Drum Nou, noiembrie 1971 (Anul 28, nr. 8343-8365)

1971-11-25 / nr. 8361

. S Nr. 8361 Realizatori TV printre telespectatorii din Codlea Realizatorii emisiunii TV „Cîntecul florilor" s-au întîlnit ieri la Casa de cultură din Codlea cu membrii an­samblului artistic I,Măgura" şi cu alţi telespectatori din­­ localitate. După ce au urmărit împreună emisiunea, re­dactorii şi telespectatorii au discutat despre activitatea­ culturală şi­ pro­iectele comune de viitor. (D. Dragon). Magazin cu autoservire în cartierul Tractorul La solicitările locuitorilor din car­tierul „Tractorul", magazinul O.C.L. „Metalo-chimice" nr. 40 a intrat re­cent în sistemul de autoservire. In noua structură, magazinul pune la dispoziţia clientelei, cu­ mai multă o­­perativitate, un bogat sortiment de articole de sticlărie, chimicale, arti­cole de uz casnic ş.a. (I. Pavelescu). Indicatoare luminoase Larga sală a ghişeelor din Gara G.F..R Braşov oferă o noutate în spri­jinul călătorilor. Este vorba de pa­nourile care - luminate noaptea - informează pe cei interesaţi asupra mersurilor trenurilor pe diferite direc­ţii. Felicitînd pentru această urbană, iniţiativă pe tov. ing. Popa Aron - şeful gării - nu ne putem abţine în a repeta întrebarea pusă tot în ziarul nostru cu luni în urmă . . . Unde a dispărut harta electrică prin care vi­zitatorii Braşovului erau informaţi asupra traseelor autobuzelor şi tro­leibuzelor către diversele cartiere şi centru? Că n-ar fi nimerit să oferim o noutate, anulînd alte realizări. (Lu­cian loanid). O nouă unitate specializată întreprinderea de morărit şi panifi­caţie Braşov a luat recent noi măsuri pentru diversificarea producţiei. î­n acest scop, unitatea sa de pe strada Zizinului s-a specializat în produse mărunte de franzelărie. Tot aici au fost introduse de curînd în fabricaţie noi sortimente: cornuleţe cu nucă, brînzoaice, „caise", ,,poale-n brîu" şi fursecuri. (B. Rodica). Festivalul umorului, „Povestea vorbei" in aceste zile, la Găeşti - Dîmbovi­ţa se desfăşoară un original concurs al artei populare din ţara­­noastră, e vorba de Festivalul umorului popular, intitulat „Povestea vorbei". La festi­val, judeţul Braşov este reprezentat de cunoscuta brigadă artistică de a­­gitaţie a­ căminului cultural din Vul­can, distinsă cu premiul II la finala întrecerii pe ţară a brigăzilor artis­tice de agitaţie de la oraşe şi sate. Formaţia din Vulcan oferă în festival reuşitul program „Strigare peste sat". (A. Vaida). k'/////////////////////////////////////////////«///////a/a//////w/ww« ti/iii/i/iiiii/iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiifi/iiiiiriiiiiiiiifiiwiiniiiiiiiiii/tiirtiiiiiiiitiiift (Urmare din pag. 1) depinde de fericirea şi bnnni­­starea tuturor oamenilor muncii. Umanismul constituie încă una din valorile fundamentale ale moralei socialiste. Respec­tul faţă de om, prietenia, tovă­răşia, modestia etc., sunt cerin­ţe ale atitudinii socialiste faţă de om şi îşi fac tot mai mult loc în comportamentul şi activi­tatea practică a membrilor so­cietăţii noastre. Dragostea faţă de om — creator al valorilor materiale şi spirituale — nu este abstractă şi nu are nimic co­mun cu îngăduinţa faţă de în­călcarea normelor morale şi a legalităţii socialiste. Adevărata consideraţie faţă de om este aceea care împleteşte grija şi stima cu exigenţa. Sîntem an­gajaţi pe un front larg în dez­voltarea conştiinţei socialiste, în conformitate cu cerinţele obi­ective ale stadiului de dezvol­tare atins de societatea noas­tră, urmărind, totodată, ridica­rea conştiinţei la nivelul unor sarcini viitoare puse în faţă de către partid. Toate aceste sar­cini le îndeplinesc oamenii, dar pentru ca ritmul dezvoltării să fie cît mai accelerat, se impune pe lîngă efort şi o înaltă com­petenţă. Constituie o datorie de onoare a fiecărui conducător de întreprindere sau instituţie, să promoveze oamenii în func­ţie de aceste criterii şi nu a­­vînd în vedere relaţiile perso­nale sau alte considerente su­biective. Recenta lege votată de Marea Adunare Naţională a creat cadrul legal în care oa­menii muncii, pronunţîndu-se asupra promovării cadrelor în (J. O LL fj 1 Vi iu iii \J V Ulii CIU A AAi ^ - — . ’ x funcţii de răspundere, sînt che­maţi să contribuie la înlătura­rea tuturor practicilor retrogra­de ale nepotismului şi favori­tismului, să vegheze ca în pos­turile de conducere să fie pro­movaţi numai oameni capabili, care militează consecvent pen­tru înfăptuirea politicii partidu­lui în toate domeniile de acti­vitate. O valoare a moralei socialis­te, ce incumbă o înaltă respon­sabilitate socială, o constituie şi grija faţă de familie. Com­portările retrograde în acest sens sunt combătute şi condam­nate cu asprime de opinia pu­blică. Dacă partidul şi statul nostru acordă o grijă deosebi­tă familiei şi copiilor, făcînd eforturi materiale susţinute, cu atît mai mult fiecare cetăţean are datoria morală de a se pre­ocupa de întărirea rolului fa­miliei în ţara noastră. Premise­le sociale oferite de societatea socialistă constituie o puterni­că bază şi un stimulent în acest sens. Marx şi Engels au făcut critica familiei burgheze, subli­niind determinările sociale ale descompunerii ei morale. Lichi­dînd aceste condiţii, societatea socialistă a realizat cadrul a­­firmării unei puternice coeziuni morale a familiei. Patriotismul socialist şi inter­naţionalismul proletar, repre­zintă, de asemenea, valori e­­senţiale ale moralei socialiste. Dragostea faţă de patria socia­listă, faţă de cuceririle revolu­ţionare ale poporului nostru, ataşamentul şi adeziunea tota­lă la principiile politicii interne şi externe ale P.C.R., respectul pentru munca eroică de ridica­re a României socialiste pe trepte tot mai înalte ale civili­zaţiei şi progresului, alcătuiesc convingerile esenţiale care mo­bilizează energiile creatoare ale tuturor oamenilor muncii. Patriotismul socialist se îmbină armonios cu internaţionalismul proletar, cu solidaritatea faţă de lupta clasei muncitoare, a oamenilor muncii de pretutin­deni împotriva imperialismului, pentru libertate naţională şi socială. Statutul moral al­ omului so­cietăţii socialiste este comple­tat şi de alte valori nu mai pu­ţin importante decât cele ară­tate anterior, cum ar fi cinstea, corectitudinea, principialitatea, spiritul de dreptate şi echitate, intransigenţa faţă de tot ce este vechi, curajul ele. însuşirea normelor şi princi­piilor moralei trebuie privită în procesualitatea ei, deoarece în­săşi făurirea societăţii socialis­te este un proces complex şi dificil. Transformarea oameni­lor, înarmarea lor cu concepţia înaintată despre viaţă şi socie­tate — materialismul dialectic şi istoric — cu cele mai noi cu­noştinţe şi concluzii ale ştiinţei, constituie una din cele mai complexe probleme pe care le are de rezolvat societatea, cu mult mai dificilă, în multe pri­vinţe, decit dezvoltarea econo­miei. Programul P.C.R. pentru îm­bunătăţirea activităţii ideolo­gice, ridicarea nivelului general al cunoaşterii şi educaţia socia­listă a maselor, pentru aşeza­rea relaţiilor din societatea noa­stră pe baza principiilor eticii şi echităţii socialiste, pune în faţa organelor şi organizaţiilor de partid, a tuturor comunişti­lor, sarcini deosebit de comple­xe privind activitatea de for­mare a omului nou, dinamic şi activ, profund devotat cauzei socialismului şi comunismului. Această activitate trebuie să fie permanentă, sistematică, du­să pe un front larg şi în acelaşi timp combativă, pentru trans­formarea normelor, principiilor şi valorilor eticii comuniste în trăsături de caracter ale fiecă­rui om al muncii în activitatea sa cotidiană pe toate planurile vieţii sociale. VALORILE MORALE Teatru • Astăzi la ora 19,30 are loc în sala Tea­trului dramatic spectacolul cu piesa „Omul cu mirloaga". Cinema PATRIA (telefon 1.18.18) ,,Parada circului" orele: 11; 13,30; 16; 18,30; 21. ARTA (telefon 1.23.63) ,Așteaptă pina se întunecă"­­ orele: 11; 15; 17,30; 20. COSMOS (telefon 1.11.52) „Cîntăreţul bu­clucaş" - orele: 9; 11; 14; 16,30; 19; 21. POPULAR (telefon 1.40.22) ..Dispariţia lui Timo" - orele: 9; 11,30;­­14; 16,30; 19; 21. TINERETULUI (telefon 1.48.27) ..Partea ta de vină" - orele: 9; 11; 15; 17; 19; 21. T­eleviziune Joi, 25 noiembrie 17.30 Deschiderea emisiunii. Emisiune în limba maghiara; 18,30 La­­volan; 18,50 Timp şi anotimp în agricultură; 19,10 Pentru sănătatea dv. ,,Ce­ cum, cît şi cînd mîncam?"; 19,20 1001 de seri; 19,30 Telejurnalul de seară; 20,00 Cincinalul în acţiune; 20,10 ,,Eroul de la sfera 79" — reportaj; 20,25 Avanpremieră; 20.30 Pagini de umor: Mari comici ai e­­cranului; 21.30 Interpretul săptămînii: Benone Si­­nulescu; 21,45 Cadran internaţional; 22.30 Luminile rampei; 22 50 Telejurnalul de noapte. Pronoexpres Rezultatele concursului din 24 noiembrie 1971: Extragerea I: 6, 1, 39, 21, 25, 15. Fond de premii: 1.070. 982 lei. Extragerea a ll-a: 26, 4, 13, 20, 32. Fond de premii: 451.739 lei. Timpul probabil Pentru zilele de 26-27 noiembrie. Vre­me umedă, cu cerul mai mult acoperit. Vor cădea pricipitaţii sub formă de ploa­ie lapoviţă şi ninsoare. Vînt slab pînă la potrivit din vest și nord-vest. Tempe­ratura staționară. Dimineața ceață lo­cală. MI IRACTOME 1­1 BRAZDĂ SPORT (Urmare din pag. I u­ nele măsuri, între care concentra­­rea în unitățile rămase în urmă a unui număr de peste 80 trac­toare cu remorci din S.U.A. pe ra­za cărora lucrările au fost în­cheiate. In vederea utilizării lor cu maximum de eficiență, li s-au stabilit sarcini zilnice de lucru, iar inginerii-şefi din cooperativele agricole au primit sarcina expresă de a urmări ca acestea să fie uti­lizate la întreaga capacitate. E­­senţial este însă ca indicaţiile date de organele agricole judeţe­ne să fie respectate întocmai, iar consiliile de conducere ale coo­perativelor agricole, organizaţiile de partid şi consiliile populare să ia măsuri corespunzătoare în vederea mobilizării la muncă a unui număr cît mai mare de coo­peratori pînă la terminarea com­pletă a lucrărilor. Care este situaţia arăturilor de toamnă? Pînă la 23 noiembrie, în cooperativele agricole au fost g­arate aproape 26.800 ha, iar în fermele de stat peste 9.000 ha. Pe ansamblul judeţului s-a realizat astfel 75 la sută din planul ogoa­relor de toamnă. In numeroase unităţi, printre care C.A.P. din Viştea de Sus, Rupea, Viscri, Co­bor, Şercăiţa, Zărneşti, Măeruş, Ghimbav, Felmer şi altele au fost arate aproape toate suprafeţele prevăzute. In alte cooperative, din cauză că şefii secţiilor de mecanizare, consiliile de condu­cere nu manifestă o preocupare susţinută pentru grăbirea acestor lucrări, ritmul zilnic este cu totul nesatisfăcător. Numai aşa se ex­plică faptul că la C.A.P. din Voi­­vodeni, Şinca Veche, Mîndra, Hir­­seni, Pârău, Apaţa, Dumbrăviţa, Hălchiu, Racoş, Hoghiz, Comăna, Crihalma, Caţa şi în altele, mai sunt de atat încă sute de hectare, în­ unele secţii de mecanizare din aceste cooperative stau zil­nic numeroase tractoare, pentru că, mecanizatorii se ocupă cu al­te treburi. Acum cîteva zile, de pildă, cu toate că pe fiecare a­­gregat de arat se stabiliseră nor­me precise de lucru, la Sîmbăta de Sus 6 tractoare stăteau. Mo­tivul? Directorul S.M.A. Voila, Gheorghe Grecu, a dat dispozi­ţie ca o parte din tractorişti să nu lucreze la arat, ci la construc­ţia. . . atelierului din secţie. La ora actuală, în întregul judeţ mai sunt de efectuat arături pe circa 10.000 ha. Prin realizarea unui ritm mediu zilnic de mini­mum 1300 ha, această suprafaţă poate fi arată în cîteva zile. De aceea, toate tractoarele care nu sunt utilizate la­ transporturi tre­buie să lucreze efectiv în brazdă minimum 8—10 ore pe zi, cu prio­ritate pentru aratul grădinilor de legume şi al suprafeţelor ce ur­mează sâ fie cultivate cu plante furajere. Inginerul şef din fiecare cooperativă poartă întreaga răs­pundere pentru modul cum este organizată activitatea mecaniza­torilor. în vederea utilizării din plin­ a timpului, este necesar ca peste tot, conducerile unităţilor să asigure tractoriştilor hrana la cîmp. Experienţa de pînă acum a demonstrat că acolo unde or­ganizaţiile de partid, comuniştii au desfăşurat o intensă muncă politică-educativă în rîndul me­canizatorilor s-a reuşit să se ter­mine la timp şi în­ cele mai bune condiţii toate lucrările, indiferent de gradul lor de di­ficultate. De acea, se cere ca şi în prezent membrii bi­rourilor organizaţiilor de bază, ceilalţi comunişti să se situeze în fruntea mecanizatorilor, con­stituind un exemplu de disci­plină şi corectitudine. Colectarea deşeurilor (Urmare din pag. 1) unităţi productive, neajunsurile ma­nifestate de organizaţiile chemate să coordoneze acţiunea de colec­tare şi valorificare a deşeurilor. S-a stabilit, de pildă, de la în­ceputul acţiunii că unităţile indus­triale şi instituţiile şi-ar putea mări substanţial posibilităţile de colec­tare de deşeuri, de valorificare a acestora spre unităţile specializate. Constatările din teren demonstrează însă că nu în toate cazurile s-a procedat cu suficient simţ de răs­pundere. La o serie de unităţi in­dustriale - de pildă cum ar fi „Co­loram" Codlea, întreprinderea con­strucţii montaje Braşov, „Dezrobi­rea", uzina „Metrom", I.A.S.-urile, I.C.V.A., O.G.L. Metalo-chimice, în­treprinderea poligrafică, Uzina chimică Rîşnov, Fabrica de stofe, Fabrica de zahăr Bod ş.a. - canti­tăţile de hirtie nepredate se ridică la peste 500 tone, faţă de planul stabilit iniţial. Slab au acţionat în acest sens şi consiliile populare comunale. Pro­babil se aşteaptă încă lămuriri su­plimentare, sau instrucţiuni specia­le. Deşi se mizase pe un rezultat deosebit, prin angrenarea şcolilor de toate gradele, cu sprijinul U.T.C.­­ului şi al organizaţiei de pionieri, la acţiunea de colectare a deşeurilor, se constată că nu s-a putut de­păşi caracterul de campanie, că nu s-a înţeles pe deplini faptul, de altfel precizat, al caracterului per­manent al acţiunii. Acest lucru este dovedit în primul rînd de faptul că la nivelul inspectoratului şcolar nu s-a găsit un inspector care să co­ordoneze această acţiune, totul fiind lăsat în grija sectorului admi­nistrativ, care se mulţumeşte să­ în­registreze sporadicele anunţuri sau cereri ale şcolilor care se văd în faţa unor cantităţi de deşeuri co­lectate, fără speranţa ca acestea să fie ridicate de cineva. Cît de important era ajutorul e­­levilor la această acţiune rezultă şi din următorul calcul. Dacă lu­nar fiecare elev ar fi colectat 1 kg hiîrtie la nivelul anului se puteau re­cupera şi reintroduce în circuitul economic 800 tone hîrtie şi nici­decum 53 tone cît s-a înregistrat pe 9 luni ale anului 1971. Un sprijin mai efectiv se aşteaptă şi de la sectorul particular, prin co­mitetele de bloc, comitetele de cetă­ţeni, deputaţi, consiliile populare. Nici C.C.A.-ul, de la care s-a aş­teptat în mod justificat o preocu­pare constantă nu s-a situat la înăl­ţimea sarcinii primite aflîndu-se de multe ori în coada acţiunii. în a­­cest context se impune şi întreba­rea: ce s-a făcut cu containerele care trebuiau să servească popu­laţiei pentru depunerea deşeurilor? Dar cu promisele chioşcuri metalice destinate aşa-zisului comerţ de schimb? Avem convingerea că oamenii muncii din judeţul nostru, organele chemate să coordoneze acţiunea de recuperare a deşeurilor vor înţelege pe deplin opţiunile, raţiunile de la ca­r­e s-a pornit în echilibrarea balanţelor materiale, şi vor contri­bui din plin la lărgirea resurselor, prin introducerea în circuitul eco­nomic a tuturor deşeurilor. în felul acesta judeţul nostru îşi va aduce o importantă contribuţie la asigu­rarea bazei materiale necesare atin­gerii ritmurilor înalte prevăzute în actualul cincinal, la crearea premi­selor sporirii bunăstării întregului nostru popor. DRUM NOU i­s ECHIPA ŢĂRII NOASTRE CALIFICATĂ ÎN SFERTURILE DE FINALĂ ALE CAMPIONATULUI EUROPEAN România - Ţara Galilor 2-0 (1-0) Ultimul meci al grupei 1 a cam­pionatului european de fotbal in­­ter-ţări, disputat pe stadionul „23 August" din Capitală, în prezenţa a circa 50.000 de spectatori, s-a încheiat cu un splendid succes al fotbaliştilor români. în partida care decidea pe cîştigătoarea grupei şi sigura calificare în sferturile de finală ale competiţiei, reprezenta­tiva României a terminat învingă­toare cu scorul de 2-0 (1-0) in faţa selecţionatei Ţârii Galilor. După o scurtă perioadă de stu­diu şi joc de centru, fotbaliştii ro­mâni trec cu hotârîre în atac şi încă în minutul 9 deschid scorul. Luces­­cu execută cu precizie o lovitură de colţ, iar Lupescu, venit din apăra­re, reia spectaculos cu capul balo­nul, care poposeşte pentru prima oară în plasa porţii apărate de Mil­lington. Echipa română stăpîneşte jocul în continuare, presează insis­tent şi numai bara porţii îl salvea­ză pe portarul galez (în minutul 26) de un nou gol ce trebuia să fie în­scris de Dembrovschi. La numai două minute, Iordănescu este pus în poziţie ideală de a marca, însă mingea expediată de el cu capul este interceptată de apărătorul bu­turilor echipei oaspete. La reluare, iniţiativa aparţine tot fotbaliştilor români care continuă să creeze faze periculoase, la poarta adversă. Ei ratează încă două mari ocazii de a majora scorul prin a­­celaşi Dembrovschi (min. 62) şi Do­­brin (min. 68). Superioritatea echi­pei României este concretizată în minutul 73, cînd căpitanul echipei, Mircea Lucescu, reia direct în pla­să mingea centrată de Iordănescu: 2-0 pentru România. Iată clasamentul final al grupei I a campionatului european de fotbal:­1. România - 9 puncte (go­laveraj 11-2); 2. Cehoslovacia - 9 puncte (11-4); 3. Țara Galilor - 5 puncte (5-6); Finlanda - 1 punct (1-16). (Agerpres) un „Cupa U.E.F.A.“ U.T. Arad — Vitoria Setubal: 3-0 (2-0) ARAD 24 (Agerpres).­­ Echipa U. T. Arad îşi continuă seria succeselor în com­petiţia europeană de fotbal .Cupa U.E.F.A.". După ce în tururile anterioare au eliminat formaţiile Austria Salzburg şi Zaglebie Walbrzych, ieri, pe teren pro­priu, fotbaliştii arădeni au învins în pri­mul joc, cu scorul de 3-0 (2-0), puterni­ca echipă Vitoria Setubal, clasată pe lo­cul trei în campionatul portughez. încă din primele minute ale partidei de la Arad, oaspeţii s-au arătat decişi să facă totul pentru a obţine un rezultat cît mai avantajos. Avînd în componenţa sa cîteva individualităţi remarcabile, echi­pa portugheză s-a arătat încă din prime­le acţiuni a fi un adversar redutabil. Dar odată depăşite primele momente dificile ale jocului, arădenii şi-au intrat în rit­mul lor normal şi au pus stăpînire pe centrul terenului, de unde Domide, în formă excepţională, a distribuit numeroase mingi utile incisivilor Kun II, Broşovski şi Both. Primul gol al echipei arădene a fost înscris în minutul 9 de către Domide, într-o manieră senzaţională. El a şutat de la peste 30 de m sus, în colţul lung al porţii lui J. Torres, înscriind un gol de neuitat. încurajaţi puternic de inimo­şii lor susţinători, fotbaliştii români au continuat să preseze careul advers şi, du­pă şase minute, au majorat scorul la 2-0 prin Sima. în continuare, jocul s-a mai echilibrat, oaspeţii reuşesc, la rîndul lor, cîteva ac­ţiuni ofensive spre poarta apărată de Vi­­dac. Apărarea arădeană s-a dovedit însă de netrecut, avînd în „veteranul" Lereter un adevărat stîlp care a reuşit să-l pă­zească cu străşnicie pe cunoscutul inter­naţional Jose Torres. Ultimul punct al partidei a fost mar­cat în minutul 67 de către Kun II, care a executat impecabil o lovitură de pe­deapsă de la marginea careului de 16 m. Campionatul republican feminin de şah Final fără surprize Majoritatea partidelor (cu excepţia celei dintre Polihroniade şi Gesticone, a cărui rezultat de remiză a fost consemnat în ziarul nostru de ieri) din runda a XVI-a (şi ultima) a campionatului republican feminin de şah — desfăşurat in incinta hotelului „Carpaţi" - s-au terminat marţi seara, aproape de ora 24. Makai a cîşti­­gat la Rădăcină, Baumstark la Juncu, Po­­gorevici la Miroslav şi Gogâlea la Simu. Au remizat: Farcaş cu Teodorescu, Chiş cu Zsigmond şi Anca cu Bogdan. Reamin­tim că locul I şi titlul de campioană­ a ţării a fost cucerit (a doua oară conse­cutiv) de E. Polihroniade (cu 13 puncte), în schimb, cu regret trebuie să menţio­năm că şahista braşoveană Gheorghe An­ca a terminat pe ultimul loc. Clasamen­tul final arată astfel: Polihroniade 13 puncte, Baumstark 12, Makai 11 1/2. Jun­cu 11 1/2, (Sonneborn inferior), Pogore­ vici 9,­ Teodorescu 9, Ghiş 8 1/2, Gogâlea 8, Gesticone 6 1/2, Bogdan 6, Rădăcina 5, Miroslav 5, Simu 4, Farcaş 4, Zsigmond 3 1/2, Anca 3 1/2, L. EMÍLIÁN ! MILITIA ■ ISI SE INFORMEAZĂ­ DE VINA­­ ALCOOLUL LIVIU DASCĂL din Braşov, str. Dea­lul Spirii nr. 1 s-a întors acasă în stare de ebrietate şi s-a culcat. După cîteva ore, a ieşit în curte unde a fost găsit pe scările de la beci. în­grijorată, soţia a anunţat salvarea, care s-a prezentat de urgenţă. Cînd me­dicul a pus mîna pe trupul victimei a constatat ca nu mai era în viaţă. El decedase în urma loviturilor pri­mite în timpul căderii pe scările de la beci. Cauza incidentului acesta tragic este­­ după cum aţi înţeles — alcoolul. „ACOSTAT" PENTRU O LUNA Mai sînt unii care nu se lasă de prostul obicei al acostării de per­soane. Un exemplu recent şi con­­cludent este cel al tînârului GHEOR­GHE HAMPU, din Braşov, str. Zizi­nului, nr. 93, angajat al Fabricii de unelte şi scule. Pentru acostare de persoane, acesta a fost condamnat la o lună de închisoare contravenţională în baza Decretului 153/70. Aşadar, acostarea îl costă scump. ASIGURA­TE CÎND COBORI DIN MAŞINĂ! Autocamionul 21-Bv-2274, condus de Stan Ciubotaru circula pe banda a ll-a a căii Făgăraşului. Ajungînd în dreptul intrării la stadionul munici­pal, s-a oprit întrucît intenţiona sâ zireze spre stînga. în timpul acestui scurt popas, ION BÎRSAN muncitor la I.P.E.C. Braşov, a coborît din ca­bina autocamionului 21-Bv-2274 şi, fără să se asigure s-a angajat în traversarea căii Făgăraşului, spre de­pozitul de ulei nr. 2. Chiar în acel moment, venea din aceeaşi direcţie de mers, pe banda I de circulaţie, autocamionul 31-Bv-4541 care l-a sur­prins pe pietonul imprudent, acciden­­tîndu-l deosebit de grav. De aceea, considerăm oportun sa reamintim ca e nevoie de multă atenţie atunci cînd coborîţi dintr-o maşină staţionată pe o şosea aglomerată. Pag. 3 întreprinderea de unelte şi scule Braşov str. Harmanului nr. 58-60 angajează de urgenţă . ECONOMIST PRINCIPAL (specialitatea în contabilitate) ECONOMIST PRINCIPAL (specialitatea în aprovizionare) JURISCONSULT PRINCIPAL CONTROLORI TEHNICI DE CALITATE STRUNGARI FREZORI FORJORI AJUTORI FORJORI TRATAMENTIŞTI POLIZATORI MACARAGII MUNCITORI NECALIFICAŢI Se şcolarizează prin ucenicie la locul de muncă în meseria de forjori-matriţeri, tineri absolvenţi a 8—10 clase avînd vîrsta de 16—18 ani. înscrierile se fac la serviciul personal-învăţămînt pînă la data de 31 noiembrie a.c. Salarizarea conform H.C.M. 914/1968. Informaţii la serviciul personal-învățămînt, telefon 1.36.30, interior 154-155. 820 C. N. T. „Carpaţi" Braşov str. 7 Noiembrie nr. 12 angajează : ŞEF SERVICIU TEHNIC ŞEF SERVICIU SALARIZARE ŞEF BIROU MUZICAL ECONOMIŞTI GESTIONARI BAR MUNCITORI NECALIFICAŢI (bărbaţi) Salarizarea conform H.C.M. 914/1968. 821 Uzina mecanică de material rulant Braşov str. Harmanului nr. 51, angajează de urgenţă STRUNGARI FREZORI RECTIFICATORI FORJORI MECANICI LĂCĂTUŞI MECANICI SUDORI ZIDARI SAMOTORI MUNCITORI NECALIFICAŢI Salarizarea se face conform H.CM. nr. 914/1968. Celor angajaţi li se acordă carnet cu permise de călătorie gratuite pe C.F.R., precum şi membrilor de familie. -­ Se asigură masă contra cost la cantina uzinei, după caz, şi cazare. Pentru cei ce locuiesc în alte localităţi pînă la dis­tanţa de 80 km se asigură abonamente gratuite pe C.F.R. Informaţii suplimentare la biroul personal - te­lefon 2.45.50 și 2.45.52, interior 115. 814 I.I.I „METAL­OCHIM“ Braşov str. Traian Grozăvescu nr. 7 angajează de urgenţă : # pentru oraşul Codlea 2 electricieni la fabrica de făină furajeră ; 9 pentru Braşov primitori-distribuitori cu gestiune colectivă a pro­duselor şi ambalajelor la fabrica de băuturi răco­ritoare din str. De Mijloc nr. 97. Condiții: - vîrsta minimă, 21 ani - vechimea minimă, 2 ani în cîmpul muncii - studii: şcoala generală Salarizarea conform H.C.M. 914/1968, 801 I. G. L. Braşov , angajează urgent : 1 şef depozit materiale de construcţii Salarizarea conform H.C.M. 9140968 , muncitori necalificaţi. Informaţii suplimentare la biroul personal, telefon 2.14.51. ' ' 818

Next