Drum Nou, ianuarie 1972 (Anul 29, nr. 8393-8416)

1972-01-14 / nr. 8402

Pag. 2 COLOCVIU Propunerile cetăţenilor prind viaţă în intervalul de timp care a trecut de la campania electorală şi pînâ în prezent, la Consiliul popular al oraşului Codlea au fost înregistrate aproape 500 de propuneri, făcute de locuitorii o­­raşului atît în campanie, cit şi ulterior, cu prilejul întâlnirilor de­putaţilor cu alegătorii. După cum ne informa Iov. I. Răţulea, secretarul comitetului executiv orăşenesc, din numărul total al propunerilor, 471 au fost de-a­­cum rezolvate, iar restul sunt în curs de rezolvare, în această di­recţie existînd o preocupare per­manentă. Printre principalele obiective de larg interes obştesc, realizate ca urmare a iniţiativei şi propu­nerilor cetăţenilor, pot fi aminti­te: darea în folosinţă a unei pie­ţe în cartierul „înfrăţirea", a u­­nui complex comercial în cartie­rul Codlea-nord, modernizarea străzii Armata Roşie, a ilumi­natului public pe străzile: Nouă, M. Kogălniceanu, Constituţiei, sporirea numărului staţiilor de autobuz în interiorul oraşului, construirea a 11.000 m.p. trotua­re ş.a. Pentru modul şi operativitatea în rezolvarea şi valorificarea pro­punerilor locuitorilor, edilii ora­șului de la poalele Măgurii me­rită cele mai bune aprecieri. jucării inutile ? Este lăudabil faptul că maga­zinele cu jucării pentru copii sunt din plin aprovizionate cu jucării mecanice din import. Nu s-ar putea oare ca aceste pro­duse, destinate în exclusivitate celor mici, să fie însoţite de in­strucţiuni de folosire, traduse.? Nu de altceva, dar beneficiarii lor abia au învățat să citească în limba română, iar unii nici atît. E. IOAN De-ale transportului in comun Credem - fără exagerare - că a ostenit pînă şi hîrtia de cînd tot sem­nalăm deficienţele transportului în comun braşovean, fără ca nereguli­le să se remedieze cît de cit sesi­zabil. Şi acum există şoferi care sta­ţionează nepermis de mult la cap de linie, nu opresc în toate staţiile de pe traseu şi cel mai frecvent, n-au răbdare în staţii să urce toţi pasagerii, finind adesea la uşi „cior­chini" întregi de călători care n-au apucat să pătrundă complet în auto­buze. Concret? Pe zile, ore şi mi­nute? Nu. Nu avem atâta spaţiu să înşirăm sesizările cetăţenilor. S-o luăm deci pe. . . linii, şi să ne oprim azi la una dintre ele. LINIA 11­­ „Linia noastră — ne scrie un grup de cetăţeni din car­tierul Steagul roşu­­ a fost întot­deauna mai aglomerată. De pe la sfirşitul verii insă, situaţia a devenit alarmantă. Aproape toate orele zilei sunt... ore de vîrf, in sensul că stau maşinile să plesnească. Vă închipuiţi ce se intîmplă cu călătorii. Un timp am crezut că situaţia se datorează campaniei agricole de toamnă cînd, desigur, I.T.Bv. a avut unele obligaţii in asigurarea trans­portului elevilor, tineretului şi sala­riaţilor la muncile patriotice pe o­­goare. Dar iată că recoltările s-au isprăvit de cîteva luni şi linia 11 e la fel de deficitar servită. E vorba, desigur, şi de numărul redus de autobuze, dar necazurile cele mai mari ni le face personalul de bord. De un timp încoace mulţi şoferi o­­presc... intre staţii, sau nu opresc deloc. Ba chiar şi cînd staţionează (e vorba mai ales de staţiile cuprin­se între Spitalul C.F.R. şi Complexul comercial Zizin) o fac doar pentru citeva secunde, astfel incit călătorii rămîn in autobuz sau chiar agăţaţi un timp de el. De aici certuri vio­lente intre călători, cu şoferii, cu ta­xatoarele. .. Cînd te-ai văzut din nou cu picioarele pe caldarîm, răsufli u­­şurat, de parc-ai fi scăpat de cine ştie unde. Şi asta în fiecare zi, la a­­proape fiecare oră. Conducerea I.T.Bv. nu vede aceste lucruri? Pro­babil că nu, pentru că nici noi, că­lătorii, nu vedem niciodată prin par­tea locului reprezentanţi ai acestei­­ -induceri. De bilet n-am mai fost întrebaţi de nici nu mai ştiu cind, semn că nici măcar controlorii nu prea... voiajează pe această linie. Poate de aceea adastă uneori în staţia terminus cite 2, 3" si chiar 4 autobuze, in timp ce pe traseu ... „bate vîntul". — A pariat unu' că cît­e un troleibuz, și mi se mai curînd vine o farfurie zburătoare de­­pare că o să cîştige. Desen : C. CAZACU Oare chiar aşa sâ fie? Cu cîteva săptămîni în urmă, redacţia zia­rului nostru a efectuat un raid prin magazine­le de încălţăminte, tri­cotaje şi confecţii din oraşul Săcele, ca urma­re a unor scrisori primi­te din partea cititorilor. Cu acest prilej au fost remarcate numeroase goluri în aprovizionarea cu mărfuri de sezon. Re­venind zilele acestea, am constatat că, deşi a trecut de la data raidu­lui o perioadă destul de mare de timp, situaţia a rămas aceeaşi. Magazinul nr. 10 în­călţăminte. Cetăţeanul N. Popa solicită vînză­­toarei o pereche de ghetuţe nr. 18. — Nu avem. Mai multe mame cer şoşoni pentru copii. A­­celaşi răspuns. Am cerut explicaţii tov. Ecaterina Benedek, responsabila magazinu­lui, care ne-a informat: — Intr-adevăr, lipsesc de multă vreme nume­roase sortimente de în­călţăminte pentru copii. Chiar ieri am fost la de­pozitul I.C.R.T.I. Braşov să mă interesez de aces­te mărfuri şi mi s-a pro­mis că voi primi zilele următoare. La magazinul nr. 14 din cadrul complexului comercial, mai mulţi ce­tăţeni vor să cumpere şosete de lună pentru copii şi femei.­­ Nu sunt. Gospodina Maria Mă­gură are nevoie de cio­rapi de bumbac pentru femei. — Nu avem. Am constatat că lip­sesc din magazin şi dre­surile pentru copii şi femei, articolele pentru nou născuţi etc. Respon­sabilul magazinului, tov. Ion Beşchea, a dat şi el vina pe depozitul din Braşov. Am înfăţişat neajun­surile constatate în cele două magazine tov. O­­vidiu Săulescu, merceo­log şef la cooperativa „8 Mai" Săcele, care ne-a declarat: „ La noi s-a instalat bunul obicei ca respon­sabilii magazinelor să se aprovizioneze direct de la depozitul I.C.R.T.I. din Braşov. Am consta­tat însă și noi­­cei din conducerea cooperati­vei „8 Mai" de care a­­parţin aceste magazine) că articolele pentru co­pii nu se găsesc nici în depozit şi, în general, constituie o problemă în judeţul nostru. Oare chiar aşa să fie? Responsabil cu... bubuitul Noi, locatarii blocului nr.1­30, sca­ra A, str. Hormonului nr. 17 Braşov, relatăm următoarele: La noi, pe scară, avem locatari care fără pic de jenă conturbă liniştea noastră, prin chefuri nocturne de pomină. E vorba de familia Ioan Pădurean, tehnician la „Rulmentul", care pe deasupra e şi responsabilul scării. Noi, însă, de la o recentă onomas­tică încoace îi zicem „responsabilul cu bubuitul”. Cheful din noaptea aia, ca şi multe altele, au zguduit blocul din temelii, ne-au băgat în sperieţi. Se opreau şi oamenii din stradă s-asculte urletele şi bubuitu­rile. De la „lonel-Ionelule" se trecea la imitarea cocoşului — şi asta cît îi ţineau gurile. „E casa mea, fac ce poftesc în ea” — a fost răspunsul lui I.P. la dojana noastră. Noi nu credem că un om poate face chiar ce vrea în mijlocul unei comunităţi. Rugăm redacţia ca să intervină la factorii responsabili ai oraşului, în sensul de a-l pune la punct pe colocatarul nostru nărăvit. Noi nu mai putem convieţui lingă un ase­menea om. . Locatarii Blocului nr. 30 sc. A, str. Hărmanului 17 Braşov PUNCT ŞI CONTRAPUNCT Am primit, zilele trecute, de la familia Băcilă, din Fă­găraş, o scrisoare din care cităm : „Vă rugăm să trans­miteţi din partea noastră colectivului secţiei a lll-a a Spitalului de copii din Braşov, şi in special doctorului NICOLAE POPA, mulţumirile, stima şi consideraţia noa­stră pentru deosebitul devotament cu care ne-au îngri­jit copilul". Despre c­e era vorba ? în urmă cu două luni, micu­ţul Victor Băcilă, în vîrstă de 6 ani, s-a îmbolnăvit grav de encefalită, in stare de comă, a fost internat la Spi­talul de copii din Braşov. Viaţa micuţului atârna la un moment dat de un „fir de păr". Medicul Nicolae Popa nu s-a îndepărtat ore în şir de patul lui, dînd o luptă acerbă cu moartea. în cele din urmă, după zile pline de emoţii, după nopţi de nesomn, viaţa a învins. Mi­cuţul a început să vorbească, să ceară de mincare. Speranţele doctorului Popa au început să prindă viaţă. Şi după două luni de tratament, de supraveghere con­tinuă, a reuşit. Victor se află astăzi din nou printre ai lui, complet restabilit. .. .Seară tîrzie de decembrie, Familia Popeangă, din Braşov, se pregătea de culcare. Deodată, nişte ţipete ascuţite ii cutremurară pe toţi ai casei. Băieţe­lul lor, Călin, in vîrstă de un an şi şase luni, crispat de durere, îşi apăsa cu minutele abdomenul. îngrijo­raţi, părinţii au alergat, în grabă, acasă la doctoriţa CONSTANŢA OANĂ, de la circumscripţia medicală nr. 17, în drum, îşi făceau probleme: „O fi, n-o fi acasă, sau, poate, o fi dormind la ora asta". într-adevăr, doctoriţa dormea. Țîrîitul soneriei a trezit-o însă. Aflînd despre ce este vorba, s-a îmbrăcat în grabă, fără a ezita nici o clipă şi, în scurt timp, era lingă pătuţul lui Călin. Băieţelul se făcuse între timp alb de durere. Aproape îşi pierduse cunoştinţa. Dar doctoriţa Cană nu şi-a pierdut cumpătul. A examinat copilul şi a formulat lapidar diagnosticul : ocluzie in­testinală. Marea bătălie pentru salvare a început... Minutele treceau îngrozitor de încet şi totuşi atît de re­pede. După o jumătate de oră, Călin a început să res­pire normal, trăsăturile feţei i s-au destins, semn că durerile încetaseră. Viaţa copilului era salvată. .. .Dăruire, generozitate, răbdare, solicitudine, dra-­ goste nemărginită faţă de om. Sînt trăsăturile comune, caracteristice celor doi medici care îşi respectă prin faptele lor nobila profesie. Căci pentru ei, vocaţia de medic se confundă pe deplin cu aceea de OM. Punct. .. .6 ianuarie 1972, ora 10,30, într-un apartament din str. G. Bariţiu, micuţul Sorin Baciu cade şi îşi produce o leziune adâncă sub bărbie, care necesită intervenţia urgentă a unui medic. Mama ia copilul în braţe şi, în mod firesc, fuge la cea mai apropiată unitate sanitară — Policlinica nr. 1. Intră în cabinetul de chirurgie de la camera 64, unde în loc de o „soră“ (medicul era ocupat după paravan cu un bolnav), dă peste un suflet de hirtie. Are loc urmă­torul dialog : — De ce ai venit, doamnă, cu copilul aici. Du-l la policlinica de copii ! — Dar nu vedeţi in ce stare este ?! Cum să-l duc aşa pînă la policlinica de copii ? — Cu troleibuzul 3. Ce mai aştepţi ? Contrapunct. Lovimdu-se de zidul lipsei de umanism într-o insti­tuţie unde trebuie să lucreze numai OAMENI, disperată, mama fuge cu copilul, care sîngera abundent, cîteva case mai jos, la Spitalul nr. 1. Aici, la urgenţe, dă de un OM, dr. NICOLAE TAFLAN, care intervine operativ, curăţă nana şi o prinde în copoi, dînd mamei și îndru­mările necesare. Punct. DRUM NOU SOLICITUDINE ÎN VÎRF DE MUNTE Fără îndoială, caba­na „Cristianul Mare" este una din cele mai solicitate de turişti şi schiori. Mijloacele me­canice de urcat­ facili­tează ascensiunea tu­riştilor care acum de­păşesc cu mult capaci­tatea de servire, sub toate aspectele. Totuşi, response­bi­l­ul cabanei, Marin Chiriţa, cît şi personalul­­ în totali­tatea lui — se bucură de aprecierea tuturor celor care le calcă pra­gul, datorită deosebitei solicitudini faţă de clienţi, indiferent că doresc un meniu com­plet sau un simplu ceai. — Ne bucurăm de o servire, ca să spunem aşa, ca la mama acasă,­­ spunea prof. Con­stantin Diaconescu, de la C.S. Politehnica. - Aici am găsit un personal calm, în ciuda aglomeraţiei, cu răb­dare şi respect faţă de­ clienţi, se destăinuia Săftica Diaconu, turis­tă din Ploieşti, care se ospăta cu bucatele co­mandate. Şi asemenea aprecieri se aud zilnic la această cabană, a­­dăpost al turiştilor, de decenii. N-ar fi rău dacă a­­ceastă solicitudine fa­ţă de turişti ar fi ab­solut generală, iar ceaiul să fie prezent şi în drepturile lui, în rînd cu ţuica fiartă şi alte produse oferite de toate bufetele, restau­rantele şi standurile ca­­re se organizează în întâmpinarea consuma­torului... Chiar şi la bu­fetul de la patinoarul artificial şi stafia tele­­cabinei. .. Oricum, 10 ani este cam mult De cînd m-am mutat în str. Sa­turn nr. 9, mi-am pierdut pe timp de iarnă toţi prietenii. Nu de alta dar invitaţii sunt obligaţi să stea... cu paltoanele pe ei fiindcă de a­­proape 10 ani de cînd locuiesc în apartamentul 3 de pe scara C a a­­mintitului bloc, nu s-a găsit o so­luţie să se rezolve problema încăl­zitului, cu toate eforturile şi inter­venţiile făcute la I.G.L. Toţi au ră­mas reci şi nepăsători ca şi... calo­riferele din camere. Dar lăsînd glu­ma la o parte, atunci cînd ai copii mici, lipsa de căldură pe timpul iernii devine un lucru extrem de se­rios, deoarece este o sursă de îm­bolnăvire şi nu numai pentru ei ci şi pentru noi, oameni maturi. Din nefericire, în toţi aceşti ani, nu s-a întreprins nici o măsură efi­cientă care să rezolve încălzirea caloriferelor din blocul nostru. Poa­te aceste rînduri vor pune „pe jar" pe cei de la I.G.L. cît și pe construc­tor — care se pare este principalul vinovat — ca să avem și noi căldu­ră..., să nu ne mai ocolească prie­tenii. GHEORGHE VASILESCU, proiectant la Uzina de autocamioane BĂI DE PLATA în luna noiembrie 1971, într-una din duminici, un grup de şapte salariaţi ai Fabricii de stofe, unita­tea I­ din Braşov, str. Avram Iancu nr. 62 , la chemarea expresă a ing. Voineag Lucian şi a maistrului principal Sibişean Emil­­ au prestat muncă suplimentară, după cum ne informează printr-o scrisoare. Ei au executat lucrări de întreţinere, pregătind maşinile şi utilajele în ve­derea obţinerii de rezultate mai bu­ne, cantitative şi calitative. Cei şap­te — adică: Micu Emil, maistru, Bîrsan Ioan, ajutor maistru, Fogh Petre, Toth Mihai, curăţitori calde şi alţi trei muncitori­­ se plîng că o­­rele prestate le-au fost plătite nor­mei, nu cu un spor de 100 la sută cum prevede art. 39/1 din Codul muncii. Pentru diferenţă nu li s-au dat ore libere. Aşteptăm remedierea acestei omisiuni, dacă a fost vorba de o greşeală. Bezna şi lanternele Zilele trecute am primit o scrisoa­re semnată de mai mulţi cetăţeni din cartierul braşovean Tractorul „Nu ştim cum se face - ne scriu din şti­r­că de cind cu modernizarea, şoseaua 13 Decembrie, în porţiunea cuprinsă între intersecţiile cu stră­zile Aurel Vlaicu şi Olteţ, pe o lun­gime de aproximativ 500 de metri, este completamente lipsită noaptea de atît de necesarul iluminat public. Această situaţie durează de cîteva luni de zile, fără ca edilii municipiu­lui să ia vreo măsură. Poate ne aju­taţi dv. intr-un fel". Noi publicăm scrisoarea şi aştep­tăm răspunsul­­.R.E. Pînă atunci, vă dăm un sfat: folosiţi şi dv. lanter­nele. Lanternele? A, da, scuzaţi; ui­tasem că nu se găsesc baterii... Alo! O.C.L. Metalo-chimice, se au­de? V-am mai „telefonat" şi săptă­­mîna trecută. Epigrame Cetăţenii din Piaţa Unirii ne sesizează că un camion nou­­nouţ, ieşit de la Uzina de auto­camioane, cu numărul de rodaj 018093 BV., se odihneşte de vreo 10 zile pe trotuarul din vecinăta­tea primei şcoli româneşti. Am întrebat la Ana, la Caiafa: Al cui e? Dar nu got vorbesc. Cînd şefilor le merge leafa Maşinile se odihnesc... Cetăţenii din Teliu se plîng că uliţele pline de gropi nu sînt lu­minate noaptea (din lipsă de becuri) din care pricină oamenii aşteaptă mai întîi apariţia lunii pe cer, după care pornesc pe u­­liţe: „Geaba-i lună, geaba-s stele. Dacă uliţele-s rele. Geaba-s stîlpi, geaba-s reţele. Geaba-s becuri rotunjele. Nu-i primar, „cu foc", la ele... Irina Stănescu, proprietara a­­telierului de pălării din Piaţa 23 August, Braşov, a primit în oc­tombrie 1971 de la profesoara E.G. 100 de lei aconto pentru o pălărie. Aceeaşi clientă i-a în­credinţat tot atunci o căciulă de blană, ca meştera să scoată din­­tr-o formă cilindrică o căciulă sferică. Irina n-a onorat nici pî­nă azi comenzile clientelei. Că din cilindru o să iasă sferă Se poate — nu ştiu în ce eră. Dar din „ciupeli", cu siguranţă Se poate­ ajunge în... instanță... A. VAIDA O poveste cu canalizare Strada Mihai Viteazul din Fă­găraş înconjoară cetatea oraşu­lui; cum o parte din această stra­dă (între numerele 1­ 25) este si­tuată în spatele cetăţii, este con­siderată, probabil, şi ea dosnică, în urmă cu cinci ani, pe această porţiune au început lucrările de canalizare, lucrări care au mers bine pînă în dreptul imobilului cu nr. 21. Mai rămăseseră, prac­tic, cca. 60 de metri pînă la ra­cordarea la colectorul principal. Aici însă, lucrările s-au sistat, constatîndu-se că brațul de ca­nal este mai jos decît ar fi tre­buit. Locatarii din zonă au pri­mit însă dispoziţie să-şi facă ra­cordul la reţeaua de apă şi ca­nal construită aici, lucru pe ca­re l-au şi făcut. Dar poziţia cana­lului stradal fiind mai joasă în unele porţiuni, în căminul veci­nului de la nr. 24 au început să se adune apele reziduale mena­jere de la casele din preajmă. Şi nu numai aici, încetul cu în­cetul apa a început să se infil­treze spre pereţii imobilelor. Am sesizat sectorul locativ din ca­drul Consiliului popular orăşe­nesc şi I.G.C.L.-ul, dar pînă la ur­mă tot noi, locatarii, am fost gă­siţi vinovaţi. Cum? Rămîne o e­­nigmă. Enigmă căreia am dori ca gospodarii oraşului să-i găsească dezlegare, şi cît mai curînd. INGEBORG FULZ, str. Mihai Viteazul nr. 22 Făgăraş — Da' mai aveţi răbdare ! Nu vedeţi că am treabă ? 1 Desen : C. CAZACU Nr. 8402 Cetăţenii propun „FIECARE CASĂ CIT MAI BINE ÎNTREŢINUTĂ" 28 de familii din blocul 42, scara C, din B-dul Victoriei nr. 6 Braşov, n­e-am angajat să facem din casa noastră o adevărată floare. Eforturile locatarilor n-au întârziat să-şi arate roadele. A­­partamentele, casa scărilor din blocul unde locuim şi-au schim­bat înfăţişarea, devenind mai frumoase, mai arătoase. Am dori ca iniţiativa noastră să găsească un larg ecou în rîndul tuturor ce­tăţenilor din oraş, iar gospodarii Braşovului să organizeze între­ceri pe această temă. ROMEO GHEORGHIU. B-dul Victoriei 6 — Braşov REPARAREA PODULUI DINTRE PALOS ŞI BEIA NU MAI POATE FI AMIN­AT­A în primăvara anului 1971, un agregat care a lucrat la moder­nizarea liniei de cale ferată a de­teriorat podul de la marginea satului Palos înspre Beia. Acum podul se găseşte într-o stare cu totul deplorabilă, prezentând pe­ricol pentru circulaţie. Norma­ ar fi ca făptaşul să repare ceea ce a distrus. Repararea podului în­să întârzie. Consiliul popular al comunei Caţa , nu are un cuvînt de spus? NICOLAE STANCIU, Braşov UN ORAR MAI JUDICIOS AL CURSELOR I.T.BV. Deşi conducerea I.T.Bv. a luat unele măsuri de îmbunătăţire a transportului pe ruta Predeluţ - Zărneşti, nu s-a ţinut seam­a de cele mai potrivite ore. Aşa că noi, navetiştii în cauză, trebuie să ne sculăm în fiecare zi cu două ore şi jumătate înainte de înce­perea lucrului. Nici conducerea uzinei „6 Martie'' unde lucrăm nu ne acordă un sprijin mai substan­­ţial in această direcţie. Cele pa­tru autobuze ale întreprinderii respective, în loc să fie puse şi la dispoziţia muncitorilor care venim din localităţi mai izolate, sunt destinate aproape exclusiv transportului funcţionarilor. UN GRUP DE MUNCITORI NAVETIŞTI DIN SATUL PREDELUŢ ESTE TOTUŞI NECESARĂ EDITAREA UNUI NOU GHID AL BRAŞOVULUI Am propus de mai multe ori editarea unui nou ghid al străzi­­lor din Braşov, însă cei care răs­pund de această problemă au dat răspunsuri evazive. Totuşi, susţin propunerea făcută, deoa­rece în ultimii ani în Braşov au apărut străzi noi, altele şi-au schimbat numele, au apărut in­stituţii noi, magazine noi, au luat fiinţă noi trasee de auto­buze şi troleibuze etc. V. PETRESCU, str. Alex. Moghioroş 2 Braşov N.— iii--.il..­....................... FACTORII DE DECIZIE RĂSPUND VINOVAT­E... TELEFONUL într-o scrisoare deschisă, publicată în ziarul nostru nr. 8374 din 10 decembrie 1971, cetățeanul IANCU NICOLAE din str. Lungă nr. 174 arăta că într-o noa­pte a încercat de mai multe ori sa cheme telefonic ,,Salva­rea , însă n-a răspuns nimeni. Conducerea Staţiei de salvare şi Aviasan — Braşov ne-a răspuns că: „în noaptea de 27 28 noiembrie 1977, între orele 0,40 şi 4 nu s-a înregistrat la Staţia de salvare nici o solicitare, nici din partea tov. Iancu Nicolae şi nici din altă parte, întru­­cît personalul de serviciu se afla la post, consideram ca a existat o defecţiune, fie în centrala telefonică, fie pe circuit. Pe această cale — se arată în încheierea răspunsului — rugăm cetăţenii ca, în cazul cînd telefoanele 11234, sau 06 sună semnalul de apel şi nu se răspunde un timp mai îndelungat, să se adreseze mesei de comandă a telefoanelor pentru verificarea centralei „Salvării". „BLOCUL ZORILOR" ARE ADRESĂ BINE STABILITĂ într-un „semnal" publicat în „Drum nou" în ziua de 8 decembrie 1971 a fost evidenţiată neliniştea unor locatari din „Blocul Zorilor", care susţineau că nu au o adresă exactă. O.C.L.P.P. precizează următoarele: "in contractul încheiat de către O C.L.P.P. cu beneficiarii se menţionea­ză „Bloc de 40 apartamente, cvartal Steagul roşu - Braşov", iar în adeverinţa dată de O.C.L.P.P. pentru Miliţie se menţionează adresa cea corectă, adică Livada Vulturului nr.­­“. STRADA HORIA ŞI-A SCHI­MBAT ÎNFĂŢIŞAREA Intr-un articol, înserat nu demult în coloanele ziarului nostru era criticat faptul că gospodarii oraşului Săcele nu acordă atenţia cuve­nită bunei întreţineri a străzii Horia. Insuşindu-şi critica adusă prin ziar, Consiliul popular al oraşului Săcele ne-a răspuns că pentru înlă­turarea neajunsurilor semnalate, s-au transportat pe strada amintită im­portante cantităţi de balast de rîu şi piatră de cariera. A fost construit, de asemenea, un podeţ care asigură o mai bună circulaţie pe stradă. In ceea ce priveşte iluminatul public, ni s-a comunicat că acesta s-a îmbunătăţit în limita becurilor de care dispune sectorul de reţele elec­­trice din Săcele. „CONSULTUL SE FACE TOT CU TERMOMETRUL. .. PACIENTULUI" In articolul „Consult cu termometrul pacientului" apărut intr-unul din numerele trecute ale ziarului „Drum nou" era criticat faptul că unele circumscripţii sanitare sunt insuficient dotate cu asemenea instrumente. Direcţia sanitară confirmă această situaţie, deoarece: „In ultimele zile, din numărul de 550 termometre pe care Oficiul farmaceutic judeţean ar fi trebuit să ni le livreze conform planului, ne-a livrat numai 50 bucăţi. S-a intervenit la Oficiul farmaceutic Braşov să livreze un număr mai mare de termometre, dar acesta a comunicat că nu poate satisface ce­rerea decît parţial­­ deoarece are 3600 termometre pentru toată zona pe care o deserveşte (judeţele Sibiu, Covasna şi Braşov) - dar şi aces­tea sunt blocate de Serviciul metrologic Braşov pentru verificare, de o lună". Prin urmare, consultul se face în continuare tot cu termometrul... pacientului. CETĂŢENESC

Next