Drum Nou, ianuarie 1972 (Anul 29, nr. 8393-8416)
1972-01-14 / nr. 8402
li ZIARUL „DRUM OFICIUL P.T.T.R. TG. MUREŞ” NOU“ / ABONAMENTE/ VÎNZAREA CU BUCATA EXP. SERV. DIFUZAREA PRESEI BRAŞOV Proletari din toate ţările, uniţi vil nouC.R. 52 AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXIX Nr. 8402 Vineri, 14 ianuarie 1972 4 pagini 30 bani Dezvoltarea activităţii de autodotare din centrul atenţiei centralei industriale Grandiosul program de dezvoltare şi modernizare rapidă a industriei noastre socialiste, elaborat de Congresul al X-lea al P.C.R., impune ca o necesitate imediată, de prim ordin, ca paralel cu achiziţionarea de maşini şi utilaje de la întreprinderile specializate din ţară sau din import sa se treacă mai hotărît la realizarea unui volum cit mai ridicat de utilaje şi instalaţii în atelierele proprii ale întreprinderilor. Intensificarea acestei acţiuni este dictată de interesele majore ale economiei naţionale, de multiplele avantaje economice pe care le oferă. Aplicând în viaţă preţioasele indicaţii ale tovarăşului Nicolas Ceauşescu, secretar general al partidului, formulate cu diverse prilejuri, colectivele întreprinderilor industriale din municipiul Şi judeţul Braşov au depus eforturi stăruitoare în ultimii ani, în direcţia dezvoltării acţiunii de autodotare, realizînd cu forţe proprii un număr impresionant de maşini-agregorie, maşini-unelte, diferite instalaţii de deservire, care au favorizat obţinerea unor sporuri suplimentare de producţie şi productivitate, un nivel calitativ superior al produselor. în contextul acestor preocupări, am solicitat tov. ing. Gheorghe Trică, directorul general al Centralei industriale de autocamioane şi tractoare, să ne răspundă la cîteva întrebări. — Este un adevăr recunoscut că în ultimîi ani colectivul Uzinei de autocamioane a acumulat o experienţă valoroasă în proiectarea şi execuţia cu forţe proprii a unor agregate, astriî,ai, unelte, chiar linii tehnologice. V-am ruga să vă referiţi pe scurt la realizările obţinute de colectivul uzinei în 1971. — Intr-adevăr, se cuvine apreciat efortul depus de colectivul Uzinei de autocamioane în direcţia asigurării cu forţe proprii a unor maşini-agregat, maşini-unelte şi altor utilaje reclamate în mod stringent de fabricaţia uzinei. Acest efort este cu atît mai merituos, cu cit el a fost depus în condiţiile în care uzina este angajată într-o vastă acţiune de diversificare şi modernizare a producţiei şi în primul rînd a asimilării noilor autocamioane echipate cu motor Diesel. Eforturile depuse în domeniul autodotării s-au materializat în proiectarea şi execuţia unui volum de lucrări în valoare de 44,6 milioane lei, din care 25 milioane lei constituie valoarea celor 246 agregate (în unităţi convenţionale). De altfel, valoarea lucrărilor de autoutilaje realizate anul trecut reprezintă 21,2 la sută din valoarea utilajelor realizate prin investiţii de uzină, ceea ce înseamnă o creştere, cu peste 77 la sută faţă de anul precedent. Printre lucrările de prestigiu realizate anul trecut amintesc linia tehnologică pentru prelucrarea grinzii punţii motoare a autocamionului echipat cu motor Diesel, formată din 22 agregate complexe şi 11 instalaţii anexe, avînd o capacitate de 30.000 grinzi pentru punţi motoare pe an; diverse agregate pentru strunjitin carcasa şi trompa diferenţialului, carcasa sateliţilor, agregate de frezat, găurit şi filetat, maşini speciale pentru noua turnătorie, utilaje pentru fabricarea roţilor de autocamioane etc. De menţionat este faptul că Uzina de autocamioane a realizat anul trecut mai multe agregate complexe decît toate celelalte întreprinderi aparţinmd M.I.C.M. la un loc. Şi încă din fapt. Agregatele şi maşinile produse la Uzina de autocamioane prin autodotare se situează, sub aspectul performanţelor, la nivelul tehnicii mondiale — caracterizm-Convorbire cu ing. GH. TRICĂ, director general al Centralei industriale de autocamioane şi tractoare duse ,printr-un nivel ridicat de tehnicitate, o productivitate superioară, o înaltă precizie în execuţie şi un preţ de cost scăzut. — Cum apreciaţi realizările obţinute pe linia dezvoltării acţiunii de autodotare in celelalte întreprinderi din cadrul Centralei industriale de autocamioane şi tractoare? — In general, realizările sunt pozitive. Rezultate de prestigiu a obţinut Uzina de tractoare care a executat un volum de maşini şi agregate în valoare de peste 44 milioane lei. Eforturile colectivului compartimentului de autoutilări de la „Tractorul" au fost orientate în special spre proiectarea şi executarea unor Utilaje complexe destinate sectoarelor calde în general, turnătorii şi tratamente termice. Au fost realizate, de asemenea, o instalaţie complexă de spălat şi vopsit tractoare, diverse agregate de alezat, ethos şi finiţiune etc. Demne de notat sunt şi realizările Uzinei de mecanică fină Sinaia şi ale Fabricii de radiatoare şi cabluri, care numai prin executarea a două maşini de cablat a realizat economii valutare de peste 3 milioane lei. La nivelul centralei valoarea lucrărilor executate cu forţe proprii însumează 108 milioane lei, cu 35 la sută mai mult decît în anul precedent. Rezultate sub posibilităţi au obţinut Uzina de piese auto Sibiu, uzina „Autobuzul" — Bucureşti, şi mai ales Uzina mecanică Mîrşa şi Uzina mecanică Mediaş. — V-am ruga să vă referiţi la avantajele economice pe care autodotarea le oferă întreprinderilor, economiei naţionale, la raţiunile majore care reclamă intensificarea acţiunii de asigurare cu forţe proprii a unui număr tot mai mare de maşini şi utilaje. — Raţiunea autodotării rezidă din interesele majore ale economiei naţionale, iar avantajele economice pe care le oferă sînt cit se poate de evidente. Este vorba în primul rînd de renunţarea la irpport, deci economisirea unor importante fonduri valutare. In al doilea rînd, este vorba de reducerea ciclului de achiziţionare a unor utilaje şi maşini din import şi, în fine, că cele realizate W vi M »nlt/i AiMVC n A âKÎIM lw VNvA M1'* «W tvrfi v. OC WWllU iu |JiC-juri mult mai reduse. Să luăm cazul liniei tehnologice pentru prelucrarea grinzii punţilor motoare a autocamionului echipat cu motor Diesel. Achiziţionată din import, linia respectivă ne-ar fi costat cea. 25.000.000 lei, valută. Executată în ţară, ea a costat doar 8 milioane lei. Deci o importantă economie de valută. De fapt, preţul de achiziţionare a unor utilaje din străinătate este de 200—240 lei per kg., în timp ce la Uzina de autocamioane se realizează cu 50—60 lei per kg. Dar maşinile, şi utilajele produse prin autodotare revin cu cca 50—60 la sută mai leftine chiar şi faţă de cele fabricate de înirupîir,demis specialinate era ţara. E de la sine înţeles că preţul de cost mai scăzut al agregatelor şi maşinilor produse cu forţe proprii va conduce implicit şi la scăderea cheltuielilor de amortizare, ceea ce se va reflecta favorabil asupra preţului de cost. Referindu-ne la durata de asigurare a unor maşini şi utilaje, vom arăta că cele produse cu forțe proprii se obţin în general într-un termen mult mai scurt decît Convorbire realizată de N. NICOARA (Continuare in pagina ÎN PAGINA A III-A SATUL VĂ SIMTE ALĂTURI DE EL ? Navetismul este o fatalitate ? ////////////////////////// in pagina a 2-a • DE-ALE TRANSPORTULUI IN COMUN. • SOLICITĂRI IN VIRF DE MUNTE. • RAI DE PLATĂ. COLOCVIU CETĂȚENESC RESPONSABIL CU BUBUITUL. CETAJENII PROPUN. PUNCT SI CONTRAPUNCT. FIECARE FAMILIE DE ŢĂRANI, FIECARE LOCUITOR Exemple demne de urmat Convinşi de avantajele oferite de stat, Gheorghe Rusu a contractat cu statui 6 porci şi 3 viţei, iar Ion Olteanu, 6 viţei. Ambii sunt din Budila Răspunzînd Chemării Comitetului comunal de partid şi a Comitetului executiv al Consiliului popular din comuna Unirea, judeţul Ialomiţa, şi urmare a muncii politico-organizatorice desfăşurate de comitetele comunale de partid, consiliile populare şi conducerile cooperativelor agricole, tot maimulţi ţărani cooperatori şi locuit E: ■’ or* din județu! nostru contractează cu statul animale, în vederea livrărilor la fondul central. Continuăm astăzi să publicăm numele cetăţenilor care au încheiat de acum contracte cu statul : BUDÎLA: Rusu Gh. de la nr. 465 — 6 porci şi 3 viţei; Olteanu Ion de la nr. 180 — 6 viţei; Keresztes Gh. de la nr. 443, Voinea Gh. de la nr. 402 şi Lorincz Martin de la nr. 437, toţi cîte 2 porci. TĂRLUNGENI: Szăsz Samoilă, Tărlungeni nr. 770 — 4 capete tineret bovin, Grecu Gh., Tărlungeni 452, Szász Ştefan, Zizin 295, Barkó Ion, Purcăreni 110, Barti Andrei, Furcăreni 474 —, cite 2 capete tineret bovin; Mikes Gh., Tărlungeni 754 — 2 bovine adulte; Dinca Ştefan, Tărlungeni 304, Csere Ştefan, Tărlungeni 822, Csere Mihai, tărlungeni 669, şi Gheorghiu loan, Tărlungeni 869 — cite 2 porci. CODLEA, Nicolae Bîşa — 20 miei; Nicolae Crăciun — 2 ‘curaşi şi 4 porci; Viniil Moldovan — 2 tăuraşi. Procentual, numărul familiilor care au contractat animale cu statul este încă mic. La Budila doar 46 familii din 863, cite numără comuna, iar la Tărlungeni, cu cele patru sate aparţinătoare, abia 72 din 2.235 familiiţi?). Organizaţiile de partid şi consiliile populare comunale au obligaţia să imprime un ritm mai intens acestei acţiuni, astfel ca în săptămînile următoare toate familiile din comunele şi satele judeţului să încheie contracte de animale cu statul. TOATE ORGANIZAŢIILE DE MASĂ. TOŢI CETĂŢENII - CONTRIBUABILI ACTIVI LA FONDUL DE SOLIDARITATE INTERNAŢIONALĂ Convorbire cu tov. ANDREI SORCOIU, secretarul Consiliului judeţean al Frontului Unităţii Socialiste claritate şi sprijinire a luptei popoarelor împotriva imperialismului, pentru libertate şi progres social. Independenţă şi pace. Instituit ca urmare a hotărârii Comitetului Executiv al C. C. al P.C.R. Deoarece raţiunile profund internaţionaliste şi umanitare care au stat la baza adoptării acestei hotâriri şi a apelului ne sunt cunoscute tuturor, în convorbirea avută cu tovarăşul Andrei Sorcosu, ne-am oprit numai asupra unor aspecte şi modalităţi de acţiune care trebuie să stea in atenţia consiliilor locale ale Frontului în vederea materializării prevederilor hotărârii. Pentru a traduce în fapt, la nivelul judeţului nostru, hotărîrea Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. şi recomandările Biroului Executiv al Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste, Consiliul judeţean al Frontului Unităţii Socialiste, biroul său executiv au iniţiat, de acum, o suită de măsuri, în sensul că au popularizat în rîndul consiliilor orăşeneşti şi comunale ale Frontului, ai organizaţiilor de masă, obşteşti şi profesionale care fac parte din Front, şi, prin acestea, în rîndul maselor largi de oameni ai muncii de la oraşe şi sate, recomandările privitoare la constituirea acestui fond. Totodată, au stabilit ca până la 15 ianuarie, toate consiliile locale şi organizaţiile componente ale Frontului din judeţ să-şi întocmească planuri concrete de acţiune pentru a putea trece operativ la fapte. Pentru o mai deplină edificare a cititorilor noştri, vă rog să ne daţi cîteva amănunte privitoare la sursele din care se constituie Fondul de solidaritate internaţională. — In afară de subvenţiile de stat, Fondul de solidaritate internaţională se constituie din sumele provenite din organizarea unor manifestări cultural-artistice, în special la casele de cultură, cluburi, cămine culturale, de către sindicate, U.T.C., comitetele de cultură şi educaţie socialistă, din spectacole ale instituţiilor teatrale şi muzicale profesioniste, organizate în afara programului lor obişnuit, din manifestări iniţiate de uniunile de creaţie, expoziţii cu vînzare a unor lucrări de artă donate de artiştii plastici profesionişti sau amatori, din vîn-Convorbire realizată de L. MUNTEANU (Continuare în pag. a 3-a) La 19 decembrie 1971 a fost dat publicităţii Apelul Biroului Executiv al Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste, către toţi cetăţenii, de a participa la constituirea Fondului de soli- Acţiunea de autorulate cuprinde pe zi ce trece sfere tot mai largi de activitate în industria braşoveană. Fotografia vă prezintă agregatul pentru găurit arborele motor la tractorul de 40 C.P., realizat de specialiştii uzinei „Tractorul", şi care a fost medaliat cu aur la Salonul internaţional de invenţii de la Nürnberg de anul trecut. Foto : GH. BANUŢi De cîteva luni, prima promoţie a Liceului industrial din Braşov a păşit pragul întreprinderilor, s-a integrat în diferite colective de muncă. Dintre cei 115 absolvenţi, 40 la sută au fost admişi în învăţămîntul superior, la , cursuri de zi, serale său fără frecvenţă. Uzina „Tractorul" din Braşov a primit în rindurile colectivului peste 20 dintre aceşti absolvenţi, care îşi au acum locurile de muncă în atelierele de reparaţii ale serviciului mecanicşef, atelierele electrice de joasă sau înaltă tensiune în secţia montaj-general, la serviciile de proiectări etc. Tinerii au fost angajaţi fie ca muncitori cu categoria a II-a de calificare, fie ca tehnicieni, în funcţie de disponibilităţile uzinei. — Deşi puteam să mă angajez ca tehnician, am preferat totuşi să mă angajez ca muncitor — ne mărturiseşte Valeriu Oltean, de la atelierul electric de joasă tensiune. — Ce te-a determinat ? — Avînd o pregătire teoretică destul de bună (după părerea mea !) — continuă V. Oltean — am considerat că este mai bine în producţie unde am posibilitatea să-mi verific practic cunoştinţele însuşite. Ce folos că porţi titlul de tehnician, dacă nu te-ai călit mai iutil în focul muncii productive, stăpînind bine meseria de bază, pentru a putea veni apoi cu soluţii eficiente ca tehnician? Tot în atelierul electric, dar în cel de înaltă tensiune, lucrează şi Ioan Jinga, a cărui dorinţă este să urmeze cursurile serale ale unei facultăţi de profil. — Poate că la început — ne relatează dînsul —, ne-am acomodat mai greu cu aparatele de înaltă tensiune, pe care nu le-am avut la dispoziţie în timpul practicii. Dar acum, cînd ne-am familiarizat pe deplin la locul de muncă, mi se pare că lucrările pe care le avem de executat sunt facile, nu ne solicită decit parţial cunoştinţele de specialitate dobîndite in şcoală. Poate că este vorba şi de o oarecare neîncredere a maiştrilor in forţele noastre. Oricum, situaţia generează, în mintea unora dintre noi, intenţia de a părăsi locul de muncă — ceea ce nu este bine —, de a se duce în altă parte, unde ar beneficia de o solicitare mai intensă. Redate cu cea mai mare sinceritate, frămîntările tînărului specialist în tainele electricităţii de înaltă tensiune ridică o serie de probleme. Ca să le căutăm răspunsul, am recurs la cîteva investigaţii care ne-au arătat că nu este vorba de o neîncredere a vîrstnicilor în forţele tinerilor. Colectivul atelierului i-a primit în rindurile lui cu multă dragoste, neprecupeţindu-şi nici o clipă eforturile pentru a le da ajutorul necesar. Dar atribuţiile de serviciu ale electricienilor de întreţinere s-ar părea că nu solicită o muncă de concepţie. Ei trebuie să execute mai mult operaţii simple, de întreţinere a reţelei, dar de mare importanţă şi de serioasă răspundere pentru buna funcţionare a maşinilor şi instalaţiilor. Iată de ce găsim nejustificate intenţiile acelora care sunt gata să-şi părăsească locul de muncă în ideea căpot fi mai utili în altă parte. Deocamdată utilitatea lor este aici. O dovedesc şi aprecierile pe care ni le-a oferit maistrul Ion Frăţilă. „ Absolvenţii Liceului industrial sunt disciplinaţi şi bine pregătiţi profesional. Ne pare rău că numărul lor, aici, este mic în raport cu necesităţile noastre. Dar probabil că se va mări, cu viitoarea promoţie ! Cele de mai sus ne conduc la concluzia că unii dintre primii absolvenţi ai Liceului industrial au spus la început „da" exigenţelor producţiei. Integrarea lor productivă este un proces în plină desfăşurare, în care se îmbină aviditatea cunoaşterii tinerilor cu experienţa pe care cei vîrstnici le-o împărtăşesc plini de bună Anchetă realizată de Victoria STEGARU (Continuare în pag. 3*a) ANCHETA NOASTRĂ Cum se integrează în muncă primii absolvenţi ai Liceului industrial? O 40 la sută dintre absolvenţi, în învâţămintul superior • „Eu am vrut să mă angajez ca muncitor"... • Facilitatea lucrărilor repartizate absolvenţilor se datoreşte neîncrederii maiştrilor ? „ Maistrul Ion Frăţilă este mulţumit # „Vom îmbunătăţi procesul de învăţămint" — se angajează directorul liceului O actiune de mare interes economic pentru unitatile agricole Tratamentele de iarnă la pomii fructiferi In judeţul Braşov există un număr însemnat de livezi cu pomi fructiferi, a căror producţie aduce mari venituri băneşti unităţilor agricole cooperatiste şi de stat. Printre acestea putem aminti plantaţiile de la C.A.P. Zărneşti, Bran, Moeciu, Ghimbav, Feldioara, Măeruş, Apaţa, Racoş, Homorod, Berivoi, Sîmbăta de Sus şi altele. Se ştie că producţia de fructe depinde în cea mai mare măsură de sănătatea pomilor, motiv pentru care combaterea bolilor şi a dăunătorilor trebuie să constituie o preocupare de prim ordin. De asemenea, o mare importanţă are aplicarea măsurilor de igienă culturală — tăierea uscăturilor, culegerea şi distrugerea fructelor muminate, răzuirea scoarţei — în vederea înlăturării focarelor de infecţie, pe care acestea le constituie, datorită adăpostirii paraziţilor de tot felul. Astfel, pe fructele mumifiate iernează sporii multor ciuperci, între care monilioza este cea mai frecventă; pe ramurile uscate iernează diferite insecte dăunătoare, cu deosebire păduchele festes din San-José şi acarienii, în judeţul Braşov, de altfel ca şi în alte judeţe ale ţării, păduchele ţestos din San-José prezintă pericolul cel mai mare, deoarece produce uscarea pomilor. Atacul începe cu lăstarii tineri şi se continuă cu ramurile din ce în ce mai îngroşate, ca în cele din urmă să ajungă la tulpină. Pomii puternic atacaţi sînt sortiţi pieirii, iar dacă trăiesc cîţiva ani produc fructe puţine, mici, cu numeroase înţepături, adică cu o valoare comercială mult diminuată. In cîteva unităţi agricole cooperatiste din judeţul nostru — Homorod, Ghimbav, Măeruş, Berivoi etc., se aplică în condiţii bune tratamentele pentru combaterea bolilor şi a dăunătorilor; în altele însă, nu există o preocupare satisfăcătoare în acest domeniu. Numai aşa se explică faptul că la C.A.P. Jimbox, Viştea, Ucea de Sus, Buneşti şi în multe altele se înregistrează an de an pierderi însemnate de fructe. Consiliile de conducere, specialiştii de aici au datoria şi obligaţia să manifeste mai multă grijă faţă de sănătatea plantaţiilor pe care le-au înfiinţat cu mari eforturi materiale, să aplice reglementar tratamente pentru combaterea bolilor şi a dăunătorilor. Avînd în vedere pericolul mare pe care îl reprezintă atacul păduchelui ţestos din San José, precum şi a altor paraziţi, recomandăm tuturor gospodăriilor care posedă pomi fructiferi, ca şi particularilor, să aplice tratamentele cele mai eficiente pentru combaterea acestor dăunători. De asemenea, este absolut necesar să se ia măsuri şi pentru combaterea altor boli periculoase, carapănul, monilioza, ciuruirea frunzelor etc. Paraziţii care provoacă aceste boli prezintă forme de rezistenţă în timpul iernii. De aceea, este absolut necesar să se aplice tratamente în perioada de repaus a vegetaţiei, pînă la dezmugurire. In acest scop, pot fi aplicate două stropiri, la intervale de cîte 30 de zile, utilizîndu-se Dr. Alexandru NEGRU, Ing. Ion UNGUREANU (Continuare in pag. a 3-a) 5i i ! Vernisajul expoziţiei de gravură mexicană contemporană Sub egida Consiliului Culturii şi Educaţiei Socialiste a aivut loc ieri, în sala „Arta" din Braşov, vernisajul expoziţiei de gravură contemporană mexicană. Festivitatea vernisajului a fost deschisă de prof. Mircea Băltescu, directorul Muzeului judeţean Braşov. Criticul de artă Dinu Vasiu a făcut o succintă prezentare asupra şcolii de gravură militantă contemporană din Mexic. Expoziţia se bucură de un deosebit succes. U UN PEISAJ DE SIDEF ŞI AZUR, LUMINAT DE TORŢE GIGANTICE K IBN SAUD IN CONFLICT CU „PAX BRITANICA"' S AFACERI ŞI INTRIGI DE CULISE IN SUNETUL CIMPOAIELOR .Mioman scouts" işi solificăo Sidef şi azur; acestea sunt culorile Golfului Persic, cer de un albastru transparent şi o mare opalescenţă, pe fundul căreia dorm scoici purtătoare de perle. Aici domneşte liniştea cea mai desăvîrşită, iar noaptea se văd jucînd flăcările unor torţe gigeni(Continuare în pag- a 4-a) 1 I