Drum Nou, aprilie 1974 (Anul 31, nr. 9088-9112)

1974-04-25 / nr. 9108

ZIARUL „DRUM NOIT OFICIUL plT T R' /(j\ y^U4€f / DIN rOATF TARN­E, UNIȚI VĂI mmm JUDEȚUL ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN BRAŞOV AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXXI Nr. 9108 Joi, 25 aprilie 1974 4 pagini 30 bani Lucrările celei de-a XXIX-a sesiuni a Comisiei Economice O. N. U. pentru Europa Lucrările celei de-a XXIX-a sesiuni a Comisiei Economice O.N.U. pentru Europa au fost o­­norate, miercuri dimineaţa, prin participarea preşedintelui Repu­blicii Socialiste România, tovară­şul Nicolae Ceauşescu. Prezenţa şefului statului român la această importantă reuniune internaţională relevă, încă o dată, cu pregnanţă, interesul viu pe care ţara noastră îl manifestă faţă de activitatea acestui orga­nism al O.N.U., faţă de rolul său însemnat în promovarea spiritu­lui de cooperare între ţările membre ale Comisiei între toate statele lumii, pe baze egale, du­rabile şi reciproc avantajoase, in procesul de edificare a unor ra­porturi noi de pace, securitate şi colaborare fructuoasă între na­­■ ţiuni. Ea ilustrează, în acelaşi timp, în chip marcant, hotărîrea României socialiste de a-şi aduce şi în viitor o contribuţie activă la diviziunea internaţională a muncii, la amplificarea schimbu­lui de valori materiale şi spiri­tuale, la transformarea Europei într-o zona de largă şi rodnică conlucrare, in care relaţiile din­tre state,­­ indiferent de orîndui­­rea lor social-politică, de mări­mea sau nivelul de dezvoltare, să fie aşezate constant şi temei­nic pe principiile deplinei egali­tăţi in drepturi, respectului vnde­(Contin­uare în pag. a 4-a) CUVÂNTAREA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU Doamnelor şi domnilor, Stimaţi oaspeţi, îmi face o deosebită plăcere să vă adresez un călduros salut dum­neavoastră, participanţilor la cea de-a 29-a sesiune a Comisiei Eco­nomice O.N.U. pentru Europa, ca­re de 7 zile îşi desfăşoară lucră­rile în Capitala patriei noastre. Această reuniune are loc în îm­prejurări când popoarele euro­pene, ca dealtfel toate naţiunile lumii, sunt confruntate cu pro­bleme deosebit de grave determi­nate de perpetuarea unor relaţii inechitabile între state, a unor f­orme şi practici colonialiste şi neocolenialiste, de prelungirea cri­zei monetare şi accentuate în ul­tima vreme de criza energiei, de dificultăţile asigurării materiilor prime, de alte aspecte ale vieţii economice. In aceste împrejurări sesiunea Comisiei Economice O.N.U., pe agenda căreia sunt în­scrise cooperarea în sfera produc­ţiei şi schimburile de bunuri ma­teriale, colaborarea în domeniul ştiinţei şi tehnologiei, este che­mată să contribuie la enunţarea unor soluţii în vederea unirii e­­forturilor ţărilor europene pentru rezolvarea, cu forţe comune, a problemelor economice de impor­tanţă majoră ale continentului, ale întregii omeniri. Fără îndoială, încă este necesar să pornim neîncetat de la faptul că cooperarea economică şi teh­­nico-ştiinţifică, schimbul de va­lori materiale, de bunuri spiri­tuale, de informaţii şi de expe­rienţă reprezintă la lumea mo­dernă o necesitate obiectivă a e­­voluţiei fiecărei ţări în pas cu cu­ceririle progresului universal şi, în acelaşi timp, o condiţie a mer­sului înainte al întregii umanităţi. Analizâd realitatea în această lu­mină, putem aprecia că în ultimii ani a căpătat o amploare tot mai mare colaborarea economică, teh­­nico-ştiinţifică şi culturală între statele de pe continentul euro­pean. Viaţa demonstrează însă că mai există mari rezerve nefolosite, în acest domeniu, că mai persistă anacronisme care frânează des­făşurarea plenară a colaborării. Statele europene dispun, după pă­rerea noastră, de largi posibilităţi pentru a intensifica cooperarea pe tărâmul asigurării, folosirii şi gos­podăririi raţionale a materiilor prime, al surselor de energie, al producţiei industriale, al amelio­rării mediului ambiant, al perfec­ţionării mijloacelor de comunica­ţii şi telecomunicaţii, precum şi în alte domenii economice. Un rol stimulator deosebit de important ar avea în acest sens aşezarea ra­porturilor dintre naţiuni pe prin­cipii noi de egalitate şi democra­tice. Tocmai în această direcţie apreciem că Comisia Economică O.N.U. pentru Europa poate aduce, o contribuţie deosebit de preţi­oasă, militind mai activ pentru in­staurarea în întregul ansamblu al relaţiilor intereuropene a princi­piilor egalităţii şi echităţii, pentru înlăturarea oricăror discriminări ce mai impietează schimburile in­ternaţionale, înlăturarea măsurilor discriminatorii, a taxelor şi supra­taxelor constituie o cerinţă obiec­tivă pentru realizarea unei largi cooperări economice între ţările europene. De asemenea, este ne­cesar ca ţările continentului nos­tru să acţioneze mai unitar pen­tru realizarea unui nou sistem mo­netar care să asigure un raport echitabil între monezile naţionale. Progresul material, social şi cul­tural al statelor de pe continentul nostru cere să se acţioneze cu toată fermitatea şi consecvenţa împotriva împărţirii Europei în blocuri economice închise, pentru relaţii nestingherite între toate statele continentului nostru. In soluţionarea problemelor complexe ale relaţiilor economice, ţările eu­ropene trebuie să acţioneze nu de pe poziţii de concurenţă, ci în mod unitar, pornind de la necesitatea participării active la făurirea unei noi ordini economice internaţio­nale, bazată pe egalitate şi echi­tate, pe crearea unor raporturi juste între preţurile materiilor prime şi ale produselor indus­triale. La stabilirea unor preţuri echitabile, după părerea noastră, trebuie să se pornească de la le­gităţi şi principii obiective care să permită comensurarea justă a valorii diferitelor produse, înlă­turarea acţiunilor speculative sau de conjunctură, ce generează, în ultimă instanţă, dereglarea rela­ţiilor economice, accentuează sta­rea de înapoiere a ţărilor în curs de dezvoltare, creează condiţiuni tot mai grave pe plan internaţio­nal. Procedînd astfel, Comisia E­­conomică O.N.U. pentru Europa va deveni un organism de pro­movare a noilor raporturi econo­mice, va determina progrese în­semnate în făurirea unor relaţii cu adevărat noi între statele con­tinentului nostru, la crearea unui climat de încredere şi apropiere între popoare, în întărirea destin­derii şi cooperării în Europa. De­altfel, desfăşurarea lucrărilor Con­ferinţei pentru securitate euro­peană, apropiata încheiere a fa­zei a dou­s­, «1 %posibilitatea ţinerii în vara acestui an a fazei a treia la nivel înalt, evidenţiază cu pu­tere rolul important pe care îl au schimburile economice, relaţiile economice în înfăptuirea unei a­­devărate securităţi pe continentul nostru. Progresul economic şi social con­temporan impune în mod tot mai acut schimbul rapid al noutăţilor ştiinţifice, precum şi unirea efor­turilor specialiştilor din diferite ţări in vederea rezolvării cu­ mij­loace comune a unor probleme complexe ale cercetării moderne. Militînd pentru accesul tuturor naţiunilor la cuceririle ştiinţei mo­derne, Comisia Economică O.N.U. pentru Europa poate contribui la ridicarea gradului de civilizaţie al fiecărui popor european, precum şi la creşterea contribuţiei fiecărei ţări la îmbogăţirea patrimoniului ştiinţific al umanităţii. Considerăm că este de datoria noastră, a tuturor, de a face totul ca întregul ansamblu al relaţiilor de colaborare şi cooperare între (Continuare in pag. a 4-a) PE SPIRALA MUNCII ŞI DĂRUIRII PATRIOTICE Se împlinesc, la 30 a­­prilie, 25 de ani de la înfiinţarea primelor de­taşamente de pionieri în ţara noastră. Un sfert de veac deci, răstimp în care Organizaţia pionie­rilor s-a constituit ca adevărată şcoală a edu­caţiei comuniste, a for­mării copiilor în spiritul muncii, cinstei, dreptă­ţii, hărniciei şi dăruirii patriotice. Şi cu asta n-am enumerat, de fapt, decît cîteva din coordo­natele şi dimensiunile pionieriei- Pentru că în realitate, pionieria e o lume, un univers de o complexitate nebănuită, în care clocotesc energii creatoare şi se înfăptu­iesc lucruri surprinză­toare nu numai prin cu­tezanţa, dar şi prin ma­turitatea lor. De aceea, v-aş ruga ca pentru în­ceput să vă opriţi asu­pra unei singure dimen­siuni: participarea copi­ilor la muncă, acţiunile lor patriotice. — Intr-adevăr, încă de la constituirea ei. Organizaţia pionierilor şi-a asumat sarcini soci­ale şi obşteşti, în reali­zarea cărora a investit mult entuziasm şi spirit de răspundere. La nive­lul judeţului nostru, pi­onierii au fost an de an alături de tineret şi cei­lalţi oameni ai muncii în acţiunile voluntar­­patriotice, contribuind nu numai la întreţine­rea, îngrijirea averii obşteşti, ci şi la conso­lidarea şi dezvoltarea ei. — Fără îndoială, s-ar putea cita exemple, ci­fre edificatoare pe în­treg traseul celor două­zeci şi cinci de ani. În­­trucît însă 1974 repre­zintă un moment de vîrf şi sub aspectul partici­pării pionierilor la mun­că, la acţiunile voluntar­­patriotice, ne putem o­­pri, cred, la activităţile din această primăvară, fără să îngustăm cîtuşi de puţin universul răs­punderii şi hărniciei pi­oniereşti. — Pe bună dreptate, primăvara, ale cărei zile le trăim, ar putea fi nu­mită primăvara dăruirii patriotice, a hărniciei pioniereşti. Cu un en­tuziasm ce le este cu totul şi cu totul carac­teristic, cei 38.000 de pi­onieri ai judeţului nos­tru s-au antrenat la ac­ţiuni foarte diverse, fă­­cîndu-şi simţită pre­zenţa peste tot unde rit­mul desfăşurării lucră­rilor i-a reclamat. Nu­mai pomi fructiferi au plantat 32.600. La aceş­tia se adaugă 61.680 de puieţi de arbuşti şi ar­bori decorativi. Tot ei au efectuat lucrări în pepiniere şi au îngrijit peste 300.000 m.p. de zo­ne verzi. Apoi, în loca­lităţile unde degradarea păşunilor punea sub semnul întrebării pro­ductivitatea lor, tot pi­onierii au fost aceia ca­re alături de ţăranii co­operatori, adică de pă­rinţii lor, au intervenit prompt, curăţind locu­rile de mărăciniş, muşu­roaie şi buruieni. Un mare volum de muncă au investit apoi pionie­rii braşoveni in acţiunile de colectare de deşeuri metalice, textile şi din hîrtie, totalizînd pînă în prezent nu mai puţin de 69 tone. Un loc de­osebit de important în acţiunile de muncă pa­triotică ale copiilor, res­pectiv ale­ pionierilor şi şcolarilor, ocupă apoi îngrijirea spaţiilor şco­lare, amenajarea curţi­lor şi a bazelor sporti­ve sau a pistelor aplica­tive destinate pregătirii Ion COMAN (Continuat­* In pag. a 3-a) Convorbire cu tov. VICTORIA NEGREA, preşedinta Consiliului judeţean al Organizaţiei pionierilor 25 de ani de la înfiinţarea primelor detaşamente de pionieri Decernarea Diplomei de evidenţiată pe ramură întreprinderii „Metrom“ Braşov Ieri, a avut loc festivitatea de­cernării Diplomei de unitate evi­denţiată pe ramura construcţiilor de maşini întreprinderii „Me­trom", pentru rezultatele bune obţinute în întrecerea socialistă pe anul 1973. La festivitate au participat re­prezentanţi ai organelor locale de partid şi de stat, ai Uniunii sin­dicatelor din metalurgie şi con­strucţii de maşini, ai M.I.C.­­M.U.E., Consiliului municipal al­ sindicatelor, numeroşi oamenii ai muncii de la întreprinderea „Me­trom“. Cu acest prilej, ing. Ioan Ia­­cobescu, directorul întreprinderii, a făcut o trecere în revistă a re­zultatelor obţinute la anul 1973 şi la primul trimestru al acestui an, reafirmînd totodată hotărîrea colectivului de a face totul pentru îndeplinirea cincinalului înainte de termen. CONSILIUL DE STAT AL REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA D­ECRET privind programul de lucru în zilele de 1 şi 2 mai 1974 şi stabilirea ca nelucratoare a zilei de 4 mai 1974 Ţinînd seama de dorinţa exprimată­­ de numeroase colective de oameni ai muncii din unităţile socialiste de a lucra în zilele de 1 şi 2 mai, in scopul asigurării ritmului neîntrerupt al activității economice, și de a avea ca zi nelucrătoare sîmbata 4 mai, Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România decretează: Art. 1. Zilele de 1 și 2 mai 1974 sînt zile lucrătoare, potrivit programului de lucru stabilit pentru fiecare unitate. Art. 2. Ziua de 4 mai 1974 se declară zi nelucrătoare. Prevederile alineatului precedent nu se aplică uni­tăților productive în care se desfășoară proces continuu de muncă, precum și unităţilor agricole de stat și co­operatiste. Art. 3. Ministerele, celelalte organe centrale, comite­tele executive ale consiliilor populare vor stabili pro­grame speciale pentru unităţile comerciale, de trans­porturi publice şi alte asemenea unităţi, care să asi­­gure servirea populaţiei în ziua de 4 mai 1974. NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Republicii Socialiste Românie VIZITA OFICIALĂ A PREŞEDINTELUI REPUBLICII COSTA RICA, JOSE FIGUERES FERRER Preşedintele Republicii Costa Rica, Jose Figueres Ferrer, împreu­nă cu tovarăşul Emil Bodnaraş, vi­cepreşedinte al Consiliului de Stat, a plecat miercuri intr-o călătorie în judeţele Dolj şi Argeş. La vizită participă, de aseme­nea, persoanele oficiale costaricane care îl însoţesc pe­­ distinsul oas­pete. Pe aeroportul municipiului Cra­iova, pavoazat cu drapelele de stat ale Republicii Socialiste Ro­mânia şi Republicii Costa Rica, şe­ful statului costarican a fost întîm­­pinat de Gheorghe Petrescu, pre­şedintele Comitetului Executiv al Consiliului popular judeţean Dolj, de membri ai Comitetelor execu­tive judeţean Dolj şi municipal Craiova, de conducători de între­prinderi şi instituţii. Primul obiectiv al călătoriei îl constituie cunoscuta întreprindere „Electroputere“, ale cărei produse sunt exportate şi pe continentul sud-american. La sosirea în unita­te, distinsul oaspete este întîmpi­­nat de Ion Constantinescu, adjunct al ministrului industriei construc­ţiilor de maşini runelte şi electro­tehnicii, precum şi de inginerul Liviu Tănăsescu, directorul între­prinderii. Sunt vizitate fabricile de locomotive, de motoare electrice şi de aparataj. Oaspetele se infor­mează asupra calităţii şi parame­trilor tehnico-economici şi funcţio­nali ai produselor, se întreţine cor­dial cu muncitori, ingineri şi teh­nicieni, care îşi exprimă sentimen­tele de satisfacţie faţă de bunele relaţii statornicite între România şi Costa Rica, bucuria de a-l avea în mijlociui lor pe preşedintele Jose Figueres Ferrer. La încheierea vizitei, oaspetele felicită călduros colectivul unităţii pentru succesele obţinute, semnînd în cartea de onoare a întreprinde­rii. La despărţire, preşedintelui Figueres îi este înmînată, în semn de înaltă cinstire, macheta unei lo­comotive electrice de 5100 kilowaţi, unul dintre produsele de bază ce poartă inscripţia „Electroputere“­­Craiova. Coloana oficială de maşini tra­versează apoi oraşul, îndreptîn­­du-se spre Complexul de sere Işal­­niţa. Preşedintele Republicii Costa Rica este întîmpinat aici de Ion Ceauşescu, adjunct al ministrului agriculturii, industriei alimentare şi apelor, de membri ai colectivu­lui de conducere al întreprinderii. Adjunctul ministrului prezintă li­te­ra date privind extinderea cultu­rilor în sere în ţara noastră, preocupările specialiştilor români pentru creşterea producţiei şi obţi­nerea unor produse de înaltă cali­tate. La invitaţia gazdelor, oaspeţii vizitează hala de sortare şi amba­lare, sectoare in care activitatea se caracterizează printr-un grad ridicat de mecanizare, precum şi o parte din cele 32 ferme ale între­prinderii. La amiază, preşedintele Comite­tului executiv al Consiliului popu­lar judeţean Dolj a oferit un de­jun oficial în onoarea preşedinte­lui Republicii Costa Rica. In tim­pul dejunului, Gheorghe Petrescu şi Jose Figueres Ferrer au rostat toasturi­ In cursul după-amiezii, preşedin­tele Jose Figueres Ferrer a vizitat (Continuat* la pag. a 1-a) JURNAL DE ÎNTRECERE IMN ANUL JUBILIAR Hotărîrea colectivelor din industria braşoveană: uimi unii ii­iiMiiiiii nmmi vu i ii iiui im i r CINSTIM ZIUA MU Cu planul pe 4 luni îndeplinit I.F.E.T. Braşovi Atenţia deosebită acordată mă­surilor şi acţiunilor pentru creş­terea productivităţii muncii şi valorificarea superioară a ma­sei lemnoase, printre care se re­marcă aplicarea unor tehnologii moderne, avansate, de mare ran­dament, a permis colectivului de muncă de la I.F.E.T. Braşov să înregistreze la jurnalul de în­trecere însemnate succese la în­deplinirea sarcinilor de plan şi angajamentelor. Astfel, prevede­rile de plan pe primele 4 luni din acest an au fost realizate la producţia globală cu 10 zile mai devreme, iar la producţia marfă cu 8 zile. Printre colectivele de muncă cu cele mai bune rezul­tate se evidenţiază cele ale sec­toarelor de exploatare a lemnu­lui de la Rîşnov, Cernaştu, Zăr­­neşti, Codlea şi Apaţa. Ca ur­mare, există condiţii ca preve­derile de plan pe aceste 4 luni să fie depăşite la producţia marfă cu circa 5,8 milioane lei, la Filatura Jihlmbav FAPTELE ÎNTREC TOATE „CALCULELE“ HIRT­IEI „Nu-i nevoie să ne risipim atîta", gindeau unii. „Am putea să facem loc pentru încă două Unii tehnologice", ziceau alţii. Zis şi făcut. S-au reamplasat maşinile, s-a făcut spaţiu liber, destul de mare, şi s-au adus u­­tilaje noi, de mare randament. Şi nu puţine, adică nu mai pu­ţine de 311 19 maşini de filat cu inele, 10 maşini de răsucit şi 2 maşini de depănat. Acum începea o altă etapă. Utila­jele trebuiau montate, fă­cute racordurile la reţeaua elec­trică. , „N-avem nevoie de con­structori“, spuneau cei din e­­chipele de reparaţii din secţii. „O să facem noi tot ce trebuie". Şi, intr-adevăr, comunistul Io­sif Micoveni, cu oamenii săi de la atelierul electric, ca şi Schmidt Peter, Eugen Comşa şi Sterntz Fritz, cu echipele lor de­ lăcătuşi din preparaţie şi fila­tură, s-au pus pe treabă seri­oasă. In acest fel, după multă trudă, la 30 septembrie anul tre­cut intra în funcţiune o nouă capacitate de producţie, zisă „dezvoltare", ceea ce şi era de fapt, numai că se făcuse pe a­­celeaşi spaţii productive, în a­­ceeaşi hală în care înainte nu se auzea, ca acum, „bîzîitul“ a Gh. NOVAC (Continua­­re pag. a 3-a) „Republica“ Colectivul întreprinderii „Re­publica" a înregistrat, ieri, un succes deosebit : îndeplinirea îna­inte de termen a prevederilor de plan pe primele patru luni ale anului la producţia marfă. In prezent textilistele de aici des­făşoară o rodnică întrecere pen­tru menţinerea acestei perfor­manţe şi, mai ales, pentru fruc­tificarea posibilităţilor create de ea, adică pentru realizarea unor însemnate sporuri de producţie, care s-ar putea ridica, după a­­precierile specialiştilor din în­treprindere, la circa 2,2 milioane lei. Cele mai bune rezultate le-a înregistrat secţia ţesâtorie, unde muncitoare ca Ecaterina Balasz, Nastasia Brînduşe, Rada Jacob, Gerda Foot şi Maria Costea con­stituie un exemplu mobilizator pentru toate textilistele de aici, pentru întregul colectiv al între­prinderii. DINCOLO DE COTA 300.000 In secţiile şi atelierele între­prinderii de şuruburi au fost aplicate la cursul acestui an nu­meroase măsuri tehnice şi orga­nizatorice, la vederea gospodări­rii nit mai judicioase a resurse­lor energetice. In afara celor cu o largă arie de acţiune, de o deosebită eficienţă au fost cele care au determinat o optimizare a consumurilor specifice la marii consumatori de energie, cum stat, spre exemplu, cuptoarele de tra­tamente termice. In acest fel, în primele trei luni ale anului au fost economisiţi 302.874 kWh e­­nergie electrică şi, 263 t.e.c. In prezent acţiunile bunilor gospo­dari din secţii şi ateliere conti­nuă, ele vizend o creştere sub­stanţială a economiilor de ener­gie şi combustibil.

Next