Drum Nou, aprilie 1974 (Anul 31, nr. 9088-9112)
1974-04-25 / nr. 9108
ZIARUL „DRUM NOIT OFICIUL plT T R' /(j\ y^U4€f / DIN rOATF TARNE, UNIȚI VĂI mmm JUDEȚUL ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN BRAŞOV AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXXI Nr. 9108 Joi, 25 aprilie 1974 4 pagini 30 bani Lucrările celei de-a XXIX-a sesiuni a Comisiei Economice O. N. U. pentru Europa Lucrările celei de-a XXIX-a sesiuni a Comisiei Economice O.N.U. pentru Europa au fost onorate, miercuri dimineaţa, prin participarea preşedintelui Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Prezenţa şefului statului român la această importantă reuniune internaţională relevă, încă o dată, cu pregnanţă, interesul viu pe care ţara noastră îl manifestă faţă de activitatea acestui organism al O.N.U., faţă de rolul său însemnat în promovarea spiritului de cooperare între ţările membre ale Comisiei între toate statele lumii, pe baze egale, durabile şi reciproc avantajoase, in procesul de edificare a unor raporturi noi de pace, securitate şi colaborare fructuoasă între na■ ţiuni. Ea ilustrează, în acelaşi timp, în chip marcant, hotărîrea României socialiste de a-şi aduce şi în viitor o contribuţie activă la diviziunea internaţională a muncii, la amplificarea schimbului de valori materiale şi spirituale, la transformarea Europei într-o zona de largă şi rodnică conlucrare, in care relaţiile dintre state, indiferent de orînduirea lor social-politică, de mărimea sau nivelul de dezvoltare, să fie aşezate constant şi temeinic pe principiile deplinei egalităţi in drepturi, respectului vnde(Continuare în pag. a 4-a) CUVÂNTAREA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU Doamnelor şi domnilor, Stimaţi oaspeţi, îmi face o deosebită plăcere să vă adresez un călduros salut dumneavoastră, participanţilor la cea de-a 29-a sesiune a Comisiei Economice O.N.U. pentru Europa, care de 7 zile îşi desfăşoară lucrările în Capitala patriei noastre. Această reuniune are loc în împrejurări când popoarele europene, ca dealtfel toate naţiunile lumii, sunt confruntate cu probleme deosebit de grave determinate de perpetuarea unor relaţii inechitabile între state, a unor forme şi practici colonialiste şi neocolenialiste, de prelungirea crizei monetare şi accentuate în ultima vreme de criza energiei, de dificultăţile asigurării materiilor prime, de alte aspecte ale vieţii economice. In aceste împrejurări sesiunea Comisiei Economice O.N.U., pe agenda căreia sunt înscrise cooperarea în sfera producţiei şi schimburile de bunuri materiale, colaborarea în domeniul ştiinţei şi tehnologiei, este chemată să contribuie la enunţarea unor soluţii în vederea unirii eforturilor ţărilor europene pentru rezolvarea, cu forţe comune, a problemelor economice de importanţă majoră ale continentului, ale întregii omeniri. Fără îndoială, încă este necesar să pornim neîncetat de la faptul că cooperarea economică şi tehnico-ştiinţifică, schimbul de valori materiale, de bunuri spirituale, de informaţii şi de experienţă reprezintă la lumea modernă o necesitate obiectivă a evoluţiei fiecărei ţări în pas cu cuceririle progresului universal şi, în acelaşi timp, o condiţie a mersului înainte al întregii umanităţi. Analizâd realitatea în această lumină, putem aprecia că în ultimii ani a căpătat o amploare tot mai mare colaborarea economică, tehnico-ştiinţifică şi culturală între statele de pe continentul european. Viaţa demonstrează însă că mai există mari rezerve nefolosite, în acest domeniu, că mai persistă anacronisme care frânează desfăşurarea plenară a colaborării. Statele europene dispun, după părerea noastră, de largi posibilităţi pentru a intensifica cooperarea pe tărâmul asigurării, folosirii şi gospodăririi raţionale a materiilor prime, al surselor de energie, al producţiei industriale, al ameliorării mediului ambiant, al perfecţionării mijloacelor de comunicaţii şi telecomunicaţii, precum şi în alte domenii economice. Un rol stimulator deosebit de important ar avea în acest sens aşezarea raporturilor dintre naţiuni pe principii noi de egalitate şi democratice. Tocmai în această direcţie apreciem că Comisia Economică O.N.U. pentru Europa poate aduce, o contribuţie deosebit de preţioasă, militind mai activ pentru instaurarea în întregul ansamblu al relaţiilor intereuropene a principiilor egalităţii şi echităţii, pentru înlăturarea oricăror discriminări ce mai impietează schimburile internaţionale, înlăturarea măsurilor discriminatorii, a taxelor şi suprataxelor constituie o cerinţă obiectivă pentru realizarea unei largi cooperări economice între ţările europene. De asemenea, este necesar ca ţările continentului nostru să acţioneze mai unitar pentru realizarea unui nou sistem monetar care să asigure un raport echitabil între monezile naţionale. Progresul material, social şi cultural al statelor de pe continentul nostru cere să se acţioneze cu toată fermitatea şi consecvenţa împotriva împărţirii Europei în blocuri economice închise, pentru relaţii nestingherite între toate statele continentului nostru. In soluţionarea problemelor complexe ale relaţiilor economice, ţările europene trebuie să acţioneze nu de pe poziţii de concurenţă, ci în mod unitar, pornind de la necesitatea participării active la făurirea unei noi ordini economice internaţionale, bazată pe egalitate şi echitate, pe crearea unor raporturi juste între preţurile materiilor prime şi ale produselor industriale. La stabilirea unor preţuri echitabile, după părerea noastră, trebuie să se pornească de la legităţi şi principii obiective care să permită comensurarea justă a valorii diferitelor produse, înlăturarea acţiunilor speculative sau de conjunctură, ce generează, în ultimă instanţă, dereglarea relaţiilor economice, accentuează starea de înapoiere a ţărilor în curs de dezvoltare, creează condiţiuni tot mai grave pe plan internaţional. Procedînd astfel, Comisia Economică O.N.U. pentru Europa va deveni un organism de promovare a noilor raporturi economice, va determina progrese însemnate în făurirea unor relaţii cu adevărat noi între statele continentului nostru, la crearea unui climat de încredere şi apropiere între popoare, în întărirea destinderii şi cooperării în Europa. Dealtfel, desfăşurarea lucrărilor Conferinţei pentru securitate europeană, apropiata încheiere a fazei a dous, «1 %posibilitatea ţinerii în vara acestui an a fazei a treia la nivel înalt, evidenţiază cu putere rolul important pe care îl au schimburile economice, relaţiile economice în înfăptuirea unei adevărate securităţi pe continentul nostru. Progresul economic şi social contemporan impune în mod tot mai acut schimbul rapid al noutăţilor ştiinţifice, precum şi unirea eforturilor specialiştilor din diferite ţări in vederea rezolvării cu mijloace comune a unor probleme complexe ale cercetării moderne. Militînd pentru accesul tuturor naţiunilor la cuceririle ştiinţei moderne, Comisia Economică O.N.U. pentru Europa poate contribui la ridicarea gradului de civilizaţie al fiecărui popor european, precum şi la creşterea contribuţiei fiecărei ţări la îmbogăţirea patrimoniului ştiinţific al umanităţii. Considerăm că este de datoria noastră, a tuturor, de a face totul ca întregul ansamblu al relaţiilor de colaborare şi cooperare între (Continuare in pag. a 4-a) PE SPIRALA MUNCII ŞI DĂRUIRII PATRIOTICE Se împlinesc, la 30 aprilie, 25 de ani de la înfiinţarea primelor detaşamente de pionieri în ţara noastră. Un sfert de veac deci, răstimp în care Organizaţia pionierilor s-a constituit ca adevărată şcoală a educaţiei comuniste, a formării copiilor în spiritul muncii, cinstei, dreptăţii, hărniciei şi dăruirii patriotice. Şi cu asta n-am enumerat, de fapt, decît cîteva din coordonatele şi dimensiunile pionieriei- Pentru că în realitate, pionieria e o lume, un univers de o complexitate nebănuită, în care clocotesc energii creatoare şi se înfăptuiesc lucruri surprinzătoare nu numai prin cutezanţa, dar şi prin maturitatea lor. De aceea, v-aş ruga ca pentru început să vă opriţi asupra unei singure dimensiuni: participarea copiilor la muncă, acţiunile lor patriotice. — Intr-adevăr, încă de la constituirea ei. Organizaţia pionierilor şi-a asumat sarcini sociale şi obşteşti, în realizarea cărora a investit mult entuziasm şi spirit de răspundere. La nivelul judeţului nostru, pionierii au fost an de an alături de tineret şi ceilalţi oameni ai muncii în acţiunile voluntarpatriotice, contribuind nu numai la întreţinerea, îngrijirea averii obşteşti, ci şi la consolidarea şi dezvoltarea ei. — Fără îndoială, s-ar putea cita exemple, cifre edificatoare pe întreg traseul celor douăzeci şi cinci de ani. Întrucît însă 1974 reprezintă un moment de vîrf şi sub aspectul participării pionierilor la muncă, la acţiunile voluntarpatriotice, ne putem opri, cred, la activităţile din această primăvară, fără să îngustăm cîtuşi de puţin universul răspunderii şi hărniciei pioniereşti. — Pe bună dreptate, primăvara, ale cărei zile le trăim, ar putea fi numită primăvara dăruirii patriotice, a hărniciei pioniereşti. Cu un entuziasm ce le este cu totul şi cu totul caracteristic, cei 38.000 de pionieri ai judeţului nostru s-au antrenat la acţiuni foarte diverse, făcîndu-şi simţită prezenţa peste tot unde ritmul desfăşurării lucrărilor i-a reclamat. Numai pomi fructiferi au plantat 32.600. La aceştia se adaugă 61.680 de puieţi de arbuşti şi arbori decorativi. Tot ei au efectuat lucrări în pepiniere şi au îngrijit peste 300.000 m.p. de zone verzi. Apoi, în localităţile unde degradarea păşunilor punea sub semnul întrebării productivitatea lor, tot pionierii au fost aceia care alături de ţăranii cooperatori, adică de părinţii lor, au intervenit prompt, curăţind locurile de mărăciniş, muşuroaie şi buruieni. Un mare volum de muncă au investit apoi pionierii braşoveni in acţiunile de colectare de deşeuri metalice, textile şi din hîrtie, totalizînd pînă în prezent nu mai puţin de 69 tone. Un loc deosebit de important în acţiunile de muncă patriotică ale copiilor, respectiv ale pionierilor şi şcolarilor, ocupă apoi îngrijirea spaţiilor şcolare, amenajarea curţilor şi a bazelor sportive sau a pistelor aplicative destinate pregătirii Ion COMAN (Continuat* In pag. a 3-a) Convorbire cu tov. VICTORIA NEGREA, preşedinta Consiliului judeţean al Organizaţiei pionierilor 25 de ani de la înfiinţarea primelor detaşamente de pionieri Decernarea Diplomei de evidenţiată pe ramură întreprinderii „Metrom“ Braşov Ieri, a avut loc festivitatea decernării Diplomei de unitate evidenţiată pe ramura construcţiilor de maşini întreprinderii „Metrom", pentru rezultatele bune obţinute în întrecerea socialistă pe anul 1973. La festivitate au participat reprezentanţi ai organelor locale de partid şi de stat, ai Uniunii sindicatelor din metalurgie şi construcţii de maşini, ai M.I.C.M.U.E., Consiliului municipal al sindicatelor, numeroşi oamenii ai muncii de la întreprinderea „Metrom“. Cu acest prilej, ing. Ioan Iacobescu, directorul întreprinderii, a făcut o trecere în revistă a rezultatelor obţinute la anul 1973 şi la primul trimestru al acestui an, reafirmînd totodată hotărîrea colectivului de a face totul pentru îndeplinirea cincinalului înainte de termen. CONSILIUL DE STAT AL REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA DECRET privind programul de lucru în zilele de 1 şi 2 mai 1974 şi stabilirea ca nelucratoare a zilei de 4 mai 1974 Ţinînd seama de dorinţa exprimată de numeroase colective de oameni ai muncii din unităţile socialiste de a lucra în zilele de 1 şi 2 mai, in scopul asigurării ritmului neîntrerupt al activității economice, și de a avea ca zi nelucrătoare sîmbata 4 mai, Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România decretează: Art. 1. Zilele de 1 și 2 mai 1974 sînt zile lucrătoare, potrivit programului de lucru stabilit pentru fiecare unitate. Art. 2. Ziua de 4 mai 1974 se declară zi nelucrătoare. Prevederile alineatului precedent nu se aplică unităților productive în care se desfășoară proces continuu de muncă, precum și unităţilor agricole de stat și cooperatiste. Art. 3. Ministerele, celelalte organe centrale, comitetele executive ale consiliilor populare vor stabili programe speciale pentru unităţile comerciale, de transporturi publice şi alte asemenea unităţi, care să asigure servirea populaţiei în ziua de 4 mai 1974. NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Republicii Socialiste Românie VIZITA OFICIALĂ A PREŞEDINTELUI REPUBLICII COSTA RICA, JOSE FIGUERES FERRER Preşedintele Republicii Costa Rica, Jose Figueres Ferrer, împreună cu tovarăşul Emil Bodnaraş, vicepreşedinte al Consiliului de Stat, a plecat miercuri intr-o călătorie în judeţele Dolj şi Argeş. La vizită participă, de asemenea, persoanele oficiale costaricane care îl însoţesc pe distinsul oaspete. Pe aeroportul municipiului Craiova, pavoazat cu drapelele de stat ale Republicii Socialiste România şi Republicii Costa Rica, şeful statului costarican a fost întîmpinat de Gheorghe Petrescu, preşedintele Comitetului Executiv al Consiliului popular judeţean Dolj, de membri ai Comitetelor executive judeţean Dolj şi municipal Craiova, de conducători de întreprinderi şi instituţii. Primul obiectiv al călătoriei îl constituie cunoscuta întreprindere „Electroputere“, ale cărei produse sunt exportate şi pe continentul sud-american. La sosirea în unitate, distinsul oaspete este întîmpinat de Ion Constantinescu, adjunct al ministrului industriei construcţiilor de maşini runelte şi electrotehnicii, precum şi de inginerul Liviu Tănăsescu, directorul întreprinderii. Sunt vizitate fabricile de locomotive, de motoare electrice şi de aparataj. Oaspetele se informează asupra calităţii şi parametrilor tehnico-economici şi funcţionali ai produselor, se întreţine cordial cu muncitori, ingineri şi tehnicieni, care îşi exprimă sentimentele de satisfacţie faţă de bunele relaţii statornicite între România şi Costa Rica, bucuria de a-l avea în mijlociui lor pe preşedintele Jose Figueres Ferrer. La încheierea vizitei, oaspetele felicită călduros colectivul unităţii pentru succesele obţinute, semnînd în cartea de onoare a întreprinderii. La despărţire, preşedintelui Figueres îi este înmînată, în semn de înaltă cinstire, macheta unei locomotive electrice de 5100 kilowaţi, unul dintre produsele de bază ce poartă inscripţia „Electroputere“Craiova. Coloana oficială de maşini traversează apoi oraşul, îndreptîndu-se spre Complexul de sere Işalniţa. Preşedintele Republicii Costa Rica este întîmpinat aici de Ion Ceauşescu, adjunct al ministrului agriculturii, industriei alimentare şi apelor, de membri ai colectivului de conducere al întreprinderii. Adjunctul ministrului prezintă litera date privind extinderea culturilor în sere în ţara noastră, preocupările specialiştilor români pentru creşterea producţiei şi obţinerea unor produse de înaltă calitate. La invitaţia gazdelor, oaspeţii vizitează hala de sortare şi ambalare, sectoare in care activitatea se caracterizează printr-un grad ridicat de mecanizare, precum şi o parte din cele 32 ferme ale întreprinderii. La amiază, preşedintele Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean Dolj a oferit un dejun oficial în onoarea preşedintelui Republicii Costa Rica. In timpul dejunului, Gheorghe Petrescu şi Jose Figueres Ferrer au rostat toasturi In cursul după-amiezii, preşedintele Jose Figueres Ferrer a vizitat (Continuat* la pag. a 1-a) JURNAL DE ÎNTRECERE IMN ANUL JUBILIAR Hotărîrea colectivelor din industria braşoveană: uimi unii iiiiMiiiiii nmmi vu i ii iiui im i r CINSTIM ZIUA MU Cu planul pe 4 luni îndeplinit I.F.E.T. Braşovi Atenţia deosebită acordată măsurilor şi acţiunilor pentru creşterea productivităţii muncii şi valorificarea superioară a masei lemnoase, printre care se remarcă aplicarea unor tehnologii moderne, avansate, de mare randament, a permis colectivului de muncă de la I.F.E.T. Braşov să înregistreze la jurnalul de întrecere însemnate succese la îndeplinirea sarcinilor de plan şi angajamentelor. Astfel, prevederile de plan pe primele 4 luni din acest an au fost realizate la producţia globală cu 10 zile mai devreme, iar la producţia marfă cu 8 zile. Printre colectivele de muncă cu cele mai bune rezultate se evidenţiază cele ale sectoarelor de exploatare a lemnului de la Rîşnov, Cernaştu, Zărneşti, Codlea şi Apaţa. Ca urmare, există condiţii ca prevederile de plan pe aceste 4 luni să fie depăşite la producţia marfă cu circa 5,8 milioane lei, la Filatura Jihlmbav FAPTELE ÎNTREC TOATE „CALCULELE“ HIRTIEI „Nu-i nevoie să ne risipim atîta", gindeau unii. „Am putea să facem loc pentru încă două Unii tehnologice", ziceau alţii. Zis şi făcut. S-au reamplasat maşinile, s-a făcut spaţiu liber, destul de mare, şi s-au adus utilaje noi, de mare randament. Şi nu puţine, adică nu mai puţine de 311 19 maşini de filat cu inele, 10 maşini de răsucit şi 2 maşini de depănat. Acum începea o altă etapă. Utilajele trebuiau montate, făcute racordurile la reţeaua electrică. , „N-avem nevoie de constructori“, spuneau cei din echipele de reparaţii din secţii. „O să facem noi tot ce trebuie". Şi, intr-adevăr, comunistul Iosif Micoveni, cu oamenii săi de la atelierul electric, ca şi Schmidt Peter, Eugen Comşa şi Sterntz Fritz, cu echipele lor de lăcătuşi din preparaţie şi filatură, s-au pus pe treabă serioasă. In acest fel, după multă trudă, la 30 septembrie anul trecut intra în funcţiune o nouă capacitate de producţie, zisă „dezvoltare", ceea ce şi era de fapt, numai că se făcuse pe aceleaşi spaţii productive, în aceeaşi hală în care înainte nu se auzea, ca acum, „bîzîitul“ a Gh. NOVAC (Continuare pag. a 3-a) „Republica“ Colectivul întreprinderii „Republica" a înregistrat, ieri, un succes deosebit : îndeplinirea înainte de termen a prevederilor de plan pe primele patru luni ale anului la producţia marfă. In prezent textilistele de aici desfăşoară o rodnică întrecere pentru menţinerea acestei performanţe şi, mai ales, pentru fructificarea posibilităţilor create de ea, adică pentru realizarea unor însemnate sporuri de producţie, care s-ar putea ridica, după aprecierile specialiştilor din întreprindere, la circa 2,2 milioane lei. Cele mai bune rezultate le-a înregistrat secţia ţesâtorie, unde muncitoare ca Ecaterina Balasz, Nastasia Brînduşe, Rada Jacob, Gerda Foot şi Maria Costea constituie un exemplu mobilizator pentru toate textilistele de aici, pentru întregul colectiv al întreprinderii. DINCOLO DE COTA 300.000 In secţiile şi atelierele întreprinderii de şuruburi au fost aplicate la cursul acestui an numeroase măsuri tehnice şi organizatorice, la vederea gospodăririi nit mai judicioase a resurselor energetice. In afara celor cu o largă arie de acţiune, de o deosebită eficienţă au fost cele care au determinat o optimizare a consumurilor specifice la marii consumatori de energie, cum stat, spre exemplu, cuptoarele de tratamente termice. In acest fel, în primele trei luni ale anului au fost economisiţi 302.874 kWh energie electrică şi, 263 t.e.c. In prezent acţiunile bunilor gospodari din secţii şi ateliere continuă, ele vizend o creştere substanţială a economiilor de energie şi combustibil.