Drum Nou, octombrie 1971 (Anul 28, nr. 8314-8340)

1971-10-26 / nr. 8335

ORGAN Al Anul XXVIII Nr. 8335 Marți, 26 octombrie 1971 C.A.P. Săcele a terminat insă­­mintalul griului de toate cele 736 ha. planificate Măsurile politice, teh­nice şi organizatorice luate în ultima vreme au determinat impulsio­narea lucrărilor de pre­gătire a solului şi semă­nat in numeroase unităţi agricole, ceea ce a a­­vut ca rezultat încheie­rea acestor lucrări. Ast­fel, pînă duminică seara au raportat termina­rea însămînţării griului C.A.P. din Săcele pe toate cele 73­ ha. pla­nificate, Homorod pe 282 ha., precum şi coo­perativele agricole din Ghimbav, Cristian, Bu­­dila şi Sînpetru. Planul de insâmînţare a griului şi secarei a fost realizat şi în fermele aparţinînd I.A.S. Codlea şi Prejmer. OFICIUL P.T.T.R. TG. MUREŞ 1 ABONAMENTE VÎNZAREA CU BUCATA EXP. SERV. DIFUZAREA PRESEI BRAŞOV 7 din toate ţările. uniţi-Va!­OU IULUI POPULAR JUDEŢEAN 6 pagini 30 bani Pentru neintîrziata încheiere a însămînţatului griului: Folosirea eficienta a întregii forţe mecanice din unităţi Un raid-anchetă efectuat zilele trecute prin cooperativele agri­cole a arătat că în prezent gră­birea ritmului de lucru este con­diţionată nu atît de eliberarea terenului, cît de modul cum este utilizată forţa mecanică de care dispun unităţile. Aşadar, se cere ca peste tot să se ia măsuri co­respunzătoare, pentru ca fiecare tractor să lucreze la întreaga ca­pacitate oră de oră, zi de zi pen­tru terminarea urgentă a pregăti­rii solului şi semănatului. Cooperativa agricolă din Re­cea se numără printre unităţile mult rămase în urmă cu aceste lucrări. La 20 octombrie această unitate mai avea de semănat cu grîu-secară aproape jumătate din suprafaţa planificată. Trecînd peste cauzele care au determinat această situaţie, care de altfel au fost analizate de organele com­petente, am vrea să reliefăm pe scurt modul cum s-a organizat activitatea pentru urgentarea la maximum a însămînţărilor. Aici, tractoarele secţiei de mecanizare au fost împărţite în două formaţii complexe, care cuprind cîte 9 tractoare, două polidiscuri şi două semănători. Fiecare forma­ţie a fost dată în primire cîte unui inginer şi deserveşte brigăzile din două sate. Lucrînd grupat, s-a creat posibilitatea folosirii la maximum a fiecărui agregat, ceea ce a dus la sporirea vite­zei zilnice de lucru. Astfel, dacă înainte de a se aplica această metodă se semănau zilnic doar cîte 10—12 ha., acum se reali­zează 35 — 40 ha. Acest ritm ar putea fi și mai alert, dacă s-ar fi luat din vreme măsuri ca toate tractoarele să aibă sistemul de iluminat în perfectă stare. Or, după cum am aflat de la preșe­dintele unităţii, 6 din cele 23 de tractoare au, de cîteva săptă­­mîni(!), acumulatoarele la încăr­cat la S.M.A. Făgăraş, din care cauză nu pot lucra la arat şi în timpul nopţii. Conducerea I.M.A. Braşov trebuie să intervină de ur­genţă pentru remedierea acestei stări de lucruri, atît la secţia de mecanizare de la C.A.P. Recea, cît şi la alte secţii, de unde zia­rul nostru a mai semnalat astfel de cazuri. Măsuri pentru alcătuirea de formaţii complexe de tractoare au fost luate şi de cooperativa a­­gricolă din Apaţa, o altă unitate rămasă în urmă cu semănatul (pînă sîmbătă s-a realizat doar 50 la sută din plani), însă viteza de lucru continuă să fie scăzută din alte motive. „Se lucrează ex­trem de greu, ne-a mărturisit Ioan Gall, preşedintele coopera­tivei. Pe unele suprafeţe arătu­ra nu s-a putut face în condiţii optime, şi din această cauză tre­buie să dăm de cîteva ori cu dis­cul pentru a mărunţi bine solul. De aceea, am şi repartizat patru tractoare la discuit". Tot de la interlocutorul nostru am aflat că din cele 14 tractoare ale secţiei de mecanizare, două stau defecte de mai multe zile. Ceea ce ne-a surprins însă în această unitate a fost faptul că şi sîmbătă încă se mai lucra la... selectat (mai erau de condiţionat mai bine de 10 tone de sămîn­­ţă!?). Preşedintele şi magazine­rul Iuliu Olah ne-au spus că abia atunci au trimis, pentru a doua oară, probe la Laboratorul jude­ţean de controlul seminţelor pen­tru determinarea purităţii, deoa­rece după prima analiză, la­boratorul a comunicat condu- I. TOCANIE • O cerinţă hotărîtoare: utilizarea la maximum a forţei mecanice • Epoca optimă s-a încheiat, dar sămînţa se află încă în magazie neselectată • Sprijin activ unităţilor rămase în urmă Din dosarul dv. de pensionare mai lipseşte o... piesă Grija, respectul faţă de cei în vîrstă, faţă de cei care şi-au fă­cut stagiul legal de muncă, sau care din motive independente de voinţa lor şi-au pierdut capaci­tatea de a munci, constituie o preocupare constantă a statului nostru, înscrisă pe linia îmbună­tăţirii continue a nivelului de trai al oamenilor muncii, această preocupare se identifică în creş­terea de la an la an a valorii ajutorului social, a pensiilor. în actualul cincinal, de exemplu, pensia medie de asigurări sociale de stat va fi mărită cu peste 18 la sută. în acest context, ar fi firesc ca cererile de pensionare ale sala­riaţilor să fie rezolvate operativ, într-un timp cît mai scurt. Pentru a vedea în ce măsură dau glas acestei cerinţe factorii de răspun­dere din Braşov, ne-am deplasat zilele trecute la Oficiul de asigu­rări sociale şi pensii. Aici, tov. Andrei Fătu, şeful serviciului de stabilire a pensiilor, ne-a infor­mat : „ După cum se ştie, fiecărui salariat care se pensionează i se întocmeşte, conform Decretu­lui nr. 90/1960, de către serviciul personal al întreprinderii sau al instituţiei la care este angajat, un dosar cu mai multe acte (sta­bilite într-un act normativ), care este apoi trimis la serviciul nos­tru de stabilire a pensiilor. Do­sarul este verificat şi apo­­­i se dă curs spre rezolvare. Delegaţii întreprinderilor care se ocupă cu această problemă sunt instruiţi de noi periodic, pentru a cu­noaşte tot ceea ce este necesar în completarea dosarului. Aceşti reprezentanţi ai întreprinderilor, de regulă funcţionari ai servi­ciilor de personal, au datoria să verifice carnetele de muncă, toate actele din dosarele celor ce vor să se pensioneze şi să ne aducă dosarele complete. In urma investigaţiilor noastre, am constatat că, în general, do­sarele de pensionare sunt de­puse la timp şi sunt complete, de aceea ele se şi rezolvă în timp util. Totuşi, răsfoind dosarele în­registrate anul acesta, am întîl­­nit destule cazuri de amînări ne­justificate ale datei de acordare a pensiei unor salariați. Dosarul de pensionare al Mar­tei Engeleiter, angajata întreprin­derii I.I.L. „Mobila" Ghimbav, de pildă, a fost înregistrat la Oficiul de asigurări sociale și pensii la data de 30 septembrie. în mod normal, ar fi trebuit ca pînă în 16 octombrie să fie rezolvat. Ter­menul a expirat de cîteva zile, dar de rezolvare nici vorbă. — Dosarului îi lipseşte o ade­verinţă care să ateste existenţa unei firme particulare, unde ce­­tăţeanca respectivă a lucrat 15 ani. Fără ea, nu putem să-i sta­bilim vechimea și, deci, să-i a­­cordăm pensia — ne-a declarat tov. Andrei Fătu. De vină este serviciul personal al I.I.L. „Mo­bila" Ghimbav, care a întocmit dosarul cu superficialitate. Firesc ar fi fost ca el să fie completat cu toate actele necesare și apoi să fie trimis la noi. Ne-am adresat tov. Crista Schuller, funcţionar principal la serviciul personal al întreprinde­rii mai sus-amintite, care a în­cercat să se scuze : — Nu ştiam nici noi că trebuie această adeverinţă. Abia după ce am trimis dosarul am aflat. — Dar la instruire nu vi s-a explicat de ce acte este nevoie pentru pensionare ? __ ît] Datorită neglijenţei serviciului personal, dosarul de pensionare al angajatei Mărtha Engeleiter va mai rămîne încă o vreme nerezolvat. Faptul este cu atît mai grav cu cît serviciile de per­sonal, conform legilor în vigoare, au obligaţia să înlesnească an­gajaţilor obţinerea diferitelor acte necesare pensionării. De a­­semenea, înainte de a începe să-şi întocmească dosarul, sala­riaţilor trebuie să li se spună e­­xact ce au de făcut, de ce acte au nevoie etc. Am întîlnit întîrzieri de acest gen şi în cadrul stabilirii pen­siilor de invaliditate, din cauza cărora cetăţenii, expirîndu-le ter­menul de acordare a ajutorului de boală, au rămas o perioadă de timp fără pensie. Muncito­rul Traian Meiu, angajat al coo­perativei de consum din comuna Dumbrăviţa, a fost în concediu medical pînă în data de 1 iunie a.c. Comisia de expertiză medi­cală a hotărît între timp pensio­narea lui. Dosarul de pensionare a fost, însă, depus la Oficiul de asigurări sociale și pensii doar la 5 iulie a.c. Cercetînd cauzele acestei întîrzieri, am ajuns la Rodica BACIULESCU (Continuare in pag. o 5-a) (Continuare in pag. a 5-a) O delegaţie de activişti ai P.C.U.S. a vizitat Braşovul Delegaţia de activişti ai P.C.U.S., condusă de Pavel Petrovici Anisi­mov, adjunct de şef de secţie la C.C. al P.C.U.S., care la invitaţia Comitetului Central al Partidului Co­munist Român face o vizită de schimb de experienţă în ţara noas­tră, a fost, timp de două zile, oas­pete al Braşovului, in timpul şederii la Braşov, mem­brii delegaţiei sovietice au avut o în­tî­lnire cu tovarăşul Gheorghe Contu, secretar al comitetului muni­cipal de partid, care le-a înfăţişat principalele realizări ale oamenilor muncii braşoveni la activitatea eco­nomică, culturală şi socială. Oaspe­ţii sovietici au vizitat cartiere ale municipiului şi staţiunea turistică Poiana Braşov. Delegaţia Partidului Democrat din Guineea, in vizită la Braşov Duminică, a sosit la Braşov dele­gaţia Partidului Democrat din Gui­neea, condusă de Toure Mohamed Lamine, membru al C.C. al P.D.G., ministrul minelor, industriei şi ener­giei, care ia invitaţia Comitetului Central al Partidului Comunist Ro­mân face o vizită în ţara noastră. La sosire, oaspeţii au fost salu­taţi de tovarăşul Marin Decu, mem­bru al biroului Comitetului municipal Braşov al P.C.R., prim-vicepreşedinte al Consiliului popular municipal. In cursul zilei de duminică, mem­brii delegaţiei au vizitat municipiul Braşov, C.A.P. Ghimbav şi staţiunea turistică Poiana Braşov. Luni, îna­inte de amiază, delegaţia P.D.G. a fost oaspete al constructorilor de tractoare braşoveni. DESCHIDEREA CURSURILOR ACADEMIEI „ŞTEFAN GHEORGHIU“ pentru pregătirea cadrelor de conducere a activităţii de partid, social-politice, economice şi administraţiei de stat Luni dimineaţă a avut loc des­chiderea cursurilor Academiei „Ştefan Gheorghiu" pentru pre­gătirea cadrelor de conducere a activităţii de partid, social-poli­tice, economice şi administraţiei de stat. Au participat tovarăşii Gheor­ghe Pană, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Perma­nent, secretar al C.C. al P.C.R., Miron Constantinescu şi Miu Do­­brescu, membri supleanţi ai Co­mitetului Executiv al C.C. al P.C.R., cadre cu munci de condu­cere în aparatul central de par­tid şi de stat, membri ai Consi­liului de conducere al Acade­miei, reprezentanţi ai Ministeru­lui Învăţămîntului, oameni de şti­inţă şi cultură, cadre didactice, studenţi. Tovarăşul Miron Constantines­cu, preşedintele Consiliului, rec­tor al Academiei, a declarat des­chise cursurile. Au luat apoi cuvîntul Ion Ciol­­tea şi Constantin Rogobete, stu­denţi ai Institutului pentru pre­gătirea cadrelor în problemele conducerii social-politice, Ioan Mureşan, cursant la Şcoala cen­trală de pregătire a cadrelor sin­dicale, Gheorghe Mălin, cursant la Centrul de pregătire a cadre­lor de specialitate în probleme­le de conducere şi organizatori­ce, şi Viorica Chioreanu, de la Cursul de perfecţionare a cadre­lor U.T.C. în numele cadrelor didactice a vorbit prof. univ. Marin Po­­pescu. în încheiere, într-o atmosferă de puternic entuziasm, partici­panţii au adresat o telegramă Comitetului Central al Partidului Comunist Român, tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU. (Agerpres) Legămînt cu patria şi poporul Intr-o atmosferă sărbătorească, elevii anului I al Şcolii militare de ofiţeri activi „Leontin Sălăjan" din Braşov au depus jurămîntul militar. La solemnitate au luat parte reprezentanţi ai organelor jude­ţene şi municipale de partid şi de stat, ai eşaloanelor superi­oare, comandanţi ai unor unităţi militare, detaşamente ale gărzi­lor patriotice şi de pregătire mi­litară a tineretului pentru apăra­rea patriei, pionieri. Sub faldurile tricolorului, elevii au rostit, emoţionaţi, înaltul le­gămînt cu patria şi poporul — Jurămîntul militar, angajîndu-se să muncească neobosit pentru a-şi însuşi meseria armelor, pen­tru a deveni cadre de nădejde, multilateral pregătite, activişti şi propagandişti ai politicii partidu­lui comunist în rîndurile armatei noastre populare. rile din istoria glorioasă a armatei noastre în scopul pregătirii metodice a pionierilor - comandanţi de detaşa­mente şi unităţi — şi a comandanţilor­instructori de unităţi din rîndul ca­drelor didactice, comisia metodică a Consiliului judeţean al Organizaţiei Pionierilor a iniţiat organizarea u­­nor centre zonale care vor fi locul de desfăşurare a unor acţiuni mo­del, destinate schimbului de expe­rienţă, îmbogăţirii conţinutului şi for­melor activităţii pioniereşti din jude­ţul nostru. Prima acţiune de acest fel a avut loc ieri, la Bran, in prezenţa repre­zentanţilor unităţilor de pionieri din cele 13 şcoli aflate în zona respec­tivă. Cu acest prilej, pionierii unită­ţii Şcolii generale din Bran s-au în­tîlnit cu col. Constantin Mecu şi 11. col. Petre Necula, care au povestit copiilor despre faptele de vitejie ale armatei noastre, în timpul celui de-al doilea război mondial, reliefînd cura­jul şi devotamentul celor ce şi-au jertfit viaţa pentru apărarea patriei, închinată sărbătoririi Zilei Forţe­lor Armate ale Republicii Socialiste România , întîlnirea s-a încheiat cu un bogat program artistic, prezentat de pionierii din Bran. Duminică 24 octombrie... Zi însorită de toamnă. Dinspre Braşov şi Făgăraş reprezentanţii localităţilor­­cetăţi din judeţul nostru se îndreaptă spre oraşul Rupea, centru care orga­nizează pentru a treia oară consecutiv „Festiva­lul cetăţilor". Primele es­cale, în satele Rotbav şi Cuci­ulata, unde sunt vizi­tate muzeele săteşti. Orele 12... Fanfara Ca­sei de cultură din Rupea, condusă de A. Schmidt, deschide manifestaţia cul­turală. Solii „cetăţilor" Braşov, Făgăraş, Brain, Rîşnov, Prejmer, Feldioara, Fiomorod, Hoghiz şi Jim­­bor se adună­ în centrul oraşului unde a fost re­constituită poarta de in­trare în vechea cetate Co­halm. Primii care trec pra­gul cetăţii sunt reprezen­tanţii municipiului Braşov. Din partea oraşului Ru­pea, Nicolae Ooncea, di­rectorul Casei de cultură, le înmînează cheia cetă­ţii, într-un tradiţional ri­tual, oaspeţii şi localnicii defilează, apoi, pe sub silueta impunătoare a ce­tăţii Cohaim. Orele 14... Sala Casei de cultură este gazda u­­nei manifestaţii cultural­­folclorice de amploare. Solii cetăţilor se impun în faţa spectatorilor, prin virtuozitatea interpretării şi optimismul ce-l degajă. Sala răsună de cîntecele şi dansurile artiştilor a­­matori, români, maghiari, şi germani, înfrăţiţi în cîn­­tec şi voie bună. Expoziţia din holul Ca­sei de cultură evidenţiază, prin intermediul imaginilor fotografice, realizările e­­conomice, sociale şi spi­rituale contemporane ale „cetăţilor" braşovene. Ora 18:30... Retragerea cu torţe, în acordurile fan­farei, consfinţeşte sfîrşitul acestei trad­iţi­i noile mani­festări cultural-artistice a judeţului Braşov. Am derulat împreună cu directorul casei de cultură din Rupea, Nicolae Oan­­cea, filmul primei ediţii a festivalului cetăţii Cohalm. „Ne-am gîndit, acum doi ani, că o astfel de mani­festare ar însemna o re­descoperire, în special pentru tinerii locuitori ai oraşului, a tradiţiilor isto­rice ale acestor locuri. Contribuiam în acest fel la educaţia patriotică şi cetăţenească a rupenilor. Anul trecut am reluat ma­nifestarea, datorită suc­cesului înregistrat cu un om înainte. Şi iată-ne, a­­cum, la cea de-a treia e­­diţie. După părerea mea, iniţiativa noastră a cî­şti­­­gat în amploare. Simpo­zionul intitulat „Dimen­siuni contemporane ale ve­chilor cetăţi braşovene", ca şi conferinţa profeso­rului Dimitrie Băiţan „Co­­halmul, centru comercial din sud-estul Transilva­niei" cu extins im­piica­ţiile, demonstrînd continui­tatea tradiţiilor de muncă şi viaţă, importantele rea­lizări din anii socialismu­lui". „Iniţiativa oraşului Ru­pea ni s-a părut un bun prilej pentru educaţia pa­triotică şi cultural-artistică a locuitorilor judeţului Bra­şov, ne spune prof.­­Ion Chiran, preşedintele Co­mitetului judeţean de cul­tură şi educaţie socialistă. Aşa se explică de ce am generalizat această mani­festare la nivelul tuturor localităţilor care în trecut­­ au fost cetăţi. Solii ce­tăţilor au ocazia să rea­lizeze un bun schimb de experienţă. Să cinstească împreună minunatele în­făptuiri ale fiecărei ce­tăţi. Ei scriu, în zilele noastre, o istorie nouă, bogată în succese, sub toate aspectele. Vechile cetăţi au devenit, în anii socialismului, adevărate cetăţi industriale. De a­­ceea, „Festivalul cetăţilor" poate fi considerat un festival al munteii şi al prieteniei". O dată cu cea de-a treia ediţie, scopul şi­­ „mijloacele" acestei ma­nifestări cultural-artistice se conturează cu mai multă certitudine. Bineîn­ţeles, sunt încă unele lu­cruri de făcut. Aşa că ini­ţiativa organizatorilor, in­ventivitatea lor au un larg cîmp de afirmare la vii­toarele ediţii... E­mil RĂDULESCU „Festivalul cetăţilor" - la a lll-a ediţie în paginile 2-3-4 Legea privind în­cadrarea şi pro­movarea în muncă a personalului din unităţile socialiste de stat Depuneri de coroane cu prilejul Zilei Forţelor Armate ale Republicii Socialiste România Luni dimineaţa, cu prilejul săr­bătoririi celei de-a XXVII-a aniver­sări a Zilei Forţelor Armate ale Re­publicii Socialiste România, au fost depuse coroane de flori la cimitirul Sprenghi — Braşov al eroilor români şi sovietici căzuţi în lupta împotriva fascismului, pentru eliberarea Ro­mâniei. La solemnitate au luat parte to­varăşii Constantin Cîrţînă, membru al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului municipal Braşov al P.C.R., preşedintele Consiliului popu­lar municipal, Gheorghe Găitan şi Dumitru Cristea, membri ai birou­lui Comitetului judeţean Braşov al P.C.R., general maior Marin Dragu, Victor Negoescu, vicepreşedinte al Consiliului popular judeţean, Ale­xandru Crişan, secretar al Comitetu­lui municipal de partid, Dumitru Ca­­lancea, prim-secretar al Comitetului municipal Braşov al U.T.C., Dumitru Mosora, secretarul Comitetului exe­cutiv al Consiliului popular munici­pal, activişti de partid, de stat şi ai organizaţiilor de masă, delegaţii ale oamenilor muncii din întreprin­derile şi instituţiile municipiului, pio­nieri, locuitori ai Braşovului. Pe platoul din faţa monumentelor era aliniată o companie de onoare. S-a intonat Imnul de Stat al Repu­blicii Socialiste România, în sunetele Marşului eroilor, au fost depuse coroane de flori din partea Comitetelor judeţean şi mu­nicipal de partid, Consiliului popu­lar judeţean, Comitetului judeţean U.T.C., Consiliilor judeţean şi muni­cipal ale sindicatelor, Garnizoanei şi a unor unităţi militare, Inspecto­ratului judeţean al Consiliului Secu­rităţii Statului, Inspectoratelor jude­ţean şi municipal de miliţie, a Uzi­nei de autocamioane, „Tractorul", „Rulmentul", „Hidromecanica", Re­gionalei de Căi Ferate, I.C.L. şi I.C.T. Cei prezenţi au păstrat un mo­ment de reculegere în memoria e­­roilor căzuţi în lupta pentru elibe­rarea şi independenţa patriei. Participanţii la solemnitate au pri­mit­, apoi, defilarea campaniei de onoare. Cu prilejul Zilei Forţelor Armate ale Republicii Socialiste România, au fost depuse, ieri, coroane de flori şi la cimitirul eroilor români de la Timişul de Sus, la Monumentul ero­ilor români din Predeal şi la cimiti­rul eroilor români de pe Valea Rîş­­noavei. La solemnităţi au luat parte reprezentanţi ai organelor locale de partid şi de stat, ai organizaţii­lor de masă şi obşteşti, delegaţii ale oamenilor muncii din Braşov şi Predeal, ofiţeri, pionieri. Moment din timpul solemnității depunerii coroanelor de flori la cimitirul Sprenghi-Braşov.

Next