Drum Nou, octombrie 1972 (Anul 29, nr. 8625-8649)
1972-10-14 / nr. 8635
I i I I i abonamente vinzarea cu bucata "* 999k "SE KT nou MM ORGAN Al COMITETULUI JUDEŢEAN BRAŞOV AL P.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXIX Nr. 8635 Sîmbătă, 14 octombrie 1972 4 pagini 30 bani Proletari din toate Urile, uniţi-vi! in cooperativele agricole din Sîmbăta de Sus, Lisa şi Recea au lucrat ieri la recoltatul cartofilor mii de ţărani cooperatori care, ajutaţi de mecanizatori, de tinerii din şcoli şi muncitori din întreprinderi, au reuşit să obţină importante realizări la recoltatul cartofilor. La Sîmbăta de Sus, de exemplu, în jurul orelor prînzului, lucrau de zor peste 500 de oameni. Folosind furcile, ori adunînd în urma mașinilor, ei sortau cartofii direct în cîmp, pe care-i încărcau în saci și-i transportau operativ la locurile de depozitare, folosind mijloacele cooperativei sau animalele proprietate personală. Stăm de vorbă cu Silvia Ilici care, împreună cu fiica sa, stringeau cartofii în urma agregatului condus de, tractoristul Ion Cațavei. „Avem o recoltă bună. Cooperatori, mecanizatori, specialişti, salariaţi, elevi şi studenţi! Să facem tot ce este omeneşte posibil PENTRU STRINGEREA GRABNICĂ A RECOLTEI In aceste zile de vîrf, cînd fiecare minut este hotăritor pentru soarta recoltei, in toate satele judeţului au fost mobilizate forţe masive, precum şi toate mijloacele existente, în vederea urgentării la maximum a lucrărilor de sezon. Problema nr. 1 care stă în prezent în faţa lucrătorilor de pe ogoare continuă să rămînă recoltatul, sortatul şi transportul cartofilor de pe cîmp. In acelaşi timp, trebuie să se acţioneze cu hotărîre şi la recoltarea sfeclei de zahăr, iar peste tot să se grăbească pregătirea terenului şi semănatul griului şi al celorlalte culturi de toamnă. Pentru a vedea şi consemna modul în care se preocupă ţăranii cooperatori, mecanizatorii, conducerile unităţilor, organele locale de partid şi de stat pentru rezolvarea urgentă a acestor importante probleme, ieri, redacţia ziarului nostru a întreprins un raid-anchetă prin mai multe cooperative agricole situate în zona Braşov şi Ţara Făgăraşului. Şi Iată-ne şi la Viştea de Jos. La sediul consiliului popular, primarul Remus Codrea şi câţiva funcţionari îşi vedeau liniştiţi de treburi. — Ziua din amiaza mare în birou? ne adresăm primarului. — Ştiţi, noi avem de rezolvat repede nişte acte. In rest toate forţele sunt pe cîmp. In cele trei cooperative agricole de pe raza comunei Viştea de Jos, Viştea de Sus şi Drăguş — oamenii au ieşit la recoltatul cartofilor cu furcile, cu maşinile... Se face treabă bună astăzi. Ne ajută şi tinerii de la şcoală. — Afară de ai dumneavoastră, alţi funcţionari mai sunt în comună ? — Nu. Ila cooperativă nu mai e nimeni Magyzimil funcţionează numai dimineaţa şi seara. In birouri nu e nimeni. De asemenea, s-au oprit cazanele de fiert ţuică, mă rog, pe cîmp este toată suflarea satului. Şi pentru a-şi susţine afirmaţiile, primarul a început să înşire forţele care au fost mobilizate în fiecare sat. După ce am plecat de la consiliul popular, ne-am oprit ■ pe la... birourile cooperativei. Aici, ca şi la primărie, surpriză. Două din funcţionare (probabil anunţate intre timp să plece), părăseau în grabă clădirea, iar alte trei răsfoiau sîrguincios un maldăr de hîrtii. Am întrebat de Ivan Du- mitru, preşedintele unităţii. „E plecat la gară, că a sosit un vagon cu var şi trebuie descărcat“. Ne-am dus într-acolo. Gestionarul care lua în care primire marfa ne-a spus însă că preşedintele e la..., consiliul popular (?!). Am renunţat să-l mai căutăm şi ne-am oprit la unul din „furnalele“ comunei. Aici, focul de sub căldare duduia mai abitir decit într-o locomotivă. In curte, trei atelaje încărcate cu butoaie aşteptau rîndul, iar cîţiva... amatori de tărie se cinsteau... Timpul nu ne-a permis să mergem şi în alte locuri. Ne-am dat însă seama că cele spuse de primar nu s-au potrivit, pe de-a întregul cu faptele constatate de noi. Propunem comitetului comunal de partid, comitetului executiv al consiliului popular să ia măsuri severe și imediate pentru ca astfel de lucruri să nu se mai repete, iar participarea tuturor forţelor satului la recoltări să nu rămînă doar un deziderat. In amiaza mare, funcţionarii erau „îngropaţi“ în hîrtii, iar „furnalele“ eiau... Printre brigăzile de cîmp ale C.A.P. Berivoi, avansate cu recoltatul cartofilor, se află şi cea din Săvăstieni. Aici, fie că-i timp frumos sau plouă, cooperatorii se află la datorie. „Pe orice vreme, nu ne putem îngădui nici o clipă de răgaz“ ne-a spus ea. De aceea, astăzi tot satul a ieşit pe cîmp. Plouă, e timp frumos, nu ne putem îngădui nici o clipă de răgaz. Trebuie să terminăm recoltatul intr-un timp cît mai scurt". Asemenea vorbe am auzit şi de la alţi ţărani cooperatori care, împreună cu familiile lor, au lucrat de dimineaţa şi pînă seara. Aceeaşi masivă mobilizare de forţe am întîlnit-o şi la Lisa şi Recea. Pe terenul cooperativei agricole din Lisa, de exemplu, au lucrat ieri în jur de 1000 de oameni care au strîns cartofii şi i-au transportat de pe mai bine de 20 ha. In plus, cu 2 semănători ,s-a introdus sămînţa de secară în pămînt pe aproape 25 ha. Merită menţionat faptul că în această zi s-au livrat în contul muncilor S.M.A. aproape 120 tone tuberculi. La fel s-a lucrat şi în toate satele ce aparţin cooperativei agricole din Recea, in sprijinul lor au venit şi mecanizatorii de la S.M.A. Şercaia, care în zilele din urmă au avat o importantă suprafaţă de teren. Bilanţul zilei, cartofii au fost recoltaţi de pe circa 18 ha, semănatul secarei s-a făcut pe 50 ha, iar la baza de preluare şi în silozurile amenajate în marginea comunei s-audepozitat peste 100 tone cartofi. Sînt doar cîteva exemple care demonstrează că atunci cînd munca este bine organizată, realizările sînt pe măsura ei. COLOANELE NESFÎRŞITE ALE TINERETULUI Ieri, pe întinsele ogoare ale Ţării Birsei s-au aflat într-o autentică întrecere patriotică peste 40.000 de tineri elevi şi studenţi care au răspuns cu abnegaţie chemării de a participa la strîngerea roadelor bogate ale pământului. In această săptămînă, elevii liceelor Dr. Ioan Meşotă, Honoterus, Nr. 2, ai Liceului industrial de construcţii de maşini au reuşit să recoltele sfecla de zahăr de pe o suprafaţă de 50 ha., au cules ISO tone de legume şi au sortat 400 tone de cartofi. In sprijinul C.A.P. din Harman, Crizbav, Cristian. Bod Sinpetru, au venit să lucreze peste 2.000 de studenţi ai universităţii braşovene. In coloane nesfirşite s-au îndreptat spre tarlalele cooperativelor agricole de producţie (Continuare în pag. a 2-a) Tărlungeni Front larg de lucru pentru semănători De la Gheorghe Zaharia, preşedintele cooperativei agricole din Tărlungeni, am aflat că recoltatul cartofilor s-a efectuat pînă ieri pe 290 ha din 400 cultivate. O suprafaţă de 200 ha a şi fost eliberată de recoltă. Existînd front suficient de lucru, griul și secara au fost semănate pe ■ 80 vans pe alte 60 ha, ceea ce permite ca astăzi semanatorile să intre din nou în brazdă. ha, iar patul germina ____________________________ tiv s-a pregătit în a- (Continuare în pag. a 2-a) Concomitent cu recoltatul cartofilor și eliberarea terenului, la G.A.P. Lisa se execută în ritm susţinut şi semănatul secarei. m din întâmpinarea celei de-a XXV-a aniversări a proclamării Republicii Intensificarea ritmului de execuţie şi pregătirea frontului de lucru pentru 1973 — Azi ne răspunde ing. MIHAI GRIGORAŞ, director tehnic al O.N.T. „Carpaţi" Braşov — — La sfîrşitul trimestrului III, filiala judeţeană a O.N.T. „Carpaţi" raporta realizarea din planul anual a unui volum de investiţii reprezentînd numai 44 la sută pe total şi 40 la sută la construcţiimontaj. Cum explicaţi faptul că în 9 luni nu s-a obţinut cota matematică din sarcinile ce vă revin? — Rămînerea în urmă la activitatea de investiţii se datoreşte în primul rînd I.C.L. Braşov cu care avem contractată majoritatea lucrărilor de construcţii-montaj. înainte de a intra în amănunte, aş dori însă să arăt că, de curînd, forul nostru tutelar ne-a făcut o im- - portantă reducere de plan, aşa că proporţia realizărilor a crescut, atingînd circa57—58 la sută din planul anual. — Nu credeţi că răspunsul ţine de automulţumire? în fond este vorba de o creştere artificială, care nu aduce, practic, nici o îmbunătăţire stadiului fizic al lucrărilor. — Este adevărat, dar e totuşi un aspect legat de tema discutată. Revenind la realizările constructorului, trebuie arătat că lucrarea care ridică cele mai multe probleme şi care, totodată, deţine ponderea valorică cea mai importantă, este hotelul din Braşov. De la începutul __________ anului ritmul de execuţie pe acest şantier a fost necorespunzător, sîtuîndu-se mereu sub nivelul prevăzut în graficele de execuţie. Cauzele ? In primul rînd, numărul mîo de muncitori (în medie 40—50), deşi pentru realizarea planului ar fi fost necesar un număr cel puţin dublu. — Sînt posibilităţi de realizare a planului anual pe acest şantier ? — Posibilităţi sunt, deoarece front de lucru există, construcţia fiind în stadiul de terminare a structurii de rezistenţă. Insă, cu acelaşi număr de muncitori cu care s-a lua Discuţie consemnată de Ing. Ştefan BANARU (Continuare in pag. a 3-a) Sîntem în trimestrul IV. CE MĂSURI AȚI ÎNTREPRINS PENTRU REALIZAREA EXEMPLARA A PLANULUI DE INVESTIȚII? i i vizita la Braşov a delegaţiei Uniunii Socialiste Arene din ItejiAica Arana Egipt Ieri, a sosit la Braşov delegaţia Comitetului Uniunii Socialiste Arabe a Guvernoratului Cairo, condusă de Sayed Zaki, membru al Comitetului Central al Uniunii Socialiste Arabe, prim-secretar al Comitetului Uniunii Socialiste Arabe a Guvernoratului Cairo. In cursul după-amiezii, delegaţia a fost primită la sediul Comitetului municipal de partid de tovarăşul Constantin Cîrţînă, membru al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului municipal de partid, primarul Braşovului. Cu acest prilej aavut loc o convorbire în timpul căreia oaspeţilor le-au fost prezentate cîteva dintre preocupările comitetului municipal de partid privind dezvoltarea economică şi social-culturală amunicipiului Braşov. II Prima zi a finalei „Cupei Davis LECŢIA „PROFESORIMII“ ŢIRIAC ROMÂNIA - S. U. A. 1-1 Ar fi o greşeală enormă din partea oricui — şi mai ales a celor care se pricep la sport — să reproşeze unui campion ratarea unui succes, oricit ar fi de important şi de prestigios. Nu există sportiv care să nu vrea să cîştige, care să nu dorească victoria cu ardoare. Dar, fiecare este supus înainte de competiţie tracului, emoţiilor, fluctuaţiilor de formă, după cum în timpul confruntării deschise are de luptat cu adversarul, dar şi cu sine, cu nervii săi aflaţi în maximă tensiune. De multe ori această povară devine insuportabilă şi luptătorul în cauză, nereuşind să se depăşească, se învinge singur... cu concursul adversarului. A fost — poate — cazul lui Ilie Năstase. Stan Smith nu este un oarecare. Ieri ne-a demonstrat încă o dată că este un diavol, o maşină de tenis, aproape dezumanizat în nezdruncinata-i regularitate. Victoria sa, fără să surprindă, ne-a amărît totuşi prin proporţii, prin categoricul căruia Hie nu i-a putut face faţă. Mihai BIRA (Continuare în pag. a 4-a) Braşovul este oraşul turistic ■ al tuturor anotimpurilor. Fie vară, fie iarnă, aici, la poalele Tîmpei sau în staţiunile montane din împrejurimi, vin să-şi petreacăconcediul, în vizită sau doar în trecere, mii, zeci de mii de turişti. Unul din punctele de atracţie, dar şi prim loc de popas pentru autocare şi autoturisme este Piaţa 23 August, perimetru istoric, unic în felul său, care concentrează nu numai monumente şi construcţii cu semnificaţie în existenţa seculară a oraşului, ci şi necesitatea unui plus comercial specific. Pornind de la această realitate, este firesc şi mai ales necesar ca reţeaua magazinelor de pe cele patru laturi ale pieţei să fie conectată la cerinţele imediate ale turistului, posibilităţile de informare în toate domeniile să-i stea la îndemînă, în aşa fel ca primul contact cu oraşul şi istoria sa să fie cît mai util şi instructiv. Desigur, Muzeul deistorie va atrage pe cei mai mulţi dintre vizitatori, şi nici nu putea fi găsit un mai potrivit lăcaş de cultură destinat acestui scop decit impunătoarea clădire a „sfatului“. Tot în piaţă există apoi sala „Arta“, potrivită şi ca aşezare şi ca destinaţie, unde sunt expuse cu vrednică consecvenţă cele mai reuşite creaţii ale artei plastice braşovene. Pe alt plan, interesante şi util de vizitat sunt magazinul „Turist“, magazinul de desfacere a mărfurilor pe valută, magazinul „Sport“, complexul „Cerbul carpatin“ etc. Dar, aşa cum spuneam mai sus, funcţionalitatea pieţei depinde de organizarea şi sistematizarea reţelei comerciale, orientarea desfacerii mărfurilor pe un profil destinat cu preponderenţă spre satisfacerea nevoilor şi doleanţelor miilor de turişti, existenţa unor posibilităţi de informare utile şi la îndemână. Cum sunt rezolvate în prezent aceste cerinţe ? Prima constatare, la indemîna oricui, vizează orarul de funcţionare al magazinelor. Duminica, de exemplu, cînd în piaţa centrală a oraşului sosesc zeci de autocare şi autoturisme, principalele magazine cu dever turistic au program redus de funcţionare. Ceea ce resimte însă acut acest perimetru comercial este lipsa unor unităţi de alimentaţie cu specific, care să poată oferi gustări calde „la minut“, sau produse de patiserie, deosebit de solicitate. Dealtfel la acest capitol neajunsurile se constată în întreaga reţea comercială braşoveană. Au fost deschise însă în piaţa centrală două magazine: „Utilul“ şi „Sanitas“, foarte moderne, e adevărat, dar impropriu situate, gîndindu-ne că pentru furtune de duşuri, cazane şi căzi de baie, chiuvete, garnituri, strecurătoare pentru supă sau blacheuri se puteau găsi spaţii comerciale şi pe alte străzi. Cea mai mare suprafaţă de desfacere, avantajată şi de vitrine mari, luminoase, o oferă magazinul „Carpaţi“. Cindva înintenţia diriguitorilor comerţului braşovean era preconizată modernizarea şi sistematizarea acestui mare magazin şi profilarea sa pe un specific turistic. Dar au trecut anii şi magazinul „Carpaţi“ desface în continuare televizoare, aparate de radio, discuri, lămpi de birou, becuri, maşini de spălat, frigidere, lustre etc., etc, obiecte care nu au nimic comun cu turismul. Alături, magazinul „Turist“ îşi desfăşoară însă activitatea într-un spaţiu mult mai restrîns, lipsit de posibilitatea unei expuneri optime a fondului de marfă, raioanele de desfacere fiind „sufocate“ de numărul sporit al cumpărătorilor, mai ales în orele de vîrf. Dumitru RUJAN ’IWM Turiști sunt. .. vadul (Continuare în pag. a 3-a)