Drum Nou, ianuarie 1972 (Anul 29, nr. 8393-8416)

1972-01-14 / nr. 8402

li ZIARUL „DRUM OFICIUL P.T.T.R. TG. MUREŞ” NOU“ / ABONAMENTE/ VÎNZAREA CU BUCATA EXP. SERV. DIFUZAREA PRESEI BRAŞOV Proletari din toate ţările, uniţi­ vil nou­­C.R. 52 AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXIX Nr. 8402 Vineri, 14 ianuarie 1972 4 pagini 30 bani Dezvoltarea activităţii de autodotare din centrul atenţiei centralei industriale Grandiosul program de dezvol­tare şi modernizare rapidă a in­dustriei noastre socialiste, elabo­rat de Congresul al X-lea al P.C.R., impune ca o necesitate imediată, de prim ordin, ca para­lel cu achiziţionarea de maşini şi utilaje de la întreprinderile spe­cializate din ţară sau din import sa se treacă mai hotărît la reali­zarea unui volum cit mai ridicat de utilaje şi instalaţii în atelierele proprii ale întreprinderilor. Inten­sificarea acestei acţiuni este dic­tată de interesele majore ale eco­nomiei naţionale, de multiplele avantaje economice pe care le oferă. Aplicând în viaţă preţioasele indicaţii ale tovarăşului Nicolas Ceauşescu, secretar general al partidului, formulate cu diverse prilejuri, colectivele întreprinderi­lor industriale din municipiul Şi judeţul Braşov au depus eforturi stăruitoare în ultimii ani, în di­recţia dezvoltării acţiunii de au­todotare, realizînd cu forţe pro­prii un număr impresionant de maşini-agregorie, maşini-unelte, diferite instalaţii de deservire, care au favorizat obţinerea unor sporuri suplimentare de produc­ţie şi productivitate, un nivel ca­litativ superior al produselor. în contextul acestor preocupări, am solicitat tov. ing. Gheorghe Trică, directorul general al Cen­tralei industriale de autocamioa­ne şi tractoare, să ne răspundă la cîteva întrebări. — Este un adevăr recunoscut că în ultimîi ani colectivul Uzinei de autocamioane a acumulat o experienţă valoroasă în proiecta­rea şi execuţia cu forţe proprii a unor agregate, astriî,ai,­ unelte, chiar linii tehnologice. V-am ruga să vă referiţi pe scurt la reali­zările obţinute de colectivul uzi­nei în 1971. — Intr-adevăr, se cuvine apre­ciat efortul depus de colectivul Uzinei de autocamioane în direc­ţia asigurării cu forţe proprii a uno­r maşini-agregat, maşini-unel­­te şi altor utilaje reclamate în mod stringent de fabricaţia uzinei. A­­cest efort este cu atît mai meri­tuos, cu cit el a fost depus în condiţiile în care uzina este an­gajată într-o vastă acţiune de diversificare şi modernizare a producţiei şi în primul rînd a asimilării noilor autocamioane e­­chipate cu motor Diesel. Efortu­rile depuse în domeniul autodo­­tării s-au materializat în proiec­tarea şi execuţia unui volum de lucrări în valoare de 44,6 milioa­ne lei, din care 25 milioane lei constituie valoarea celor 246 a­­gregate (în unităţi convenţiona­le). De altfel, valoarea lucrărilor de auto­utilaje realizate anul tre­cut reprezintă 21,2 la sută din valoarea utilajelor realizate prin investiţii de uzină, ceea ce în­seamnă o creştere, cu peste 77 la sută faţă de anul precedent. Prin­tre lucrările de prestigiu realizate anul trecut amintesc linia tehno­logică pentru prelucrarea grinzii punţii motoare a autocamionului echipat cu motor Diesel, formată din 22 agregate complexe şi 11 instalaţii anexe, avînd o capa­citate de 30.000 grinzi pentru punţi motoare pe an; diverse a­­gregate pentru strunjit­­in carcasa şi trompa diferenţialului, carcasa sateliţilor, agregate de frezat, găurit şi filetat, maşini speciale pentru noua turnătorie, utilaje pentru fabricarea roţilor de auto­camioane etc. De menţionat este faptul că Uzina de autocamioane a realizat anul trecut mai multe agregate complexe decît toate celelalte întreprinderi aparţinmd M.I.C.M. la un loc. Şi încă din fapt. Agregatele şi maşinile produse la Uzina de autocamioane prin autodotare se situează, sub as­pectul performanţelor, la nivelul tehnicii mondiale — caracterizm-Convorbire cu ing. GH. TRICĂ, director general al Centralei industriale de autocamioane şi tractoare du­se ,printr-un nivel ridicat de tehnicitate, o productivitate supe­rioară, o înaltă precizie în exe­cuţie şi un preţ de cost scăzut. — Cum apreciaţi realizările ob­ţinute pe linia dezvoltării acţiunii de autodotare in celelalte între­prinderi din cadrul Centralei in­dustriale de autocamioane şi trac­toare? — In general, realizările sunt pozitive. Rezultate de prestigiu a obţinut Uzina de tractoare care a executat un volum de maşini şi agregate în valoare de peste 44 milioane lei. Eforturile colecti­vului compartimentului de auto­­utilări de la „Tractorul" au fost orientate în special spre proiecta­rea şi executarea unor Utilaje complexe destinate sectoarelor calde în general, turnătorii şi tra­tamente termice. Au fost realiza­te, de asemenea, o instalaţie com­plexă de spălat şi vopsit trac­toare, diverse agregate de alezat, ethos şi finiţiune etc. Demne de no­tat sunt şi realizările Uzinei de mecanică fină Sinaia şi ale Fabri­cii de radiatoare şi cabluri, care numai prin executarea a două maşini de cablat a realizat eco­nomii valutare de peste 3 mili­oane lei. La nivelul centralei va­loarea lucrărilor executate cu for­ţe proprii însumează 108 milioane lei, cu 35 la sută mai mult decît în anul precedent. Rezultate sub posibilităţi a­u obţinut Uzina de piese auto Sibiu, uzina „Autobu­zul" — Bucureşti, şi mai ales U­zina mecanică Mîrşa şi Uzina me­canică Mediaş. — V-am ruga să vă referiţi la avantajele economice pe care autodotarea le oferă întreprinde­rilor, economiei naţionale, la ra­ţiunile majore care reclamă in­tensificarea acţiunii de asigurare cu forţe proprii a unui număr tot mai mare de maşini şi utilaje. — Raţiunea autodotării rezidă din interesele majore ale econo­miei naţionale, iar avantajele e­­conomice pe care le oferă sînt cit se poate de evidente. Este vorba în primul rînd de renunţa­rea la irpport, deci economisirea unor importante fonduri valutare. In al doilea rînd, este vorba de reducerea ciclului de achiziţio­nare a unor utilaje şi maşini din import şi, în fine, că cele realizate W vi M »nl­t/i AiMVC n A âKÎIM lw VNvA M1'* «W tvrfi v. OC WWllU iu |JiC-juri mult mai reduse. Să luăm cazul liniei tehnologice pentru prelucrarea grinzii punţi­lor motoare a autocamionului e­­chipat cu motor Diesel. Achiziţio­nată din import, linia respectivă ne-ar fi costat cea. 25.000.000 lei, valută. Executată în ţară, ea a costat doar 8 milioane lei. Deci o importantă economie de valu­tă. De fapt, preţul de achiziţio­nare a unor utilaje din străinătate este de 200—240 lei per kg., în timp ce la Uzina de autocamioa­ne se realizează cu 50—60 lei per kg. Dar maşinile, şi utilajele pro­duse prin autodotare revin cu cca 50—60 la sută mai leftine chiar şi faţă de cele fabricate de în­­irupî­ir,dem­is specialinate er­a ţara. E de la sine înţeles că preţul de cost mai scăzut al agregatelor şi maşinilor produse cu forţe pro­prii va conduce implicit şi la scăderea cheltuielilor de amorti­zare, ceea ce se va reflecta favo­rabil asupra preţului de cost. Re­­ferindu-ne la durata de asigura­re a unor maşini şi utilaje, vom arăta că cele produse cu forțe proprii se obţin în general în­­tr-un termen mult mai scurt decît Convorbire realizată de N. NICOARA (Continuare in pagin­a ÎN PAGINA A III-A SATUL VĂ SIMTE ALĂTURI DE EL ? Navetismul este o fatalitate ? ­////////////////////////// in pagina a 2-a • DE-ALE TRANSPORTULUI IN CO­MUN. • SOLICITĂRI IN VIRF DE MUNTE. • RAI DE PLATĂ. COLOCVIU CETĂȚENESC RESPONSABIL CU BUBUITUL. CETAJENII PROPUN. PUNCT SI CONTRAPUNCT. FIECARE FAMILIE DE ŢĂRANI, FIECARE LOCUITOR Exemple demne de urmat Convinşi de avantajele oferite de stat, Gheorghe Rusu a contractat cu statui 6 porci şi 3 viţei, iar Ion Olteanu, 6 viţei. Ambii sunt din Budila Răspunzînd Chemării Comitetului comunal de partid şi a Comitetului executiv al Consiliului popular din comuna Unirea, judeţul Ialomiţa, şi urmare a muncii politico-organizatorice desfă­şurate de comitetele comunale de partid, con­siliile populare şi conducerile cooperativelor agricole, tot mai­­mulţi ţărani cooperatori şi lo­cui­t E­: ■’ or* din județu! nostru contractează cu statul animale, în vederea livrărilor la fon­dul central. Continuăm astăzi să publicăm numele cetăţe­nilor care au încheiat de acum contracte cu statul : BUDÎLA: Rusu Gh. de la nr. 465 — 6 porci şi 3 viţei; Olteanu Ion de la nr. 180 — 6 viţei; Ke­resztes Gh. de la nr. 443, Voinea Gh. de la nr. 402 şi Lorincz Martin de la nr. 437, toţi cîte 2 porci. TĂRLUNGENI: Szăsz Samoilă, Tărlungeni nr. 770 — 4 capete tineret bovin, Grecu Gh., Tăr­lungeni 452, Szász Ştefan, Zizin 295, Barkó Ion, Purcăreni 110, Barti Andrei, Furcăreni 474 —, cite 2 capete tineret bovin; Mikes Gh., Tărlungeni 754 — 2 bovine adulte; Dinca Ştefan, Tărlungeni 304, Csere Ştefan, Tărlungeni 822, Csere Mihai, tărlungeni 669, şi Gheorghiu loan, Tărlungeni 869 — cite 2 porci. CODLEA, Nicolae Bîşa — 20 miei; Nicolae Crăciun — 2 ‘curaşi şi 4 porci; Viniil Moldovan — 2 tăuraşi. Procentual, numărul familiilor care au con­tractat animale cu statul este încă mic. La Bu­­dila doar 46 familii din 863, cite numără comu­na, iar la Tărlungeni, cu cele patru sate aparţi­nătoare, abia 72 din 2.235 familiiţi?). Organizaţiile de partid şi consiliile populare comunale au obligaţia să imprime un ritm mai in­tens acestei acţiuni, astfel ca în săptămînile urmă­toare toate familiile din comunele şi satele ju­deţului să încheie contracte de animale cu sta­tul. TOATE ORGANIZAŢIILE DE MASĂ. TOŢI CETĂŢENII - CONTRIBUABILI ACTIVI LA FONDUL DE SOLIDARITATE INTERNAŢIONALĂ Convorbire cu tov. ANDREI SORCOIU, secretarul Consiliului judeţean al Frontului Unităţii Socialiste claritate şi sprijinire a luptei po­poarelor împotriva imperialismu­lui, pentru libertate şi progres social. Independenţă şi pace. In­stituit ca urmare a hotărârii Co­mitetului Executiv al C. C. al P.C.R. Deoarece raţiunile profund internaţionaliste şi umanitare ca­re au stat la baza adoptării a­­cestei hotâriri şi a apelului ne sunt cunoscute tuturor, în convor­birea avută cu tovarăşul Andrei Sorcosu, ne-am oprit numai asu­pra unor aspecte şi modalităţi de acţiune care trebuie să stea in atenţia consiliilor locale ale Frontului în vederea materializă­rii prevederilor hotărârii.­­ Pentru a traduce în fapt, la nivelul judeţului nostru, hotărîrea Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. şi recomandările Biroului Executiv al Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste, Consiliul judeţean al Frontului U­­nităţii Socialiste, biroul său exe­cutiv au iniţiat, de acum, o suită de măsuri, în sensul că au popu­larizat în rîndul consiliilor orăşe­neşti şi comunale ale Frontului, ai organizaţiilor de masă, obşteşti şi profesionale care fac parte din Front, şi, prin acestea, în rîndul maselor largi de oameni ai mun­cii de la oraşe şi sate, recoman­dările privitoare la constituirea acestui fond. Totodată, au stabilit ca până la 15 ianuarie, toate con­siliile locale şi organizaţiile com­ponente ale Frontului din judeţ să-şi întocmească planuri con­crete de acţiune pentru a putea trece operativ la fapte.­­ Pentru o mai deplină edifi­care a cititorilor noştri, vă rog să ne daţi cîteva amănunte pri­vitoare la sursele din care se constituie Fondul de solidaritate internaţională. — In afară de subvenţiile de stat, Fondul de solidaritate inter­naţională se constituie din sume­le provenite din organizarea unor manifestări cultural-artistice, în special la casele de cultură, clu­buri, cămine culturale, de către sindicate, U.T.C., comitetele de cultură şi educaţie socialistă, din spectacole ale instituţiilor teatra­le şi muzicale profesioniste, or­ganizate în afara programului lor obişnuit, din manifestări ini­ţiate de uniunile de creaţie, ex­poziţii cu vînzare a unor lucrări de artă donate de artiştii plastici profesionişti sau amatori, din vîn-Convorbire realizată de L. MUNTEANU (Continuare în pag. a 3-a) La 19 decembrie 1971 a fost dat publicităţii Apelul Biroului Executiv al Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste, către toţi cetăţenii, de a participa la constituirea Fondului de soli- Acţiunea de auto­ru­late cuprinde pe zi ce trece sfere tot mai largi de activitate în industria braşoveană. Fotografia vă prezintă agregatul pentru găurit arborele motor la tractorul de 40 C.P., rea­lizat de specialiştii uzinei „Tractorul", şi care a fost medaliat cu aur la Salonul internaţional de invenţii de la Nürnberg de anul trecut. Foto : GH. BANUŢi De cîteva luni, prima promoţie a Liceului industrial din Braşov a păşit pragul întreprinderilor, s-a integrat în diferite colective de muncă. Dintre cei 115 absol­venţi, 40 la sută au fost admişi în învăţămîntul superior, la , cursuri de zi, serale său fără frec­venţă. Uzina „Tractorul" din Bra­şov a primit în rindurile colecti­vului peste 20 dintre aceşti ab­solvenţi, care îşi au acum locu­rile de muncă în atelierele de re­paraţii ale serviciului mecanic­­şef, atelierele electrice de joasă sau înaltă tensiune în secţia mon­­taj-general, la serviciile de pro­iectări etc. Tinerii au fost anga­jaţi fie ca muncitori cu categoria a II-a de calificare, fie ca teh­nicieni, în funcţie de disponibi­lităţile uzinei. — Deşi puteam să mă angajez ca tehnician, am preferat totuşi să mă angajez ca muncitor — ne mărturiseşte Valeriu Oltean, de la atelierul electric de joasă tensiune. — Ce te-a determinat ? — Avînd o pregătire teoretică destul de bună (după părerea mea !) — continuă V. Oltean — am considerat că este mai bine în producţie unde am posibilita­tea să-mi verific practic cunoş­tinţele însuşite. Ce folos că porţi titlul de tehnician, dacă nu te-ai călit mai iutil în focul muncii productive, stăpînind bine mese­ria de bază, pentru a putea veni apoi cu soluţii eficiente ca teh­nician? Tot în atelierul electric, dar în cel de înaltă tensiune, lucrează şi Ioan Jinga, a cărui dorinţă es­te să urmeze cursurile serale ale unei facultăţi de profil. — Poate că la început — ne re­latează dînsul —, ne-am acomo­dat mai greu cu aparatele de înaltă tensiune, pe care nu le-am avut la dispoziţie în timpul prac­ticii. Dar acum, cînd ne-am fa­miliarizat pe deplin la locul de muncă, mi se pare că lucrările pe care le avem de executat sunt facile, nu ne solicită decit par­ţial cunoştinţele de specialitate dobîndite in şcoală. Poate că este vorba şi de o oarecare ne­încredere a maiştrilor in forţele noastre. Oricum, situaţia generea­ză, în mintea unora dintre noi, in­tenţia de a părăsi locul de mun­că — ceea ce nu este bine —, de a se duce în altă parte, unde ar beneficia de o solicitare mai in­tensă. Redate cu cea mai mare sin­ceritate, frămîntările tînărului specialist în tainele electricităţii de înaltă tensiune ridică o serie de probleme. Ca să le căutăm răspunsul, am recurs la cîteva investigaţii care ne-au arătat că nu este vorba de o neîncrede­re a vîrstnicilor în forţele tineri­lor. Colectivul atelierului i-a pri­mit în rindurile lui cu multă dra­goste, neprecupeţindu-şi nici o clipă eforturile pentru a le da a­­jutorul necesar. Dar atribuţiile de serviciu ale electricienilor de în­treţinere s-ar părea că nu solicită o muncă de concepţie. Ei trebuie să execute mai mult operaţii sim­ple, de întreţinere a reţelei, dar de mare importanţă şi de serioa­să răspundere pentru buna func­ţionare a maşinilor şi instalaţii­lor. Iată de ce găsim nejustificate intenţiile acelora care sunt gata să-şi părăsească locul de muncă în ideea că­­pot fi mai utili în altă parte. Deocamdată utilitatea lor este aici. O dovedesc şi aprecie­rile pe care ni le-a oferit maistrul Ion Frăţilă. „ Absolvenţii Liceului indus­trial sunt disciplinaţi şi bine pre­gătiţi profesional. Ne pare rău că numărul lor, aici, este mic în ra­port cu necesităţile noastre. Dar probabil că se va mări, cu vii­toarea promoţie ! Cele de mai sus ne conduc la concluzia că unii dintre primii ab­solvenţi ai Liceului industrial au spus la început „da" exigenţelor producţiei. Integrarea lor produc­tivă este un proces în plină des­făşurare, în care se îmbină avi­ditatea cunoaşterii tinerilor cu experienţa pe care cei vîrstnici le-o împărtăşesc plini de bună­ Anchetă realizată de Victoria STEGARU (Continuare în pag.­­ 3*a) ANCHETA NOASTRĂ Cum se integrează în muncă primii absolvenţi ai Liceului industrial? O 40 la sută dintre absolvenţi, în învâţămintul superior • „Eu am vrut să mă angajez ca muncitor"... • Facilitatea lucrărilor repartizate absolvenţilor se dato­­reşte neîncrederii maiştrilor ? „ Maistrul Ion Frăţilă este mulţumit # „Vom îmbunătăţi procesul de învăţămint" — se anga­jează directorul liceului O actiune de mare interes economic pentru unitatile agricole Tratamentele de iarnă la pomii fructiferi In judeţul Braşov există un nu­măr însemnat de livezi cu pomi fructiferi, a căror producţie adu­ce mari venituri băneşti unităţi­lor agricole cooperatiste şi de stat. Printre acestea putem amin­ti plantaţiile de la C.A.P. Zărneşti, Bran, Moeciu, Ghimbav, Feldioa­­ra, Măeruş, Apaţa, Racoş, Homo­rod, Berivoi, Sîmbăta de Sus şi altele. Se ştie că producţia de fructe depinde în cea mai mare măsură de sănătatea pomilor, motiv pen­tru care combaterea bolilor şi a dăunătorilor trebuie să consti­tuie o preocupare de prim ordin. De asemenea, o mare importan­ţă are aplicarea măsurilor de igienă culturală — tăierea uscă­turilor, culegerea şi distrugerea fructelor mumin­ate, răzuirea scoarţei — în vederea înlătură­rii focarelor de infecţie, pe care acestea le constituie, datorită a­­dăpostirii paraziţilor de tot felul. Astfel, pe fructele mumifiate ier­nează sporii multor ciuperci, în­tre care monilioza este cea mai frecventă; pe ramurile uscate ier­nează diferite insecte dăunătoa­re, cu deosebire păduchele fes­tes din San-José şi acarienii, în judeţul Braşov, de altfel ca şi în alte judeţe ale ţării, pădu­chele ţestos din San-José prezintă pericolul cel mai mare, deoare­ce produce uscarea pomilor. A­­tacul începe cu lăstarii tineri şi se continuă cu ramurile din ce în ce mai îngroşate, ca în cele din urmă să ajungă la tulpină. Pomii puternic atacaţi sînt sor­tiţi pieirii, iar dacă trăiesc cîţiva ani produc fructe puţine, mici, cu numeroase înţepături, adică cu o valoare comercială mult dimi­nuată. In cîteva unităţi agricole coo­peratiste din judeţul nostru — Homorod, Ghimbav, Măeruş, Be­rivoi etc.,­­ se aplică în condiţii bune tratamentele pentru comba­terea bolilor şi a dăunătorilor; în altele însă­, nu există o preocu­pare satisfăcătoare în acest do­meniu. Numai aşa se explică fap­tul că la C.A.P. Jimbox, Viştea, Ucea de Sus, Buneşti şi în multe altele se înregistrează an de an pierderi însemnate de fructe. Consiliile de conducere, specia­liştii de aici au datoria şi obli­gaţia să manifeste mai multă gri­­jă faţă de sănătatea plantaţiilor pe care le-au înfiinţat cu mari eforturi materiale, să aplice re­glementar tratamente pentru com­baterea bolilor şi a dăunătorilor. Avînd în vedere pericolul mare pe care îl reprezintă atacul pă­duchelui ţestos din San­ José, pre­cum şi a altor paraziţi, recoman­dăm tuturor gospodăriilor care posedă pomi fructiferi, ca şi par­ticularilor, să aplice tratamente­le cele mai eficiente pentru com­baterea acestor dăunători. De asemenea, este absolut necesar să se ia măsuri şi pentru comba­terea altor boli periculoase, ca­­­rapănul, monilioza, ciuruirea frun­zelor etc. Paraziţii care provoacă aceste boli prezintă forme de re­zistenţă în timpul iernii. De ace­ea, este absolut necesar să se aplice tratamente în perioada de repaus a vegetaţiei, pînă la dez­­mugurire. In acest scop, pot fi a­­plicate două stropiri, la intervale de cîte 30 de zile, utilizîndu-se Dr. Alexandru NEGRU, Ing. Ion UNGUREANU (Continuare in pag. a 3-a) 5­i i ! Vernisajul expoziţiei de gravură mexicană contemporană Sub egida Consiliului Cultu­rii şi Educaţiei Socialiste a ai­vut loc ieri, în sala „Arta" din Braşov, vernisajul expoziţiei de gravură contemporană mexi­cană. Festivitatea vernisajului a fost deschisă de prof. Mircea Băltescu, directorul Muzeului judeţean Braşov. Criticul de artă Dinu Vasiu a făcut o suc­cintă prezentare asupra şcolii de gravură militantă contem­porană din Mexic. Expoziţia se bucură de un deosebit succes. U UN PEISAJ DE SIDEF ŞI AZUR, LUMINAT DE TORŢE GIGANTICE K IBN SAUD IN CONFLICT CU „PAX BRITANICA"' S AFACERI ŞI INTRIGI DE CULISE IN SUNETUL CIMPOAIELOR .Mi­oman scouts" işi solifică­­o Sidef şi azur; acestea sunt cu­­lorile Golfului Persic, cer de un albastru transparent şi o mare opalescenţă, pe fundul căreia dorm scoici purtătoare de perle. Aici domneşte liniştea cea mai desăvîrşită, iar noaptea se văd jucînd flăcările unor torţe gigeni­(Continuare în pag- a 4-a) 1 I

Next