Drum Nou, octombrie 1971 (Anul 28, nr. 8314-8340)

1971-10-01 / nr. 8314

Pag. 2 Cuvîntul tovarăşei Elena Georgescu Dimensiunile sistemului şcolar din România, în care se asigură ca perioadă de instruire gene­rală şi obligatorie şcoala de 10 ani şi — în perspectiva următoa­relor două decenii — învăţămîn­tul liceal reprezintă confirmarea concretă a funcţiilor şcolii în an­samblul societăţii româneşti so­cialiste. Noul an şcolar a debutat în contextul puternicei efervescenţe generate de programul de edu­caţie comunistă a întregului po­por adoptat de conducerea par­tidului, fiecare lucrător din în­­văţămînt trecînd conştient la rezolvarea sarcinilor multiple şi complexe ce revin şcolii. Rezultatele muncii didacti­ce, ale activităţii şcolare sunt în general bune, dar, trebuie să recunoaştem, mai avem încă directori de şcoli care sunt simpli funcţionari administrativi, care neglijează aspectul educativ al procesului de învăţămînt ; mai avem cadre didactice cu o for­maţie politico-ideologică superfi­cială, care segmentează procesul instructiv-educativ, neglijînd pro­blema formării etice, în spiritul moralei socialiste, a elevilor. Faţă de asemenea atitudini va trebui să luăm măsuri energice. Pe viitor, dialogurile dintre das­căli şi elevi vor trebui înmulţite, profesorul, învăţătorul vor trebui să coboare mai mult în rîndul elevilor, să le devină îndrumători apropiaţi, prin sfat şi exemplu personal. în formarea tinerei generaţii un rol de prim rang revine, ca şi pînă acum de altfel, profesorilor de ştiinţe sociale, dar, de astă­­dată, cu cerinţe şi exigenţe mult sporite. Subliniez că, Inspecto­ratul şcolar, în colaborare cu or­ganizaţiile de tineret, va organiza mai multe acţiuni prin interme­diul cărora elevii să cunoască mai bine trecutul de luptă al clasei noastre muncitoare, reali­zările în construcţia socialistă, politica partidului nostru. în judeţul nostru, ca de altfel în întreaga ţară, s-a accentuat procesul educării comuniste prin muncă şi pentru muncă. în acest sens, şcolile noastre, cu sprijinul şi sub îndrumarea organelor şi organizaţiilor de partid, şi sub pa­tronajul marilor întreprinderi in­dustriale, au început amenajarea atelierelor şcolare Dacă la în­ceputul anului şcolar am avut 92 ateliere, astăzi ele au crescut cu încă 32 şi acţiunea continuă, deşi din partea unor întreprinderi nu găsim încă sprijinul necesar. Pentru realizarea sarcinilor ce ne revin pe linia educării prin muncă şi pentru muncă, consider că organizaţiile U.T.C. ar trebui să desfăşoare o activitate mai susţinută pentru antrenarea ti­neretului şcolar la acţiunile volun­­tar-patriotice, să imprime aces­tora un pronunţat caracter educa­ţional. DRUM NOU LUCRĂRILE PLENAREI LĂRGITE A COMITETULUI Din cuvîntul participanţilor la discuţii Cuvîntul tovarăşului Constantin Cîrlîn. Şi în municipiul Braşov, comu­niştii, toţi oamenii muncii au primit cu entuziasm programul de educaţie comunistă a poporului, adoptat de conducerea partidului pe baza propunerilor tovarăşului Nicolae Ceauşescu. Adeziunea u­­nanimă a oamenilor muncii ro­mâni, maghiari, germani, faţă de politica partidului nostru este re­flectată de rezultatele obţinute în sfera activităţii economice şi spi­rituale. Astfel, pe nouă luni din acest an, colectivele de muncă din întreprinderile oraşului au dat peste plan produse în valoare de peste 300 milioane lei. Rezul­tatele obţinute se datoresc în ma­re măsură contribuţiei aduse de munca politico-ideologică şi cul­­tural-educativă. Sîntem însă conştienţi că în a­­cest important domeniu al muncii de partid există încă serioase ne­ajunsuri. Este vorba de faptul că unele activităţi se desfăşoară formal, şablonist, fără eficienţă. Comitetul municipal de partid se face vinovat că a apro­bat ori chiar a organizat ast­fel de acţiuni. De aseme­nea, insuficient ne-am preocupat de cuprinderea în sfera activită­ţilor educative a tuturor comu­niştilor şi a celorlalţi oameni ai muncii, de formarea şi dezvolta­rea opiniei de masă împotriva lipsurilor şi manifestărilor îna­poiate. Pe alocuri, datorită unor neajunsuri în stilul şi metodele de muncă, comitetele de partid şi organizaţiile de bază au lăsat munca politico-ideologică doar pe seama responsabililor cu pro­paganda, fapt pentru care pe bună dreptate am fost criticaţi în referatul prezentat în plenara de­­astăzi. Comitetul municipal n-a atras suficient toate cadrele de care dispune, la desfăşurarea u­­nei susţinute activităţi politico­­educative, acceptînd cu uşurinţă concepţia greşită că nu avem bine dezvoltată baza materială necesară acestei activităţi. Neajunsurile în munca educativă se datoresc şi faptului că unele din hotărîrile pe care le-am luat pe parcurs nu au fost finalizate în totalitate. De fapt această lipsă consider că s-a manifestat şi la secţia de propagandă a comite­tului judeţean. Plenara lărgită a comitetului municipal a adoptat un program amplu de măsuri pentru elimina­rea lipsurilor din munca po­litico-ideologică şi cultural-edu­­cativă, pentru a o subordona în mai mare măsură înfăptuirii sar­cinilor economice, dezvoltării con­ştiinţei socialiste a maselor. Aş dori să fac şi cîteva propu­neri. Consider inoportună diversi­ficarea excesivă a formelor de studiu în învăţămîntul de partid. Trebuie restrîns numărul aces­tora, acordîndu-se prioritate des­făşurării lor în perspectivă, îmbu­nătăţirii conţinutului. In acest sens propun să se studieze la ni­velul Comitetului Central posibi­litatea înfiinţării unor cabinete de partid la nivelul unor municipii mari cum e şi Braşovul. Aceasta ar facilita pregătirea diferenţiată şi calitativ superioară a propa­gandiştilor, generalizarea expe­rienţei pozitive. In aceeaşi ordine de idei propun ca în presa cen­trală şi locală să apară mai multe materiale legate de pro­gramele învăţămîntului de par­tid. Util ar fi să fie publicate la început de an de studiu culegeri de materiale în ajutorul cursanţi­lor. Privind creşterea contribuţiei instituţiilor de artă şi cultură la activitatea educativă, propun să se studieze mai atent atribuţiu­­nile Comitetului de cultură şi artă la nivelul municipiului Braşov, deoarece în prezent rolul acestuia în îndrumarea şi coordonarea ac­tivităţii cultural-educative este mai mult onorific, principalele a­­tribuţii fiind concentrate la nive­lul judeţului, mai ales în ceea ce priveşte instituţiile de artă profe­sioniste. în încheiere, în numele Comi­tetului municipal de partid, mă angajez că vom milita neobosit pentru aplicarea programului de educaţie comunistă elaborat de partid, a măsurilor pe care le va adopta plenara comitetului ju­deţean. olenilor din Combinatul chimic Fă­găraş un climat de puternică efer­vescenţă ideologică, determinînd analiza critică şi autocritică a ac­tivităţii politico-ideologice desfă­şurate pînă acum şi adoptarea unor măsuri judicioase menite să cultive atitudinea înaintată faţă de muncă şi faţă de avutul obştesc, să creeze o puternică opinie de masă împotriva con­cepţiilor înapoiate, a mentalită­ţilor retrograde, a atitudinilor ce contravin eticii şi echităţii socia­liste. Experienţa organizaţiei de par­tid din întreprinderea noastră ca de altfel şi a celorlalte organizaţii ale partidului nostru, a confirmat cu putere faptul că adunările generale reprezintă o importantă şcoală de educaţie comunistă, un mijloc eficient de afirmare şi stimulare a iniţiati­velor creatoare. Şi la noi, în numeroase organizaţii de bază se afirmă cu putere a­­cest rol, însă dezbaterile re­cente au scos la iveală o serie întreagă de neajunsuri care mai persistă încă în acest domeniu. Astfel, unele adunări generale au un conţinut necorespunzător, in­suficient ancorat în realităţile diurne ale colectivelor de muncă, nu manifestă combativitatea ne­cesară faţă de abateri, faţă de cazurile de încălcare a discipli­nei de partid şi profesionale. De asemenea, materialele prezentate în unele adunări neglijează ana­liza muncii politico-educative şi măsurile ce se impun pentru in­tensificarea ei, în majoritatea organizaţiilor de bază nu au fost încă discutate aspecte privind relaţiile dintre conducerile sec­ţiilor sau serviciilor şi masa de salariaţi, răspunderile personale ce revin fiecărui factor de deci­zie în îndeplinirea îndatoririlor statutare şi a atribuţiilor legate de exercitarea funcţiei. Totodată, au fost neglijate problemele pri­vind comportarea comuniştilor în familie şi societate, acestea fiind puse în discuţie doar cu prilejul aplicării unor sancţiuni de par­tid. Critica ce ne-a fost adusă în referat este pe deplin îndreptă­ţită, într-adevăr, jumătate din or­ganizaţiile noastre d£ bază n-au dezbătut în cursul anului trecut nici o temă educativă, atitudine tolerată de comitetul de partid. Nici eu, în calitate de secretar al comitetului, n-am manifestat la timp exigenţa cuvenită, n-am luat măsuri operative pentru curmarea acestei stări de lucruri. O lipsă a fost că uneori obligaţia statutară de a participa la adu­nările generale era încălcată chiar de către unii membri de partid cu funcţii de răspundere pe linie tehnico-administrativă. Faţă de asemenea poziţii s-a luat atitudine fermă atît în ca­drul recentelor adunări generale cît şi la plenara comitetului de partid, în urma analizei efectuate, a propunerilor izvorîte din dezbate­rea sarcinilor de înaltă răspun­dere ce ne revin în lumina docu­mentelor programatice elaborate de secretarul general al partidu­lui, am adoptat un plan concret de acţiune menit să asigure înde­plinirea exemplară a funcţiei for­mative a adunărilor generale în dezbaterea cărora vor fi puse toate problemele importante ivite în viaţa şi activitatea organiza­ţiei, a colectivului de muncă. Tot­odată, ne-am propus să valorifi­căm mai bine şi mai operativ stu­diile colectivului de cercetare psihosociologică a muncii de par­tid şi obşteşti, ce-şi desfăşoară activitatea pe lîngă comitetul nos­tru de partid, să intensificăm munca politică menită să facili­teze procesul de integrare pro­fesională a tuturor salariaţilor combinatului, să adîncim şi să extindem practica organizării u­­nor întîlniri şi discuţii apropiate între conducătorii proceselor de producţie şi colectivele din sub­­ordinea acestora, să îmbunătă­ţim stilul şi metodele de muncă ale comitetului de partid şi orga­nizaţiilor de bază, ale comitetu­lui de direcţie. în încheiere, vreau să asigur plenara că toţi comuniştii, între­gul colectiv de muncă din Com­binatul chimic Făgăraş se anga­jează să-şi consacre toate efor­turile traducerii în viaţă a mă­surilor privind ridicarea nivelului de conştiinţă al maselor, să-şi sporească aportul la măreaţa o­peră de edificare multilaterală a societăţii socialiste în patria noastră. îmi revine cinstea să exprim totala adeziune a creatorilor de frumos, a celor cărora le este bine definit ţelul limbajului artis­tic, faţă de documentele-program de educaţie comunistă a poporu­lui. Nu cred că există o altă for­mă de adeziune mai convingă­toare astăzi decît aceea care se exprimă prin însăşi opera pe ca­re o realizăm. Faptul că în trecut am avut des­tule expoziţii fără mesaj, destule experimente oferite oamenilor muncii fără grija ce le-o datorăm în raport cu setea lor de frumos şi aspiraţia spre o artă care să omagieze munca, a îndreptăţit referatul prezentat astăzi aici să ne atenţioneze încă o dată că în­­tr-adevăr pregătirea ideologică a artistului este cea care trebuie să determine raportul între sursa de inspiraţie şi creator. Mă simt obligat să văd retro­spectiv activitatea noastră şi mă opresc la acea legătură cu rea­litatea, cu viaţa, căreia trebuie să-i acordăm cea mai mare aten­ţie. Nu ştiu dacă poate fi vorba numai de importul unor soluţii plastice occidentale în manii­­ţările noastre, aşa cum s-a men­ţionat în referat, dar realmente, joi, deseori am sărăcit conţinu­ta­­ de idei de dragul formei. Slaba organizare a muncii ideo­logice în rîndul artiştilor din fi­lială, lipsa de consecvenţă a or­ganizaţiei noastre de partid au facilitat introducerea în expoziţii a unor lucrări neconcludente, o­­ferind imagini fără sens incapa­bile să emoţioneze şi să convin­gă. Nu este de mirare că fondul­ contemporan de lucrări al Muzeu­lui de artă Braşov nu poate oferi o imagine impunătoare a unor compoziţii tematice contempora­ne locale, care să se adreseze destinatarului firesc, poporul. Tre­buie să recunosc că împreună cu Comitetul judeţean de cul­tură şi artă ne-am lăsat furaţi de peisaje uşurele, naturi moarte sau nu mai ştiu ce experimente colorate, în loc să antrenăm sis­tematic creatorul spre temele ma­jore, pline de semnificaţie, ce ne înconjoară pretutindeni. Expoziţia omagială închinată semicentenarului partidului nostru a oferit o modestă dar elocventă imagine a posibilităţilor tuturor artiştilor plastici braşoveni care, folosind un limbaj realist, au do­vedit legătura lor cu concretul vieţii. Cred că despre aceste ope­re trebuie să se scrie mai mult în presa noastră judeţeană, cred că acestora tre­buie să le găsim lo­cul de cinste în muzee, în expo­ziţii, în cluburi, în uzine, pretutin­deni acolo unde putem realiza un contact direct cu publicul. Să re­cunoaştem că ne-am ocupat prea puţin de public şi nu vreau să ocolesc faptul că trebuie mai în­deaproape îndrumată activitatea filialelor uniunilor de creaţie de către Comitetul judeţean de par­tid. Vă rog să-mi permiteţi să fo­losesc prilejul acestei plenare pentru a vă asigura în numele creatorilor din judeţul Braşov, că spiritul de răspundere şi conşti­inţa de artişti-cetăţeni formează temeiul tuturor operelor pe care vrem să le dedicăm de aici îna­­inte poporului nostru. Cuvîntul tovarășului Eftimie Modîlca Cuvîntul tovarăşului Victor Iovu Dezbaterea amplului program de educare marxist-leninistă a poporului, adoptat de conducerea partidului, a generat şi în rîndul celor 2000 de comunişti, al tuturor muncitorilor, inginerilor şi tehni­ Cuvîntul tovarăşului Gheorghe Dezbaterile care au avut loc în organizaţiile de bază şi în ple­nara comitetului de partid, din uzina „Metrom", au relevat acord­­ unanim al comuniştilor de a ma­terializa obiectivele programului de formare a omului nou, cu o conştiinţă înaintată, capabil să înţeleagă şi să participe la trans­formările înnoitoare ce se produc în societatea noastră. Dintre fenomenele negative a­­supra cărora am concentrat obi­ectivul muncii politice este slaba combativitate a unor comunişti şi chiar birouri ale organizaţiilor de bază faţă de nesocotirea în­datoririlor profesionale, în spe­cial de către unii salariaţi din serviciile funcţionale. Ne-am pro­pus să dezrădăcinăm concepţia acelor membri de partid şi ch­iar secretari de organizaţii de bază de a trata cu duhul blîndeţii aba­terile. Fiecare comunist trebuie să dea o ripostă energică, revo­luţionară unor astfel de manifes­tări. Aş sublinia că ne preocu­păm totodată ca atitudinea revo­luţionară să fie bine înţeleasă. A­­ceasta se însuşeşte şi se practică nu prin ton dur, prin măsuri ad­ministrative, ci prin consistenţa argumentelor, prin puterea con­vingerii, prin fermitate şi consec­venţă pentru aplicarea liniei po­litice a partidului, în acest spi­rit înţelege comitetul nostru de partid şi doreşte să facă educa­rea­­combativă şi revoluţionară a comuniştilor, a celorlalţi oameni ai muncii din uzină. Documentele-program elaborate de conducerea partidului atrag atenţia asupra necesităţii ca or­ganizaţii:“ de partid să militeze pentru dezvoltarea conştiinţei co­­muniştilor, în aşa fel incit fie­care, acolo unde munceşte sau trăieşte, să se manifeste ca un activist politic. Avem din păcate în organizaţiile noastre membri de partid care nu se ridică la aceste exigenţe. Mai mult, sunt unii care în famili­i, în societate uită că sunt comunişti, se comportă ca nişte oa­mi­ni înapoiaţi. Am ineles din dezbaterile care au avut loc că va trebui să în­tărim exigenţa şi faţă de munca de prim, în partid. Aprecierile care se­­ cam laudative în general despre cei care so­ licită primirea în partid, trebuie să fie înlocuite cu analize con­crete, exigente privind spiritul militant al celui care solicită pri­mirea în partid, calităţile sale po­­litice, morale şi profesionale. Doresc să încredinţez plenara comitetului nostru judeţean că nu vom precupeţi nici un efort pen­tru a transpune în viaţă măsurile elaborate de conducerea partidu­lui pentru educarea marxist-leni­nistă a întregului popor. Cuvîntul tovarăşului Viorel Met­ea Vastul program de măsuri, ela­borat de tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi aprobat de Comi­tetul Executiv, va determina ri­dicarea pe o treaptă superioară a muzicii politice şi ideologice în rîndul comuniştilor," al tuturor oa­menilor muncii, va contribui e­­fectiv la creşterea spiritului revo­luţionar, a combativităţii faţă de tot ceea ce este învechit, retro­grad, va accelera programul în fiecare sector de activitate. Dezbaterile consacrate sarcini­lor ce ne revin în lumina recen­telor documente programatice, care au avut loc în organizaţiile de partid, sindicale şi de U.T.C. din uzina „Hidromecanica" au consti­tuit pentru membrii de partid, pen­tru toţi oamenii muncii o înaltă şcoală de educaţie comunistă, de­terminînd începutul unui evident proces de ridicare a nivelului de conştiinţă şi conduită al fiecăruia la nivelul exigenţelor etapei pe care o străbatem. Cu ocazia a­­cestor dezbateri au fost criticaţi toţi acei comunişti cu func­ţii de răspundere în condu­cerea uzinei, şefi de secţii, ser­vicii şi ateliere, care nu s-au preo­cupat suficient de ridicarea pro­priei pregătiri politico-ideologi­ce. Dedicîndu-se în exclusivitate preocupărilor tehnico-profesiona­­le, au neglijat sarcinile ce le re­vin ca membri de partid, ca acti­vişti, politici. Totodată, au fost aspru criticaţi unii factori de răspundere pe linie admini­strativă pentru abateri de la etica socialistă, pentru atitudini necorespunzătoare faţă de sub­alterni, pentru faptul că sunt dez­interesaţi de problemele educa­tive, considerînd în mod eronat că de acestea trebuie să se o­­cupe numai organizaţiile de par­tid, sindicate şi U.T.C. A te re­zuma să iei decizii şi să dai dis­poziţii, oricît de bune ar fi a­­ceste măsuri, fără a apela la oa­meni, fără a-i determina să înţe­leagă politica generală din care decurg acţiunile şi hotărîrile spe­cifice fiecărui domeniu al mun­cii, fără a-i mobiliza la elabora­rea şi îndeplinirea acestor hotă­­rîri, ^înseamnă să te condamni singur la eșec. Am constatat, pe Nr. 8314 baza experienţei proprii, că ori de cîte ori măsurile au fost rodul gîndirii colective, cînd am stat de vorbă cu membrii de partid, cu oamenii, am avut rezultate foarte bune. De aceea, conducă­torii administrativi trebuie să fie în fruntea tuturor acţiunilor între­prinse de partid pe linia muncii politico-ideologice şi cultural­­educative. In încheiere vreau să asigur plenara Comitetului judeţean de partid că detaşamentul comuniş­tilor de la „Hidromecanica", toţi muncitorii, tehnicienii şi inginerii acestei uzine vor face totul pen­tru a transpune în fapte măsurile propuse de secretarul general al partidului, pentru a realiza exem­plar sarcinile de producție, adu­­cîndu-ne astfel cor­tribuția la creşterea bunăstării poporului, la prosperitatea patriei. Cuvîntul Iov Va­si­leMihai Participînd la mai multe adu­nări generale ale organizaţiilor de bază şi plenare ale comitete­lor de partid din întreprinderi in­dustriale şi agricole, am consta­tat satisfacţia comuniştilor, a oa­menilor muncii rolul deosebit pe care îl acordă documentelor pro­gramatice de educare comunistă. Mulţi dintre cei care au luat cuvîntul la aceste dezba­teri au arătat că în unele orga­nizaţii combativitatea a scăzut, că spiritul critic şi autocritic, a­­titudinea intransigentă faţă de lipsurile ce se manifestă în pro­ducţie, la locurile de muncă, în comportarea şi atitudinea unor membri de partid, au slăbit. S-au manifestat tendinţe de cocoloşire a lipsurilor, de a se închide ochii în faţa greşelilor, folosindu-se drept argument dorinţa de a nu leza susceptibilităţile oame­nilor, de a nu supăra pe nimeni, însă, aşa cum arăta secretarul general al partidului, a critica deschis şi principial, a spune lu­crurile clar în faţa oamenilor, nu înseamnă că-i jignim ci, din con­tră, că le facem un important ser­viciu. Eficienţa criticii constă nu în asprimea vorbelor, ci în forţa argumentelor. Din experienţa a­­cumulată de-a lungul anilor pot să­ vă asigur că oamenii nu ţin supărarea atunci cînd critica e dreaptă, cînd se întemeiază pe realitatea faptelor. Dar este ne­cesar să fie criticaţi toţi cei ca­re greşesc, să nu se admită nici o excepţie, să nu se facă nimă­nui nici o concesie în acest sens. Noi sîntem comunişti şi în statu­tul partidului există un capitol special şi foarte bine conturat re­feritor la critică, la dreptul şi da­toria de a critica. Să facem ca a­­ceste prevederi să fie respectate neabătut, să nu admitem nici un rabat de la litera şi spiritul sta­tutului. Documentele în lumina că­rora analizăm astăzi activitatea ne-au reamintit datoriile noastre de membri ai partidului, de re­voluţionari, de militanţi activi în lupta împotriva vechiului şi în­tronarea noului şi acest lucru mă bucură nespus. Acest sentiment este împărtăşit de prietenii şi tovarăşii mei din anii activităţii ilegale şi care m-au împuternicit să prezint ple­narei angajamentul nostru de a face cunoscută în rîndul tinere­tului lupta partidului comuni dinainte şi din anii de August, luptă la care noi am­ticipat nemijlocit Vom căue prezentăm semnificaţiile filor prezentului raport în ţiile vieţii materiale de cele din vechiul regim, ind astfel la educarea a oamenilor muncii. Cuvîntul tovarăş Sică Alexandrescu Măsurile propuse de tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi aprobate de Comitetul Executiv al Comite­tului Central al P.C.R., ampla ex­punere a­ secretarului gene­ral al partidului la Consfătuirea cu activul din domeniul ideologiei şi al activităţii politice şi cultu­ral-educative pun în atenţia tu­turor sarcina cardinală a însuşi­rii filozofiei marxist-leniniste, sin­gura filozofie ce constituie un ghid solid în mîinile tuturor oa­menilor muncii, fie că ei lucrea­ză în domeniul producţiei bunu­rilor materiale, fie că activează în domeniul bunurilor spirituale. Teatrul, ca formă activă a artei, se cuvine să împărtăşească din plin din tezaurul de învăţă­minte pe care ni le-a pus la dis­poziţie ampla expunere a tovară­şului Nicolae Ceauşescu. Teatrul este o artă militantă, iar scena o tribună de la înălţi­mea căreia se cuvine să răsune seară de seară o pledoarie înflă­cărată exprimată artistic şi care să constituie o contribuţie esenţi­ală la definirea universului inte­lectual şi moral al omului nou, constructor pasionat şi­­plin de devoţiune al orînduirii noastre socialiste multilateral dezvoltate. O asemenea artă trebuie să res­pingă cu maximă vigoare pro­ducţiile liberaliste care vehicu­­leaază o filozofie străină de filo­zofia marxist-leninistă, producţi­ile ce promovează abandonul şi desperarea, demisia în faţa vieţii, lucrările lipsite de conţinut, cu o încărcătură frivolă, libertină sau pornografică. Arta pe care o ce­re şi aşteaptă poporul nostru de la noi este o artă tonică şi ste­nică, pătrunsă de patosul luptei pentru victoria idealurilor socia­lismului. De aceea, colectivul Teatrului dramatic din Braşov priveşte cu răspundere sarcina de a apro­funda studiul documentelor amin­tite şi în lumina lor va lichida lipsurile din activitatea noastră, pe care le-a relevat cu justeţe re­feratul prezentat de tovarăşul Constantin Drăgan şi tot la lumi­na acestor documente să dezvol­tăm tot ce am realizat valoros pînă acum. Ghidaţi de programul de educaţie comunistă a întregu­lui popor, ne-am revizuit reper­toriul şi sîntem decişi să-l îmbu­nătăţim şi pe viitor cu lucrări va­loroase, militante, mobilizatoare. Vom da prioritate literaturii dra­matice contemporane şi vom lup­ta pentru aducerea pe scena noastră a acelor lucrări meritorii, care pun în lumină figura con­structorului socialismului, făcînd din el un model demn de urmat. Sîntem decişi ca în anul teatral pe care îl începem peste cîteva zile să oferim spectatorilor noş­­trii reprezentaţii cu o profundă zestre morală şi prezentate la o înaltă ţinută artistică. Sîntem de­cişi să nu mai îngăduim pe scena noastră, aşa cum s-a întîmplat uneori în trecut, spectacole de va­loare mediocră. Avem în teatrul nostru forţe actoriceşti de mîna întîi, toate condiţiile sînt create pentru ca fiecare spectacol să fie în același timp un miting politic și o mare sărbătoare artistică. Cuvîntul tovarăşului Cornel Şandru Tineretul din judeţul nostru par­ticipă activ, alături de ceilalţi oa­meni ai muncii, la întreaga viaţă economică, politică, socială. De­sigur, imensa majoritate a tine­rilor sunt profund devotaţi parti­dului, patriei. Mai există însă şi unii tineri care nu au o atitudine înaintată faţă de muncă, manifes­tă tendinţe parazitare, imită dife­rite mode decadente din occi­dent. Explicaţia unor asemenea ma­nifestări rezidă şi în faptul că în activitatea organizaţiei judeţene U.T.C. au existat tendinţe de for­malism şi festivism, unele cadre ale noastre desfăşurînd o muncă de educaţie nediferenţiată pe ca­tegorii de tineri, ruptă de viaţă. De toate deficienţele arătate se fac vinovate biroul şi secre­tariatul Comitetului judeţean U.T.C. şi eu personal, deoarece nu am exercitat în permanenţă un control exigent asupra modu­lui în care se duc la îndeplinire hotărîrile de partid şi ale U.T.C. privind munca de educare comu­nistă . ::------Unele catego­rii de tineri (navetiştii, lucrătorii din transporturi şi comerţ) nu au fost întotdeauna în atenţia noas­tră. Au existat în activitatea or­ganizaţiei judeţene unele perioa­de, în care combativitatea a fost înlocuită cu comoditatea, spiritu­lui revoluţionar luîndu-i locul du­hul blîndeţii. în privinţa activităţii de viitor, ţin să informez că în plenara Co­mitetului judeţean U.T.C. care va avea loc în curînd, vom stabili măsuri eficiente pentru îmbunătă­ţirea întregii activităţi. Vom or­ganiza în viitor mai multe acţiuni prin care să dezvoltăm la tineri respectul şi pasiunea faţă de muncă, întîlniri ale tinerilor cu activişti de partid şi conducători ai procesului de producţie, cu muncitori fruntaşi. Vom generali­za iniţiativele tinereşti intitulate (Continuare in pag. a 3-a)

Next