Drum Nou, mai 1972 (Anul 29, nr. 8495-8519)

1972-05-14 / nr. 8505

f h­am nou ORGAN Al COMITETULUI JUDEŢEAN BRAŞOV AL P.C.R. 5­ AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXIX Nr. 8505 Duminică, 14 mai 1972 6 pagini 30 bani Proletari din toate tarife. umţi-val HOTARIRE privind sărbătorirea a 25 de ani de la proclamarea Republicii Populare Române Comitetul Executiv al C.C. a­ P.C.R. şi Biroul Executiv al Con­siliului Naţional al Frontului Uni­tăţii Socialiste au adoptat recent Hotărirea cu privire la acţiunile ce se vor organiza în întîmpina­­rea aniversării a 25 de ani de la proclamarea Republicii Populare Române — victorie de seamă a poporului nostru în lupta pentru libertate, democraţie şi progres social. Act de însemnătate istorică în viaţa ţării, ideal pentru care au militat forţele cele mai înaintate ale societăţii, în frunie cu Parti­dul Comunist Romăn, abolirea monarhiei şi trecerea întregii pu­teri de stat în mîinile clasei mun­citoare, în alianţă cu ţărănimea şi cu celelalte categorii de oa­meni ai muncii, au marcat o eta­pă superioară în dezvoltarea sta­tului romăn, în desfăşurarea re­voluţiei populare, instaurarea ce­lei mai democratice forme de gu­­vernămînt din istoria naţiunii noastre, trecerea la înfăptuirea revoluţiei socialiste. In cei 25 de ani care au trecut de la proclamarea Republicii, so­cialismul a învins definitiv în Ro­mânia, deschizînd o epocă de progres rapid în viaţa poporului, situînd România în rindul naţiuni­lor cu cea mai dinamică dezvol­tare, pe un joc demn între po­poarele lumii. în aceşti ani, au cunoscut un puternic avînt forţele de producţie ale ţării, ştiinţa, teh­nica, învăţămîntul şi cultura, s-au schimbat fundamental condiţiile de viaţă ale poporului, oamenii muncii au devenit cu adevărat stăpini în ţara lor participînd tot mai activ la conducerea acesteia, la adoptarea şi înfăptuirea hoter­­rîtilor şi măsurilor care privesc viitorul ei. Realizările dobândite demonstrează în chip elocvent înaltul rol constructiv al statului socialist care, sub conducerea clarvăzătoare a Partidului Comu­nist Român, a mobilizat talentul şi energia oamenilor muncii, ca­pacităţile lor creatoare în vede­rea ridicării economice, sociale şi spirituale a patriei. Oamenii muncii din ţara noas­tră — români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi — întîm­pină sărbătoarea Republicii în condiţiile avintului creator şi muncii însufleţite pentru înfăptui­rea măreţelor obiective ale pro­gramului făuririi societăţii socia­liste multilateral dezvoltate, ela­borat de Congresul al X-lea al partidului şi ale programului a­­doptat de Plenare: C.C. a­ P.C.R. din noiembrie 1971 privind dezvol­tarea conştiinţei socialiste şi aşe­zarea relaţiilor sociale pe princi­piile eticii şi echităţii socialiste, în întîmpinarea celei de-a 25-a aniversări a proclamării Republi­cii, organele şi organizaţiile de partid, de masă şi obşteşti, toate organismele şi instituţiile reunite în cadrul Frontului Unităţii Socia­liste, vor desfăşura o susţinută muncă politco-educativă in vede­rea mobilizării oamenilor muncii de la oraşe şi sate la înfăptuirea sarcinilor economice, social-cul­­turale pe acest an şi buna pre­gătire a condiţiilor în vederea realizării planului pe 1973, a pu­nerii tot mai depline în valoare a energiilor şi anarilor capacităţi creatoare de care dispune po­porul nostru pentru continua dez­voltare şi modernizare a produc­ţiei şi a tehnicii de producţie, pentru ridicarea parametrilor teh­­nico-economici şi calitativi ai pro­duselor, pentru sporirea eficienţei întregii activităţi economice. Or­ganizaţiile de partid, sindicate şi de U.T.C. — din unităţile indus­triale şi de construcţii — vor a­­corda o atenţie deosebită folosirii raţionale a capacităţilor de pro­ducţie, a materiilor prime şi ma­terialelor, a timpului de lucru, re­ducerii cheltuielilor de producţie şi ridicării productivităţii muncii, punerii în funcţiune la termen şi la parametrii pr­oectati a noilor obiective de investiţii, iar nu uni­tăţile socialiste din agricultură, executării la timp şi la un nivel calitativ corespunzător a lucrări­lor agricole, înfăptuirii prevederi­lor programelor naţionale de îm­bunătăţiri funciare şi dezvoltare a zootehniei. Întreaga activitate politico-edu­­cativă care va avea loc în aceas­tă perioadă, se va desfăşura sub semnul pregătirii Conferinţei Na­ţionale a P.C.R. şi înfăptuirii ho­­tărîrilor sale. La casele de cultură, cluburi, cămine culturale, în întreprinderi, instituţii, şcoli şi facultăţi, orga­nizaţiile din componenţa Frontu­lui Unităţii Socialiste, sub condu­cerea organelor de partid, vor organiza în lunile noiembrie şi decembrie a.c. manifestări cultu­ral-educative şi artistice într-o mare diversitate de forme — ex­puneri, simpozioane, întîlniri cu activişti de partid şi de stat, ex­poziţii de cărţi, gale de filme, spectacole şi concerte — prin ca­re sa se prezinte realizările do­­bîndite de poporul român, sub conducerea partidului, în dezvol­tarea economiei, învăţămîntului, ştiinţei şi culturii, prestigiul de care se bucură România pe plan internaţional, precum şi perspec­tivele pe care le deschide tuturor oamenilor muncii înfăptuirea pro­gramului de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate în patria noastră. Întreaga activitate educativă va urmări cultivarea în rindul mase­lor de oameni ai muncii a dra­gostei faţă de patrie, de partid şi popor, a internaţionalismului so­cialist, a prieteniei frăţeşti dintre oamenii muncii români şi cei a­­parţinînd naţionalităţilor conlocui­toare, aplicarea consecventă a programului de educaţie comunis­tă, adoptat de Plenara C.C. al P.C.R. din 3—5 noiembrie 1971. Uniunile de creaţie vor stimula creatorii — potrivit planurilor lor de activitate — la realizarea unor lucrări literare, de artă plastică, muzicale şi cinematografice, care, prin conţinutul şi valoarea lor ar­tistică, să reflecte semnificaţia is­torică pentru destinele poporului român a actului revoluţionar din decembrie 1947 şi profundele transformări petrecute în viaţa e­­conomică şi social-culturală a ţă­rii în cei 25 de ani de la procla­marea Republicii. In luna decembrie 1972 se va organiza „Decada dramaturgiei o­­riginale româneşti", cu care pri­lej se vor pregăti şi prezenta spectacole cu cele mai reprezen­tative piese şi lucrări muzicale din creaţia originală contempora­nă românească. De asemenea, in luna decembrie, va avea loc ver­nisajul salonului de pictură şi sculptură al municipiului Bucu­reşti, organizat cu prilejul împli­nirii a 25 de ani de la procla­marea Republicii. Expoziţii ase­mănătoare se vor deschide în cin­stea măreţului eveniment şi în oraşe de reşedinţă din judeţ. Se vor edita în limba română şi în limbile naţionalităţilor con­locuitoare lucrări privind istoria patriei şi a Partidului Comunist Român, trecutul de luptă al po­porului român şi cultura sa mile­nară, momente ale istoriei con­temporane a României, semnifi­caţia evenimentului de la 30 de­cembrie 1947, în perioada 1—10 decembrie 1972, se va organiza „Decada cărţii româneşti", dedi­cată aniversării Republicii. Se vor organiza, sub genericul „Slăvim Republica", manifestări cultural-artistice ale artiştilor a­­matori, consacrate acestui eveni­ment: festivaluri, concursuri, tre­ceri în revistă, microstngiuri, ex­poziţii de artă populară şi de fotografii etc. în luna decembrie va avea loc festivalul anual al filmului la sate, precum şi „Retrospectiva filmului românesc", în cadrul cărora se vor prezenta cele mai valoroase filme documentare şi artistice rea­lizate în cei 25 de ani de la pro­clamarea Republicii. Va fi organizată o sesiune ştiin­ţifică cu tema: „Republica Socia­listă România la un sfert de veac de luptă pentru transformări re­voluţionare, pentru propăşirea e­­conomică şi social-culturală a ţă­rii". Muzeul de istorie al Repu­blicii Socialiste România, in cola­borare cu Muzeul de istorie al partidului comunist, a mişcării re­voluţionare şi democratice din România, Muzeul de artă al Re­publicii Socialiste România , vor deschide expoziţii jubiliare consa­crate celei de-a 25-a­ aniversări a proclamării Republicii Populare Române, în municipiile Bucureşti, Iaşi, Cluj, Timişoara, Constanţa, Oradea, Tg. Mureş, Craiova, Bra­şov, Galaţi şi Suceava se vor or­ganiza expoziţii temporare care (Continuare în pag. a 2-a) Suplimentarea angajamentelor Colectivul Fabricii de zahăr Bod, analizînd rezultatele do­­bîndite în prima etapă a în­trecerii pe 1972, a hotărît su­plimentarea angajamentelor în cinstea Conferinţei Naţio­nale a partidului. Astfel, la producţia globală şi marfă, fa­ţă de un angajament iniţial de 3 milioane lei, se vor realiza 4 milioane, livrîndu-se astfel beneficiarilor peste plan 1.000 tone zahăr. ★ ■Fot în cinstea Conferinţei Naţionale a P.C.R., colectivul Fabricii de produse zaharoase din Braşov, suplinind analizei rezultatele dobîndite, posibili­tăţile de producţie şi desface­re, şi-a suplimentat angaja­mentele pe 1972. Astfel, la producţia globală şi marfă fa­ţă de un angajament de 1 mi­lion lei se va realiza o pro­ducţie suplimentară de 6 mi­lioane lei, iar la livrări către fondul pieţei faţă de o depă­şire de 1,6 milioane, se preli­­mină livrări de 14 milioane lei. Fiecare cultură trebuie însămînţată pină la ultimul hectar! Am intrat în cea de-a doua decadă a lunii mai, cînd practic trebuia terminat semănatul culturilor de primăvară în toate unităţile agricole, pină la ultimul hectar. Buletinul informativ întocmit la Direc­ţia generală judeţeană a agriculturii arată însă că la data de 11 mai erau încă o serie de cooperative agricole în care nu s-a încheiat în întregime această lucrare. Astfel, în zona Braşov, unităţi ca Budila, Dumbrăviţa, Purcăreni, Crizbav, şi îndeosebi Tărlungeni, mai aveau de plantat cartofii pe suprafeţe cuprinse între 5 şi 40 ha. Aseme­nea situaţii existau la acea dată şi în zona Făgăraşului. La C.A.P. din Lisa şi Recea, bunăoară, restanţele se ridicau la 40 şi respectiv 15 ha., iar la C.A.P. din Drăguş şi Hîrseni la 10 şi respectiv 8 ha. Cauzele care au generat această stare de lucruri constau fie în neu­­tilizarea judicioasă a timpului favorabil, fie în neasigurarea din vreme a materialului semincer. Or, se ştie că suprafeţele pleorificate să fie cultivate cu această preţioasă cultură sunt obligatorii. Prin ur­mare, se impune să se acţioneze în aşa fel încît în două-trei zile să se termine plantatul cariofi­or pe întreaga suprafaţă prevăzută. De asemenea, Consiliile de conducere, inginerii şefi, au obligaţia să acţioneze cu toată răspunderea şi pentru încheierea în următoa­rele 2—3 zile şi a însămînțării celorlalte culturi: plantele furajere, inul pentru fuior, trifolienele, precum şi a porumbului siloz. In acelaşi timp, este nevoie ca, prin utilizarea din plin a fiecărei ore bune de lucru, să se urgenteze şi plantarea răsadurilor în cîmp, iar acolo unde mai survin calamităţi la culturile de toamnă, să se treacă de urgenţă, dar numai cu avizul organelor agricole judeţene, la întoar­cerea lor şi însămînţarea c­u porumb boabe, aşa cum este, de exem­plu, cazul la C.A.P. Veneţia, unde pe circa 20 ha. griul este foarte slab. Timpul înaintat, starea actuală a vremii, ca şi cea a culturilor, solicită cu insistenţă ca organizaţiile de partid, conducerile unităţilor agricole, specialiştii să acţioneze fără nici un fel de întîrziere atît pentru încheierea grabnică a însămînţărilor, cît şi pentru urgentarea lucrărilor de întreţinere, care sînt hotărîtoare pentru obtine­rea unor recolte bogate în acest an. , f) . r\ / ' La U.A.R. Premieră industrială pe ţară In întîmpinarea Conferinţei Na­ţionale a P.C.R., constructorii de autocamioane din Braşov au in­tensificat pregătirile pentru tre­cerea la fabricaţia de serie a noi­lor tipuri de autocamioane R.O.­­M.A.N.-Diesel. Printre succesele de ultimă oră se remarcă realiza­rea, în­­premieră pe ţară, a unei matriţe în greutate de peste 40 tone, destinată ambutisării pereţi­lor laterali ai cabinei autocamio­nului. Prin fabricarea ei în cadrul uzinei, în atelierul condus de ing. Valeriu Ghelase, s-a făcut o eco­nomie de peste 500.000 lei valută. S. ROȘULESCU O sarcină de maximă urgenţă pentru legumicultori. COMBATEREA MANEI LA CEAPA Anul trecut, legumicultorii din judeţ au avut ocazia să con­vingă încă o dată că­ mana este cel mai periculos dijmuitor al culturilor de ceapă, atît în ce pri­veşte producţia de bulbi, cît şi cea de sămînţă. Datorită varia­ţiilor frecvente de umiditate şi temperatură şi în prezent există pericolul iminent de extindere rapidă a acestei boli, situaţie în care toţi cultivatorii au datoria să întreprindă operativ cele mai eficiente măsuri de combatere. In culturile de ceapă pentru consum, atacul de mană se semnalează de obicei la începutul lunii mai, cînd se manifestă prin apariţia pe frunze a unor pete circulare sau alungite, galbene untdelemnii, care se difuzează în ţesutul plantei. Pentru a evita extinderea ata- Dr. Alexandru NEGRU (Continuare în pag. a 5-a) Pe şantierul Fabricii de radiatoare şi cabluri DUPĂ CE A ÎNCURCAT LUNI DE ZILE IŢELE, BENEFICIARUL CAUTĂ ACUM... VINOVAŢII La Fabrica de radiatoare şi ca­bluri din Braşov este programa­tă pentru anul în curs realizarea unor noi obiective de investiţii în vederea dezvoltării producţiei de­­radiatoare, în contractul din­tre beneficiar şi constructor (I.C.I.M. Braşov), lucrările pen­tru execuţia acestor obiective trebuiau să înceapă încă de la 1 aprilie. Din păcate, această prevedere contractuală a rămas... o simplă păcăleală. Nici­ la data de 19 aprilie pe şantierul fabricii nu se „atacaseră“ încă lucrările, iar în prezent ele se află de-abia la primii paşi, cum se zice. De ce ? Fiindcă beneficiarul nu făcuse rost de autorizaţia de con­strucţii, fapt determinat de lipsa deciziei de atribuire a unei su­prafeţe de teren pentru amplasa­rea unora din obiective Aşa stînd lucrurile, ne-am­ interesat la beneficiar asupra cauzelor aces­tor întîrzieri. — Motivul principal — ne-a relatat tov. Ioan Stoica, ingine­rul şef al Fabricii de radiatoare şi cabluri — este faptul că pro­iectele de execuţie nu au fost ter­minate la timp. I.C.P.A.T. Braşov ni le-a dat la finele lunii februa­rie. A doua cauză socotesc că este sistemul, destul de greoi, de avizare de către organele tute­lare­ a documentaţiei, începînd de la studiul tehnico-economic pînă la avizele pentru atribuirea tere­nului şi a autorizaţiei de con­strucţii. Toate acestea cer foarte multe hârtii, a căror elaborare în­­tîrzie obţinerea avizelor. După opinia inginerului şef deci, ca, de altfel, şi a altor fac­tori de decizie de la F.R.C., în­târzierea în demararea lucrărilor pe şantierul fabricii s-ar datora unor cauze externe, independente de voinţă şi competenţa benefi­ciarului. Din investigaţiile noa­stre în acest domeniu rezultă în­să cu totul altceva. Este adevărat CUM ACŢIONAŢI PENTRU ATINGEREA ACESTUI NIVa? că o serie de avize au fost obţi­nute cu întîrziere, după luni de aşteptare. Se pune întrebarea : de ce ? Realităţile dovedesc că responsabilă pentru aceasta este, in primul rind, tocmai conduce­rea uzinei beneficiare, adică toc­mai cei care dau vina pe alţii. Faptul se relevă în lipsa de ho­­tărîre şi încetineala cu care fac­torii de răspundere din conduce­rea fabricii au acţionat pentru rezolvarea problemelor puse de demararea lucrărilor de investi­ţii, în inexplicabila indecizie în luarea măsurilor necesare obţine­rii avizelor şi deciziilor de care era nevoie. Iată, de altfel, cum s-au petrecut lucrurile. La 6 august 1971 M.I.C.M. avi­zează favorabil studiul tehnico­­economic al investiţiei în cauză. Este nevoie însă de peste patru luni de zile pentru ca beneficia­rul să încheie cu I.C.P.A.T. Bra­şov contractul (semnat la 12 de­cembrie 1971) pentru întocmirea documentaţiei de execuţie. După cum ne relata tov. Nicolae Muso­ra, inginer șef la I.C.P.A.T., pe beneficiar îl apucase, așa zicînd, graba, pretinzând proiectantului să termine lucrările pînă la 31 decembrie 1971, lucru cu care proiectantul n-a fost de acord, nefiind posibil de realizat. Așa că în contract s-au prevăzut ter­mene între 20 decembrie 1971 şi 31 martie 1972. La 29 februarie, proiectantul a predat beneficiaru­lui documentaţia pentru 92 la su­tă din volumul total al lucrări­lor de investiţii, ultimul proiect — cel al reţelelor electrice — fiind predat la 22 martie a.c. Din toată această înşiruire rezultă cu evidenţă doar un singur lucru: beneficiarului i-au fost necesare peste 4 luni pentru a se decide să încheie contractul cu proiec­tantul, în timp ce acestuia din urmă i-au trebuit doar trei luni pentru realizarea întregii docu­­­mentaţii de execuţie. Cititorul poate judeca singur de partea cui este vina. In ce priveşte obţinerea deci­ziei pentru atribuirea terenului, a autorizaţiei de construcţii etc., lucrurile s-au desfăşurat aproa­pe la fel. Intre 11 ianuarie a.c., cînd F.R.C. depune în acest scop primul dosar la Consiliul popu­lar judeţean Braşov, şi 3 aprilie cînd este depus ultimul dosar, au trecut aproape trei luni. Decizia n-a fost însă obţinută. De ce ? Dosarul era... incomplet. „Intre 8—23 martie — ne-a relatat ing. Constantin Marcu, şeful serviciu­ Gh. NOVAC (Continuare în pag. a 2-a) ^/////////////////////////////////////////////'/////(î:/«//.': //////«///////////////. In cuprins: In dezbatere: TEZELE CON­FERINŢEI NAŢIONALE A SCRIITORILOR (pag. a 3-a) DEZVOLTAREA - PROBLE­MĂ INTERNAŢIONALĂ DE MARE ACTUALITATE (pag. a 6-a) Aşa arată, în cea de-a 10-a zi de la atacarea lucrărilor, blocul experimental de pe Vulturului din Braşov, construit din elemente spaţiale. Este un record absolut în materie, realizat de construc­torii de la I.C.I.M.Bv. m W O nouă premieră la Teatrul dramatic Ieri seara, Teatrul dramatic brașovean a prezentat o nouă premieră, „Ultima oră“ de Mi­hail Sebastian, in regia lui Pe­tre Popescu de la Teatrul „Lu­­cia Sturdza Bulandra“ din Ca­pitală. Spectacolul a fost primit cu căldură de numerosul public aflat în sală. MIWI ■(■■HSHeM'HMWeHWMIHIIBISIHIHIK Sezonul turistic al muntelui îşi do mina acum cu marea Muntele şi marea sunt două mari armonii ale turismului de pretutindeni. Pentru a răspunde mai multor solicitări, ale cititori­lor noştri, care doresc să-şi pe­treacă zilele de vacanţă la mare, am aflat şi vă informăm că sta­ţiunile litoralului românesc al Mării Negre şi-au redeschis atră­gătoarele porţi ale vacanţei, încă de la­ începutul acestei luni. Iată cîteva din principalele, sur­prize ale­ anului 1972 la mare, ca­­re-şi aşteaptă vizitatorii din ţară şi de peste hotare. Mai întîi, cîteva date globale: capacităţii de cazare actuale a litoralului i se vor adăuga alte aproape 6.000 de locuri în hote­luri şi vile, şi 2.000 de locuri în campinguri, 16 noi restaurante, 32 de piscine (ca o inedită reţea de agrement), noi terenuri de golf şi de sport, noi edificii cultural­­sociale, de comerţ şi­ de servire. Oaspeţii Mamaiei vor întâlni la in­trarea în staţiune, Un­gă hotelul ,,Parc“, o nouă construcţie cu două nivele ce alcătuieşte complexul­ de sport, odihnă şi distracţii — primul ba­zin olimpic acoperit al litoralu­lui. El va fi inaugurat în cursul lunii iulie. Cîteva date caracte­ristice: are o suprafaţă de 1.050 m.p. şi o adincime de 2,20 m. Noua construcţie se desfăşoară pe o suprafaţă de 2.500 m.p. şi va­ avea o destinaţie complexă, o funcţionalitate continuă. Prin a­­ceasta, Mamaia va cunoaşte o a­­nimaţie mai mare şi iarna, deoa­rece­ aici se vor putea organiza întreceri de nataţie şi polo, an­trenamente. Vizitatorii vor fi, de­sigur, atraşi de băile de­ apă de mare, sau de apă dulce trecută prin staţiile de filtre şi încălzire ale bazinului, de băile „sauna“, de barul de zi şi de jocurile dis­tractive ce le va avea în dotare. Noua piscină este prevăzută cu cabinet medical, instalaţii pentru filmări subacvatice de televiziu­ne, instalaţii de condiţionare a aerului etc. Întrecerile sportive vor putea fi urmărite de circa 1.500 de spectatori. Alte cinci piscine ce vor fi ina­ugurate în jurul datei de 1 iunie pe lingă unele din complexele binecunoscute ale Mamaiei, vor mări zestrea de divertisment a staţiunii. Trei noi restaurante — „Metropol“, „Astoria“ şi „Siret“, cu o capacitate de 1.000 de locuri, vor adăuga noi valenţe renume­­lui artei culinare româneşti. Sunt binecunoscute tîrgurile ro­mâneşti de tot felul. Dar cel de vară ce se construieşte pe o su­prafaţă de 14 hectare între Con­stanţa­ şi Mamaia, pe malul la­cului Tăbăcarie, care va cuprinde o mare diversitate de unităţi de alimentaţie publică, magazine, chioşcuri şi tonete pentru cele mai diverse produse, va avea un specific aparte. In cadrul tirgului de vară al litoralului vor con­strui pavilioane şi alte unităţi, organizaţiile comerciale constănţe­­ne şi uniuni judeţene ale coope­rativelor de consum şi meşteşu­găreşti din ţară. Aici va funcţio­na şi un parc de distracţii. In sfera noutăţilor din Mamaia se situează şi complexul, de chioşcuri şi tonete pentru deservirea pla­jei, ce se construieşte în prezent în­ zona Cazinoului, aşa-numitele „vile-lac“, situate pe malul lacu­lui Siutghiol, precum şi noul camping de la Năvodari, cu peste 2.000 de locuri, un teren de mini­golf, numeroase magazine pentru textile-încălţăminte şi pentru des­facerea artizanatului etc. EFORIE NORD ŞI SUD două staţiuni ce continuă să ră­­mînă „vedete" • Aproape de malul mării, între Agigea şi E­­forie Nord se pregăteş­te un mare şi modern complex balneo-medi­­cal, format din hotelurile „Stea­ua de mare“, „Meduza şi „Del­finul“, (unul dat în funcţiune a­­nul trecut, iar celelalte două în acest an, totalizînd 1.500 de lo­curi) şi baza de tratament ce se construieşte în prezent, ale căror linii radiale se vor uni cu hote­lurile amintite prin culoare în­chise, creînd posibilitatea funcţi­onării acestui mare complex vara şi iarna. Complexul balneo-me­­dical de la Eforie inaugurează o mare perspectivă de dezvoltare a medicinii balneare, a tratamen­telor şi terapiilor marine, reu­şind să asigure, încă de la inau­gurare — în 8 ore de funcţionare zilnică — 1.400 de împachetări ma­jore (împachetări de nămol, băi saline, băi cu apă de mare, expu­neri naturale de nămol, „însoriri“ artificiale etc.) şi 3.500 de proce­duri asociate (în aceeaşi perioadă de timp), constînd din băi medi­cale, băi galvanice şi de lumină, chimioterapie, duşuri şi masaje, gimnastică medicală, tratamente cosmetice şi altele. Pornind de la : asigurarea cu mai multe hidrobiciclete, gole şi sandoline pe lacul Belona, pînă la reprofilarea unor unităţi de a­­limentaţie publică, construirea u­­nor noi hoteluri şi restaurante moderne, realizarea, numai la E­­forie Nord, a 5 piscine (cite una în zonele complexelor „Europa“, „Perla“, „Union“, una la cele trei hoteluri ale complexului balneo­­medical amintit şi una pentru ve­chile hoteluri „Bran„Brad“, „Bega“, unde se construiesc şi două restaurante noi) sau lărgi­rea şi prin interiorul celor două Eforii a şoselei magistrale reali­zată anul trecut între Constanţa şi Mangalia — sunt tot atâtea Dumitru MÂNDROIU (Continuare in pag. a 5-a) MAMAIA romanţioasă şi atractivă îşi aş­teaptă cu bucu­rie oaspeţii.

Next