Drum Nou, ianuarie 1972 (Anul 29, nr. 8393-8416)
1972-01-14 / nr. 8402
Pag. 2 COLOCVIU Propunerile cetăţenilor prind viaţă în intervalul de timp care a trecut de la campania electorală şi pînâ în prezent, la Consiliul popular al oraşului Codlea au fost înregistrate aproape 500 de propuneri, făcute de locuitorii oraşului atît în campanie, cit şi ulterior, cu prilejul întâlnirilor deputaţilor cu alegătorii. După cum ne informa Iov. I. Răţulea, secretarul comitetului executiv orăşenesc, din numărul total al propunerilor, 471 au fost de-acum rezolvate, iar restul sunt în curs de rezolvare, în această direcţie existînd o preocupare permanentă. Printre principalele obiective de larg interes obştesc, realizate ca urmare a iniţiativei şi propunerilor cetăţenilor, pot fi amintite: darea în folosinţă a unei pieţe în cartierul „înfrăţirea", a unui complex comercial în cartierul Codlea-nord, modernizarea străzii Armata Roşie, a iluminatului public pe străzile: Nouă, M. Kogălniceanu, Constituţiei, sporirea numărului staţiilor de autobuz în interiorul oraşului, construirea a 11.000 m.p. trotuare ş.a. Pentru modul şi operativitatea în rezolvarea şi valorificarea propunerilor locuitorilor, edilii orașului de la poalele Măgurii merită cele mai bune aprecieri. jucării inutile ? Este lăudabil faptul că magazinele cu jucării pentru copii sunt din plin aprovizionate cu jucării mecanice din import. Nu s-ar putea oare ca aceste produse, destinate în exclusivitate celor mici, să fie însoţite de instrucţiuni de folosire, traduse.? Nu de altceva, dar beneficiarii lor abia au învățat să citească în limba română, iar unii nici atît. E. IOAN De-ale transportului in comun Credem - fără exagerare - că a ostenit pînă şi hîrtia de cînd tot semnalăm deficienţele transportului în comun braşovean, fără ca neregulile să se remedieze cît de cit sesizabil. Şi acum există şoferi care staţionează nepermis de mult la cap de linie, nu opresc în toate staţiile de pe traseu şi cel mai frecvent, n-au răbdare în staţii să urce toţi pasagerii, finind adesea la uşi „ciorchini" întregi de călători care n-au apucat să pătrundă complet în autobuze. Concret? Pe zile, ore şi minute? Nu. Nu avem atâta spaţiu să înşirăm sesizările cetăţenilor. S-o luăm deci pe. . . linii, şi să ne oprim azi la una dintre ele. LINIA 11 „Linia noastră — ne scrie un grup de cetăţeni din cartierul Steagul roşu a fost întotdeauna mai aglomerată. De pe la sfirşitul verii insă, situaţia a devenit alarmantă. Aproape toate orele zilei sunt... ore de vîrf, in sensul că stau maşinile să plesnească. Vă închipuiţi ce se intîmplă cu călătorii. Un timp am crezut că situaţia se datorează campaniei agricole de toamnă cînd, desigur, I.T.Bv. a avut unele obligaţii in asigurarea transportului elevilor, tineretului şi salariaţilor la muncile patriotice pe ogoare. Dar iată că recoltările s-au isprăvit de cîteva luni şi linia 11 e la fel de deficitar servită. E vorba, desigur, şi de numărul redus de autobuze, dar necazurile cele mai mari ni le face personalul de bord. De un timp încoace mulţi şoferi opresc... intre staţii, sau nu opresc deloc. Ba chiar şi cînd staţionează (e vorba mai ales de staţiile cuprinse între Spitalul C.F.R. şi Complexul comercial Zizin) o fac doar pentru citeva secunde, astfel incit călătorii rămîn in autobuz sau chiar agăţaţi un timp de el. De aici certuri violente intre călători, cu şoferii, cu taxatoarele. .. Cînd te-ai văzut din nou cu picioarele pe caldarîm, răsufli uşurat, de parc-ai fi scăpat de cine ştie unde. Şi asta în fiecare zi, la aproape fiecare oră. Conducerea I.T.Bv. nu vede aceste lucruri? Probabil că nu, pentru că nici noi, călătorii, nu vedem niciodată prin partea locului reprezentanţi ai acestei -induceri. De bilet n-am mai fost întrebaţi de nici nu mai ştiu cind, semn că nici măcar controlorii nu prea... voiajează pe această linie. Poate de aceea adastă uneori în staţia terminus cite 2, 3" si chiar 4 autobuze, in timp ce pe traseu ... „bate vîntul". — A pariat unu' că cîte un troleibuz, și mi se mai curînd vine o farfurie zburătoare depare că o să cîştige. Desen : C. CAZACU Oare chiar aşa sâ fie? Cu cîteva săptămîni în urmă, redacţia ziarului nostru a efectuat un raid prin magazinele de încălţăminte, tricotaje şi confecţii din oraşul Săcele, ca urmare a unor scrisori primite din partea cititorilor. Cu acest prilej au fost remarcate numeroase goluri în aprovizionarea cu mărfuri de sezon. Revenind zilele acestea, am constatat că, deşi a trecut de la data raidului o perioadă destul de mare de timp, situaţia a rămas aceeaşi. Magazinul nr. 10 încălţăminte. Cetăţeanul N. Popa solicită vînzătoarei o pereche de ghetuţe nr. 18. — Nu avem. Mai multe mame cer şoşoni pentru copii. Acelaşi răspuns. Am cerut explicaţii tov. Ecaterina Benedek, responsabila magazinului, care ne-a informat: — Intr-adevăr, lipsesc de multă vreme numeroase sortimente de încălţăminte pentru copii. Chiar ieri am fost la depozitul I.C.R.T.I. Braşov să mă interesez de aceste mărfuri şi mi s-a promis că voi primi zilele următoare. La magazinul nr. 14 din cadrul complexului comercial, mai mulţi cetăţeni vor să cumpere şosete de lună pentru copii şi femei. Nu sunt. Gospodina Maria Măgură are nevoie de ciorapi de bumbac pentru femei. — Nu avem. Am constatat că lipsesc din magazin şi dresurile pentru copii şi femei, articolele pentru nou născuţi etc. Responsabilul magazinului, tov. Ion Beşchea, a dat şi el vina pe depozitul din Braşov. Am înfăţişat neajunsurile constatate în cele două magazine tov. Ovidiu Săulescu, merceolog şef la cooperativa „8 Mai" Săcele, care ne-a declarat: „ La noi s-a instalat bunul obicei ca responsabilii magazinelor să se aprovizioneze direct de la depozitul I.C.R.T.I. din Braşov. Am constatat însă și noicei din conducerea cooperativei „8 Mai" de care aparţin aceste magazine) că articolele pentru copii nu se găsesc nici în depozit şi, în general, constituie o problemă în judeţul nostru. Oare chiar aşa să fie? Responsabil cu... bubuitul Noi, locatarii blocului nr.130, scara A, str. Hormonului nr. 17 Braşov, relatăm următoarele: La noi, pe scară, avem locatari care fără pic de jenă conturbă liniştea noastră, prin chefuri nocturne de pomină. E vorba de familia Ioan Pădurean, tehnician la „Rulmentul", care pe deasupra e şi responsabilul scării. Noi, însă, de la o recentă onomastică încoace îi zicem „responsabilul cu bubuitul”. Cheful din noaptea aia, ca şi multe altele, au zguduit blocul din temelii, ne-au băgat în sperieţi. Se opreau şi oamenii din stradă s-asculte urletele şi bubuiturile. De la „lonel-Ionelule" se trecea la imitarea cocoşului — şi asta cît îi ţineau gurile. „E casa mea, fac ce poftesc în ea” — a fost răspunsul lui I.P. la dojana noastră. Noi nu credem că un om poate face chiar ce vrea în mijlocul unei comunităţi. Rugăm redacţia ca să intervină la factorii responsabili ai oraşului, în sensul de a-l pune la punct pe colocatarul nostru nărăvit. Noi nu mai putem convieţui lingă un asemenea om. . Locatarii Blocului nr. 30 sc. A, str. Hărmanului 17 Braşov PUNCT ŞI CONTRAPUNCT Am primit, zilele trecute, de la familia Băcilă, din Făgăraş, o scrisoare din care cităm : „Vă rugăm să transmiteţi din partea noastră colectivului secţiei a lll-a a Spitalului de copii din Braşov, şi in special doctorului NICOLAE POPA, mulţumirile, stima şi consideraţia noastră pentru deosebitul devotament cu care ne-au îngrijit copilul". Despre ce era vorba ? în urmă cu două luni, micuţul Victor Băcilă, în vîrstă de 6 ani, s-a îmbolnăvit grav de encefalită, in stare de comă, a fost internat la Spitalul de copii din Braşov. Viaţa micuţului atârna la un moment dat de un „fir de păr". Medicul Nicolae Popa nu s-a îndepărtat ore în şir de patul lui, dînd o luptă acerbă cu moartea. în cele din urmă, după zile pline de emoţii, după nopţi de nesomn, viaţa a învins. Micuţul a început să vorbească, să ceară de mincare. Speranţele doctorului Popa au început să prindă viaţă. Şi după două luni de tratament, de supraveghere continuă, a reuşit. Victor se află astăzi din nou printre ai lui, complet restabilit. .. .Seară tîrzie de decembrie, Familia Popeangă, din Braşov, se pregătea de culcare. Deodată, nişte ţipete ascuţite ii cutremurară pe toţi ai casei. Băieţelul lor, Călin, in vîrstă de un an şi şase luni, crispat de durere, îşi apăsa cu minutele abdomenul. îngrijoraţi, părinţii au alergat, în grabă, acasă la doctoriţa CONSTANŢA OANĂ, de la circumscripţia medicală nr. 17, în drum, îşi făceau probleme: „O fi, n-o fi acasă, sau, poate, o fi dormind la ora asta". într-adevăr, doctoriţa dormea. Țîrîitul soneriei a trezit-o însă. Aflînd despre ce este vorba, s-a îmbrăcat în grabă, fără a ezita nici o clipă şi, în scurt timp, era lingă pătuţul lui Călin. Băieţelul se făcuse între timp alb de durere. Aproape îşi pierduse cunoştinţa. Dar doctoriţa Cană nu şi-a pierdut cumpătul. A examinat copilul şi a formulat lapidar diagnosticul : ocluzie intestinală. Marea bătălie pentru salvare a început... Minutele treceau îngrozitor de încet şi totuşi atît de repede. După o jumătate de oră, Călin a început să respire normal, trăsăturile feţei i s-au destins, semn că durerile încetaseră. Viaţa copilului era salvată. .. .Dăruire, generozitate, răbdare, solicitudine, dra- goste nemărginită faţă de om. Sînt trăsăturile comune, caracteristice celor doi medici care îşi respectă prin faptele lor nobila profesie. Căci pentru ei, vocaţia de medic se confundă pe deplin cu aceea de OM. Punct. .. .6 ianuarie 1972, ora 10,30, într-un apartament din str. G. Bariţiu, micuţul Sorin Baciu cade şi îşi produce o leziune adâncă sub bărbie, care necesită intervenţia urgentă a unui medic. Mama ia copilul în braţe şi, în mod firesc, fuge la cea mai apropiată unitate sanitară — Policlinica nr. 1. Intră în cabinetul de chirurgie de la camera 64, unde în loc de o „soră“ (medicul era ocupat după paravan cu un bolnav), dă peste un suflet de hirtie. Are loc următorul dialog : — De ce ai venit, doamnă, cu copilul aici. Du-l la policlinica de copii ! — Dar nu vedeţi in ce stare este ?! Cum să-l duc aşa pînă la policlinica de copii ? — Cu troleibuzul 3. Ce mai aştepţi ? Contrapunct. Lovimdu-se de zidul lipsei de umanism într-o instituţie unde trebuie să lucreze numai OAMENI, disperată, mama fuge cu copilul, care sîngera abundent, cîteva case mai jos, la Spitalul nr. 1. Aici, la urgenţe, dă de un OM, dr. NICOLAE TAFLAN, care intervine operativ, curăţă nana şi o prinde în copoi, dînd mamei și îndrumările necesare. Punct. DRUM NOU SOLICITUDINE ÎN VÎRF DE MUNTE Fără îndoială, cabana „Cristianul Mare" este una din cele mai solicitate de turişti şi schiori. Mijloacele mecanice de urcat facilitează ascensiunea turiştilor care acum depăşesc cu mult capacitatea de servire, sub toate aspectele. Totuşi, responsebilul cabanei, Marin Chiriţa, cît şi personalul în totalitatea lui — se bucură de aprecierea tuturor celor care le calcă pragul, datorită deosebitei solicitudini faţă de clienţi, indiferent că doresc un meniu complet sau un simplu ceai. — Ne bucurăm de o servire, ca să spunem aşa, ca la mama acasă, spunea prof. Constantin Diaconescu, de la C.S. Politehnica. - Aici am găsit un personal calm, în ciuda aglomeraţiei, cu răbdare şi respect faţă de clienţi, se destăinuia Săftica Diaconu, turistă din Ploieşti, care se ospăta cu bucatele comandate. Şi asemenea aprecieri se aud zilnic la această cabană, adăpost al turiştilor, de decenii. N-ar fi rău dacă această solicitudine faţă de turişti ar fi absolut generală, iar ceaiul să fie prezent şi în drepturile lui, în rînd cu ţuica fiartă şi alte produse oferite de toate bufetele, restaurantele şi standurile care se organizează în întâmpinarea consumatorului... Chiar şi la bufetul de la patinoarul artificial şi stafia telecabinei. .. Oricum, 10 ani este cam mult De cînd m-am mutat în str. Saturn nr. 9, mi-am pierdut pe timp de iarnă toţi prietenii. Nu de alta dar invitaţii sunt obligaţi să stea... cu paltoanele pe ei fiindcă de aproape 10 ani de cînd locuiesc în apartamentul 3 de pe scara C a amintitului bloc, nu s-a găsit o soluţie să se rezolve problema încălzitului, cu toate eforturile şi intervenţiile făcute la I.G.L. Toţi au rămas reci şi nepăsători ca şi... caloriferele din camere. Dar lăsînd gluma la o parte, atunci cînd ai copii mici, lipsa de căldură pe timpul iernii devine un lucru extrem de serios, deoarece este o sursă de îmbolnăvire şi nu numai pentru ei ci şi pentru noi, oameni maturi. Din nefericire, în toţi aceşti ani, nu s-a întreprins nici o măsură eficientă care să rezolve încălzirea caloriferelor din blocul nostru. Poate aceste rînduri vor pune „pe jar" pe cei de la I.G.L. cît și pe constructor — care se pare este principalul vinovat — ca să avem și noi căldură..., să nu ne mai ocolească prietenii. GHEORGHE VASILESCU, proiectant la Uzina de autocamioane BĂI DE PLATA în luna noiembrie 1971, într-una din duminici, un grup de şapte salariaţi ai Fabricii de stofe, unitatea I din Braşov, str. Avram Iancu nr. 62 , la chemarea expresă a ing. Voineag Lucian şi a maistrului principal Sibişean Emil au prestat muncă suplimentară, după cum ne informează printr-o scrisoare. Ei au executat lucrări de întreţinere, pregătind maşinile şi utilajele în vederea obţinerii de rezultate mai bune, cantitative şi calitative. Cei şapte — adică: Micu Emil, maistru, Bîrsan Ioan, ajutor maistru, Fogh Petre, Toth Mihai, curăţitori calde şi alţi trei muncitori se plîng că orele prestate le-au fost plătite normei, nu cu un spor de 100 la sută cum prevede art. 39/1 din Codul muncii. Pentru diferenţă nu li s-au dat ore libere. Aşteptăm remedierea acestei omisiuni, dacă a fost vorba de o greşeală. Bezna şi lanternele Zilele trecute am primit o scrisoare semnată de mai mulţi cetăţeni din cartierul braşovean Tractorul „Nu ştim cum se face - ne scriu din ştircă de cind cu modernizarea, şoseaua 13 Decembrie, în porţiunea cuprinsă între intersecţiile cu străzile Aurel Vlaicu şi Olteţ, pe o lungime de aproximativ 500 de metri, este completamente lipsită noaptea de atît de necesarul iluminat public. Această situaţie durează de cîteva luni de zile, fără ca edilii municipiului să ia vreo măsură. Poate ne ajutaţi dv. intr-un fel". Noi publicăm scrisoarea şi aşteptăm răspunsul.R.E. Pînă atunci, vă dăm un sfat: folosiţi şi dv. lanternele. Lanternele? A, da, scuzaţi; uitasem că nu se găsesc baterii... Alo! O.C.L. Metalo-chimice, se aude? V-am mai „telefonat" şi săptămîna trecută. Epigrame Cetăţenii din Piaţa Unirii ne sesizează că un camion nounouţ, ieşit de la Uzina de autocamioane, cu numărul de rodaj 018093 BV., se odihneşte de vreo 10 zile pe trotuarul din vecinătatea primei şcoli româneşti. Am întrebat la Ana, la Caiafa: Al cui e? Dar nu got vorbesc. Cînd şefilor le merge leafa Maşinile se odihnesc... Cetăţenii din Teliu se plîng că uliţele pline de gropi nu sînt luminate noaptea (din lipsă de becuri) din care pricină oamenii aşteaptă mai întîi apariţia lunii pe cer, după care pornesc pe uliţe: „Geaba-i lună, geaba-s stele. Dacă uliţele-s rele. Geaba-s stîlpi, geaba-s reţele. Geaba-s becuri rotunjele. Nu-i primar, „cu foc", la ele... Irina Stănescu, proprietara atelierului de pălării din Piaţa 23 August, Braşov, a primit în octombrie 1971 de la profesoara E.G. 100 de lei aconto pentru o pălărie. Aceeaşi clientă i-a încredinţat tot atunci o căciulă de blană, ca meştera să scoată dintr-o formă cilindrică o căciulă sferică. Irina n-a onorat nici pînă azi comenzile clientelei. Că din cilindru o să iasă sferă Se poate — nu ştiu în ce eră. Dar din „ciupeli", cu siguranţă Se poate ajunge în... instanță... A. VAIDA O poveste cu canalizare Strada Mihai Viteazul din Făgăraş înconjoară cetatea oraşului; cum o parte din această stradă (între numerele 1 25) este situată în spatele cetăţii, este considerată, probabil, şi ea dosnică, în urmă cu cinci ani, pe această porţiune au început lucrările de canalizare, lucrări care au mers bine pînă în dreptul imobilului cu nr. 21. Mai rămăseseră, practic, cca. 60 de metri pînă la racordarea la colectorul principal. Aici însă, lucrările s-au sistat, constatîndu-se că brațul de canal este mai jos decît ar fi trebuit. Locatarii din zonă au primit însă dispoziţie să-şi facă racordul la reţeaua de apă şi canal construită aici, lucru pe care l-au şi făcut. Dar poziţia canalului stradal fiind mai joasă în unele porţiuni, în căminul vecinului de la nr. 24 au început să se adune apele reziduale menajere de la casele din preajmă. Şi nu numai aici, încetul cu încetul apa a început să se infiltreze spre pereţii imobilelor. Am sesizat sectorul locativ din cadrul Consiliului popular orăşenesc şi I.G.C.L.-ul, dar pînă la urmă tot noi, locatarii, am fost găsiţi vinovaţi. Cum? Rămîne o enigmă. Enigmă căreia am dori ca gospodarii oraşului să-i găsească dezlegare, şi cît mai curînd. INGEBORG FULZ, str. Mihai Viteazul nr. 22 Făgăraş — Da' mai aveţi răbdare ! Nu vedeţi că am treabă ? 1 Desen : C. CAZACU Nr. 8402 Cetăţenii propun „FIECARE CASĂ CIT MAI BINE ÎNTREŢINUTĂ" 28 de familii din blocul 42, scara C, din B-dul Victoriei nr. 6 Braşov, ne-am angajat să facem din casa noastră o adevărată floare. Eforturile locatarilor n-au întârziat să-şi arate roadele. Apartamentele, casa scărilor din blocul unde locuim şi-au schimbat înfăţişarea, devenind mai frumoase, mai arătoase. Am dori ca iniţiativa noastră să găsească un larg ecou în rîndul tuturor cetăţenilor din oraş, iar gospodarii Braşovului să organizeze întreceri pe această temă. ROMEO GHEORGHIU. B-dul Victoriei 6 — Braşov REPARAREA PODULUI DINTRE PALOS ŞI BEIA NU MAI POATE FI AMINATA în primăvara anului 1971, un agregat care a lucrat la modernizarea liniei de cale ferată a deteriorat podul de la marginea satului Palos înspre Beia. Acum podul se găseşte într-o stare cu totul deplorabilă, prezentând pericol pentru circulaţie. Norma ar fi ca făptaşul să repare ceea ce a distrus. Repararea podului însă întârzie. Consiliul popular al comunei Caţa , nu are un cuvînt de spus? NICOLAE STANCIU, Braşov UN ORAR MAI JUDICIOS AL CURSELOR I.T.BV. Deşi conducerea I.T.Bv. a luat unele măsuri de îmbunătăţire a transportului pe ruta Predeluţ - Zărneşti, nu s-a ţinut seama de cele mai potrivite ore. Aşa că noi, navetiştii în cauză, trebuie să ne sculăm în fiecare zi cu două ore şi jumătate înainte de începerea lucrului. Nici conducerea uzinei „6 Martie'' unde lucrăm nu ne acordă un sprijin mai substanţial in această direcţie. Cele patru autobuze ale întreprinderii respective, în loc să fie puse şi la dispoziţia muncitorilor care venim din localităţi mai izolate, sunt destinate aproape exclusiv transportului funcţionarilor. UN GRUP DE MUNCITORI NAVETIŞTI DIN SATUL PREDELUŢ ESTE TOTUŞI NECESARĂ EDITAREA UNUI NOU GHID AL BRAŞOVULUI Am propus de mai multe ori editarea unui nou ghid al străzilor din Braşov, însă cei care răspund de această problemă au dat răspunsuri evazive. Totuşi, susţin propunerea făcută, deoarece în ultimii ani în Braşov au apărut străzi noi, altele şi-au schimbat numele, au apărut instituţii noi, magazine noi, au luat fiinţă noi trasee de autobuze şi troleibuze etc. V. PETRESCU, str. Alex. Moghioroş 2 Braşov N.— iii--.il......................... FACTORII DE DECIZIE RĂSPUND VINOVATE... TELEFONUL într-o scrisoare deschisă, publicată în ziarul nostru nr. 8374 din 10 decembrie 1971, cetățeanul IANCU NICOLAE din str. Lungă nr. 174 arăta că într-o noapte a încercat de mai multe ori sa cheme telefonic ,,Salvarea , însă n-a răspuns nimeni. Conducerea Staţiei de salvare şi Aviasan — Braşov ne-a răspuns că: „în noaptea de 27 28 noiembrie 1977, între orele 0,40 şi 4 nu s-a înregistrat la Staţia de salvare nici o solicitare, nici din partea tov. Iancu Nicolae şi nici din altă parte, întrucît personalul de serviciu se afla la post, consideram ca a existat o defecţiune, fie în centrala telefonică, fie pe circuit. Pe această cale — se arată în încheierea răspunsului — rugăm cetăţenii ca, în cazul cînd telefoanele 11234, sau 06 sună semnalul de apel şi nu se răspunde un timp mai îndelungat, să se adreseze mesei de comandă a telefoanelor pentru verificarea centralei „Salvării". „BLOCUL ZORILOR" ARE ADRESĂ BINE STABILITĂ într-un „semnal" publicat în „Drum nou" în ziua de 8 decembrie 1971 a fost evidenţiată neliniştea unor locatari din „Blocul Zorilor", care susţineau că nu au o adresă exactă. O.C.L.P.P. precizează următoarele: "in contractul încheiat de către O C.L.P.P. cu beneficiarii se menţionează „Bloc de 40 apartamente, cvartal Steagul roşu - Braşov", iar în adeverinţa dată de O.C.L.P.P. pentru Miliţie se menţionează adresa cea corectă, adică Livada Vulturului nr.“. STRADA HORIA ŞI-A SCHIMBAT ÎNFĂŢIŞAREA Intr-un articol, înserat nu demult în coloanele ziarului nostru era criticat faptul că gospodarii oraşului Săcele nu acordă atenţia cuvenită bunei întreţineri a străzii Horia. Insuşindu-şi critica adusă prin ziar, Consiliul popular al oraşului Săcele ne-a răspuns că pentru înlăturarea neajunsurilor semnalate, s-au transportat pe strada amintită importante cantităţi de balast de rîu şi piatră de cariera. A fost construit, de asemenea, un podeţ care asigură o mai bună circulaţie pe stradă. In ceea ce priveşte iluminatul public, ni s-a comunicat că acesta s-a îmbunătăţit în limita becurilor de care dispune sectorul de reţele electrice din Săcele. „CONSULTUL SE FACE TOT CU TERMOMETRUL. .. PACIENTULUI" In articolul „Consult cu termometrul pacientului" apărut intr-unul din numerele trecute ale ziarului „Drum nou" era criticat faptul că unele circumscripţii sanitare sunt insuficient dotate cu asemenea instrumente. Direcţia sanitară confirmă această situaţie, deoarece: „In ultimele zile, din numărul de 550 termometre pe care Oficiul farmaceutic judeţean ar fi trebuit să ni le livreze conform planului, ne-a livrat numai 50 bucăţi. S-a intervenit la Oficiul farmaceutic Braşov să livreze un număr mai mare de termometre, dar acesta a comunicat că nu poate satisface cererea decît parţial deoarece are 3600 termometre pentru toată zona pe care o deserveşte (judeţele Sibiu, Covasna şi Braşov) - dar şi acestea sunt blocate de Serviciul metrologic Braşov pentru verificare, de o lună". Prin urmare, consultul se face în continuare tot cu termometrul... pacientului. CETĂŢENESC