenarei au apreciat că în domeniul muncii politice de masă organizaţiile de partid au acumulat o experienţă pozitivă privind organizarea de cabinete metodologice de orientare şi îndrumare, a diferitelor forme de agitaţie şi propagandă, iniţierea de concursuri ale gazetelor de perete şi satirice, etc. în acelaşi timp au fost criticate cu tărie ancorarea în problematica minoră, manifestările de formalism, rutină şi festivism în munca politică, faptul că unele organizaţii de partid şi de masă de la Fabrica de radiatoare şi cabluri, U.M.M.R., Timpuri noi, F.A.R.T.E.C. C.E.I.L. şi altele, nu asigură o sferă largă de cuprindere în activitatea politică de masă. Mai mulţi participanţi la dezbatere au arătat că în unele întreprinderi mai sunt salariaţi care nu respectă disciplina muncii, manifestă nepăsare faţă de avutul obştesc, au concepţii înapoiate, străine ideologiei şi moralei noastre comuniste, care nu primesc riposta cuvenită din partea factorilor educaţionali. Faţă de asemenea abateri, grupele sindicale, formele muncii politice de masă, gazetele satirice, staţiile de amplificare, raidurile anchetă, brigăzile artistice de agitaţie, afişele fulger — arătatov. ing. Mihai Toţia, preşedintele consiliului municipal al sindicatelor — nu iau poziţie fermă, combativă. Aceasta se datoreşte faptului că nici organizaţiile de partid nu au reuşit să antreneze, comitetele sindicatelor pentru a imprima un caracter combativ activităţii tuturor formelor muncii politice de masă amintite. S-a criticat în plenară faptul că munca politică de la om la la om se desfăşoară încă formal, e lipsită de convingere, operativitate şi eficienţă. — Insuficient se face încă pentru educarea morală şi cetăţenească a locuitorilor din cartierele oraşului — spunea tov. Maria Mreană, preşedinta Comitetului municipal al femeilor. Organizaţiile de partid din cartiere trebuie să desfăşoare o muncă politică-educativă eficace pentru a dezvolta la toţi cetăţenii răspunderea faţă de îndatoririle obşteşti, faţă de respectarea legalităţii, a normelor de convieţuire specifice orînduirii noastre. Pe această linie comitetele de femei vor desfăşura o muncă educativă diferenţiată în rîndul tovarăşelor noastre în vederea cultivării în toate familiile a răspunderii pentru educarea tinerei generaţii. Accentuarea conţinutului educativ al activităţii cultural-artistice Ocupîndu-se de rolul sporit ce revine activităţii cultural-artistice în înfăptuirea programului de educaţie comunistă a poporului, plenara a arătat că deşi Braşovul dispune de peste 200 formaţii cultural-artistice, cu aproape 10.000 artişti amatori, activitatea acestora nu se ridică la nivelul posibiltăţilor existente, al sarcinilor actuale. Ca lipsă principală a mişcării artistice de amatori a fost subliniată discontinuitatea, faptul că unele formaţii „trăiesc" doar cu prilejul concursurilor. Critici aspre au fost aduse conţinutului repertoriului formaţiilor artistice, activităţii Comitetului municipal de cultură, şi artă, tovarăşilor Florea Mincu, directorul clubului „Rulmentul", Leucă Ştefanache — directorul clubului „Tractorul", Ioan Borbély — directorul clubului U.A.B., Maria Lambucă, directoarea Palatului culturii, care nu au asigurat acţiunilor cultural-artistice conţinutul politic educativ necesar. în cuvîntul său, tovarăşul Petre Istrate, preşedintele Comitetului municipal de cultură şi artă, s-a referit cu dărnicie, în spirit critic, la neajunsuri în general, dar prea puţin a analizat şi autocritic munca Comitetului municipal de cultură şi artă. Criticîndu-se repertoriile teatrelor muzical şi dramatic, care au fost sărace în conţinut educativ, militant şi revoluţionar, s-a relevat necesitatea eliminării tematicilor minore, a comedioarelor uşoare . „Instituţiile de teatru nu trebuie să mai facă concesii spiritului bulevardier, spunea actorul Ştefan Dedu Farca, secretarul organizaţiei de partid de la Teatrul dramatic. Comuniştii din teatru, desigur şi din celelalte instituţii de creaţie, trebuie să respingă vulgaritatea, confuzia ideologică, producţiile cu un sărăcăcios mesaj, cu un slab conţinut educativ". Acţiuni eficiente în munca de educaţie a tineretului Scoţînd în evidenţă faptul că cei 41000 utecişti din municipiul Braşov îşi aduc din plin contribuţia, prin muncă şi învăţătură, la îndeplinirea sarcinilor economico-sociale trasate de partid, plenara a analizat neajunsurile existente încă în activitatea de educare politico-ideologică a tineretului. Datorită controlului şi îndrumării insuficiente de către organele şi organizaţiile de partid, a organizaţiilor U.T.C., fluctuaţia în rîndurile tineretului se menţine ridicată, unii tineri nu-şi fac datoria în producţie, comit acte de indisciplină, nu se preocupă de ridicarea nivelului profesional, au o conduită necorespunzătoare în familie şi societate. Ineficienţa preocupărilor privind încadrarea tuturor în producţie a generat fenomene de parazitism, a amplificat delincvenţa juvenilă. Organizarea defectuoasă a timpului liber al tineretului studios face ca destui studenţi şi elevi să-şi piardă vremea prin baruri şi cafenele, căutînd distracţii de prost gust, fiind supuşi influenţei nefaste a unor moravuri şi obiceiuri decadente, însuşindu-şi critica administrată în informare, analizînd în spirit autocritic propria activitate, tov. Dumitru Calancea, prim-secretar al Comitetului municipal U.T.C., arăta: „ Activitatea noastră nu este la nivelul cerinţelor actuale, nu corespunde încă indicaţiilor conducerii partidului şi sarcinilor trasate de Congresul al IX-lea al U.T.C. în munca noastră au apărut destule cazuri de formalism şi suficienţă. Lectura documentelor elaborate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu ne determină să consacrăm toate forţele educaţiei tineretului în spiritul respectului faţă de muncă, al dragostei faţă de patrie şi partid. Rezultatele acţiunilor de muncă patriotică confirmă în chip elocvent acest lucru. Atrăgînd atenţia asupra faptului că succesul în munca de educaţie este condiţionat de convergenţa tuturor influenţelor educaţionale, de acţiunea unita Nr. 8300 .