Drum Nou, iunie 1972 (Anul 29, nr. 8521-8545)
1972-06-23 / nr. 8539
Pag. 2 CO DRUM NOU la Direcţia sanitară judeţeană, tov, director dr. Mircea Migea, ne-a indicat spitalul „Tractorul“ ca loc al unor fapte medico-sanitare mai deosebite, demne de a face obiectul unui reportaj. Am mers, aşadar, la sigur. Sarcina părea mai mult decât simplă: nu o descoperire, ci pur şi simplu o comodă consemnare a unor gesturi şi momente grăitoare prin ele însele. Cine ar fi bănuit că. .. — Nu, n-avem nimic deosebit, spectaculos. Doar lucruri obişnuite. Munca de fiecare zi şi atîta tot, replică dr. Szőke Barna, directorul spitalului. — Nici la chirurgie, o intervenţie mai dificilă, un caz mai grav, ceva mai ieşit din comun?, insist eu. E invitat dr. Rareş Popp, medic primar chirurg, şeful secţiei. — Sincer să vă spun, aş exagera dacă aş încerca să dau vreunui aspect din munca noastră calificativul „deosebit“. Fiecare operaţie e şi grea şi uşoară, şi obişnuită şi neobişnuită, căci pe de-o parte e vorba de o boală, pe de altă parte de un om. Să vă citez un nume ? Aş greşi. In zilele noastre, realizările de seamă în medicină — după părerea mea — nu mai sunt doar opera somităţilor. Complexitatea tratamentelor de orice fel solicită aportul unui grup, al unui colectiv in care fiecare om — de la medic la cadru mediu — trebuie să-şi aducă contribuţia lui, mai mică sau mai mare, dar indispensabilă. — Atunci, poate la secţia interne, sau la policlinică... — Vedeţi, îmi spune dr. Gheorghe Macsut, directorul policlinicii, încercăm să fim în domeniul sănătăţii la nivelul uzinei al cărui nume îl poartă unitatea noastră. Am început ca serviciu medical de uzină. Ulterior, ne-am extins, şi pe lângă Uzina de tractoare şi centrul ei şcolar ne-au fost repartizate uzina „Rulmentul“, Uzina electrică, I.T.Bv-ul, 3 circumscripţii urbane şi 2 rurale (Sinpetru şi Hărman). Cum s-ar zice, pacienţii noştri nu mai sunt doar salariaţi ai uzinelor. Dar la noi s-a impus şi a rămas spiritul, optica muncitorească în modul de a privi omul, munca, răspunderile profesionale şi socialpolitice. De aici spiritul de echipă, de colaborare cotidiană între medici, între aceştia şi cadrele medii, între secţii. De aici grija şi solicitudinea faţă de bolnavi. De fapt, cuvîntul „colaborare“ primeşte aici valori de simbol, de liant, ce unifică toate pîrghiile unităţii spitaliceşti. Căci succesele medicilor din spital se bizuie şi pe dăruirea colegilor lor din circumscripţiile uzinale şi de teritoriu, iar fluxul de informaţie, sprijin şi colaborare dintre spital şi policlinică este iarăşi un dat cotidian. — N-am auzit pînă acum ca la dv. să se refuze internarea de urgenţă a unui bolnav. Cum se explică faptul ? Aveţi întotdeauna locuri ? — Dacă nu avem, facem, răspunde dr. Szőke. Facem orice să nu refuzăm, să nu purtăm oamenii pe drumuri. Noi colaborăm foarte bine cu uzinele, ne ajutăm reciproc, le cunoaştem şi realizările, dar şi necazurile. Ştim ce înseamnă să întîrzii tratamentul medical al unui salariat. .. Dar nu văd ce ar fi neobişnuit în asta. De aceea suntem aici, să servim pacienţii, să le ocrotim sănătatea sau să le-o redăm. Intr-adevăr, nimic neobişnuit. Nici în faptul că pe culoare, în sălile de aşteptare şi saloane se spală, se curăţă de mai multe ori pe zi, nici în tonul reverenţios cu care medicii şi personalul mediu se adresează pacienţilor, nici în ordinea şi disciplina ce domnesc peste tot. — Intr-o zi, povesteşte bolnava E.S- a intrat în salonul nostru tovarăşul doctor Răduţ. Ne-a întrebat cum ne simţim, apoi şi-a rotit privirea prin cameră. A chemat asistenta. „Nu te deranjează nimic ?“, i-a zis. „Nu“. „Ia fi atentă .S-a făcut o linişte deplină. Nu se mai auzea decât... picuratul apei în chiuvetă. „Vezi, i-a spus atunci doctorul, şi pentru un om sănătos e supărător, dar pentru bolnavi.. .“. In cîteva minute a venit meşterul şi a reparat garniturile robinetului defect. Aşa e aici. Sînt atenţi la toate. Deci, iarăşi lucruri fireşti. Şi oricît am căutat, n-am reuşit să găsesc la spitalul „Tractorul“ alt lucru neobişnuit, decit, poate, faptul că aici totul este considerat obişnuit, normal. Şi grija, atenţia faţă de bolnavi, şi buna înţelegere, spiritul tovărăşesc, de sinceră colaborare între medici, şi dăruirea profesională, veghea continuă, responsabilă, în slujba sănătăţii omului. Dar şi acesta e un lucru obişnuit pentru nişte oameni care au făcut din conştiinciozitate, pasiune şi modestie suprema deviză a activităţii lor diurne, o carte de vizită a instituţiei în care lucrează. ION COMAN ffNimic deo" Instruirea echipelor de control obştesc In ultimul timp, în judeţul nostru se desfăşoară adunări ale organizaţiilor sindicale, U.T.C., ale cetăţenilor din cartiere şi de la sate, în care sunt aleşi membrii echipelor de control obştesc, din rîndul celor mai buni muncitori, ţărani, intelectuali, pensionari, gospodine. Pînă acum au fost constituite 1215 echipe, care numără în total 4540 de membri şi s-au stabilit 3790 de unităţi ce vor fi controlate. Adunările fiind pe terminate, zilele trecute a început instruirea membrilor echipelor de control obştesc, organizată de consiliile locale ale F.U.S. în colaborare cu comitetele executive ale consiliilor populare, organizaţiile de masă şi obşteşti judeţene etc. La nivelul Consiliului municipal Braşov al F.U.S. s-a trecut de-acum la instruirea membrilor echipelor de control obştesc pe domenii de activitate (unităţi de stat şi cooperatiste producătoare de bunuri de consum, unităţi prestatoare de servicii către populaţie, unităţi sanitare ş.a.), în sprijinul celor care participă la aceste instruiri, Biroul executiv al Consiliului judeţean al F.U.S. a întocmit o tematică orientativă care cuprinde indicaţii privind modalităţile de efectuare şi obiectul controlului obştesc. R. B. — Nu cumva ai și o salată verde din material plastic ? Desene : C. CAZACU Fitilul se vinde metru Formalismul . De necrezut, dar s-a întîmplat şi asta. Am intrat zilele trecute la magazinul nr. 2 Menaj, al O.C.L. Metalo-chimice, de pe strada Lungă, cu intenţia de a cumpăra cîţiva centimetri de fitil pentru o lampă. — Nu vă putem servi, spune vînzătoarea. Numai dacă cumpăraţi întregul scut. — Ei, asta-i, cum să cumpăr cîteva zeci de metri, cînd vreau doar... 12 cm. ? — Ne pare rău, a adăugat interlocutoarea, dar nici la . n-avem cu ce sa va măsurăm aşa puţin. Şi nu m-a servit. M-aş duce la direcţia O.C.L. Metalo-chimice să cer o aprobare specială, dar mi-e să nu se supere pe mine că îi deranjez cu probleme... minore. Numai că iar stau şi mă gîndesc, ce vină om fi avînd noi, clienţii, că în nişte chestiuni aşa de mici se depozitează aşa „cantităţi“ mari de formalism şi rigiditate ? O. NICOLAE, Braşov FACTORII DE DECIZIE RĂSPUND Cişmeaua a fost reinstalată „Redaţi-ne cişmeaua" — aşa se întitula scrîsoarea lui H. Simion de pe strada Şirul Livezii publicată în pagina ,,Colocviu cetăţenesc" din ,,Drum nou" nr. 8515/26.V. 1972. Era vorba despre ,,dispariţia" unei cişmele de apă din apropierea fostei grădini de vară de pe Warthe. ..Amplasată pe un drum turistic, într-un loc de agrement mult căutat pentru recreere, cişmeaua cu pricina — se arăta în scrisoare — era de o mare utilitate publică". Consiliul popular municipal Braşov a analizat cu atenţie acest caz şi a dat dispoziţii pentru reinstalarea cişmelei. La ora actuală lucrarea a fost executată, cişmeaua de pe Warthe fiind pusă din nou la dispoziţia cetăţenilor. Irt staţia I.T.A. din Hălchiu se va construi un adăpost pentru călători Tot în pagina ,,Colocviu cetăţenesc" din „Drum nou" nr. 8515 a fost publicată o scrisoare a lui N. Popescu din Hălchiu în care se arăta necesitatea stringentă a construirii unui adăpost în staţia I.T.A. din comună, unde în prezent zecile de navetişti trebuie să aştepte autobuzele sub cerul liber, întîmpinînd greutăţi, mai ales în zilele cu ploaie. La această sesizare, Consiliul popular al comunei Hălchiu ne-a comunicat că: ,,în cursul lunii aprilie ne-am adresat Direcţiei de sistematizare din cadrul consiliului popular judeţean, pentru întocmirea unui deviz în vederea executării acestui adăpost. Lucrarea însă nu a fost prevăzută la nici un fond, deoarece avem de realizat alte obiective mai importante, ca: extinderea localului de şcoală. Totuşi, printr-o mai bună gospodărire a fondurilor existente, prin procurarea de materiale de construcţii îndeosebi pe plan local şi dacă cei circa 500 de navetişti vor contribui cu muncă patriotică, în toamna acestui an se va realiza şi adăpostul respectiv". Plata nu se mai face pe bază de . . . ochiometru Intr-un articol din ziarul nostru nr. 8523 din 4 iunie a.c. semnalam faptul că apometrul de la imobilul din str. Mihai Viteazu nr. 14 a fost acoperit cu pămînt în urma unor lucrări de canalizare și acum plata consumului de apă se face pe bază de . . . ochiometru. Verificînd cazul, conducerea întreprinderii apă, canal, gaze ne-a răspuns că cele sesizate se confirmă. Pînă la data de 24 ianuarie a.c. apometrul despre care este vorba a fost citit lunar, facturarea consumului de apă făcindu-se pe baza înregistrărilor. După această dată, aparatul respectiv n-a mai putut fi citit deoarece căminul de vizitare a fost acoperit din neglijență cu pămînt de către o echipă de lucrători ai întreprinderii de construcţii locale. Abia la data de 7 iunie a.c. s-a trecut la descoperirea căminului şi citirea apometrului. Pentru lunile februarie-aprilie a.c., perioadă in care aparatul n-a putut fi citit, facturarea consumului la apă s-a făcut în pauşal. Acum, după citire urmează a se stabili precis cantitatea înregistrată, iar diferenţa va fi facturată împreună cu consumul de apă pe luna iunie a.c. Becurile arse au fost înlocuite S. Cîndea din Făgăraş, str. Panseluţei, semnatarul unei scrisori publicate în pagina ,,Colocviu cetăţenesc" din ,,Drum nou" nr. 8515, arăta că deşi strada lor se numără printre cele mai frumoase străzi din oraş, iluminatul public lasă de dorit. Cu toate că neajunsul a fost semnalat — arăta în scrisoare corespondentul — lucrătorii de la centrul din Făgăraş al întreprinderii de reţele electrice Braşov n-au luat măsuri de remediere pînă în prezent. Receptivă la semnalele critice din ziar, conducerea întreprinderii de reţele electrice Braşov i-a atenţionat pe cei de la Făgăraş care, după acest ,,duş", au trecut la înlocuirea becurilor arse şi pe strada Panseluţei. Se va urmări efectuarea şi păstrarea curăţeniei Pagina „Colocviu cetăţenesc“ din „Drum nou" nr. 8527/9 iunie a.c. a cuprins şi o scrisoare semnată de Maria Cerbu din comuna Cristian, str. Tudor Vladimirescu nr. 23. Scrisoarea purta titlul „Strada-i frumoasă, dar curăţenia lasă de dorit". Era vorba despre unii cetăţeni de pe strada respectivă care nu înţeleg necesitatea şi obligativitatea de a efectua şi păstra curăţenia în dreptul caselor lor. Comitetul executiv al Consiliului popular din Cristian ne-a răspuns că cele sesizate se confirmă şi că s-a discutat amănunţit cu cetăţenii delăsători de pe strada respectivă, atrăgîndu-li-se atenţia că efectuarea şi păstrarea curăţeniei în dreptul casei este o obligaţie care trebuie respectată, în caz contrar, li se vor aplica amenzi. Rubrică realizată de I. BRAGHEŞ '‡,•vtV't* ,V* ' u C E ntre clop şi basma In faţa casei cu nr. 321 din Ileni, peste zi e o tăcere mormîntală. Poarta e zăvorită pe dinăuntru şi degeaba îi încerci clanţa, că nici o fiinţă nu vine să tragă ivarul ruginit. — Cine şade aici, leliţă ? întreabă căutătorii pe o femeie. — Aici şade Gheorghe Milea. — O fi acasă nea Milea ? — E-n odaie. — Ce-o fi făcînd de nu deschide ? — Zace. — De ce boală zace ? — Ehei, beteşug greu. Mai greu decit astma, vătămătura, brînca şi gălbenarea — toate la un loc. — Să chemăm medicul de circumscripţie ? — Doctorii n-au leac la boala lui Milea. — Dar ce beteşug l-o fi cuprins ? — I-a amorţit trupul. — Din ce i se trage amorţeala ? — Din lene. De mai multă vreme leneveşte şi zace, închis în casă. Cînd şi cînd se mai arată în lume, dar cînd aude de buruieni şi rapiţă, se-ncuie-n casă şi mai curînd scoţi ursul din vizuină decit pe Milea din odaie. Şi doar e om în deplinătatea puterilor... Unii mai răi de gură zic că în ultima vreme Milea umblă cu basma pe cap... — Un bărbat cu basma ? — înainte vreme avea clop, dar dacă nevastă-sa Maria e muncitoare în combinat, poartă ea dopul lui Milea, şi Milea, fiindcă-i ţinut şi hrănit de nevastă, zace cu basmaua Măriei pe cap. La aşa bărbat, aşa basma. — Şi totuşi ce face cît îi ziua în casă ? — Ascultă radioul, ajută pisica la tors, se războieşte cu muştele. Se mai dă somnului... — Să batem în poartă poate deschide. — Nu va deschide. Cînd zace, nu aude. — Sărmanul... Mai aveţi în Ileni şi alți bărbați cu basma ? — E singur, ca bondaru-ntre albine ... MINIFOILETOAN Ce bine ne-nţelegem noi două... — Servus, Eugenia. — Servus, Lenuţo. — Ce faci, scumpeteo ? — Nimic adorato. — Păi nimic fac şi eu, drăguţo. — Ce bine ne potrivim noi două. Eugenia Taflan e din Mîndra şi şade, la nr. 388, iar prietena ei tot din Mîndra, cu casa la nr. 369. S-au întîlnit pe uliţă şi ţin obişnuita „operativă“ de dimineaţa ■ — Cum ai dormit Eugenio ? — Dusă. Şi-am avut un vis tare păcătos. Se făcea că preşedintele C.A.P.-ului mi-a spus să ies la sapă, la cartofi, să nu tot umblu de colocolo. — La sapă ? ! Muşcă-ţi limba soro. Să năduşeşti la sapă ? Noi sîntem doamne, noi lucrăm cu gura pe uliţă, sau la poartă... Dar şi eu am avut un vis din caleafară de urît . Se făcea că pe mine preşedintele m-a trimis la strîns final. Şi cînd am pus mina pe furcă — cum zic, în somn — din spaimă m-am trezit şi am sărit din pat. — Şi la vise ne potrivim, Lenuţo. Cînd m-am trezit şi-am văzut că povestea cu sapa a fost doar un vis, am zis la bărbatul meu : ,,Scoală omule şi du-te la muncă !“ — Aşa i-am zis şi eu la al meu. — Ce bine ne potrivim noi două. Păcat că eu îs de 28 de ani şi tu de 34. Altminteri am fi ca două gemene... încotro o luaşi ? — Aşa, la nimereală. Rondul de dimineaţă. Mă duc pînă-n capul de jos a Mîndrei, de-acolo mă-ntorc la capul de sus, de-acolo iau uliţele de-a latul, de la de-a latul, o iau de-a lungul şi tot aşa, pînă bat tot satul. Vreme am, că chiar azi e ziua ai mai mare a anului. Dar tu ? — Păi şi eu tot aşa. Hai s-o pornim spre nicăieri, amîndouă. Că uite, suratele se duc la cîmp, să nu cumva să ne molipsim de iodele de muncă. — Ce bine ne-nţelegem noi două. — Şi altfel ce mai faci ? — Spusei, nimic. — Nimic fac şi eu. — Hai s-o pornim împreună, că nimicul în două tot nimic se cheamă. — Ce bine ne-nţelegem noi două ... A. SOCACIU Cum aplicaţi Legea 20? (Urmare din pag. 1) minori. Cum este şi firesc, femeilor li s-au stabilit mai puţine zile de muncă: 4 zile pentru femeile fără copii minori, 3 zile pentru femeile cu 1-3 copii minori şi două zile pentru cele care au peste trei copii minori. Care sunt obiectivele la care cetăţenii din Braşov vor contribui prin zile muncă ? — Ei vor executa taluzări pe şoseaua Braşov—Poiana Braşov şi pe drumul vechi al Poienii, şi vor amenaja un drum de legătură între strada Ecaterina Teodoroiu şi pasajul Bartolomeu. De asemenea, vor efectua amenajări exterioare în zona Stadionului din Bartolomeu, în zona de agrement Tîmpa, în parcul Tractorul şi pe cursul râului Timiş şi vor contribui la construirea celor două grădiniţe de copii prevăzute a fi realizate prin contribuţia bănească. De menţionat că la unele puncte de lucru (pe drumul nou şi vechi al Poienii) s-au instalat deja magazii de unelte, iar tehnicienii normatori îi aşteaptă pe cei care doresc să presteze zilele-muncă respective. Cetăţenii care sunt pensionaţi de boală sau care nu au voie să facă eforturi fizice beneficiază de scutiri de la prestarea zilelor-muncă ? — Da, dar numai în cazul în care dovedesc cu certificat medical sau cu decizia de pensionare că sunt incapabili de a efectua eforturi fizice. Legat de aceasta, țin să precizez că, recent, Comitetul executiv al Consiliului popular municipal a constituit un colectiv de specialişti (medici, jurişti), care examinează şi interpretează certificatele medicale ale celor care solicită scutirea de la contribuţia în muncă. De asemenea, toate cererile de scutire depuse de cetăţeni vor fi analizate în proxima adunare de lucru a delegaţilor circumscripţiilor electorale. — Cum se explică sesizările prin care unii cetăţeni contestă sumele — respectiv, zilele de muncă — care li s-au stabilit ? — Unii salariaţi şi activişti voluntari ai Consiliului popular municipal nu au înregistrat cu destulă atenţie pe toţi cetăţenii municipiului şi, mai ales, nu au trecut pe listele respective vîrsta şi veniturile exacte ale acestora, nu au specificat dacă sînt pensionari de boală. De aceea, au apărut unele anomalii. In cazul cînd cetăţenii se simt nedreptăţiţi, se pot adresa Consiliului popular municipal (camera 212) în fiecare zi între orele 10,30—14, iar marţi şi joi şi între orele 17— 20, Comitetul executiv va analiza amănunţit aceste sesizări şi în cazul cînd ele sînt întemeiate, se vor lua măsuri pentru îndreptarea erorilor comise. Răspunsurile li se vor trimite în cel mult 10 zile de la depunerea sesizării. întrebare firească După cum se ştie, de aproape o săptămînă, şi noi, elevii din Braşov, am luat vacanţa. Răspunzînd înflăcăratei chemări a colegilor noştri ieşeni şi în dorinţa de a participa şi noi la marea întrecere în care-i angrenat întregul nostru popor, muncim zilnic, alături de lucrătorii ogoarelor din I.A.S.-urile şi C.A.P.- urile judeţului la muncile de întreţinere a culturilor. Nu am înţeles însă un alt lucru. De ce nu se ocupă nimeni în oraşul acesta de organizarea timpului nostru liber ? După orele de muncă, am dori şi noi să ne distrăm, să dansăm, deoarece sîntem totuşi în vacanţă ! Dar nu avem unde, în anul trecut exista o discotecă la clubul Tractorul, exista un club al elevilor. Anul ăsta însă — cel puţin deocamdată — nimic din toate acestea. Ne întrebăm: oare Comitetul municipal LT.T.C. nu s-a gîndit de loc la aceste lucruri ? Nu se pot găsi forme de organizare mai complexă a vacanţei, aşa incit să îmbinăm armonios — potrivit propriilor noastre aspiraţii — munca cu distracţia, desuiniderea şi instruirea ? UN GRUP DE ELEVI DIN BRAŞOV N.R. Interesîndu-ne la Comitetul municipal P.T.C., am aflat că începînd cu data de 1 iulie în municipiul Braşov se vor deschide două cluburi ale elevilor care îşi vor desfăşura activitatea pe întreaga perioadă a vacanţei. . Nr. 8539 STOP-CADRU Nu vă „jucaţi“ cu focul! Manevrarea neglijentă a unor obiecte, instalaţii, materiale şi surse de foc a constituit dintotdeauna cadrul propice izbucnirii unor incendii. Pericolul producerii acestora creşte în verile cu arşiţă, aşa cum este şi vara aceasta. Dar nu e vorba numai de izbucnirea incendiilor, ci şi de pericolul extinderii lor, deoarece obiectele fiind foarte uscate, pot fi uşor cuprinse de flăcări. De fapt, coloanele ziarului nostru au găzduit şi pînă acum nenumărate semnale menite să avertizeze cetăţenii asupra răspunderilor deosebite ce le revin în acest sezon fierbinte pe linia respectării cu stricteţe a normelor p.c. Dar iată că în contrast cu marea majoritate a locuitorilor judeţului, care înţeleg să apere pas cu pas averea obştească şi personală de furia flăcărilor, mai sunt cetăţeni a căror nepăsare, inconştienţă (fie ea şi de o clipă) atentează nu numai la integritatea unor valori materiale ci chiar şi la propria lor sănătate sau viaţă. Manifestînd asemenea atitudine de iresponsabilitate civică, LORINCZ VIORICA, vînzătoare la Magazinul alimentar nr. 31 — Dîrste, a coborît într-una din zile în depozitul unităţii cu o luminare aprinsă pe care... a uitat-o pe o ladă din scîndură. Focul izbucnit cîteva minute mai tîrziu a „macerat“ o însemnată cantitate de mărfuri şi ambalaje. Cum spuneam însă, neglijenţele de acest gen nu se plătesc doar cu pagube materiale. Zilele trecute, în birourile noii clădiri a întreprinderii de construcţii căi ferate Braşov se făcea curat în vederea introducerii mobilierului. EDIT FURUJ, în vîrstă de 15 ani, venise la lucru în locul mamei ei, angajată a întreprinderii şi împreună cu ANICA ALBU, salariată a Şantierului 51, s-au apucat să spele duşumeaua cu ... benzină. Nu se cunoaşte cauza (se bănuieşte doar că un trecător ar fi aruncat o ţigară aprinsă în faţa uşii pe sub care se prelingea uşor inflamabilul lichid), dar cert este că explozia urmată de incendiu a accidentat foarte grav cele două imprudente, A.A., în vîrstă de 47 de ani, s-a ales cu arsuri de gradul II şi III, iar tînăra Edit, cu arsuri gr. II, III şi IV, se află în pericol de a-şi pierde viaţa, în pofida atentelor îngrijiri medicale ce i se acordă la Spitalul nr. 1 Braşov. Deci, o viaţă pierdută poate şi o femeie mutilată pentru o mică neglijenţă: s-a spălat duşumeaua cu benzină (şi cu geamurile de la încăpere închise), cînd tot atît de bine se puteau utiliza detergenţi sau chiar apa cu săpun ... . I. CODRIN Patru rînduri pe . , adresa dv. In cvartalul Hărman—Zizin din Braşov s-au săpat de mai multă vreme şanţuri în care au fost introduse conducte pentru apă. Aceste şanţuri însă nu au mai fost astupate , îi bănuiam, văzînd cum sapă. Că sínt probabil de la altă... Azi m-am convins, sínt de la „apă" Că prea lasai-au totul... baltă. Avînd locuința în curtea cinematografului „Filimon Sîrbu" din Codlea, familia lui Ștefan Ferentz, în loc să usuce rufele în spatele sălii, unde e loc suficient, le întinde chiar la intrarea în sală . Unii oameni cîrtitori ar vrea pe-aici să crească rufe. Dar chiriaşu -n loc de flori. Preferă arcuri largi de... rufe. Deşi racordaţi la sistemul telefonic automat, abonaţii din Zărneşti întîmpină destule greutăţi în obţinerea convorbirilor dorite . Fiind deci în materie afon Am întrebat şi eu la Telefoane Şi mi-au spus că dacă nu am ton Centrala are-n schimb mai multe... toane. G. S. Aspectul cărţilor poştale ilustrate puse în circulaţie de unităţile Difuzării pre sex lasă uneori de dorit . Pentru că nu sint păstrate, aste minunate cărţi... sunt adesea „ilustrate"... pe ambele pârti ! A. B. FiBiam«_..,.l,ai IBI ai llBIi alin.i ai...iai ai H,ai lai B,||,B|| • t -•«' ■ .-yy, • ESC I ljnan i 91 ji í !