Drum Nou, noiembrie 1971 (Anul 28, nr. 8343-8365)
1971-11-26 / nr. 8362
* Pag. 2 DRUM NOU Zilele trecute am primit la redacţie o scrisoare semnată „N. Guzman, Zona gării — Braşov", din care reproducem un fragment: „Locuiesc de mai mulţi ani în acest frumos cartier al Braşovului, căruia i se adaugă, în permanenţă, noi frumuseţi şi utilităţi. Mă bucură faptul că multe dintre problemele aprovizionării şi deservirii cetăţenilor care locuiesc aici şi-au găsit rezolvarea prin construirea şi darea în folosinţă a mai multor unităţi comerciale, în general bine aprovizionate. O problemă a rămas însă nerezolvată în cartierul nostru : cea a prestaţiilor de servicii, în toată zona neexistînd nici o unitate cu un asemenea profil, deşi înfiinţarea unor asemenea activităţi, strict necesare, cetăţenii au cerut-o în repetate rînduri". Dar nu numai această scrisoare ne-a determinat să reabordăm în coloanele ziarului problema prestaţiilor de servicii către populaţie, ci şi alte numeroase sesizări scrise şi verbale adresate de cetăţeni . Vasile Dragu, muncitor : „Se întîmplă la casa omului de se mai sparge un geam, se strică o clanţă, un robinet... Şi atunci pune-te de caută un meşter şi de multe ori nu ştii unde-l găseşti, sau ia obiectul stricat şi începe alergătura de la un capăt la altul al oraşului pînă dai de atelierul sau meşterul care-ţi trebuie. Şi pentru toate acestea este nevoie de timp, nervi.. ." Dionisie Costea, tehnician : „Consider ca o lacună serioasă în activitatea organizatorilor de prestaţii către populaţie din municipiu faptul că nu au reuşit încă să înfiinţeze unităţi-dispeceri la care să te poţi adresa cu solicitări de servicii la domiciliu, fie ele reparaţii de instalaţii tehnicosanitare, electrice, de aparate casnice ş.a. Cred că ar fi de real ajutor pentru cetăţeni ca, atunci cînd apar defecţiuni la instalaţiile din locuinţe sau la asemenea aparate, să se poată adresa telefonic, operativ, la un asemenea dispecerat şi să fie serviţi fără întîrziere. De altfel, am citit zilele trecute un articol pe această temă în ziarul „Scânteia" şi aş vrea să ştiu ce măsuri se vor lua în oraşul nostru în acest sens". Şi iată-ne, aşadar, porniţi să elucidăm cîteva dintre problemele prestaţiilor de servicii către populaţie. Un prim interlocutor, tov. Carol Pop, preşedintele cooperativei braşovene „Tehnica". Am optat pentru o convorbire la nivelul conducerii acestei cooperative, pentru că cele mai multe solicitări din partea populaţiei vizează tocmai sectorul de activităţi tehnice subordonat ei. — Practic, noi sîntem în măsură ca, prin cele peste 60 de unităţi ale noastre să asigurăm aproape în totalitate serviciile către populaţie în sectorul nostru de activitate. Consider însă că populaţia nu cunoaşte toate serviciile pe care cooperativa noastră i le pune la dispoziţie — de la unităţile de reparat umbrele, bijuterie (avem o unitate de acest gen şi pe Calea Bucureştiului), lăcătuşerie — care execută orice fel de reparaţii în acest domeniu — reparaţii de obiecte de uz casnic, pînă la împletituri din sîrma şi porţi metalice, tapiserie etc.— Nu aţi găsit o modalitate de a informa cetăţenii cum şi unde se pot adresa pentru a solicita aceste servicii ? — în urmă cu cîţiva ani de zile, în cadrul fostei expoziţii de mobilă din str. 7 Noiembrie a funcţionat un serviciu de informare, unde, printr-un simplu telefon, orice cetăţean putea lansa o comandă sau se putea informa. Dar acest serviciu s-a desfiinţat... — Că s-a desfiinţat, se ştie şi se resimte. Ce intenţii există pentru reînfiinţarea lui ? — Am programat redeschiderea unui astfel de serviciu pînă la finele anului, ne asigura tov. Iuliu Szekely, preşedintele U.J.C.M. Braşov. Tot pe str. 7 Noiembrie, în localul actualului magazin de prezentare a mobilei. Serviciul nostru nu va fi însă numai unul de informare, ci şi de dispecerat. Intenţia ni s-a părut lăudabilă, însă credem că prea de multă vreme se tergiversează materializarea ei. Să revenim însă la cooperativa „Tehnica" ! — Mulţi cetăţeni solicită reparaţii la instalaţiile electrice şi tehnico-sanitare. Ce s-a făcut şi ce se va întreprinde în asigurarea unor astfel de servicii la domiciliu ? — în noile cartiere, acestei probleme i s-a găsit o soluţie : în cadrul asociaţiilor de locatar, există meseriaşi angajaţi cu o jumătate de normă, care, la solicitare, execută astfel de lucrări. în ce ne priveşte, nu avem organizate asemenea servicii şi să ştiţi că nici nu prea avem solicitări... Este firesc : cum poţi să ai solicitări cînd, de fapt, n-ai un serviciu de profil? Aşa că, rămâne ca fiecare cetăţean să se „descurce” cum poate, că doar o face pe timpul şi cheltuiala lui ! Acea „asigurare aproape completă" cu servicii, despre care a fost vorba mai înainte, rămîne, deci, numai parţial valabilă. în schimb, cooperativa „Tehnica" — şi nu este singura în sistema U.J.C.M. — preferă adesea să contracteze lucrări cu diferite unităţi socialiste (lucrări „de vol'jm" sau de serie), care asigură oarecare venituri stabile şi nu implică „bătaie de cap" cu populaţia. Oare acesta să fie rostul cooperaţiei meşteşugăreşti ? Ne îndoim. De altfel, vorbind despre atît de discutatele servicii către populaţie, trebuie spus că, îndeosebi deservirea la domiciliu „şchioapătă" foarte serios, cu excepţia reparaţiilor la televizoare şi unele obiecte de uz casnic (frigidere, maşini de spălat şi. .. cam atît), în ce priveşte reparaţiile la geamuri, oglinzi ş.a., acestea nu se execută decît prin atelierele cooperativei de invalizi „Progresul" şi O.C.L. Metalo-chimice, şi numai la sediul atelierelor. în concluzie, ,avem servicii şi n-avem. Mai eftact, avem la sediu, dar nu şi la domiciliul clienţilor. Nu s-ar putea organiza un transfer al acestor servicii spre solicitanţi? Credem că ar fi soluţia cea mai fericită. Cât despre acoperirea teritorială cu servicii a municipiului se mai poate discuta, în sensul că sunt încă zone întregi din care unităţile cooperaţiei meşteşugăreşti lipsesc („din motive de spaţiu" — cum ni s-a explicat) sau sunt insuficiente. în două dintre aceste zone — Gara nouă şi Bartolomeu — există perspectiva apropiată de a se da o soluţie problemei; la parterul blocului 43 (din Zona gării) vor lua fiinţă cîteva unităţi meşteşugăreşti (reparaţii de articole tehnice, mobilă, cizmărie ş.a.), în cartierul Bartolomeu va începe, în primăvara anului 1972, construcţia unui complex meşteşugăresc de deservire a populaţiei, în ce priveşte înfiinţarea de noi unităţi cerute de populaţie în zonele deficitare din acest punct de vedere, ar fi bine ca şi factorii de decizie de la nivelul Consiliului popular municipal să manifeste mai multă înţelegere la solicitările cooperaţiei meşteşugăreşti şi să-i acorde sprijinul necesar. Căci, în fond, nu este vorba de a face un „hatîr" cooperaţiei, ci de a răspunde cu solicitudine doleanţelor îndreptăţite ale braşovenilor. în loc de orice alte concluzii la raidul nostru, am spune că, în ce priveşte serviciile către populaţie — şi în special cele la domiciliu — ar fi timpul să se treacă din domeniul „studiilor", „analizelor" etc. în cel al practicii. Căci atunci cînd există iniţiativă, se găsesc şi posibilităţi, cu condiţia ca acestea să nu fie căutate la nesfîrşit. Şi apoi, ar fi foarte util ca pe lîngă acel promis „serviciu de informare", U.J.C.M. Braşov, în colaborare cu conducerile cooperativelor din subordine, să găsească şi alte modalităţi de informare a populaţiei în legătură cu serviciile pe care i le asigură, terminîndu-se o dată pentru totdeauna cu actualele sisteme ineficace, lipsite de spirit comercial şi, în ultimă instanţă, de utilitate. Aşteptăm, aşadar, ca serviciilor efectuate sau care ar trebui executate de către cooperativa meşteşugărească braşoveană să li se stabilească regimul solicitat de cetăţeni. L. MUNTEANU P.S. într-un număr viitor al ziarului nostru vom reveni asupra problemei prestaţiilor de servicii către populaţie, asupra modului cum se asigură acestea de către celelalte cooperative meşteşugăreşti din municipiu şi judeţ. PRESTAŢIILE DE SERVICII CĂTRE POPULAŢIE, mai aproape de cerinţele acesteia Cartierul Zona gării este totalmente lipsit de unităţi de prestări de servicii către populație. In cartierul Zona gării, încă se mai visează. Desen : C. CAZACU CALITATEA PlINII NU SE ASIGURĂ CU JUSTIFICĂRI Şl AUTOMULŢUMIRE La centrul de pîine nr. 41 de pe str. Republicii, stăm de vorbă cu cetăţeanul loan Irimie. — Cumpăraţi în fiecare zi pîine de aici ? — Da. — Sînteţi mulţumit de calitatea ei ? — Nu întotdeauna. Uneori nu e bine coaptă, alteori e destul de uscată. Un alt interlocutor, pensionara Maria Arsene, s-a declarat nemulţumită pentru faptul că în magazine nu se mai găseşte, de mult timp, acea atît de cunoscută şi de apreciată de consumatori „pîine de Braşov”. Ne-am , adresat responsabilei magazinului, tov. Soţia Mocanu : — Cum apreciaţi calitatea plinii pe care o primiţi pentru desfacere ? — Deşi produsele se aduc la timp, nu aş putea spune că sunt în fiecare zi proaspete. Franzelele sunt, câteodată, mai puţin aspectuoase. De altfel şi Margareta Popescu, responsabila magazinului de pîine nr. 105, de pe B-dul Lenin, ne împărtășește păreri similare. — In unele zile, în special sâmbăta, pîinea nu e crescută, e necoaptă, (mai ales franzelele). Pîinea albă cu cartofi, de 9,80 lei, este deseori tare, se usucă foarte repede și de aceea nu prea se vinde. Pentru a afla cauzele acestor deficienţe, am solicitat părerea tov. Ioan Popa, directorul întreprinderii de morărit şi panificaţie Braşov, căruia i-am înfăţişat observaţiile notate la cele două centre de pîine : — întreprinderea noastră nu are probleme cu realizarea planului, pentru că noi producem în funcţie de comenzile care ni se fac. De aceea, pe primul plan se situează calitatea produselor care ne preocupă în permanenţă. Avem servicii C.T.C. în fiecare uniteste, care, dis-de-dimineaţă, înainte de livrare, verifică cu atenţie calitatea pîinii. Bineînţeles, controlorii noştri opresc produsele care nu au aspect comercial, pîinea care nu este coaptă şi, în general, sortimentele care nu garantează desfacerea. Ei pot depista cu precizie secţia care a rebutat produsele respective, deoarece fiecare produs este ştanţat. Evident, rebuturile sunt imputate celor care le-au executat. — Şi totuşi, în reţeaua de desfacere ajung produse de calitate îndoielnică. Ce facem pentru a evita aceste rebuturi ? — Supraveghem, controlăm şi modul cum se lucrează în secţii. Nu reuşim însă, întotdeauna, acest lucru. De aceea, îndeosebi în timpul nopţii, unii lucrători nu-şi fac întotdeauna aşa cum trebuie datoria, dînd produse de slabă calitate. — Ce părere aveţi de prospeţimea pîinii ? — Ea este în directă legătură cu consumul; am putea spune că în această privinţă sîntem la discreţia responsabililor de magazine. In fiecare zi, la ora 14, noi primim comenzile de la centrele de pîine. Bineînţeles, le onorăm pe Ioc. Ce se întîmplă însă? Cînd pîinea ajunge la centrul de desfacere, unii gestionari se trezesc că au nevoie de mai puţină pîine decît au comandat şi refuză primirea ei. In această situaţie, nu avem altă soluţie decît să o livrăm în ziua următoare şi bineînţeles atunci pîinea nu mai este proaspătă. In acest sens am cerut explicaţii tov. Benke Geza, directorul O.C.L. Alimentara. Surprinzător, dînsul s-a arătat mulţumit de felul în care responsabilii centrelor de pîine asigură aprovizionarea cu pîine proaspătă, deşi, după cum am văzut, lucrurile nu stau atît de bine cum ni le prezenta dînsul. Mulţumit s-a arătat tovarăşul director şi de calitatea pîinii livrate centrelor, de sortimentul de produse de panificaţie. Păcat însă că părerile consumatorilor nu concordă cu cele ale directorilor celor două întreprinderi în discuţie. Şi atunci, pe cine să credem ? Firesc, pe consumatori. Considerăm că, conducerea O.C.L. Alimentara trebuie să se preocupe mai mult pentru ca centrele de pîine să-şi întocmească comenzile în aşa fel încît să asigure o aprovizionare ritmică, raţională, cu produse de panificaţie proaspete. Am continuat discuţia cu tov. director Ioan Popa, pe tema acelei renumite „pîini de Braşov". — De ce nu mai produceţi acest sortiment? — De fapt, „pîinea de Braşov" „nu este altceva decît pîinea albă cu cartofi, dar în gramaj mai mare (3—4 kg.). Am produs-o şi noi pînă în anul trecut, dar am renunţat deoarece cuptoarele noastre nu sînt corespunzătoare pentru aşa ceva, fiind prea mici. Şi atunci am introdus în fabricaţie un sortiment similar, dar cu un gramaj mai mic. — Cum explicaţi totuşi calitatea slabă a acestei pîini care numai „pîine de Braşov" nu se poate numi? — înainte, foloseam la prepararea ei pasta de cartofi. Acum însă, utilizăm făina de cartofi care este mai avantajoasă pentru noi, deoarece se păstrează tot timpul anului, dar nu întruneşte calităţile cerute. Prin urmare, nu numai din punct de vedere cantitativ — cum spunea tov. director —, ci şi calitativ — „pîinea de Braşov" a dispărut, fiind înlocuită cu un produs departe de renumele cîştigat cu ani în urmă. In orice caz, argumentele aduse de interlocutor nu au darul să-i mulţumească pe cumpărători. în concluzie, produsele de panificaţie nu sunt întotdeauna de bună calitate, unităţile de producţie ale Întreprinderii de morărit şi panificaţie dau încă numeroase rebuturi. Iar cauzele sunt nu numai insuficientul control exercitat de cei chemaţi să asigure calitatea corespunzătoare a pîinii, ci şi slaba preocupare a conducerii întreprinderii pentru găsirea unor soluţii eficiente, automulţumirea cu totul nejustificată ce şi-a făcut loc aici. Rodica BACIULESCU 1 Sarmanul Uise... Marţi către seară, un drum spre casă, mă întîlnesc cu bunul meu amic I. P„ funcţionar într-o mare uzină braşoveană. „Ascultă, îmi zice, vrei să-ţi spun una bună ? Bună pentru pagina voastră „Colocviu cetăţenesc". După ce-l asigur de pacienta mea, începe : „Ţie ţi s-a stricat vreodată în casă un suport la o chiuvetă ? Nu ? Noroc de tine ... Mie mi s-a întîmplat aseară şi cum n-am găsit pe cineva să-l repare, m-am văzut pus în situaţia să fac pe „Meşterul ştietot". O nimica toată, mi-am zis, puţin ipsos acolo şi gata... Puteam eu bănui ce va urma? Aşi, de unde! Dar să nu anticipez. La ora 12,55 fix, încerc zadarnic clanţa magazinului ,,1001 articole" din str. Armatei Roşii, convins fiind că printre cele „1001 “ voi găsi măcar 1 kg. de ipsos. în fine, cineva din magazin mă lămureşte, prin geam, că ceea ce-mi trebuie mie se găseşte pe str. Lungă. La ora 16, mă prezint la unica unitate apropiată ca specific de pe această lungă... str. Lungă. „Articole de uz casnic — autoservire", întrebată, casiera de serviciu se uită la mine ca la altceva și-mi zice, cu o voce albă : „Eu sînt casieriţă, nu ştiu. La noi, tovarăşe, nu se vînd decît produse ambalate. Dar dacă cei de la „1001 v-au spus să veniţi pe Lungă, cred că la noi s-au referit, încercaţi, totuşi, la depozit, pe „Bucureştiului" , au program zilnic între 7 şi 15". Pă- NOTE răsese magazinul cu un iz prăfos de ipsos stăruindu-mi ţin ginduri. Hotărît, nu mă dau featuî ! Baca mi s-a spus că pe Lungă... Ce unitate mai are O.C.L. Metato-chimice pe această stradă ? Evrika ! „Curtea de fier", magazin de fierărie. Cum, ipsos la fierărie ? mă întreb tot eu. Omul e dator să încerce. Zis și făcut. O vînzătoare tinerică şi cam mititică mă lămurește: „Aici în curte, găsiţi ipsos , la pungi, kilogram..." N-apuc să-i mulţumesc bine şi mă reped în curtea „Curţii de fier". Dar, aici altă surpriză : în afară de un magazin de rame — geamuri — oglinzi, nici un indiciu de... ipsos. „Aici este" - mă lămureşte un alt vînzător al „Curţii...", aflat întîmplător incume. Intru. Mă uit în dreapta, în stingă, doar, doar zăresc ce-mi trebuie. După cîteva momente, responsabilul unităţii mă lămureşte : „Ipsos la noi? Nu tovarăşe , am ţinut cândva var la pungi de kilogram, încercaţi la depozitul de materiale de construcţii de pe Calea Bucureştiului. Dar cine v-a trimis la noi?" Ce era să-i mai spun ? ! Te plimbi, frăţioare, după un kg de ipsos de parcă ai căuta coarne de rinoceri la tutungerie... Ei, ce părere ai de toată povestea asta ?" I-am spus amicului meu părerea fără ocolişuri şi-n tot acest timp m-am gândit la sărmanul Ulise, la frumoasa şi curtata sa Penelopă... în fine, ca să-l înţelegi, îţi trebuie răbdare. Sărmanul Ulise , noroc că pe vremea lui nu exista încă O.C.L. Metalo-chimice. Că altfel, cine ştie... M. ALDAN /"■...-------------- '' 1 ....... \ SCRISORI DESCHISE . . .Tovarăşului IOIN GHEORGHIU, şeful serviciului producţie al cooperativei „Tehnica" Braşov. In ziua de 12 februarie 1968, am dus un ceas de mină pentru reparat la unitatea nr. 37, din B-dul Lenin. De atunci au trecut aproape 4 ani de zile şi ceasul respectiv n-a fost reparat nici pînă in prezent. In această perioadă am făcut nenumărate drumuri pînă la atelierul amintit, dar tot degeaba. De cele mai multe ori nu l-am găsit pe responsabilul unităţii, Krenn Roland, şi am rugat-o pe tovarăşa casieră să-i aducă aminte despre obiectul cu pricina. Cînd l-am găsit pe dînsul mi-a spus că ceasul nu poate fi reparat din cauza lipsei unei piese și că, in jocul lui, dacă doresc, mi se dă altul reparat, dar care a fost abandonat de un alt client. Bineînțeles, nu am putut accepta un astfel de ,,trrg", deoarece am nevoie de ceasul meu nu de al altuia. Dv. consideraţi că asemenea „tirguri" şi acest stil defectuos de muncă de a punta oamenii pe drumuri sunt acceptabile ? DUMITRU ISPAS, Aleea Mimozei nr. 2, Braşov . . .Tovarăşului GHEORGHE VIU, director adjunct al I.P.U.L.F. Braşov. La noi, la Tohanul Nou, există o unitate de desfacere a legumelor şi fructelor. Dacă in ceea ce priveşte aprovizionarea unităţii nu ne putem plinge, deoarece in ultimele luni se vede un interes mai mare in această direcţie din partea întreprinderii de legume şi fructe* Braşov, in schimb vînzătoarea Babeş nu manifestă solicitudine faţă de cumpărători, încâlcind unele reguli ale comerţului nostru socialist. Aşa, de exemplu, în ziua de 17 noiembrie a.c. a fost adusă spre vînzare pastă de bulion, un produs mult căutat de gospodine. Vînzătoarea a condiţionat însă vinderea pastei de cumpărarea altor produse mai puţin căutate. Dacă ar fi însă numai atît! Dar vînzătoarea respectivă a început să rotunjească preţul pastei de bulion in favoarea ei. Sînt practici cu care considerăm că nici dv. nu sînteţi de acord şi aşteptăm să luaţi măsurile ce se impun. O GOSPODINĂ DIN TOHANUL NOU ...Tovarăşului MIHAI IMBRE, şeful serviciului gospodărie comunală şi locativă al Consiliului popular municipal Braşov. Strada noastră, Ion Creangă, face parte din circumscripţia electorală unde dv. aţi fost ales deputat în Consiliul popular al municipiului Braşov. De aceea, ne adresăm dv. cu rugămintea de a ne ajuta în rezolvarea unui neajuns care persistă de mai multă vreme. Despre ce este vorba? Cu mai multe luni în urmă, cetăţeanul Sava Mihai, tot de pe această stradă, a descărcat in pîlcul „Tern" importante cantităţi de pămînt, astupîndu-i albia. Acum, cînd plouă, apele se revarsă pe stradă şi intră in curţile oamenilor. Despre acest fapt am sesizat şi Consiliul popular municipal care, prin adresa nr. 57.315 din 20 octombrie ne-a comunicat că i s-a dat termen de remediere sus-numitului pînă la data de 5 noiembrie. Această zi a trecut demult şi Sara Mihai nici gînd n-are să desfunde albia piriului amintit. De aceea, vă rugăm să interveniţi la organele în drept pentru remedierea cit mai urgentă a acestui neajuns. ALEXANDRU TOGOE, str. Ion Creangă nr. 11, Braşov V.____________________________ i Nr. 8362 ----------------------------------------------------------------------------------— fACTORII DE DECIZIE RĂSPUND Se caută o soluţie intr-unul din numerele ziarului nostru, la rubrica „Scrisori deschise“, a fost publicată scrisoarea cetăţeanului Paul Chiriacescu din B-dul Victoriei nr. 7, în care era sesizat faptul că in apartamentul dînsului «iu loc infiltraţii de ape pluviale prin pereţii verticali placaţi cu ceramică. Anchetind calzul, Oficiul judeţean pentru construirea de locuinţe proprietate personală ne-a comunicat următoarele: „in ziua de 29 octombrie a. c., Consiliul popular judeţean a convocat la faţa locului o comisie formată din delegaţi ai proiectantului, constructorului, beneficiarului şi alţi specialişti, care au analizat sub toate aspectele acest fenomen. Avîndu-se în vedere faptul că infiltraţiile de ape pluviale au un caracter mai general, producîndu-se şi în alte părţi şi pentru ca soluţia adoptată să fie eficientă s-a stabilit ca, constructorul să facă probe de laborator care vor fi expuse in aceleaşi condiţii de intemperii. Verificarea probelor şi respectiv a cauzelor infiltraţiilor va permite ca în primăvara anului 1972 să se facă remedierile necesare înlăturîndu-se posibilitatea infiltrării apei rezultate din ploi prin rosturile plăcuţelor ceramice. Concomitent cu aceasta, s-a solicitat sprijinul organelor de specialitate de la I.N.C.E.R.C. Bucureşti pentru o soluţie cît mai bună şi unitară pe întreaga ţară". Că s-a procedat aşa este foarte bine. Dar ce face respectivul petiţionar pînă în 1972? Meteorologii v-au asigurat că nu va mai ploua? In unităţile de alimentaţie publică controlul va fi intensificat în articolul „Pseudocălători în miez de noapte" publicat în numărul 8316 al ziarului „Drum nou" din 6 octombrie erau criticate şi unele aspecte neplăcute de la restaurantul din gara Braşov. Cercetând cazul, conducerea O.N.T. „Carpaţi" Braşov ne informează că cele semnalate în ziar sunt juste şi s-au luat o serie de măsuri pentru îndreptarea lucrurilor. „Aspectele sesizate se arată în adresa primită , se datoresc în primul rînd nerespectării de către Ion Pocriş, şef de sală, a dispoziţiunilor date in sensul de a nu servi sub nici un motiv băuturi alcoolice la ore tîrzii, tocmai în scopul eliminării din unitate a unor elemente care nu caută un miez de noapte decit numai băutură şi scandal. Pentru abaterile sale, Ion Pocriş a fost sancţionat cu „mustrare", iar barmanul Brechner Andrei, care a încălcat mai multe dispoziţii legale, cu retrogradare la salariu pe timp de 2 luni şi mutarea disciplinară din unitate. Totodată, a fost atenţionată conducerea unităţii să ia măsuri organizatorice pentru îmbunătăţirea continuă a activităţii. Conducerea O.N.T. „Carpaţi" va intensifica la rîndul ei controlul în unităţi in vederea îndeplinirii întocmai a sarcinilor stabilite". Să sperăm că nu sunt simple promisiuni. Cine nu deschide ochii, deschide punga Articolul „In aşteptare", publicat în ziarul nostru din 31 octombrie a.c„ se referea la nerespectarea termenului de execuţie a unei comenzi la unitatea nr. 22 a cooperativei „Munca colectivă" din Braşov. Referitor la cele sesizate, conducerea G881SÎ9îiV fi amintite, după ce a întreprins o anchetă la faţa locului, ne-a dat următorul răspuns : „In ziua de 2 noiembrie a. c., clienta Elena Durneşteanu a fost anunţată în scris să se prezinte la casieria cooperativei pentru a-şi ridica contravaloarea produsului refuzat, care a fost imputat şefei de unitate şi lucrătoarei care a întîrziat confecţionarea lui. Intrucit pînă la data de 18 noiembrie, sus-numita nu s-a prezentat, am dispus expedierea sumei prin mandat poştal. Pe lîngă faptul că atît şefa de unitate cît şi lucrătoarea în culpă au fost sancţionate, articolul respectiv a fost prelucrat cu toţi şefii de unitate şi cu cooperatorii pentru a nu se mai repeta asemenea abateri şi la alte ateliere ale cooperativei noastre". Nu ne rămîne, deci, decît să aşteptăm efectele... Rubrică realizată de I. BRAGHES V _____ _ f ■ I